Metodica predarii matematicii in invatamantul primar

Ioana Gabriela Marcut

. . . 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 15 19 20 20 22 2 Proiectarea didactica 2.1. . 11 Programa scolara . . .1. 1. . 11 Schema orara . . . . .1 Tipuri si variante de lectii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . . .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . 2. . . . . . . .3 3. . . . . . . . . . . . 17 2. 3. . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . .2 Etapele lectiei . . . . . . . . . . .2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . .1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic . . . . . . . .2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice . .2 Proiectarea unitatii de invatare . . .1. . . . . . . .2 1. . . . . . . 43 Invatarea prin descoperire . . .2. . . . .4 3. . . . . .3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar 1.3. . . . . . . . . . 1. 38 3.3 Proiectul de lectie . . . . . . . . .3 Algoritmul proiectarii lectiei .2. . . . . . . . . 41 Observatia . .stadiul operatiilor concrete . . . . . . . 15 3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 37 3. . . . . . .Cuprins 1 primar 1. . 40 Conversatia .3. . . . . . . . . . 2. . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . .3 Ciclurile curriculare . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . .1 Planificarea calendaristica . . . . . .2 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . .5 3.1 1. . . . . . . . . . . . . . . .6 Explicatia . . . . . . . . .2. . 39 Demonstratia . . . . .3. . . . .7 Exercitiul . . . . . . . .1 Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar . . .3 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul 5 5 7 7 8 10 11 Planul cadru . . . . . . . . . . . . . . .obiect si importanta . . . 44 45 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . 42 Problematizarea . . . . . . . . . .1 3.

10 Cubul . . . . . . .5. . . . 89 6. . 6. . . . . .4 Predarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre .1. 86 5.2 Adunarea si scaderea in concentrul 0-10 . . .1 4. . . . . . . . fara trecere peste ordin 94 91 94 95 6. 95 98 6.4. . . . . . . . . .12 Mozaicul . . . . . . . . . . 5. .5. 60 . . . . . . .5 Scrierea numerelor cu cifre romane . 83 Formarea conceptului de numar natural. . . . . . . . . Tehnici si instrumente de evaluare . . . . . . . . . 104 . . . . . . . . .2 Numerele naturale pana la 100 . . . . 87 6 Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantul primar 89 6. . . . . . . . . . . . .8 Algoritmizarea . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . .2 4. . .1. . . . . . . . . .2 Predarea-invatarea numerelor in concentrul 0 . . .3. . . . .10 . . . . . . . . . . 47 3.11 Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat . 105 . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000 6. . . . . . . . . . . . . . . . 47 3. . . . . . . . . . . . . . . 51 3. . 5. . . . . .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin103 6. . .1 Etapele de predare-invatare a unui numar . . . . . . Predarea-invatarea numerelor naturale la clasele primare 5. . . . . 54 4 4.6 Predarea-invatarea operatiei de inmultire . . . . . . . . . . . . . . . . cu trecere peste ordin 6.3 4. . . . . . . . . . . . . . . Criterii de evaluare . . . . . . . . . . . . 64 5 5. . . . . . . . . . . . . . .2. . . . .1 Numerele naturale de la 0 la 20 . . . . 51 3.2 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-30 . . .2 Utilizarea mijloacelor de invatamant in lectiile de matematica la clasele primare . . . . . . . . . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100 . . . .1 Notiunile de ordin si clasa . . . . . 5. . . . . . . . . . . . . . .1 Formarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica . . . 81 5. . . . .3. . . . . . . . 59 .3 Predarea-invatarea numerelor naturale in concentrul 0-100 . . . .5 Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 100 .9 Jocul didactic . . . . . . . . .3. . .4 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . 101 6. . . . . . .1 Elemente pregatitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 5.1 Adunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin .1. . . 102 6. . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . . 61 63 . . 6. . . 70 70 72 76 77 77 5.3. . . . . . 6. . . . . . . . . . 2 . . . . . . . . . . . .3. . . .4 Evaluarea randamentului scolar la matematica Tipuri de evaluare didactica . . . . .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20 . . . . . . . . .3. Importanta rezultatelor scolare . . . . 52 3. . . . . . . . .1. . . .5. . . . . . . .

. . 122 . . . . .4. . . . . . . . .6 Probleme de logica . .6. . .3. . . . . . . .5 Aflarea unei fractii dintr-un intreg . . . . .2 Aspecte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 7. .1 Procesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in clasele primare . .1 Elemente pregatitoare pentru introducerea notiunii de fractie . . . . . . . . . . .7 Predarea-invatarea operatiei de impartire . . . . . .7 Probleme care se rezolva prin incercari . 148 7.1 Calculul mintal. . . . 152 8. . . . . . . . .3 Intelegerea sensului operatiei de inmultire Inmultirea numerelor pana la 1000 Predarea-invatarea tablei inmultirii . . .1 Etapele rezolvarii problemelor compuse . .9 Probleme de probabilitati . . . . 107 105 108 6. .4. . . 126 8 Metodologia predarii-invatarii numerelor rationale 151 8.4.5 Probleme de organizarea si prelucrarea datelor .4. .8. 115 7 7. . . . . .2 Activitatea de compunere de probleme . . . 134 7. . 156 5 Aspecte metodice privind predarea-invatarea marimilor. 161 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. 115 . .3 Formarea deprinderilor de calcul mintal. . . . . . . . . .1 6. . .8. . .2 6. . . .4 Metoda mersului invers . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . .6. . . . . .3. . . . . . . . . .2 6. .3 Metoda falsei ipoteze . . . . oral si in scris 6. . . . . . . . . . . . . . . . calculul oral si calculul in scris Impartirea unui numar mai mic ca 1000 la un numar de o cifra114 Organizarea calculului mintal . . . 146 7. . . . . . . . . . 7. .4 Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica . . . .7. . . 141 7. . . .8 6. . 144 7. . . . . . .1 Notiunea de problema si de rezolvare de problema . . . . . . . . .4. . .6. . . . 140 7. . . . . . 143 7. . 113 111 111 6. . . . . . . . . . . . 116 Procedee de calcul mintal . . . . . . . . . . . . . . 154 8. . . . . . . . . . . . .4 Adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor .4. . . . . . . . . . . . . . . . masurarii acestora si unitatilor de masura 158 9. . . . . . . 136 7. . . . . . 122 . . .7. . . .2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . . 117 . . . . . .3 6. . . . . . . 150 Aspecte metodologice ale activitatii de rezolvare de probleme 7. . . . . . 6. . . . . . . . . . . .1 Metoda figurativa .2 6. .1 Semnificatia operatiei de impartire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 8. . . . . . .6. . . . . . 130 7. . . . .8 Probleme de estimari . . . .3 Compararea fractiilor . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Predarea-invatarea numerelor rationale la clasa a IV-a . . . . . . . 145 7. .2 Marimi si masurarea marimilor . . . . . 129 7. .3 Rezolvarea problemelor compuse . . . . . . . . . . . . . . . 151 8. . . . . . . . . .8. . . 158 9. . . . . Predarea-invatarea tablei impartirii . .7. . . . . . . . . . . . . .

. . . .4 Masurarea timpului . . . . .9. . . . . . .1 Specificul formarii notiunilor geometrice . . . . . . . . . . .2. 164 9. . . . . .2 Masurarea capacitatii vaselor . . . .3 Masurarea masei corpurilor . . . 168 . . . . .3 Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de geometrie 166 . . 163 9. . . . . . . 163 9. . .5 Valoarea. . . . . 10. . . . . . . . . . . .2. .2. . . . . . . . . . .2. . . . . . 170 4 . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . 165 10 Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar 10. . 166 . . . . Unitati de masura a valorii . .2 Cerinte metodice in predarea elementelor de geometrie . . .1 Masurarea lungimii . . . 10. . . 162 9. .

ci si sa reflecteze asupra modului cum a gandit.pentru a o acorda comentariului. sa coopereze cu acestia pentru rezolvarea sarcinilor. De aceea majoritatea o considera greu accesibila.facute.mai putine . A apropia copilul de matematica. credem.munca lui ar fi probabil mai fructuoasa. asupra problemelor .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . Interesant ar fi. Rolul pro-fesorului este de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale. asupra obiectului matematicii in ansamblul ei. fiind partenerul lor in activitatea didactica. in privinta calitatii?” Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte. sa accepte ideile colegilor. Elevul trebuie permanent incurajat sa-si exprime punctul de vedere. aparuta in 1969: ”Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme. ajutand elevii sa descopere si sa inteleaga noile continuturi. un experiment in cadrul caruia la o clasa s-ar ”rapi” o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa . a-i trezi 5 .de la inca un exercitiu de algebra sau inca o problema de geometrie . Pro-fesorul coordoneaza invatarea.obiect si importanta Invatamantul actual este centrat pe elev. sa-si argumenteze ideile. asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica .Capitolul 1 Probleme generale ale predariiinvatarii matematicii in invatamantul primar 1. dupa cum o dovedesc cele afirmate de Eugen Rusu in Psihologia activitatii matematice. Timpul astfel ”pierdut” pe seama cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit. filosofic si psihologic. Aceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii. acesta este subiectul educatiei.

de fundamentare prin cercetare si explicare logicstiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii. cu toate implicatiile informative si formative ale acestei activitati. creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specifice Pe baza cunoasterii celor doi factori principali. Ofera alternative teoretico-metodologice. 6 . Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea legitatilor procesului studierii matematicii in clasele I-IV. strategiile didactice. norme si modele de activitati care asigura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-IV [14]. matematica si copilul. de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind organizarea si managementul activitatii de invatare a matematicii. acestei activitati. Considerand si metodica predarii matematicii la clasele primare. a caracteristicilor procesului de invatare la matematica [18]. Didactica matem-aticii se ocupa de specificul procesului de invatare la matematica. in conditiile obtinerii unei eficiente sporite. cu atat mai dificila este predarea-invatarea matematicii. • de dezvoltare. in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa. presupune din partea profesorului atat o foarte buna cunoastere a continutului stiintific. De aceea studiul didacticii in general si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pregatirii profesorului pentru activitatea sa. metodica predarii invatarii matematicii analizeaza in spiritul logicii stiintelor moderne obiec-tivele. fara sa ajunga la organizarea si desfasurarea explicita a situatiilor de invatare. in care se desfasoara activitati instructiv-educative [7]. Obiectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant. dirijate si evaluate in cadrul unor institutii specializate. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. mijloacele de invatamant folosite. bazele cultivarii unor repertorii motivationale favorabile invatarii matem-aticii. in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative. formele de activitate si de organizare a elevilor. Didac-tica matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. Metodica predarii matematicii aprtine familiei ”didacticilor speciale”. a psihologiei copilului si nu in ultimul rand stapanirea strategiilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. • practica-aplicativa. modalitatile de evaluare a progresului scolar. se pot defini cele trei valente ale acesteia [14]: • teoretica. definit ca ansamblul activitatilor organizate. Cadrul institutional de desfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamant. ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare. continuturile. Cu cat varsta elevilor este mai mica.interesul pentru aceasta disciplina. inteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant. Metodica predarii matematicii reprezinta o aplicare.

Sinteza dintre clasificare si ordonare.Cunscand bine proiectarea didactica.2. de a ordona lucrurile dupa un criteriu dat. Principalele caracteristici ale dezvoltarii cognitive specifice acestui stadiu sunt [14]: • gandirea este dominata de concret • perceptia lucrurilor ramane inca globala. care sta la baza conceptului de numar.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar 1. vazul se opreste asupra intregului 7 . El ajunge treptat sa poata opera cu conceptul de masura. cu posibilitatea de a seria. Intre 7-12 ani.1 Dezvoltarea psihica operatiilor concrete a scolarului mic stadiul Evolutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive. se dezvolta intre 4-7 ani gandirea intu-itiva. ci un investigator care studiaza atent fenomenele. profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice. Dupa 7-8 ani. pe care informatiile perceptive imediate o pot usor dezorganiza. aplica cu competenta valorile stiintei convertita in disciplina scolara. devine astfel posibila. con-tribuind la ridicarea calitatii invatamantului. a masei si volumului. 1. Piaget descrie aceste stadii astfel [20]: dupa dezvoltarea inteligentei psihomotorii si apoi a gandirii preconceptuale. Copilul ajunge sainteleaga conservarea cantitatii de substanta. Coordonarea informatiilor se supune unor rudimente de logica. isi perfectioneaza continuu propria activitate. incompleta. Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunii ierarhice a claselor. Ea pare ca o gandire in imagini care se serveste de configuratia de ansamblu a lucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. prin coordonarea punctelor de vedere posibile. dar este o coordonare instabila. dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta a lucrurilor. copilul incepe sa inteleaga relatiile spatiale si temporale dintr-un punct de vedere obiectiv. fiecare etapa fiind caracterizata printr-o organizare specifica. cu toate modificarile aparente. El ajunge la o coordonare mobila si reversibila a activitatii mintale. integrarea resurselorin activitatea la clasa si evaluarea rezultatelor si a progreselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-puse. copilul este in perioada operatiilor concrete. intrucat devine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiind constant si partitia obiectului de masurat.

proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmareste ale diferitelor jocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii. • simbolizarea . • apare ideea de invarianta. 1. dar cu aceeasi structura. • reprezentarea .apare procesul abstract. • jocurile organizate. cu reguli bine stabilite. • formalizarea . al operatiilor concrete. Inainte de a se aplica propozitiilor. 8 . enunturilor ver-bale. • puterea de deductie este legata de obiecte. • intelectul are o singura pista. asociatii locale. lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere. Z. noile notiuni si operatii mintale se formeaza pornind de la modele concrete. nu depaseste concretul imediat decat din aproape in aproape. logica notionala se organizeaza in planul actiunilor obiectuale.2. nu intrevede alternative posibile. • cautarea altor jocuri diferite. adica gasirea de izomor-fisme. de la cauza spre efect.P.se utilizeaza limbajul simbolic.nedescompus. prin procedeul incercare-eroare. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceasta varsta.2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice Caracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodologie adecvata pen-tru formarea conceptelor matematice. nu sunt sesizate starile intermediare. • este prezent rationamentul progresiv. este necesara parcurgerea a sase stadii [8]: • jocurile libere. conservare. manifestari ale stadiului preformal. • domina operatiile concrete. diferentiat si individualizat. simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete. comparatia reuseste pe contraste mari. in care copilul cauta pe bajbaite. Spre clasa a IV-a se pot intalni. de la conditii spre consecinte. legate de actiuni obiectuale. • apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii. fara reguli precise. extinderi limitate.

reuniune. a sesizarii esentialului. sesizarea esentei intr-un limbaj cunos-cut de copii. imagine. copiii opereaza de fapt cu structuri logice. Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda acele elemente pentru care exista posibilitatea reala a intelegerii de catre elevi si care permit dezvoltarea ulterioara corecta. in stransa conexiune cu conditiile concrete in care se desfasoara activitatea didactica. pentru notiunile de multime. Copiii intuiesc insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. Reprezentarile grafice fac legatura dintre concret si logic. ca modele partial generalizate si retinute in gandire intr-o forma figurativa. Interactiunea dintre cele doua niveluri este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurale. intre reprezentare si concept.Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre gen-eral si abstract. incluziune. Trusa Dienes este un material didactic special gandit pen-tru formarea multimilor. desene. De exemplu. al imaginilor esentializate sau schematizate. riglete. Operatia de generalizare are loc atunci cand elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple ideea generala care se desprinde in urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte. metodica a relatiei intuitiv-logic. ci o organizare rationala. operarea cu acestea. Operand cu piesele jocurilor logice. realitatea inconjuratoare. de simbol sau abstracta. ilustratii din carte. etc. operatiile logice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gandirii. In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectionat: betisoare. In acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta copiilor. devenind astfel sursa principala a activitatii gandirii si imaginatiei. In etapa urmatoare se pot utiliza planse. la niveluri succesive. se pot utiliza obiecte reale. ci operatiile cu multimi concrete. Nivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar. Piaget afirma ca nu obiectele in sine poarta principiile matematice. apartenenta. in fiecare stadiu existand o imbinare intre concret. Trebuie asigurata mai intai intelegerea notiunii respective. intersectie. nu se impune o parcurgere rigida acestor etape. cunoscute de elevi. bile. stabilirea relatiilor dintre multimi. senzorial si logic. Limbajul matematic se introduce la inceput cu dificultate. adecvata formarii conceptului respectiv. De aceea. Elevul exprima grafic fenomenul matematic pe baza intelegerii lui. il apropie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele. limbajul grafic. De aceea. unde relatia dintre concret si logic se modifica in directia esentializarii realitatii. operarea cu multimi con-crete de obiecte. Imaginile mintale. procesele si evenimentele realitatii. 9 . accesibil. iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilor matematice se introduce si limbajul riguros stiintific. adica a definitiei.

invatamant primar. la nivelul fiecarei discipline. ciclurile curriculare au impus modificari ale metodologiei de predare a disciplinelor scolare si a solicitat regandirea strategi-ilor didactice prin adaptarea acestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara. • construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varsta psihologica a elevilor.liceu). Pentru fiecare disciplina din interiorul unui ciclu curricular. pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. programelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant. gimnaziu . 10 . Ciclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a VII-a pana la a IX-a si are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare.1. Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care grupeaza mai multi ani de studiu si care au. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant. La nivel operational. este dat prin programa scolara un set coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare. • stabilirea de conexiuni intra si interdisciplinare explicite la nivelul curriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective generale. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza generarii pla-nurilor de invatamant. obiective generale comune.3 Ciclurile curriculare Finalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeaza for-marea.2. structurarea sistemului de invatamant pe cicluri curriculare contribuie la: • continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (invatamant pre-primar . Toate aceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectivelor educationale la nivelul ciclurilor curriculare. Obiectivele ciclurilor confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in structura programelor scolare. • continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altul. invatamant primar gimnaziu. Astfel. Ciclul achizitiilor fundamentale cuprinde grupa pregatitoare a gradinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv major acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. Ciclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a VI-a si are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.

Pentru invatamantul obligatoriu. Pentru matematica. aceasta arie curriculara se focalizeaza pe: • formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adec-vate ale realitatii. Matematica este disciplina din aria curriculara Matematica si S¸tiinte ale naturii.3. construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. • interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitate umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate de contextul social si cultural in care se dezvolta. Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculumului National si grupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. iar pentru clasele III-IV.1. 1. numar minim si numar maxim de ore. 1-4 ore.3. Acestea sunt planul cadru si programa scolara.2 Schema orara Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar Ministerul elaboreaza documentele reglatoare in privinta predarii-invatarii matem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversitar. sunt prevazute 3-4 ore pe saptamana.1 Planul cadru Planul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinde disciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obligatorii pentru toti elevii cu scopul asigurarii egalitatii de sanse. care mai cuprinde pentru invatamantul primar si disciplina S¸tiinte ale naturii. la clasele I-IV. aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional. Disciplinele si reperele de timp obligatorii continute in planul cadru constituie curriculumul nucleu. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele. Aceasta schema orara este realizata de pro- 11 . alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare disciplina scolara ale fiecarui an de studiu. Pentru clasele I-II acest numar de ore este 1-3. 1. Planul cadru descrie modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful