Metodica predarii matematicii in invatamantul primar

Ioana Gabriela Marcut

. . . . . . . . . . . . 42 Problematizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar . 43 Invatarea prin descoperire . . . . . 38 3. . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . 41 Observatia . . . . .3. . . 12 15 19 20 20 22 2 Proiectarea didactica 2. . . . . . .3. . . . . 11 Programa scolara . .1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic . . . . . . . .3 Proiectul de lectie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Demonstratia .1. . . . . . . .2 Proiectarea unitatii de invatare . . . . . .3 Algoritmul proiectarii lectiei . . . . . . . . . . . . .2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice . . . . . . . . . . .2 3. . . . . . . . . . 44 45 1 .3. . . . . . . . . . . . 15 3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 37 3. . . . . . . .2. . . . . . .1 1. 1. . . . .1. . . . . . . . . . . 11 Schema orara . . . . . .obiect si importanta . . . .3 Ciclurile curriculare . . . . . . . . . 17 2. . . . . . . . . . .2 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Planificarea calendaristica . . .3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar 1. .2 Etapele lectiei . . . . . . . . . . . 1. . 2. . 1. . .1 Tipuri si variante de lectii .2. .4 3. . . . . 3. . . . . . . .1 3. . . . . . . . . . . . . . .Cuprins 1 primar 1. . . 40 Conversatia . . . . . . 1. . . . . . . . . .7 Exercitiul . . . . . . 2. . . .2. .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . .2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar . . . 2. . . .stadiul operatiilor concrete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . . . . . . . . .3 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul 5 5 7 7 8 10 11 Planul cadru . . . . . . . . .1. . . . .6 Explicatia .3. . . .3 3. . . . . . . . . . . . . . . . .1. . .1.1. . .5 3. . . . . . . . . . . . . . . .3. . .3. . . . . . . . . . . .

3 Predarea-invatarea numerelor naturale in concentrul 0-100 . . . . . . . .2 4. . . . . . . . . . . . . . . Predarea-invatarea numerelor naturale la clasele primare 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . fara trecere peste ordin 94 91 94 95 6. . . .3.1 4. . . . .5. . . . . . . . 5. . . . 5.2 Utilizarea mijloacelor de invatamant in lectiile de matematica la clasele primare . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-30 . . . . . . 52 3. . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . .1 Numerele naturale de la 0 la 20 . . . .10 Cubul . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin103 6. . . . . . . . . . . . . . . .2 Adunarea si scaderea in concentrul 0-10 . . .10 . . .1 Elemente pregatitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 5. . . 51 3.11 Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat . . . . . . . 87 6 Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantul primar 89 6. . . .2. . . . .8 Algoritmizarea . . . . . . . . .4 Predarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre . . 64 5 5. . . . . . . . . . . . . . 83 Formarea conceptului de numar natural.1 Notiunile de ordin si clasa . . . . 6. . . . . . . . . . . 5. Tehnici si instrumente de evaluare . . . .4 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . .1. 101 6. . . . . . . .3 4.2 Predarea-invatarea numerelor in concentrul 0 . . . .3. 60 . .1 Formarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica . . . 47 3.4. . 95 98 6. . . . . . . . . 54 4 4. . . 59 . . . .3. . . . . . 2 . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . Criterii de evaluare . . . . . . .9 Jocul didactic . .4 Evaluarea randamentului scolar la matematica Tipuri de evaluare didactica . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Etapele de predare-invatare a unui numar . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 5. 47 3. . . . . . . . . .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20 . . 51 3. 104 . . . . . . 6. . . . . . . .6 Predarea-invatarea operatiei de inmultire . . . . . . . . . .12 Mozaicul . . . 89 6.3. . . Importanta rezultatelor scolare .3 Adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000 6. . . 102 6. . . . . .5 Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 100 . . . . 81 5. . .5. .1. . cu trecere peste ordin 6. . . .5 Scrierea numerelor cu cifre romane . . . . . . 70 70 72 76 77 77 5. .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin . . . . . 105 . . . . .5. . . . . . . . .2 Numerele naturale pana la 100 . 6. . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100 . .1. . . . . . . . . . 61 63 . . . .

115 7 7. . . . .4. . . . . . . . . . .3 Compararea fractiilor .4 Adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor .2 Marimi si masurarea marimilor . . .4.6. . . . . . . . . . 145 7. . . . . . . . . . . . . . . 6. . . . . . . . .3. . . . . . . . . . .1 Procesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in clasele primare . 129 7. . . . . . . . . . . . . . . . . 144 7. . .1 Calculul mintal. . . . . .8. . .6 Probleme de logica . .8 6. . . . . . 122 . .7. . .3 Intelegerea sensului operatiei de inmultire Inmultirea numerelor pana la 1000 Predarea-invatarea tablei inmultirii . . .1 Etapele rezolvarii problemelor compuse . . . . . . . . . . . . .1 Semnificatia operatiei de impartire .6. . . . . . . .2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . . . .4 Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica . 122 . . . . . 152 8. . . . 126 8 Metodologia predarii-invatarii numerelor rationale 151 8.8 Probleme de estimari . . . .5 Probleme de organizarea si prelucrarea datelor . . .3 Rezolvarea problemelor compuse . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . 154 8. . . . . . .7.4 Metoda mersului invers . . . . .1 6.6. . . 148 7. 146 7. . .9 Probleme de probabilitati . . . . . .1 Elemente pregatitoare pentru introducerea notiunii de fractie . .8. . . . .2 6. . . oral si in scris 6. . . . . . . . . . . . . .5 Aflarea unei fractii dintr-un intreg . . . . . . . . . . . masurarii acestora si unitatilor de masura 158 9.7. . . . . . . .2 Aspecte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . 161 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8.2 Predarea-invatarea numerelor rationale la clasa a IV-a . . . . . . . . . . .6. . . . . . . . . . . . . .4. . . 107 105 108 6. . . . 116 Procedee de calcul mintal . 136 7. . . . 113 111 111 6. . . . . .4. 117 . . . . .4. . . . . .2 Activitatea de compunere de probleme . . . . . . 141 7. . .3 Formarea deprinderilor de calcul mintal. 136 7.2 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Predarea-invatarea tablei impartirii . 134 7. .3 6. . 130 7. . . . . . . 158 9. calculul oral si calculul in scris Impartirea unui numar mai mic ca 1000 la un numar de o cifra114 Organizarea calculului mintal . . . . . . . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . 155 8. . . 156 5 Aspecte metodice privind predarea-invatarea marimilor. . . . . . . . 143 7. . . . . . . . . . . .7 Probleme care se rezolva prin incercari . . . . . . . . . 150 Aspecte metodologice ale activitatii de rezolvare de probleme 7. . . . . . . .2 6. .4. . . 140 7. . 115 . . . .4. . . . . . . . . . . . . . .1 Metoda figurativa . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 8. . . . . . . . . . . . . .7 Predarea-invatarea operatiei de impartire . . .1 Notiunea de problema si de rezolvare de problema . . . . . . . . .3. . . . .3 Metoda falsei ipoteze . . .

. . . 10. . . . . Unitati de masura a valorii . . . . .2. . . . . . . . 162 9.9. . . . . . . . . . .5 Valoarea. . . . . . . . . . . . . 164 9. . . . . 166 . . . . . . . .1 Masurarea lungimii . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . .2. 170 4 . 163 9. . . .2. . . . . . .1 Specificul formarii notiunilor geometrice . . 163 9.3 Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de geometrie 166 . . . . . 165 10 Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar 10. . . 168 .4 Masurarea timpului . .3 Masurarea masei corpurilor . . . . . . . . .2 Masurarea capacitatii vaselor .2 Cerinte metodice in predarea elementelor de geometrie . . . . . . . 10. . . . . . .2. .

un experiment in cadrul caruia la o clasa s-ar ”rapi” o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa . Rolul pro-fesorului este de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale. in privinta calitatii?” Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte. ajutand elevii sa descopere si sa inteleaga noile continuturi. filosofic si psihologic. sa coopereze cu acestia pentru rezolvarea sarcinilor. Aceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii. a-i trezi 5 .Capitolul 1 Probleme generale ale predariiinvatarii matematicii in invatamantul primar 1.munca lui ar fi probabil mai fructuoasa. asupra obiectului matematicii in ansamblul ei. sa-si argumenteze ideile. credem.1 Metodica predarii-invatarii matematicii .de la inca un exercitiu de algebra sau inca o problema de geometrie . A apropia copilul de matematica. ci si sa reflecteze asupra modului cum a gandit. Pro-fesorul coordoneaza invatarea. dupa cum o dovedesc cele afirmate de Eugen Rusu in Psihologia activitatii matematice. Interesant ar fi.mai putine . De aceea majoritatea o considera greu accesibila. fiind partenerul lor in activitatea didactica. acesta este subiectul educatiei. asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica .obiect si importanta Invatamantul actual este centrat pe elev. Elevul trebuie permanent incurajat sa-si exprime punctul de vedere. sa accepte ideile colegilor. asupra problemelor . aparuta in 1969: ”Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme. Timpul astfel ”pierdut” pe seama cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit.facute.pentru a o acorda comentariului.

modalitatile de evaluare a progresului scolar. 6 . dirijate si evaluate in cadrul unor institutii specializate. creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specifice Pe baza cunoasterii celor doi factori principali. matematica si copilul. formele de activitate si de organizare a elevilor. in care se desfasoara activitati instructiv-educative [7]. • practica-aplicativa. presupune din partea profesorului atat o foarte buna cunoastere a continutului stiintific. metodica predarii invatarii matematicii analizeaza in spiritul logicii stiintelor moderne obiec-tivele. Metodica predarii matematicii aprtine familiei ”didacticilor speciale”. acestei activitati. in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa. cu toate implicatiile informative si formative ale acestei activitati. de fundamentare prin cercetare si explicare logicstiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii. Ofera alternative teoretico-metodologice. Considerand si metodica predarii matematicii la clasele primare. Didac-tica matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. inteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant. definit ca ansamblul activitatilor organizate. a psihologiei copilului si nu in ultimul rand stapanirea strategiilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. a caracteristicilor procesului de invatare la matematica [18]. • de dezvoltare. Didactica matem-aticii se ocupa de specificul procesului de invatare la matematica.interesul pentru aceasta disciplina. in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative. continuturile. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind organizarea si managementul activitatii de invatare a matematicii. Cadrul institutional de desfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamant. in conditiile obtinerii unei eficiente sporite. fara sa ajunga la organizarea si desfasurarea explicita a situatiilor de invatare. strategiile didactice. Cu cat varsta elevilor este mai mica. De aceea studiul didacticii in general si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pregatirii profesorului pentru activitatea sa. se pot defini cele trei valente ale acesteia [14]: • teoretica. norme si modele de activitati care asigura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-IV [14]. bazele cultivarii unor repertorii motivationale favorabile invatarii matem-aticii. ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare. cu atat mai dificila este predarea-invatarea matematicii. Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea legitatilor procesului studierii matematicii in clasele I-IV. Metodica predarii matematicii reprezinta o aplicare. mijloacele de invatamant folosite. Obiectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant.

dar este o coordonare instabila. devine astfel posibila. Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunii ierarhice a claselor. copilul este in perioada operatiilor concrete. de a ordona lucrurile dupa un criteriu dat. copilul incepe sa inteleaga relatiile spatiale si temporale dintr-un punct de vedere obiectiv.1 Dezvoltarea psihica operatiilor concrete a scolarului mic stadiul Evolutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive. integrarea resurselorin activitatea la clasa si evaluarea rezultatelor si a progreselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-puse. con-tribuind la ridicarea calitatii invatamantului. Copilul ajunge sainteleaga conservarea cantitatii de substanta.Cunscand bine proiectarea didactica. Dupa 7-8 ani. Coordonarea informatiilor se supune unor rudimente de logica. intrucat devine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiind constant si partitia obiectului de masurat. vazul se opreste asupra intregului 7 . 1. fiecare etapa fiind caracterizata printr-o organizare specifica. profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice. ci un investigator care studiaza atent fenomenele. incompleta. prin coordonarea punctelor de vedere posibile. dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta a lucrurilor.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar 1. Intre 7-12 ani. isi perfectioneaza continuu propria activitate. Piaget descrie aceste stadii astfel [20]: dupa dezvoltarea inteligentei psihomotorii si apoi a gandirii preconceptuale. El ajunge la o coordonare mobila si reversibila a activitatii mintale. aplica cu competenta valorile stiintei convertita in disciplina scolara. cu toate modificarile aparente. El ajunge treptat sa poata opera cu conceptul de masura. se dezvolta intre 4-7 ani gandirea intu-itiva. care sta la baza conceptului de numar. pe care informatiile perceptive imediate o pot usor dezorganiza. cu posibilitatea de a seria. Principalele caracteristici ale dezvoltarii cognitive specifice acestui stadiu sunt [14]: • gandirea este dominata de concret • perceptia lucrurilor ramane inca globala. Ea pare ca o gandire in imagini care se serveste de configuratia de ansamblu a lucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. a masei si volumului.2. Sinteza dintre clasificare si ordonare.

• formalizarea . fara reguli precise. conservare. este necesara parcurgerea a sase stadii [8]: • jocurile libere. noile notiuni si operatii mintale se formeaza pornind de la modele concrete. • intelectul are o singura pista. manifestari ale stadiului preformal. legate de actiuni obiectuale. Inainte de a se aplica propozitiilor. prin procedeul incercare-eroare. enunturilor ver-bale. • domina operatiile concrete. al operatiilor concrete. • simbolizarea . 8 . • puterea de deductie este legata de obiecte. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceasta varsta. • este prezent rationamentul progresiv.2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice Caracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodologie adecvata pen-tru formarea conceptelor matematice. nu sunt sesizate starile intermediare. diferentiat si individualizat. de la cauza spre efect.P.2.apare procesul abstract. Z.proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmareste ale diferitelor jocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii. de la conditii spre consecinte.nedescompus. simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete. logica notionala se organizeaza in planul actiunilor obiectuale. nu intrevede alternative posibile. • reprezentarea . in care copilul cauta pe bajbaite. comparatia reuseste pe contraste mari. lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere. • cautarea altor jocuri diferite. Spre clasa a IV-a se pot intalni. extinderi limitate. • jocurile organizate. cu reguli bine stabilite. dar cu aceeasi structura. 1. nu depaseste concretul imediat decat din aproape in aproape. adica gasirea de izomor-fisme. • apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii.se utilizeaza limbajul simbolic. • apare ideea de invarianta. asociatii locale.

unde relatia dintre concret si logic se modifica in directia esentializarii realitatii. etc. Operatia de generalizare are loc atunci cand elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple ideea generala care se desprinde in urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte. Imaginile mintale. De exemplu. ci o organizare rationala. operarea cu multimi con-crete de obiecte. in stransa conexiune cu conditiile concrete in care se desfasoara activitatea didactica. operatiile logice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gandirii. adica a definitiei. riglete. desene. imagine. il apropie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele. la niveluri succesive. Copiii intuiesc insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. a sesizarii esentialului. In etapa urmatoare se pot utiliza planse. pentru notiunile de multime. se pot utiliza obiecte reale. Nivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar. al imaginilor esentializate sau schematizate. ca modele partial generalizate si retinute in gandire intr-o forma figurativa. Interactiunea dintre cele doua niveluri este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurale. realitatea inconjuratoare. In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectionat: betisoare. Elevul exprima grafic fenomenul matematic pe baza intelegerii lui. Operand cu piesele jocurilor logice. limbajul grafic. iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilor matematice se introduce si limbajul riguros stiintific. Limbajul matematic se introduce la inceput cu dificultate. De aceea. Trusa Dienes este un material didactic special gandit pen-tru formarea multimilor. Piaget afirma ca nu obiectele in sine poarta principiile matematice. Trebuie asigurata mai intai intelegerea notiunii respective. sesizarea esentei intr-un limbaj cunos-cut de copii. metodica a relatiei intuitiv-logic. accesibil. cunoscute de elevi. adecvata formarii conceptului respectiv. bile. ci operatiile cu multimi concrete. Reprezentarile grafice fac legatura dintre concret si logic. operarea cu acestea. reuniune. procesele si evenimentele realitatii. in fiecare stadiu existand o imbinare intre concret. De aceea. devenind astfel sursa principala a activitatii gandirii si imaginatiei. senzorial si logic. intre reprezentare si concept. Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda acele elemente pentru care exista posibilitatea reala a intelegerii de catre elevi si care permit dezvoltarea ulterioara corecta. intersectie. copiii opereaza de fapt cu structuri logice. de simbol sau abstracta. 9 . nu se impune o parcurgere rigida acestor etape. stabilirea relatiilor dintre multimi. incluziune. apartenenta.Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre gen-eral si abstract. ilustratii din carte. In acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta copiilor.

structurarea sistemului de invatamant pe cicluri curriculare contribuie la: • continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (invatamant pre-primar . 10 . invatamant primar gimnaziu.2. Ciclul achizitiilor fundamentale cuprinde grupa pregatitoare a gradinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv major acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara. Pentru fiecare disciplina din interiorul unui ciclu curricular.liceu). gimnaziu . este dat prin programa scolara un set coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza generarii pla-nurilor de invatamant. • continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altul.1. obiective generale comune. • stabilirea de conexiuni intra si interdisciplinare explicite la nivelul curriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective generale. ciclurile curriculare au impus modificari ale metodologiei de predare a disciplinelor scolare si a solicitat regandirea strategi-ilor didactice prin adaptarea acestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. la nivelul fiecarei discipline. pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant.3 Ciclurile curriculare Finalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeaza for-marea. Ciclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a VI-a si are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor. Astfel. programelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant. Toate aceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectivelor educationale la nivelul ciclurilor curriculare. Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care grupeaza mai multi ani de studiu si care au. Ciclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a VII-a pana la a IX-a si are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. Obiectivele ciclurilor confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in structura programelor scolare. La nivel operational.invatamant primar. • construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varsta psihologica a elevilor.

aceasta arie curriculara se focalizeaza pe: • formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adec-vate ale realitatii.2 Schema orara Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara.1 Planul cadru Planul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinde disciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obligatorii pentru toti elevii cu scopul asigurarii egalitatii de sanse. Planul cadru descrie modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale. Disciplinele si reperele de timp obligatorii continute in planul cadru constituie curriculumul nucleu. Aceasta schema orara este realizata de pro- 11 . sunt prevazute 3-4 ore pe saptamana. Pentru matematica. Matematica este disciplina din aria curriculara Matematica si S¸tiinte ale naturii. Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculumului National si grupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale.3.1. Pentru clasele I-II acest numar de ore este 1-3. construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. Acestea sunt planul cadru si programa scolara.3. 1-4 ore.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar Ministerul elaboreaza documentele reglatoare in privinta predarii-invatarii matem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversitar. la clasele I-IV. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele. alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare disciplina scolara ale fiecarui an de studiu. 1. numar minim si numar maxim de ore. 1. Pentru invatamantul obligatoriu. aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional. care mai cuprinde pentru invatamantul primar si disciplina S¸tiinte ale naturii. iar pentru clasele III-IV. • interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitate umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate de contextul social si cultural in care se dezvolta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful