P. 1
Metodica Predarii Matematicii in Inv Primar_new

Metodica Predarii Matematicii in Inv Primar_new

|Views: 929|Likes:
Published by adriana2013

More info:

Published by: adriana2013 on Apr 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/09/2014

pdf

text

original

Metodica predarii matematicii in invatamantul primar

Ioana Gabriela Marcut

.1 Tipuri si variante de lectii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 2. . .3 3.Cuprins 1 primar 1. . . . . . . . . . . 1. . .1. . . . . . . . . . . . . . .1 Planificarea calendaristica .3 Ciclurile curriculare .1. . . . .1 3. . .1 Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar . . . 38 3. . . . . . 11 Schema orara . . . .2. . . . . . . . 40 Conversatia . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . .2 1. . .3. . . . . . . . . . . . . . . . .3 Algoritmul proiectarii lectiei . . . . . . . . 11 Programa scolara . . . . . .5 3. . . . . . . . . . 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice . . . . . .1 1. . . . . . . 41 Observatia . . 2. . . .2 Etapele lectiei . . . 43 Invatarea prin descoperire .3. . . . . . .4 3. . . . . .3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar 1. . . . . . . . . . . . 39 Demonstratia . . . . . . . . . . 2. . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Proiectul de lectie . . . . . . . . . .7 Exercitiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 45 1 . . . . .1. 1. . . 1. . .3. . . . . . . . .stadiul operatiilor concrete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Problematizarea . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . 12 15 19 20 20 22 2 Proiectarea didactica 2. . . . 15 3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 37 3. . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . .3 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul 5 5 7 7 8 10 11 Planul cadru . . . . . . . . . . . .2 Proiectarea unitatii de invatare . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . .2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar . . .2 3. . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . .6 Explicatia . . . . . . .obiect si importanta . . . . .1. . .2. . . . . . . .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . 1. . . . . . . . . . . . .3. .1. . . . . 1. . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic .

. . . . . . . . . 105 . . . 59 . . . . . . . . . . 2 . . Tehnici si instrumente de evaluare . . . . . . 6. . . . .6 Predarea-invatarea operatiei de inmultire . . . . 64 5 5. . . . . . . cu trecere peste ordin 6. . . . . . . . . . . . 47 3. . . . . . .4 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . . . . 5. . . . . . . . . .5.3. Importanta rezultatelor scolare . . . . .3. . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Predarea-invatarea numerelor naturale la clasele primare 5. . . . . . .12 Mozaicul .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20 . . . . . . 81 5. 6. . . . . . 51 3. .1 Formarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica . .4. . . . . . . . . Criterii de evaluare . . .1. . . . . . . . . . fara trecere peste ordin 94 91 94 95 6. . . . . .5. . . . 47 3. . . . . . . . .9 Jocul didactic . . . . 60 . 52 3. . .1 Elemente pregatitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 5. . . . . . 70 70 72 76 77 77 5. .3. . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000 6. . . . 89 6.5 Scrierea numerelor cu cifre romane .1 Etapele de predare-invatare a unui numar . . . . . . . . . .1 Numerele naturale de la 0 la 20 . . .3 4. . . . . . . . . . . 51 3.1. .5. 95 98 6. .10 . . . . . . . . . . . . . . .10 Cubul . . . . . .1 Notiunile de ordin si clasa . . . . . . . . 86 5. .2 Numerele naturale pana la 100 . . . . . . . .3 Predarea-invatarea numerelor naturale in concentrul 0-100 . . . . . . . . . . . 61 63 . . . . . . .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin103 6.8 Algoritmizarea . . . . . . . 102 6. . . . . . . . .1 4. .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-30 . . . . 6. . . . . . . . . . . . . . . 87 6 Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantul primar 89 6. 54 4 4. . . . . . . . . . . . . . . . . 5.2 Predarea-invatarea numerelor in concentrul 0 . .2 Adunarea si scaderea in concentrul 0-10 . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100 . . . . . . . . . . . . . . .4 Predarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre . . . . . .1. . . . . . . 5. . . . .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin . . . .2 4. . . . . . . . . . . . . . . 101 6. . .5 Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 100 . . . . . . . . . . . . . .11 Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat . . . .3.2 Utilizarea mijloacelor de invatamant in lectiile de matematica la clasele primare . .1. . . . . 83 Formarea conceptului de numar natural. . . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . . .4 Evaluarea randamentului scolar la matematica Tipuri de evaluare didactica . . . . . .3.1. . . . . . . . . . 104 .3. . . . .

8. . .7. . . . . . . . .1 Notiunea de problema si de rezolvare de problema . . .3 Compararea fractiilor . . .4. . calculul oral si calculul in scris Impartirea unui numar mai mic ca 1000 la un numar de o cifra114 Organizarea calculului mintal .1 Etapele rezolvarii problemelor compuse . . 155 8. 115 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Calculul mintal. . . . . . . . . . 116 Procedee de calcul mintal . . . 122 . 117 . . . 113 111 111 6. . . . . . . . . . . . 143 7. . .3 6. .8 Probleme de estimari . . . . . . . . masurarii acestora si unitatilor de masura 158 9.9 Probleme de probabilitati . oral si in scris 6. . . .4. . . . . . . . . . 156 5 Aspecte metodice privind predarea-invatarea marimilor. . . .7. . 122 . . .4. . . 151 8. . .2 Aspecte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . . .4. . . . . . . 107 105 108 6. . . . .1 Procesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in clasele primare . . . . . . . . . . . . . .7 Predarea-invatarea operatiei de impartire . . . . . . 136 7. . .2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . . . . . . .3 Metoda falsei ipoteze . . . . .4 Adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor .3 Intelegerea sensului operatiei de inmultire Inmultirea numerelor pana la 1000 Predarea-invatarea tablei inmultirii . .4. . . . . . . . .5 Probleme de organizarea si prelucrarea datelor . . . . . . . . . . .7. 161 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metoda mersului invers . . . 150 Aspecte metodologice ale activitatii de rezolvare de probleme 7. . . 145 7. . . . . .5 Aflarea unei fractii dintr-un intreg . . . 130 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 8. 6. . 158 9. . . . . . .4. 136 7. . . . 129 7. . .1 Metoda figurativa . . . . . . . . . . . . 115 7 7. . . . . . . . 7. . . .2 6. .6 Probleme de logica . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . .6. . . . . . 148 7. . . . . . . . . .6. . . . Predarea-invatarea tablei impartirii . . . . . . . . . .2 6. . . . .8. . 144 7. 126 8 Metodologia predarii-invatarii numerelor rationale 151 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. . 134 7.7 Probleme care se rezolva prin incercari . . . 146 7.1 6. . 141 7. . . .3 Formarea deprinderilor de calcul mintal. . . 140 7. . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 6.8 6. . . . . . . . . . . .2 Marimi si masurarea marimilor . . . .3 Rezolvarea problemelor compuse . . . . .3. . .2 Predarea-invatarea numerelor rationale la clasa a IV-a . 154 8. . . . . .2 Activitatea de compunere de probleme .6. . .1 Elemente pregatitoare pentru introducerea notiunii de fractie . . . . . . . .4.4 Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica . . . . . . . . . . . . . . .1 Semnificatia operatiei de impartire . . . . . . . .8. . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. 162 9. . .2.2 Cerinte metodice in predarea elementelor de geometrie . . 10. . . . . .2. . . . . . . . . . . . . 168 . . . . . . . . . . . .3 Masurarea masei corpurilor . .2.2. . 163 9. . . 170 4 . . . . . Unitati de masura a valorii . . . .3 Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de geometrie 166 .1 Masurarea lungimii . . . . . . . . . .1 Specificul formarii notiunilor geometrice . . 163 9. . . . . . . . . 165 10 Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar 10. . . . .5 Valoarea.4 Masurarea timpului . . . . . . . . . . .2. . . . 166 . . .2 Masurarea capacitatii vaselor .9. . . . . . . . . . . . . . 10. . . . 164 9. . . . . . . . . . . .

asupra obiectului matematicii in ansamblul ei. Rolul pro-fesorului este de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale. asupra problemelor .de la inca un exercitiu de algebra sau inca o problema de geometrie . Pro-fesorul coordoneaza invatarea. Interesant ar fi. ci si sa reflecteze asupra modului cum a gandit. Timpul astfel ”pierdut” pe seama cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit.facute. credem. sa-si argumenteze ideile.mai putine . a-i trezi 5 . aparuta in 1969: ”Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme.Capitolul 1 Probleme generale ale predariiinvatarii matematicii in invatamantul primar 1. un experiment in cadrul caruia la o clasa s-ar ”rapi” o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa . filosofic si psihologic. in privinta calitatii?” Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte. ajutand elevii sa descopere si sa inteleaga noile continuturi. sa accepte ideile colegilor. acesta este subiectul educatiei. De aceea majoritatea o considera greu accesibila. Aceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii. asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica . Elevul trebuie permanent incurajat sa-si exprime punctul de vedere. dupa cum o dovedesc cele afirmate de Eugen Rusu in Psihologia activitatii matematice. fiind partenerul lor in activitatea didactica.1 Metodica predarii-invatarii matematicii . A apropia copilul de matematica.pentru a o acorda comentariului.obiect si importanta Invatamantul actual este centrat pe elev.munca lui ar fi probabil mai fructuoasa. sa coopereze cu acestia pentru rezolvarea sarcinilor.

fara sa ajunga la organizarea si desfasurarea explicita a situatiilor de invatare. inteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant. se pot defini cele trei valente ale acesteia [14]: • teoretica. de fundamentare prin cercetare si explicare logicstiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii. a psihologiei copilului si nu in ultimul rand stapanirea strategiilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. Considerand si metodica predarii matematicii la clasele primare. mijloacele de invatamant folosite. de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind organizarea si managementul activitatii de invatare a matematicii. Cadrul institutional de desfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamant. cu toate implicatiile informative si formative ale acestei activitati. Cu cat varsta elevilor este mai mica. Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea legitatilor procesului studierii matematicii in clasele I-IV. Didactica matem-aticii se ocupa de specificul procesului de invatare la matematica. strategiile didactice. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa. Ofera alternative teoretico-metodologice. Obiectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant. presupune din partea profesorului atat o foarte buna cunoastere a continutului stiintific. acestei activitati. a caracteristicilor procesului de invatare la matematica [18]. bazele cultivarii unor repertorii motivationale favorabile invatarii matem-aticii. Metodica predarii matematicii aprtine familiei ”didacticilor speciale”. continuturile. ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare. in conditiile obtinerii unei eficiente sporite. dirijate si evaluate in cadrul unor institutii specializate. matematica si copilul. Didac-tica matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. Metodica predarii matematicii reprezinta o aplicare.interesul pentru aceasta disciplina. creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specifice Pe baza cunoasterii celor doi factori principali. formele de activitate si de organizare a elevilor. cu atat mai dificila este predarea-invatarea matematicii. in care se desfasoara activitati instructiv-educative [7]. metodica predarii invatarii matematicii analizeaza in spiritul logicii stiintelor moderne obiec-tivele. definit ca ansamblul activitatilor organizate. • de dezvoltare. De aceea studiul didacticii in general si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pregatirii profesorului pentru activitatea sa. norme si modele de activitati care asigura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-IV [14]. • practica-aplicativa. 6 . modalitatile de evaluare a progresului scolar. in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative.

dar este o coordonare instabila. Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunii ierarhice a claselor. Copilul ajunge sainteleaga conservarea cantitatii de substanta. se dezvolta intre 4-7 ani gandirea intu-itiva. El ajunge treptat sa poata opera cu conceptul de masura. vazul se opreste asupra intregului 7 . aplica cu competenta valorile stiintei convertita in disciplina scolara. profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice. Coordonarea informatiilor se supune unor rudimente de logica. Intre 7-12 ani. Dupa 7-8 ani. care sta la baza conceptului de numar. Ea pare ca o gandire in imagini care se serveste de configuratia de ansamblu a lucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. copilul este in perioada operatiilor concrete.2. intrucat devine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiind constant si partitia obiectului de masurat. a masei si volumului. cu toate modificarile aparente. ci un investigator care studiaza atent fenomenele. Principalele caracteristici ale dezvoltarii cognitive specifice acestui stadiu sunt [14]: • gandirea este dominata de concret • perceptia lucrurilor ramane inca globala. 1. integrarea resurselorin activitatea la clasa si evaluarea rezultatelor si a progreselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-puse. copilul incepe sa inteleaga relatiile spatiale si temporale dintr-un punct de vedere obiectiv. fiecare etapa fiind caracterizata printr-o organizare specifica.1 Dezvoltarea psihica operatiilor concrete a scolarului mic stadiul Evolutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar 1. Piaget descrie aceste stadii astfel [20]: dupa dezvoltarea inteligentei psihomotorii si apoi a gandirii preconceptuale. cu posibilitatea de a seria. El ajunge la o coordonare mobila si reversibila a activitatii mintale. dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta a lucrurilor. pe care informatiile perceptive imediate o pot usor dezorganiza. de a ordona lucrurile dupa un criteriu dat. isi perfectioneaza continuu propria activitate. con-tribuind la ridicarea calitatii invatamantului. incompleta. prin coordonarea punctelor de vedere posibile.Cunscand bine proiectarea didactica. Sinteza dintre clasificare si ordonare. devine astfel posibila.

diferentiat si individualizat. • formalizarea . Inainte de a se aplica propozitiilor. • apare ideea de invarianta. simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete. • cautarea altor jocuri diferite. lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere. de la conditii spre consecinte. • apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii. comparatia reuseste pe contraste mari. este necesara parcurgerea a sase stadii [8]: • jocurile libere. nu intrevede alternative posibile.2. extinderi limitate. nu depaseste concretul imediat decat din aproape in aproape.apare procesul abstract. fara reguli precise.P.se utilizeaza limbajul simbolic. 8 . • reprezentarea . • simbolizarea . nu sunt sesizate starile intermediare. de la cauza spre efect. conservare. • puterea de deductie este legata de obiecte. in care copilul cauta pe bajbaite. Z.proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmareste ale diferitelor jocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii. Spre clasa a IV-a se pot intalni. • intelectul are o singura pista. • este prezent rationamentul progresiv. • domina operatiile concrete.2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice Caracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodologie adecvata pen-tru formarea conceptelor matematice. • jocurile organizate. 1. noile notiuni si operatii mintale se formeaza pornind de la modele concrete. prin procedeul incercare-eroare. dar cu aceeasi structura. manifestari ale stadiului preformal. adica gasirea de izomor-fisme.nedescompus. logica notionala se organizeaza in planul actiunilor obiectuale. cu reguli bine stabilite. enunturilor ver-bale. al operatiilor concrete. legate de actiuni obiectuale. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceasta varsta. asociatii locale.

adica a definitiei. metodica a relatiei intuitiv-logic.Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre gen-eral si abstract. copiii opereaza de fapt cu structuri logice. nu se impune o parcurgere rigida acestor etape. apartenenta. In acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta copiilor. Operatia de generalizare are loc atunci cand elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple ideea generala care se desprinde in urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte. sesizarea esentei intr-un limbaj cunos-cut de copii. unde relatia dintre concret si logic se modifica in directia esentializarii realitatii. ca modele partial generalizate si retinute in gandire intr-o forma figurativa. ci o organizare rationala. desene. imagine. incluziune. ilustratii din carte. intre reprezentare si concept. ci operatiile cu multimi concrete. Limbajul matematic se introduce la inceput cu dificultate. la niveluri succesive. accesibil. adecvata formarii conceptului respectiv. Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda acele elemente pentru care exista posibilitatea reala a intelegerii de catre elevi si care permit dezvoltarea ulterioara corecta. Trebuie asigurata mai intai intelegerea notiunii respective. al imaginilor esentializate sau schematizate. il apropie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele. Nivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar. De aceea. Trusa Dienes este un material didactic special gandit pen-tru formarea multimilor. iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilor matematice se introduce si limbajul riguros stiintific. In etapa urmatoare se pot utiliza planse. etc. senzorial si logic. intersectie. de simbol sau abstracta. 9 . Piaget afirma ca nu obiectele in sine poarta principiile matematice. De aceea. Interactiunea dintre cele doua niveluri este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurale. riglete. cunoscute de elevi. bile. De exemplu. Imaginile mintale. in stransa conexiune cu conditiile concrete in care se desfasoara activitatea didactica. operarea cu multimi con-crete de obiecte. a sesizarii esentialului. operatiile logice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gandirii. se pot utiliza obiecte reale. Operand cu piesele jocurilor logice. devenind astfel sursa principala a activitatii gandirii si imaginatiei. Elevul exprima grafic fenomenul matematic pe baza intelegerii lui. reuniune. In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectionat: betisoare. Copiii intuiesc insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. realitatea inconjuratoare. limbajul grafic. pentru notiunile de multime. Reprezentarile grafice fac legatura dintre concret si logic. operarea cu acestea. in fiecare stadiu existand o imbinare intre concret. stabilirea relatiilor dintre multimi. procesele si evenimentele realitatii.

1. Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care grupeaza mai multi ani de studiu si care au. obiective generale comune. pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. programelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant. invatamant primar gimnaziu.liceu). • stabilirea de conexiuni intra si interdisciplinare explicite la nivelul curriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective generale. Obiectivele ciclurilor confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in structura programelor scolare. 10 . Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant. Astfel. Ciclul achizitiilor fundamentale cuprinde grupa pregatitoare a gradinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv major acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. • continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altul. Ciclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a VII-a pana la a IX-a si are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. la nivelul fiecarei discipline. structurarea sistemului de invatamant pe cicluri curriculare contribuie la: • continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (invatamant pre-primar . cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara. este dat prin programa scolara un set coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare.2. • construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varsta psihologica a elevilor.invatamant primar. Ciclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a VI-a si are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.3 Ciclurile curriculare Finalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeaza for-marea. ciclurile curriculare au impus modificari ale metodologiei de predare a disciplinelor scolare si a solicitat regandirea strategi-ilor didactice prin adaptarea acestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. La nivel operational. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza generarii pla-nurilor de invatamant. gimnaziu . Toate aceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectivelor educationale la nivelul ciclurilor curriculare. Pentru fiecare disciplina din interiorul unui ciclu curricular.

iar pentru clasele III-IV. 1. Planul cadru descrie modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale. Pentru matematica. Aceasta schema orara este realizata de pro- 11 . Disciplinele si reperele de timp obligatorii continute in planul cadru constituie curriculumul nucleu. 1. numar minim si numar maxim de ore. sunt prevazute 3-4 ore pe saptamana.3.2 Schema orara Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara.1 Planul cadru Planul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinde disciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obligatorii pentru toti elevii cu scopul asigurarii egalitatii de sanse.3. aceasta arie curriculara se focalizeaza pe: • formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adec-vate ale realitatii. Pentru clasele I-II acest numar de ore este 1-3. construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. Pentru invatamantul obligatoriu. alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare disciplina scolara ale fiecarui an de studiu. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele.1. 1-4 ore. Acestea sunt planul cadru si programa scolara. la clasele I-IV. • interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitate umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate de contextul social si cultural in care se dezvolta. aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional. care mai cuprinde pentru invatamantul primar si disciplina S¸tiinte ale naturii.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar Ministerul elaboreaza documentele reglatoare in privinta predarii-invatarii matem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversitar. Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculumului National si grupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. Matematica este disciplina din aria curriculara Matematica si S¸tiinte ale naturii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->