Metodica predarii matematicii in invatamantul primar

Ioana Gabriela Marcut

. . . . . . . .1 Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar . . . . . . . .3 Ciclurile curriculare . . . . . .1. . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . .2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar .1 Planificarea calendaristica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . .4 3. . . . . . . . . . . . . . .2. .3. . . . . . . . .1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic . . . . .2 Etapele lectiei .1 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 3. 40 Conversatia .Cuprins 1 primar 1. . 2. . . . . . 1. . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . .1 1. . . .2 1. . . . . . . . . . . 11 Schema orara . . . .6 Explicatia . . . . . . . . .3. . . 12 15 19 20 20 22 2 Proiectarea didactica 2. . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 45 1 . . . .3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. .1. . . . . .2. . . 17 2. . . . . . . . .2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Problematizarea . . . . . . . .3 Algoritmul proiectarii lectiei . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . . .3 3. 3.3. . . .1. 11 Programa scolara . . . 1. . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Tipuri si variante de lectii . . . . . .1. . . 2. . . 41 Observatia . . . . . . . 15 3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 37 3.stadiul operatiilor concrete . . . . . . . .2 Proiectarea unitatii de invatare . .7 Exercitiul . . . . . 39 Demonstratia . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . 1. . . . . . . . . . . . . . .5 3. . . . . . . . . . .2 3. . . . . . . . 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . .obiect si importanta . . . . . . . . . . . .3 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul 5 5 7 7 8 10 11 Planul cadru .1. . . . . . . . . . .3 Proiectul de lectie . . . . . . . . . . . . 43 Invatarea prin descoperire . . . .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 . . . . .2 Adunarea si scaderea in concentrul 0-10 . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100 . . . . . 61 63 . . Tehnici si instrumente de evaluare . . .1 Etapele de predare-invatare a unui numar . .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin . . . . .5 Scrierea numerelor cu cifre romane . . .3 Predarea-invatarea numerelor naturale in concentrul 0-100 . . . . . . . . 60 . . . .2 Utilizarea mijloacelor de invatamant in lectiile de matematica la clasele primare . . . . .8 Algoritmizarea . . . . . . . . . . . . . . .10 Cubul . 101 6. 5.2 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-30 . . . 87 6 Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantul primar 89 6. . . . . 47 3. . .3 Adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000 6. . . . . . . . . . . . . . . . 51 3. . . . . . .3. . . .10 . 6. . . . . 5. .3 4. . . . . .5. . 95 98 6.1 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20 .1 Formarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica . . . . . . . . . . . . .1 Notiunile de ordin si clasa . . . . . . . . . . . 104 .3. . . . . .3. . . . . . . .1 Elemente pregatitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 5.3. . .12 Mozaicul . Predarea-invatarea numerelor naturale la clasele primare 5. . 52 3. . . . . . . . . . . . . . .3. . 102 6. . 54 4 4.1. . . . . . .6 Predarea-invatarea operatiei de inmultire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 70 72 76 77 77 5.11 Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat . . . . . . . . 6. . . . . . . . . 5. . . .1. . . . 51 3. . . . . . . . .4 Evaluarea randamentului scolar la matematica Tipuri de evaluare didactica . . .1. . . . . . . . . . .9 Jocul didactic .5 Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 100 . . . . . . . .1 4. . . . . . . . . . . . 64 5 5. . . . . . . . .1 Numerele naturale de la 0 la 20 . . 81 5. . . .5. . . . . . . . . cu trecere peste ordin 6. . 83 Formarea conceptului de numar natural. . . . . . fara trecere peste ordin 94 91 94 95 6. . . . . .2. . . . . . 105 . . . . .1.2 Numerele naturale pana la 100 . . .3. Importanta rezultatelor scolare . . . . . . . 89 6.2 Predarea-invatarea numerelor in concentrul 0 . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . 86 5. .1.4 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . 6. .5. . . . . 2 . . . . . . . . . . . . . . .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin103 6. . . . Criterii de evaluare . . . .4 Predarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre . . . . . . 47 3. . . . . . . . . . . . . . .2 4. .

. . . . . 140 7. . . . . . . . . . . . . . . .8 6. . . . . masurarii acestora si unitatilor de masura 158 9. . . . 151 8. . . . . . 7. . 122 .2 6.4. . . . .2 Activitatea de compunere de probleme . . . .8. 115 7 7. . . .6. . . . 152 8. . . Predarea-invatarea tablei impartirii . .3 Formarea deprinderilor de calcul mintal.7 Probleme care se rezolva prin incercari . . . . .3 6. . . .5 Probleme de organizarea si prelucrarea datelor . . . . . . . . .1 Semnificatia operatiei de impartire . . .3 Compararea fractiilor . . . . . 145 7. 155 8. . . .1 Procesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in clasele primare . . . . .2 Marimi si masurarea marimilor . . . . . calculul oral si calculul in scris Impartirea unui numar mai mic ca 1000 la un numar de o cifra114 Organizarea calculului mintal . . . . . . . . . .4. .6. . . . . . .2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . .4. . . .5 Aflarea unei fractii dintr-un intreg . 134 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . .3 Metoda falsei ipoteze . . . . . . . . . . . . .7. . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Calculul mintal. . . . . 126 8 Metodologia predarii-invatarii numerelor rationale 151 8. . . 141 7. . 154 8. . . . . . . . . . . . . . . 150 Aspecte metodologice ale activitatii de rezolvare de probleme 7. . . . .4. . . . 136 7. . . . . . . . . . . .3 Intelegerea sensului operatiei de inmultire Inmultirea numerelor pana la 1000 Predarea-invatarea tablei inmultirii . . . 148 7. 146 7. . . . . . . . 161 3 . . . . . . . . . .8. . . .9 Probleme de probabilitati . . . 116 Procedee de calcul mintal . . . . . . . . . . . . . 122 . . .2 Aspecte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . . . . . . 129 7. . .7. . . . . . . 136 7.3 Rezolvarea problemelor compuse . 117 . . . . . . . . . . . .8. . . . 115 .1 Etapele rezolvarii problemelor compuse . . . .4. . . .3.7. .1 Metoda figurativa . . . . . . . . . . . .4. .4 Adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor . . . . . . . . . . . . . 130 7.6. . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . 107 105 108 6.7 Predarea-invatarea operatiei de impartire .2 6. . . . . . . . . . .4 Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Notiunea de problema si de rezolvare de problema . . . . 158 9. . . . . . . . . .2 6. . . . . 156 5 Aspecte metodice privind predarea-invatarea marimilor. .4 Metoda mersului invers . .4. . . 144 7.8 Probleme de estimari . . . .1 6. . 113 111 111 6. . . . . . . .2 Predarea-invatarea numerelor rationale la clasa a IV-a . . . . . . oral si in scris 6. . . .1 Elemente pregatitoare pentru introducerea notiunii de fractie . . . . . . . . . . . . .6 Probleme de logica .6. . . . . . . . . 6. . . . . . . . . . . . . . 143 7. . . . . . . .

. . . . .2 Cerinte metodice in predarea elementelor de geometrie . . . . .2. . . . 162 9. . . . .2. . . .2. . . . . . . . . . . . . .9. . . .3 Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de geometrie 166 . . . . . .2 Masurarea capacitatii vaselor . . 170 4 .2. . . . . . 163 9. 10.3 Masurarea masei corpurilor .5 Valoarea. . . 10. . . . . . . . . . . . . . 165 10 Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar 10.1 Specificul formarii notiunilor geometrice . . . Unitati de masura a valorii . . . . . . 166 . . . . . . . . .4 Masurarea timpului . . 163 9. . . . . . . . . 164 9. .1 Masurarea lungimii . . 168 . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . .

dupa cum o dovedesc cele afirmate de Eugen Rusu in Psihologia activitatii matematice. Interesant ar fi.facute. sa-si argumenteze ideile. asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica . Elevul trebuie permanent incurajat sa-si exprime punctul de vedere.munca lui ar fi probabil mai fructuoasa. acesta este subiectul educatiei. sa accepte ideile colegilor.pentru a o acorda comentariului. De aceea majoritatea o considera greu accesibila.de la inca un exercitiu de algebra sau inca o problema de geometrie . a-i trezi 5 . asupra problemelor .mai putine . ci si sa reflecteze asupra modului cum a gandit. un experiment in cadrul caruia la o clasa s-ar ”rapi” o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa . asupra obiectului matematicii in ansamblul ei. ajutand elevii sa descopere si sa inteleaga noile continuturi.obiect si importanta Invatamantul actual este centrat pe elev. Aceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii. fiind partenerul lor in activitatea didactica. Pro-fesorul coordoneaza invatarea.1 Metodica predarii-invatarii matematicii . filosofic si psihologic.Capitolul 1 Probleme generale ale predariiinvatarii matematicii in invatamantul primar 1. Rolul pro-fesorului este de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale. credem. A apropia copilul de matematica. Timpul astfel ”pierdut” pe seama cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit. sa coopereze cu acestia pentru rezolvarea sarcinilor. aparuta in 1969: ”Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme. in privinta calitatii?” Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte.

ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare. bazele cultivarii unor repertorii motivationale favorabile invatarii matem-aticii. a psihologiei copilului si nu in ultimul rand stapanirea strategiilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. 6 . creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specifice Pe baza cunoasterii celor doi factori principali. Metodica predarii matematicii aprtine familiei ”didacticilor speciale”.interesul pentru aceasta disciplina. in care se desfasoara activitati instructiv-educative [7]. Didac-tica matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. inteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant. de fundamentare prin cercetare si explicare logicstiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii. matematica si copilul. presupune din partea profesorului atat o foarte buna cunoastere a continutului stiintific. metodica predarii invatarii matematicii analizeaza in spiritul logicii stiintelor moderne obiec-tivele. definit ca ansamblul activitatilor organizate. mijloacele de invatamant folosite. cu atat mai dificila este predarea-invatarea matematicii. Ofera alternative teoretico-metodologice. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. acestei activitati. • practica-aplicativa. in conditiile obtinerii unei eficiente sporite. Considerand si metodica predarii matematicii la clasele primare. in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa. Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea legitatilor procesului studierii matematicii in clasele I-IV. strategiile didactice. dirijate si evaluate in cadrul unor institutii specializate. • de dezvoltare. continuturile. Obiectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant. De aceea studiul didacticii in general si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pregatirii profesorului pentru activitatea sa. fara sa ajunga la organizarea si desfasurarea explicita a situatiilor de invatare. se pot defini cele trei valente ale acesteia [14]: • teoretica. cu toate implicatiile informative si formative ale acestei activitati. in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative. formele de activitate si de organizare a elevilor. modalitatile de evaluare a progresului scolar. Metodica predarii matematicii reprezinta o aplicare. Cu cat varsta elevilor este mai mica. de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind organizarea si managementul activitatii de invatare a matematicii. a caracteristicilor procesului de invatare la matematica [18]. Cadrul institutional de desfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamant. Didactica matem-aticii se ocupa de specificul procesului de invatare la matematica. norme si modele de activitati care asigura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-IV [14].

isi perfectioneaza continuu propria activitate. se dezvolta intre 4-7 ani gandirea intu-itiva. Sinteza dintre clasificare si ordonare. Coordonarea informatiilor se supune unor rudimente de logica. Piaget descrie aceste stadii astfel [20]: dupa dezvoltarea inteligentei psihomotorii si apoi a gandirii preconceptuale. aplica cu competenta valorile stiintei convertita in disciplina scolara. con-tribuind la ridicarea calitatii invatamantului.1 Dezvoltarea psihica operatiilor concrete a scolarului mic stadiul Evolutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive. cu posibilitatea de a seria. El ajunge la o coordonare mobila si reversibila a activitatii mintale. Copilul ajunge sainteleaga conservarea cantitatii de substanta. de a ordona lucrurile dupa un criteriu dat. a masei si volumului. profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice. prin coordonarea punctelor de vedere posibile. Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunii ierarhice a claselor. integrarea resurselorin activitatea la clasa si evaluarea rezultatelor si a progreselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-puse. ci un investigator care studiaza atent fenomenele. 1.2. cu toate modificarile aparente. vazul se opreste asupra intregului 7 . dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta a lucrurilor. intrucat devine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiind constant si partitia obiectului de masurat. Intre 7-12 ani. copilul este in perioada operatiilor concrete. devine astfel posibila.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar 1. Principalele caracteristici ale dezvoltarii cognitive specifice acestui stadiu sunt [14]: • gandirea este dominata de concret • perceptia lucrurilor ramane inca globala. incompleta.Cunscand bine proiectarea didactica. care sta la baza conceptului de numar. Dupa 7-8 ani. copilul incepe sa inteleaga relatiile spatiale si temporale dintr-un punct de vedere obiectiv. El ajunge treptat sa poata opera cu conceptul de masura. Ea pare ca o gandire in imagini care se serveste de configuratia de ansamblu a lucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. fiecare etapa fiind caracterizata printr-o organizare specifica. dar este o coordonare instabila. pe care informatiile perceptive imediate o pot usor dezorganiza.

1. comparatia reuseste pe contraste mari. prin procedeul incercare-eroare. diferentiat si individualizat. de la conditii spre consecinte. manifestari ale stadiului preformal. cu reguli bine stabilite. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceasta varsta. adica gasirea de izomor-fisme. • cautarea altor jocuri diferite. • este prezent rationamentul progresiv. • jocurile organizate. fara reguli precise. • intelectul are o singura pista. lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere. Spre clasa a IV-a se pot intalni.2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice Caracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodologie adecvata pen-tru formarea conceptelor matematice. simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete. • puterea de deductie este legata de obiecte. legate de actiuni obiectuale. • domina operatiile concrete. nu sunt sesizate starile intermediare.proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmareste ale diferitelor jocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii. de la cauza spre efect. in care copilul cauta pe bajbaite. • reprezentarea . noile notiuni si operatii mintale se formeaza pornind de la modele concrete. logica notionala se organizeaza in planul actiunilor obiectuale. 8 .nedescompus. extinderi limitate. nu depaseste concretul imediat decat din aproape in aproape.2. nu intrevede alternative posibile. dar cu aceeasi structura. Z.P. este necesara parcurgerea a sase stadii [8]: • jocurile libere. • simbolizarea . al operatiilor concrete. asociatii locale. Inainte de a se aplica propozitiilor.apare procesul abstract. • apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii. • apare ideea de invarianta.se utilizeaza limbajul simbolic. enunturilor ver-bale. • formalizarea . conservare.

De aceea. devenind astfel sursa principala a activitatii gandirii si imaginatiei. incluziune. nu se impune o parcurgere rigida acestor etape. operatiile logice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gandirii. il apropie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele. Reprezentarile grafice fac legatura dintre concret si logic. al imaginilor esentializate sau schematizate. In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectionat: betisoare. limbajul grafic. Operatia de generalizare are loc atunci cand elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple ideea generala care se desprinde in urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte. 9 . de simbol sau abstracta. etc. Trusa Dienes este un material didactic special gandit pen-tru formarea multimilor. ca modele partial generalizate si retinute in gandire intr-o forma figurativa. Piaget afirma ca nu obiectele in sine poarta principiile matematice. procesele si evenimentele realitatii. intre reprezentare si concept. Interactiunea dintre cele doua niveluri este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurale. in stransa conexiune cu conditiile concrete in care se desfasoara activitatea didactica. Operand cu piesele jocurilor logice. adecvata formarii conceptului respectiv. Trebuie asigurata mai intai intelegerea notiunii respective. ci operatiile cu multimi concrete. Copiii intuiesc insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. In etapa urmatoare se pot utiliza planse.Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre gen-eral si abstract. Imaginile mintale. De exemplu. cunoscute de elevi. desene. Nivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar. sesizarea esentei intr-un limbaj cunos-cut de copii. iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilor matematice se introduce si limbajul riguros stiintific. copiii opereaza de fapt cu structuri logice. la niveluri succesive. accesibil. ci o organizare rationala. intersectie. unde relatia dintre concret si logic se modifica in directia esentializarii realitatii. De aceea. Elevul exprima grafic fenomenul matematic pe baza intelegerii lui. realitatea inconjuratoare. operarea cu acestea. stabilirea relatiilor dintre multimi. imagine. senzorial si logic. ilustratii din carte. reuniune. bile. a sesizarii esentialului. adica a definitiei. pentru notiunile de multime. riglete. Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda acele elemente pentru care exista posibilitatea reala a intelegerii de catre elevi si care permit dezvoltarea ulterioara corecta. se pot utiliza obiecte reale. Limbajul matematic se introduce la inceput cu dificultate. metodica a relatiei intuitiv-logic. in fiecare stadiu existand o imbinare intre concret. In acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta copiilor. apartenenta. operarea cu multimi con-crete de obiecte.

este dat prin programa scolara un set coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare. gimnaziu . invatamant primar gimnaziu. • continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altul. pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. Ciclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a VI-a si are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.invatamant primar. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant. ciclurile curriculare au impus modificari ale metodologiei de predare a disciplinelor scolare si a solicitat regandirea strategi-ilor didactice prin adaptarea acestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. • construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varsta psihologica a elevilor. la nivelul fiecarei discipline. Astfel.2. cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara. 10 . Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care grupeaza mai multi ani de studiu si care au. structurarea sistemului de invatamant pe cicluri curriculare contribuie la: • continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (invatamant pre-primar . programelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant. obiective generale comune.1. Ciclul achizitiilor fundamentale cuprinde grupa pregatitoare a gradinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv major acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. Toate aceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectivelor educationale la nivelul ciclurilor curriculare. Ciclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a VII-a pana la a IX-a si are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza generarii pla-nurilor de invatamant. • stabilirea de conexiuni intra si interdisciplinare explicite la nivelul curriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective generale. Obiectivele ciclurilor confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in structura programelor scolare. Pentru fiecare disciplina din interiorul unui ciclu curricular. La nivel operational.3 Ciclurile curriculare Finalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeaza for-marea.liceu).

sunt prevazute 3-4 ore pe saptamana.3. Matematica este disciplina din aria curriculara Matematica si S¸tiinte ale naturii. Planul cadru descrie modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale. la clasele I-IV. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele.1 Planul cadru Planul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinde disciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obligatorii pentru toti elevii cu scopul asigurarii egalitatii de sanse. 1.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar Ministerul elaboreaza documentele reglatoare in privinta predarii-invatarii matem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversitar. Pentru clasele I-II acest numar de ore este 1-3. aceasta arie curriculara se focalizeaza pe: • formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adec-vate ale realitatii. construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. Pentru invatamantul obligatoriu. care mai cuprinde pentru invatamantul primar si disciplina S¸tiinte ale naturii.3. 1-4 ore.1. Disciplinele si reperele de timp obligatorii continute in planul cadru constituie curriculumul nucleu. Aceasta schema orara este realizata de pro- 11 . Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculumului National si grupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. iar pentru clasele III-IV. 1. alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare disciplina scolara ale fiecarui an de studiu. Acestea sunt planul cadru si programa scolara. aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional.2 Schema orara Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara. numar minim si numar maxim de ore. • interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitate umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate de contextul social si cultural in care se dezvolta. Pentru matematica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful