Metodica predarii matematicii in invatamantul primar

Ioana Gabriela Marcut

. . . . . 17 2. . . . . . . . . . . . . . . . .obiect si importanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Etapele lectiei . . . . . . . .2. . . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . 11 Schema orara . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . .1 Planificarea calendaristica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 3. . . . . . 2. . .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 3. . . . . . . . . .2 Proiectarea unitatii de invatare . . . . . . 11 Programa scolara . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . . . .3 Proiectul de lectie . . . . . . . . . 12 15 19 20 20 22 2 Proiectarea didactica 2. . . . 39 Demonstratia . . . . . . .1. . . . . . . . 1.7 Exercitiul .1. . . . . . . 40 Conversatia . . . .3. . . . . . . . . . . . . . 41 Observatia . . 2. . . . . . . .2. . . . . . . . . . 1. . . . . 38 3. . . .4 3. . . . . 15 3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 37 3. . . . . . . . . . . . . . .1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic . . .3 Algoritmul proiectarii lectiei . . . . . . . . . . . . . . .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . . . . .2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice . 2. . . . 3. . . . . . . .1. . . . 44 45 1 .stadiul operatiilor concrete . 43 Invatarea prin descoperire . . . . . . . . . . . . .3. . . . . .3 Ciclurile curriculare . . . . . . 42 Problematizarea . . . . . . . . . . . . 1.1. . . . 1. 1. . 2. . . .2. .3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar 1. . . . . . . . . . . . . .6 Explicatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 3. . . . . . . . . .3 3. . . .2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar . . . . . . . . . .3. . . . . . . .3. . . . . . . .1 1. . . . . . . . . . . . . . .3 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul 5 5 7 7 8 10 11 Planul cadru .2 1. . . . . .Cuprins 1 primar 1. . . .1 Tipuri si variante de lectii . . . . . .1 Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar .

. . .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin103 6. . . . . . . . . . . . . . .12 Mozaicul . 95 98 6. . . 102 6. . . 81 5. Tehnici si instrumente de evaluare . . fara trecere peste ordin 94 91 94 95 6. . . . .1 Numerele naturale de la 0 la 20 . . . . . . . . . . . . . .11 Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat . 5. . . . . . . 6. . . . . . .2. . . . . . .1 Formarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica .2 Utilizarea mijloacelor de invatamant in lectiile de matematica la clasele primare . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . 83 Formarea conceptului de numar natural.1 4.4 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . .3. . . .3. . .4 Predarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre . . . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100 . . . 89 6. 51 3. . .1. .1. . . . cu trecere peste ordin 6.1 Etapele de predare-invatare a unui numar . . . . . . . . 59 . . . . . . . . . . . . . .3 4. . . . . 86 5. . . .10 . . . . . . .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . .1. . . . . .5. . . . . Importanta rezultatelor scolare . . . . 105 .1 Elemente pregatitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 5. . . . . . . . . . 2 . . 47 3. . . . . . . . .4 Evaluarea randamentului scolar la matematica Tipuri de evaluare didactica . .1 Notiunile de ordin si clasa . . . . . 70 70 72 76 77 77 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 100 . . . 54 4 4. 6. . .1. .9 Jocul didactic . . 6. . .6 Predarea-invatarea operatiei de inmultire . . . . . 5. . . . . . . 87 6 Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantul primar 89 6. Predarea-invatarea numerelor naturale la clasele primare 5. . . .3. 51 3. . . . . . . 5. . . . . . . . . . . . . 52 3. . . . . . . .5. . . . .3 Predarea-invatarea numerelor naturale in concentrul 0-100 . 60 . . . . . . . . . . . . . .5 Scrierea numerelor cu cifre romane . . . . . . . . . .1. . . . . . . . . . 104 . .2 Numerele naturale pana la 100 . . .3.1 Adunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin . . . . . . . . . . . . . . . . 47 3. . . . .2 4. . . . .2 Predarea-invatarea numerelor in concentrul 0 .2 Adunarea si scaderea in concentrul 0-10 .8 Algoritmizarea . . . Criterii de evaluare . . . . . . . . .5. . . . . . . . . . . . . .3 Adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000 6. . . . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . 61 63 . . . . 101 6. . . . . 64 5 5. . . .4. . . . . . . . . . . . .10 Cubul .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-30 . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .1 Etapele rezolvarii problemelor compuse . .2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . . . .2 Activitatea de compunere de probleme . . . . . . . .8. . . . . . .3 Intelegerea sensului operatiei de inmultire Inmultirea numerelor pana la 1000 Predarea-invatarea tablei inmultirii . .3 6. . . . . . . . . .1 6. .3 Compararea fractiilor . . . .6. . .2 6. . . . . .2 Predarea-invatarea numerelor rationale la clasa a IV-a . . . . . . . . . . . . . . . Predarea-invatarea tablei impartirii . . . . . . . . . . . . . . . . .9 Probleme de probabilitati . . .3 Rezolvarea problemelor compuse . . . .7. . . . calculul oral si calculul in scris Impartirea unui numar mai mic ca 1000 la un numar de o cifra114 Organizarea calculului mintal . . . . . . . . . . . . . . . . 152 8. . . . .8. .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Metoda falsei ipoteze . . . . . . . . masurarii acestora si unitatilor de masura 158 9. 161 3 .4. . oral si in scris 6. . . . . . . . 151 8. . . 150 Aspecte metodologice ale activitatii de rezolvare de probleme 7. . . . . . 126 8 Metodologia predarii-invatarii numerelor rationale 151 8.4. . . . . . . . . . . . 141 7. . . .6 Probleme de logica . . . . . . . . . . . . . . 146 7. . . . . . . . 115 . . . . . . . . .5 Probleme de organizarea si prelucrarea datelor . .4 Metoda mersului invers . . . . . . . . . . . .5 Aflarea unei fractii dintr-un intreg . . . .7 Probleme care se rezolva prin incercari . . . . . .4. . 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 7. . .4 Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica .7 Predarea-invatarea operatiei de impartire . 115 7 7. . .7.3. . . . .8 6. . . 145 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 Marimi si masurarea marimilor . . . . .3. 129 7. . . . . . . 154 8. .8. . . . . . . . . 122 . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Procedee de calcul mintal . . . . . . . .3 Formarea deprinderilor de calcul mintal. . . . . . . .2 6. . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . 122 .1 Semnificatia operatiei de impartire . . .4. . 134 7. . . . . . 148 7. . . . 136 7.2 Aspecte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . .6. 117 . . . . . . .4. . .4. 158 9.8 Probleme de estimari . . . . . . . . . . . . . 140 7. . . 130 7. . . 155 8. . . . . .6. 143 7. . 113 111 111 6. .2 6. . 136 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Elemente pregatitoare pentru introducerea notiunii de fractie . . . . . . . . 156 5 Aspecte metodice privind predarea-invatarea marimilor. . .1 Notiunea de problema si de rezolvare de problema . . . . . . . .6. .1 Metoda figurativa . .7. .4 Adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor . . . . . .1 Procesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in clasele primare . . 107 105 108 6. 6. . . . . .1 Calculul mintal.4. . . . .

.1 Masurarea lungimii . .1 Specificul formarii notiunilor geometrice .3 Masurarea masei corpurilor . . . . . .9. .4 Masurarea timpului . . . . . . . . . . . . 165 10 Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar 10. . . .2. . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163 9. 163 9. . . . . . . . . 162 9.2. . . 166 . . . . . . .3 Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de geometrie 166 .2 Cerinte metodice in predarea elementelor de geometrie . . . . . . . . . . .2. . . . 164 9. . . . . . . . . . . . . . 10.2. . . . . . . Unitati de masura a valorii . 168 . .2 Masurarea capacitatii vaselor . . . . . . . . . 10. .5 Valoarea. . 170 4 .

Pro-fesorul coordoneaza invatarea. filosofic si psihologic. asupra problemelor . Aceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii. sa coopereze cu acestia pentru rezolvarea sarcinilor.munca lui ar fi probabil mai fructuoasa.Capitolul 1 Probleme generale ale predariiinvatarii matematicii in invatamantul primar 1. fiind partenerul lor in activitatea didactica. sa accepte ideile colegilor. asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica . asupra obiectului matematicii in ansamblul ei. Rolul pro-fesorului este de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale.facute.de la inca un exercitiu de algebra sau inca o problema de geometrie . sa-si argumenteze ideile. a-i trezi 5 . A apropia copilul de matematica. dupa cum o dovedesc cele afirmate de Eugen Rusu in Psihologia activitatii matematice. Elevul trebuie permanent incurajat sa-si exprime punctul de vedere. credem. un experiment in cadrul caruia la o clasa s-ar ”rapi” o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa . in privinta calitatii?” Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte. ajutand elevii sa descopere si sa inteleaga noile continuturi.mai putine . ci si sa reflecteze asupra modului cum a gandit.obiect si importanta Invatamantul actual este centrat pe elev. aparuta in 1969: ”Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme. De aceea majoritatea o considera greu accesibila. acesta este subiectul educatiei. Timpul astfel ”pierdut” pe seama cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit.1 Metodica predarii-invatarii matematicii . Interesant ar fi.pentru a o acorda comentariului.

mijloacele de invatamant folosite. strategiile didactice. Cu cat varsta elevilor este mai mica. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. definit ca ansamblul activitatilor organizate. • practica-aplicativa. Ofera alternative teoretico-metodologice. in conditiile obtinerii unei eficiente sporite. formele de activitate si de organizare a elevilor. bazele cultivarii unor repertorii motivationale favorabile invatarii matem-aticii. de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind organizarea si managementul activitatii de invatare a matematicii. inteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant. Didac-tica matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. fara sa ajunga la organizarea si desfasurarea explicita a situatiilor de invatare.interesul pentru aceasta disciplina. in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative. Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea legitatilor procesului studierii matematicii in clasele I-IV. se pot defini cele trei valente ale acesteia [14]: • teoretica. 6 . cu atat mai dificila este predarea-invatarea matematicii. continuturile. matematica si copilul. De aceea studiul didacticii in general si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pregatirii profesorului pentru activitatea sa. creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specifice Pe baza cunoasterii celor doi factori principali. cu toate implicatiile informative si formative ale acestei activitati. ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare. presupune din partea profesorului atat o foarte buna cunoastere a continutului stiintific. dirijate si evaluate in cadrul unor institutii specializate. • de dezvoltare. metodica predarii invatarii matematicii analizeaza in spiritul logicii stiintelor moderne obiec-tivele. in care se desfasoara activitati instructiv-educative [7]. a caracteristicilor procesului de invatare la matematica [18]. de fundamentare prin cercetare si explicare logicstiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii. Cadrul institutional de desfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamant. a psihologiei copilului si nu in ultimul rand stapanirea strategiilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. Metodica predarii matematicii reprezinta o aplicare. modalitatile de evaluare a progresului scolar. Didactica matem-aticii se ocupa de specificul procesului de invatare la matematica. in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa. acestei activitati. norme si modele de activitati care asigura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-IV [14]. Considerand si metodica predarii matematicii la clasele primare. Metodica predarii matematicii aprtine familiei ”didacticilor speciale”. Obiectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant.

isi perfectioneaza continuu propria activitate. copilul este in perioada operatiilor concrete. Coordonarea informatiilor se supune unor rudimente de logica. prin coordonarea punctelor de vedere posibile. vazul se opreste asupra intregului 7 . cu toate modificarile aparente. Piaget descrie aceste stadii astfel [20]: dupa dezvoltarea inteligentei psihomotorii si apoi a gandirii preconceptuale. Dupa 7-8 ani. pe care informatiile perceptive imediate o pot usor dezorganiza. aplica cu competenta valorile stiintei convertita in disciplina scolara. profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice. El ajunge treptat sa poata opera cu conceptul de masura. integrarea resurselorin activitatea la clasa si evaluarea rezultatelor si a progreselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-puse.Cunscand bine proiectarea didactica. Sinteza dintre clasificare si ordonare. copilul incepe sa inteleaga relatiile spatiale si temporale dintr-un punct de vedere obiectiv. con-tribuind la ridicarea calitatii invatamantului.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar 1. a masei si volumului. fiecare etapa fiind caracterizata printr-o organizare specifica. se dezvolta intre 4-7 ani gandirea intu-itiva.2. Intre 7-12 ani. dar este o coordonare instabila. dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta a lucrurilor. care sta la baza conceptului de numar. 1. incompleta. Ea pare ca o gandire in imagini care se serveste de configuratia de ansamblu a lucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. intrucat devine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiind constant si partitia obiectului de masurat. Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunii ierarhice a claselor. ci un investigator care studiaza atent fenomenele. cu posibilitatea de a seria. devine astfel posibila.1 Dezvoltarea psihica operatiilor concrete a scolarului mic stadiul Evolutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive. Principalele caracteristici ale dezvoltarii cognitive specifice acestui stadiu sunt [14]: • gandirea este dominata de concret • perceptia lucrurilor ramane inca globala. de a ordona lucrurile dupa un criteriu dat. Copilul ajunge sainteleaga conservarea cantitatii de substanta. El ajunge la o coordonare mobila si reversibila a activitatii mintale.

• domina operatiile concrete. 8 . diferentiat si individualizat. este necesara parcurgerea a sase stadii [8]: • jocurile libere. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceasta varsta.proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmareste ale diferitelor jocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii. Z.se utilizeaza limbajul simbolic. conservare. • apare ideea de invarianta. cu reguli bine stabilite. de la conditii spre consecinte. noile notiuni si operatii mintale se formeaza pornind de la modele concrete. in care copilul cauta pe bajbaite. nu depaseste concretul imediat decat din aproape in aproape.2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice Caracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodologie adecvata pen-tru formarea conceptelor matematice. Spre clasa a IV-a se pot intalni. prin procedeul incercare-eroare.2. fara reguli precise. de la cauza spre efect. legate de actiuni obiectuale. • cautarea altor jocuri diferite. • intelectul are o singura pista. • simbolizarea . asociatii locale. dar cu aceeasi structura. manifestari ale stadiului preformal. • este prezent rationamentul progresiv. • reprezentarea . • puterea de deductie este legata de obiecte. nu sunt sesizate starile intermediare.apare procesul abstract. • apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii. comparatia reuseste pe contraste mari. logica notionala se organizeaza in planul actiunilor obiectuale. nu intrevede alternative posibile. enunturilor ver-bale. 1. extinderi limitate. • jocurile organizate. lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere. adica gasirea de izomor-fisme. al operatiilor concrete.P. • formalizarea .nedescompus. simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete. Inainte de a se aplica propozitiilor.

desene. operarea cu multimi con-crete de obiecte. accesibil. operarea cu acestea. reuniune. bile. intersectie. limbajul grafic. In etapa urmatoare se pot utiliza planse. Trebuie asigurata mai intai intelegerea notiunii respective. in stransa conexiune cu conditiile concrete in care se desfasoara activitatea didactica.Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre gen-eral si abstract. adica a definitiei. operatiile logice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gandirii. copiii opereaza de fapt cu structuri logice. De exemplu. metodica a relatiei intuitiv-logic. Imaginile mintale. ilustratii din carte. senzorial si logic. De aceea. intre reprezentare si concept. De aceea. pentru notiunile de multime. imagine. Operand cu piesele jocurilor logice. unde relatia dintre concret si logic se modifica in directia esentializarii realitatii. al imaginilor esentializate sau schematizate. procesele si evenimentele realitatii. iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilor matematice se introduce si limbajul riguros stiintific. Interactiunea dintre cele doua niveluri este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurale. Copiii intuiesc insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. a sesizarii esentialului. Piaget afirma ca nu obiectele in sine poarta principiile matematice. se pot utiliza obiecte reale. realitatea inconjuratoare. Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda acele elemente pentru care exista posibilitatea reala a intelegerii de catre elevi si care permit dezvoltarea ulterioara corecta. stabilirea relatiilor dintre multimi. in fiecare stadiu existand o imbinare intre concret. ci operatiile cu multimi concrete. riglete. Operatia de generalizare are loc atunci cand elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple ideea generala care se desprinde in urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte. il apropie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele. ca modele partial generalizate si retinute in gandire intr-o forma figurativa. apartenenta. Trusa Dienes este un material didactic special gandit pen-tru formarea multimilor. incluziune. Elevul exprima grafic fenomenul matematic pe baza intelegerii lui. In acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta copiilor. sesizarea esentei intr-un limbaj cunos-cut de copii. cunoscute de elevi. etc. In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectionat: betisoare. de simbol sau abstracta. devenind astfel sursa principala a activitatii gandirii si imaginatiei. Nivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar. nu se impune o parcurgere rigida acestor etape. la niveluri succesive. Reprezentarile grafice fac legatura dintre concret si logic. adecvata formarii conceptului respectiv. ci o organizare rationala. Limbajul matematic se introduce la inceput cu dificultate. 9 .

este dat prin programa scolara un set coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare. La nivel operational.3 Ciclurile curriculare Finalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeaza for-marea. obiective generale comune. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza generarii pla-nurilor de invatamant. gimnaziu .2. la nivelul fiecarei discipline. invatamant primar gimnaziu. Pentru fiecare disciplina din interiorul unui ciclu curricular. Ciclul achizitiilor fundamentale cuprinde grupa pregatitoare a gradinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv major acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. programelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant.invatamant primar. ciclurile curriculare au impus modificari ale metodologiei de predare a disciplinelor scolare si a solicitat regandirea strategi-ilor didactice prin adaptarea acestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant. Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care grupeaza mai multi ani de studiu si care au. Obiectivele ciclurilor confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in structura programelor scolare. 10 . • continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altul. structurarea sistemului de invatamant pe cicluri curriculare contribuie la: • continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (invatamant pre-primar . pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. • stabilirea de conexiuni intra si interdisciplinare explicite la nivelul curriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective generale. • construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varsta psihologica a elevilor. Astfel. Ciclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a VII-a pana la a IX-a si are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare.liceu). cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara.1. Toate aceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectivelor educationale la nivelul ciclurilor curriculare. Ciclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a VI-a si are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.

Pentru matematica. care mai cuprinde pentru invatamantul primar si disciplina S¸tiinte ale naturii. 1. alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare disciplina scolara ale fiecarui an de studiu.1.1 Planul cadru Planul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinde disciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obligatorii pentru toti elevii cu scopul asigurarii egalitatii de sanse. Acestea sunt planul cadru si programa scolara. Pentru clasele I-II acest numar de ore este 1-3. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele. 1. 1-4 ore. sunt prevazute 3-4 ore pe saptamana.3. construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculumului National si grupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. • interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitate umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate de contextul social si cultural in care se dezvolta. aceasta arie curriculara se focalizeaza pe: • formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adec-vate ale realitatii.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar Ministerul elaboreaza documentele reglatoare in privinta predarii-invatarii matem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversitar.2 Schema orara Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara. la clasele I-IV. Aceasta schema orara este realizata de pro- 11 . numar minim si numar maxim de ore. Planul cadru descrie modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale. iar pentru clasele III-IV. Matematica este disciplina din aria curriculara Matematica si S¸tiinte ale naturii. Pentru invatamantul obligatoriu.3. aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional. Disciplinele si reperele de timp obligatorii continute in planul cadru constituie curriculumul nucleu.