Metodica predarii matematicii in invatamantul primar

Ioana Gabriela Marcut

. . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2. . . . . . . . . . .4 3. . . . . . 12 15 19 20 20 22 2 Proiectarea didactica 2.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar . . . . . . . . .3.1 1. . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . . . .3 Probleme generale ale predarii-invatarii matematiciiininvatamantul 5 5 7 7 8 10 11 Planul cadru . . 43 Invatarea prin descoperire . . . . . . . . . . . . . . .Cuprins 1 primar 1. . . . . . . . . .1 Metodica predarii-invatarii matematicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . 11 Schema orara . . . . . . . . . . .2 3. . . . . . . . . . . . .3. . . . .2. . . . . . . . .3. . . . . . .1 Tipuri si variante de lectii . . . . . . . . . . . . . 40 Conversatia . . . . .3. . . . . . . . . . 15 3 Strategii didactice specifice invatarii matematicii in ciclul primar 37 3. .6 Explicatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 2. . . .3 Proiectul de lectie . . . . . . .2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice .1. . 3. . . . . . . . .2 Etapele lectiei . .7 Exercitiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . .1 Metode si procedee pentru predarea-invatarea matematiciiininvatamantul primar . . . . . . . . . . 42 Problematizarea .1 Planificarea calendaristica . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 3. . . .2 1. . . .3 Ciclurile curriculare . . . . . . .2. . . .1.1. 44 45 1 . . . . 1.obiect si importanta .1 Dezvoltarea psihica a scolarului mic . . . 11 Programa scolara . . . . . 1. . . 38 3. 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3. . . 2. . . . .stadiul operatiilor concrete . .1. .1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . 41 Observatia . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . .5 3. . . . .2 Proiectarea unitatii de invatare . . . 1.3 Algoritmul proiectarii lectiei . . . . . . .3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 3. . . . 39 Demonstratia .

. 6. .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale cu trecere peste ordin103 6. . . . .2 Numerele naturale pana la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . 6. 86 5. . . . . .3. . 5. .5 Scrierea numerelor cu cifre romane . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Notiunile de ordin si clasa . . 83 Formarea conceptului de numar natural. . . . . . . . . .10 Cubul . . 104 . . 102 6. . . . . . . . . . . . . 5. . . 81 5. . . . . . .6 Predarea-invatarea operatiei de inmultire .2 Adunarea si scaderea in concentrul 0-10 . . . . . . . . . . .1. . 47 3. . . . . . . . . . . .3 4. . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100 . . . . . . . . . . . . . . .1 4. Predarea-invatarea numerelor naturale la clasele primare 5.3.1. .1 Numerele naturale de la 0 la 20 . . . 51 3. . . . . . . . .2 Utilizarea mijloacelor de invatamant in lectiile de matematica la clasele primare . 87 6 Predarea-invatarea operatiilor cu numere naturaleininvatamantul primar 89 6. .2. . 52 3. . . . . . . . .4 Evaluarea randamentului scolar la matematica Tipuri de evaluare didactica . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 . . .3 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . .3 Adunarea si scaderea numerelor mai mari decat 1000 6. . . 70 70 72 76 77 77 5. . Criterii de evaluare . . . . . 105 . . . . . . . . . . .11 Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat . . . . . . 60 . . .4. .4 Predarea-invatarea numerelor scrise cu trei sau mai multe cifre . .3. . . . . . .3 Predarea-invatarea numerelor naturale in concentrul 0-100 . . 6.2 Predarea-invatarea numerelor in concentrul 0 .2 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-30 . . . . . . . cu trecere peste ordin 6. 61 63 . . . . Tehnici si instrumente de evaluare . . . 89 6. . . . . . 101 6. . . 95 98 6. . . . . . . . . . . . . .1 Elemente pregatitoare pentru predarea-invatarea numarului natural 5. . . .9 Jocul didactic . . 47 3. . . . . .1 Formarea reprezentarilor despre operatii la varsta scolara mica . . . . .4 Adunarea si scaderea numerelor pana la 100. . . . . . . . . 5. . .3. . . . . . . . . . . . . . . . 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 Adunarea si scaderea numerelor naturale in concentrul 0-20 .5. . . . . . . 54 4 4. . fara trecere peste ordin 94 91 94 95 6.5. . . . . .1. . . . 64 5 5.12 Mozaicul . . .3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 4. . . 59 .3. . . . . .5.8 Algoritmizarea . . . . . .1 Etapele de predare-invatare a unui numar . . . . 51 3. . . . . . . . .5 Adunarea si scaderea numerelor naturale mai mari decat 100 . . . . . . . . .1.1 Adunarea si scaderea numerelor naturale fara trecere peste ordin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1. . . . . Importanta rezultatelor scolare .

. . . . . . 148 7. . . . . . . . . 158 9. 152 8. . . 141 7. .3 6. . . . . . . . . . .4. . . . . .4. 117 . . . . . . . . 107 105 108 6. . . . . . .1 Etapele rezolvarii problemelor compuse . .2 6. . .7. 122 . . . . . . .8 Probleme de estimari . . . . . . . . . 134 7. . . . .5 Aflarea unei fractii dintr-un intreg . . . . . . . . . Predarea-invatarea tablei impartirii . . . .5 Probleme de organizarea si prelucrarea datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Metoda mersului invers . . . . . . . 140 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 Intelegerea sensului operatiei de inmultire Inmultirea numerelor pana la 1000 Predarea-invatarea tablei inmultirii . . . . 116 Procedee de calcul mintal . .1 Procesul de formare a reprezentarilor despre marimi si masura in clasele primare . . . . masurarii acestora si unitatilor de masura 158 9.2 6. .9 Probleme de probabilitati .2 Aspecte metodice ale rezolvarii problemelor simple . . . . . . .8. . . . . . . . . . . . . . . . .6. . 126 8 Metodologia predarii-invatarii numerelor rationale 151 8. . . . . . . . .7 Probleme care se rezolva prin incercari . . .1 Semnificatia operatiei de impartire . . . . . . . 130 7. .6 Probleme de logica . 136 7. .4. .6. 150 Aspecte metodologice ale activitatii de rezolvare de probleme 7. . . . .1 Elemente pregatitoare pentru introducerea notiunii de fractie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5 Aspecte metodice privind predarea-invatarea marimilor. . . . . . . . 136 7. . . . . . .3 Rezolvarea problemelor compuse . . . . . 113 111 111 6. . . . . . . . . . . . . . . . . 143 7. . . . . . . . . 115 7 7. . . . . . . . . . .2 6. . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 8.3.4. . . . . . . . . .8. . . . 161 3 . . .4 Metode de rezolvare a problemelor de aritmetica . . . . . . . . . . . . . . . calculul oral si calculul in scris Impartirea unui numar mai mic ca 1000 la un numar de o cifra114 Organizarea calculului mintal . . .2 Metoda aducerii la acelasi termen de comparatie . . . . 115 . . .7 Predarea-invatarea operatiei de impartire . . .2 Marimi si masurarea marimilor . .4.4. . . . . . . oral si in scris 6. . 146 7. . 155 8. . . . 145 7.1 6. . . . .3 Formarea deprinderilor de calcul mintal. . . . . . . . . . . . .4. . . . . .6. 6.1 Metoda figurativa . .4 Adunarea si scaderea fractiilor cu acelasi numitor . . . .6. . 122 . . . . . . . 7. . . .3 Metoda falsei ipoteze . .2 Activitatea de compunere de probleme . . . .8 6. . .3 Compararea fractiilor .7. . . . . . . . . . . . .4. . . . . 129 7. . .1 Notiunea de problema si de rezolvare de problema . . . . . . . . . . .2 Predarea-invatarea numerelor rationale la clasa a IV-a . . .3. . 144 7. 151 8. . . . . . . . . . . . . .1 Calculul mintal. . . . . . . .7.8. . . . . . . . . . . . . .

. . . 164 9. . . . . . . . . . .2 Masurarea capacitatii vaselor . 165 10 Predarea-invatarea elementelor de geometrie in invatamantul primar 10. . 168 . . .2. . . . 162 9. . . . . . . . . . . .4 Masurarea timpului .2 Cerinte metodice in predarea elementelor de geometrie . . . . . 163 9. .3 Masurarea masei corpurilor . . . . .2.1 Specificul formarii notiunilor geometrice . . . . . . . . . . . . . . . . .9. .2. . . . . .2. Unitati de masura a valorii . 166 . . . . 163 9. . . . . . 10. . . . . . . . . . . . . .3 Metode si procedee in predarea-invatarea notiunilor de geometrie 166 . .1 Masurarea lungimii . . . . .2. 10. . . . . . . . . . . . . . 170 4 . . . . . .5 Valoarea. . .

pentru a o acorda comentariului. Timpul astfel ”pierdut” pe seama cantitatii nu ar insemna oare ca e pozitiv folosit. asupra esentei activitatii umane prin care se face matematica . ajutand elevii sa descopere si sa inteleaga noile continuturi.obiect si importanta Invatamantul actual este centrat pe elev. un experiment in cadrul caruia la o clasa s-ar ”rapi” o parte din timp de la activitatea matematica propriu-zisa . Aceste idei nu sunt noi in invatarea matematicii. fiind partenerul lor in activitatea didactica. credem.Capitolul 1 Probleme generale ale predariiinvatarii matematicii in invatamantul primar 1. A apropia copilul de matematica. sa-si argumenteze ideile. Rolul pro-fesorului este de a face ca elevul sa fie interesat de cunoastere si sa-siinsuseasca prin efort propriu competentele necesare fiecarei etape a dezvoltarii sale. sa coopereze cu acestia pentru rezolvarea sarcinilor.de la inca un exercitiu de algebra sau inca o problema de geometrie . Interesant ar fi. asupra obiectului matematicii in ansamblul ei. Elevul trebuie permanent incurajat sa-si exprime punctul de vedere.munca lui ar fi probabil mai fructuoasa. acesta este subiectul educatiei. aparuta in 1969: ”Daca elevul ar fi stimulat nu numai sa invete teoreme sau sa faca probleme. filosofic si psihologic. De aceea majoritatea o considera greu accesibila. asupra problemelor . dupa cum o dovedesc cele afirmate de Eugen Rusu in Psihologia activitatii matematice. Pro-fesorul coordoneaza invatarea. a-i trezi 5 . ci si sa reflecteze asupra modului cum a gandit.facute. in privinta calitatii?” Matematica este stiinta care opereaza numai cu concepte abstracte.1 Metodica predarii-invatarii matematicii .mai putine . sa accepte ideile colegilor.

interesul pentru aceasta disciplina. Didactica matematiciiininvatamantul primar are ca obiect studierea legitatilor procesului studierii matematicii in clasele I-IV. in care se desfasoara activitati instructiv-educative [7]. acestei activitati. presupune din partea profesorului atat o foarte buna cunoastere a continutului stiintific. a caracteristicilor procesului de invatare la matematica [18]. Cu cat varsta elevilor este mai mica. matematica si copilul. Didac-tica matematicii nu se identifica cu metodica predarii matematicii. definit ca ansamblul activitatilor organizate. Ofera alternative teoretico-metodologice. se pot defini cele trei valente ale acesteia [14]: • teoretica. in conditiile obtinerii unei eficiente sporite. norme si modele de activitati care asigura optimizarea invatamantului matematic in clasele I-IV [14]. a psihologiei copilului si nu in ultimul rand stapanirea strategiilor didactice pe care trebuie sa le foloseasca in activitatile la clasa. de fundamentare a bazelor elaborarii normelor privind organizarea si managementul activitatii de invatare a matematicii. • de dezvoltare. mijloacele de invatamant folosite. de fundamentare prin cercetare si explicare logicstiintifica si di-dactica a procesului invatarii matematicii. fara sa ajunga la organizarea si desfasurarea explicita a situatiilor de invatare. Obiectul de studiu al didacticii il constituie procesul de invatamant. Cadrul institutional de desfasurare a procesului de invatamant il reprezinta sistemul de invatamant. inteles ca to-talitatea institutiilor de invatamant. continuturile. bazele cultivarii unor repertorii motivationale favorabile invatarii matem-aticii. strategiile didactice. in vederea indeplinirii unor obiective instructiv-educative. 6 . Metodica predarii matematicii reprezinta o aplicare. • practica-aplicativa. Didactica matem-aticii se ocupa de specificul procesului de invatare la matematica. Considerand si metodica predarii matematicii la clasele primare. Metodica predarii matematicii aprtine familiei ”didacticilor speciale”. ca aplicarea didacticii in conditiile specifice situatiilor de invatare. formele de activitate si de organizare a elevilor. modalitatile de evaluare a progresului scolar. dirijate si evaluate in cadrul unor institutii specializate. cu toate implicatiile informative si formative ale acestei activitati. sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop. in conditiile specifice situatiilor de invatare din clasa. cu atat mai dificila este predarea-invatarea matematicii. metodica predarii invatarii matematicii analizeaza in spiritul logicii stiintelor moderne obiec-tivele. De aceea studiul didacticii in general si a didacticii matematicii este absolut indispensabil pregatirii profesorului pentru activitatea sa. creare si ameliorare continua a demersurilor si solutiilor metodice specifice Pe baza cunoasterii celor doi factori principali.

Intre 7-12 ani. Stadiul operatiilor concrete corespunde cu posibilitatea incluziunii ierarhice a claselor. intrucat devine posibila sinteza operatorie intre deplasarea unui etalon inteles ca fiind constant si partitia obiectului de masurat. dar este o coordonare instabila. El ajunge treptat sa poata opera cu conceptul de masura. dar care functioneaza numai in raport cu realitatea concreta a lucrurilor. El ajunge la o coordonare mobila si reversibila a activitatii mintale.2 Specificul formarii notiunilor matematice in invatamantul primar 1. copilul este in perioada operatiilor concrete. profesorul nu este un simplu preactician care aplica retete metodice. care sta la baza conceptului de numar. Dupa 7-8 ani. Ea pare ca o gandire in imagini care se serveste de configuratia de ansamblu a lucrurilor percepute pentru a raspunde problemelor puse. pe care informatiile perceptive imediate o pot usor dezorganiza. cu posibilitatea de a seria. a masei si volumului. 1.1 Dezvoltarea psihica operatiilor concrete a scolarului mic stadiul Evolutia intelectuala a copilului se realizeaza pe paliere succesive. Sinteza dintre clasificare si ordonare. isi perfectioneaza continuu propria activitate. aplica cu competenta valorile stiintei convertita in disciplina scolara. se dezvolta intre 4-7 ani gandirea intu-itiva.Cunscand bine proiectarea didactica. prin coordonarea punctelor de vedere posibile. Copilul ajunge sainteleaga conservarea cantitatii de substanta.2. ci un investigator care studiaza atent fenomenele. Principalele caracteristici ale dezvoltarii cognitive specifice acestui stadiu sunt [14]: • gandirea este dominata de concret • perceptia lucrurilor ramane inca globala. integrarea resurselorin activitatea la clasa si evaluarea rezultatelor si a progreselor elevilor prin raportarea la obiectivele pro-puse. con-tribuind la ridicarea calitatii invatamantului. devine astfel posibila. Coordonarea informatiilor se supune unor rudimente de logica. fiecare etapa fiind caracterizata printr-o organizare specifica. de a ordona lucrurile dupa un criteriu dat. Piaget descrie aceste stadii astfel [20]: dupa dezvoltarea inteligentei psihomotorii si apoi a gandirii preconceptuale. incompleta. copilul incepe sa inteleaga relatiile spatiale si temporale dintr-un punct de vedere obiectiv. vazul se opreste asupra intregului 7 . cu toate modificarile aparente.

simultan cu mentinerea unor manifestari intelectuale situate la nivelul operatiilor concrete. • cautarea altor jocuri diferite. noile notiuni si operatii mintale se formeaza pornind de la modele concrete. este necesara parcurgerea a sase stadii [8]: • jocurile libere.proprietatile care nu sunt importante pentru ceea ce se urmareste ale diferitelor jocuri precedente se elimina si se obtine reprezentarea notiunii. • este prezent rationamentul progresiv.2.2 Etape necesare in formarea conceptelor matematice Caracteristicile stadiului operatiilor concrete implica o metodologie adecvata pen-tru formarea conceptelor matematice. nu intrevede alternative posibile. diferentiat si individualizat. Spre clasa a IV-a se pot intalni. dar cu aceeasi structura. conservare. • simbolizarea . • domina operatiile concrete. de la conditii spre consecinte. fara reguli precise.apare procesul abstract. manifestari ale stadiului preformal. enunturilor ver-bale. cu reguli bine stabilite. Dienes afirma ca in formarea unui concept matematic la aceasta varsta. Z. comparatia reuseste pe contraste mari. 8 .P. • apare ideea de invarianta. de la cauza spre efect. • apare reversibilitatea sub forma inversiunii si compensarii. • intelectul are o singura pista. asociatii locale. in care copilul cauta pe bajbaite. nu depaseste concretul imediat decat din aproape in aproape. extinderi limitate. • jocurile organizate. lipseste dubla miscare rapida disociere-recompunere. prin procedeul incercare-eroare. al operatiilor concrete.nedescompus. legate de actiuni obiectuale. nu sunt sesizate starile intermediare. • puterea de deductie este legata de obiecte. 1. adica gasirea de izomor-fisme. • formalizarea .se utilizeaza limbajul simbolic. • reprezentarea . Inainte de a se aplica propozitiilor. logica notionala se organizeaza in planul actiunilor obiectuale.

9 . la niveluri succesive. imagine. de simbol sau abstracta. intre reprezentare si concept. senzorial si logic. Trusa Dienes este un material didactic special gandit pen-tru formarea multimilor. realitatea inconjuratoare. Important este ca introducerea oricarei notiuni matematice sa cuprinda acele elemente pentru care exista posibilitatea reala a intelegerii de catre elevi si care permit dezvoltarea ulterioara corecta. Imaginile mintale. ci o organizare rationala. pentru notiunile de multime. unde relatia dintre concret si logic se modifica in directia esentializarii realitatii. bile. copiii opereaza de fapt cu structuri logice. Copiii intuiesc insusirea caracteristica a obictelor care formeaza multimea respectiva. a sesizarii esentialului. accesibil. etc. operarea cu acestea. ilustratii din carte. Reprezentarile grafice fac legatura dintre concret si logic. cunoscute de elevi. De exemplu. se pot utiliza obiecte reale. sesizarea esentei intr-un limbaj cunos-cut de copii. Elevul exprima grafic fenomenul matematic pe baza intelegerii lui. Piaget afirma ca nu obiectele in sine poarta principiile matematice. Nivelurile de constructie a conceptelor matematice nu se succed liniar. devenind astfel sursa principala a activitatii gandirii si imaginatiei. In acest proces trebuie valorificate diverse surse intuitive: experienta copiilor. al imaginilor esentializate sau schematizate. In etapa urmatoare se pot utiliza planse. procesele si evenimentele realitatii. stabilirea relatiilor dintre multimi. nu se impune o parcurgere rigida acestor etape. reuniune. il apropie pe copil de logica operatiei intelectuale cu obiectele. in stransa conexiune cu conditiile concrete in care se desfasoara activitatea didactica. desene. intersectie. adica a definitiei. In etapa urmatoare elevul opereaza cu material didactic special confectionat: betisoare.Formarea notiunilor matematice se realizeaza prin ridicarea treptata catre gen-eral si abstract. ca modele partial generalizate si retinute in gandire intr-o forma figurativa. iar ulterior pe masura ce elevul avanseaza in interpretarea corecta a notiunilor matematice se introduce si limbajul riguros stiintific. Operand cu piesele jocurilor logice. Limbajul matematic se introduce la inceput cu dificultate. operatiile logice trebuie efectuate mai intai prin actiuni concrete cu obiectele si apoi interiorizate ca structuri operatorii ale gandirii. apartenenta. adecvata formarii conceptului respectiv. Trebuie asigurata mai intai intelegerea notiunii respective. riglete. Operatia de generalizare are loc atunci cand elevul este capabil sa exprime prin semne grafice simple ideea generala care se desprinde in urma operatiilor efectuate cu multimi concrete de obiecte. De aceea. incluziune. operarea cu multimi con-crete de obiecte. De aceea. metodica a relatiei intuitiv-logic. Interactiunea dintre cele doua niveluri este mijlocita de formatiuni mixte de tipul conceptelor figurale. in fiecare stadiu existand o imbinare intre concret. limbajul grafic. ci operatiile cu multimi concrete.

• construirea unei structuri a sistemului de invatamant mai bine corelata cu varsta psihologica a elevilor. cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin interventii de natura curriculara. Ciclurile curriculare reprezinta periodizari ale scolaritatii care grupeaza mai multi ani de studiu si care au.liceu). • continuitate la nivel metodic prin transfer de metode de la un ciclu la altul. Astfel. 10 . • stabilirea de conexiuni intra si interdisciplinare explicite la nivelul curriculu-mului prin intermediul ansamblului de obiective generale.2. obiective generale comune. Ciclul de dezvoltare cuprinde clasele de la a III-a la a VI-a si are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor. programelor si manualelor scolare pentru fiecare ciclu de invatamant.3 Ciclurile curriculare Finalitatile studierii disciplinei Matematica in invatamantul primar vizeaza for-marea.1. gimnaziu . Toate aceste finalitati sunt determinante pentru formularea obiectivelor educationale la nivelul ciclurilor curriculare. La nivel operational.invatamant primar. la nivelul fiecarei discipline. structurarea sistemului de invatamant pe cicluri curriculare contribuie la: • continuitate la trecerea de la o treapta de scolaritate la alta (invatamant pre-primar . Pentru fiecare disciplina din interiorul unui ciclu curricular. Periodizarea scolaritatii pe cicluri curriculare a stat la baza generarii pla-nurilor de invatamant. Aceste periodizari ale scolaritatii se suprapun peste structura formala a sistemului de invatamant. Obiectivele ciclurilor confera diferitelor etape ale scolaritatii o serie de dominante care se reflecta in structura programelor scolare. ciclurile curriculare au impus modificari ale metodologiei de predare a disciplinelor scolare si a solicitat regandirea strategi-ilor didactice prin adaptarea acestora la obiectivele curriculare si la nivelul de varsta al elevilor. Ciclul achizitiilor fundamentale cuprinde grupa pregatitoare a gradinitei si clasele I si a II-a si are ca obiectiv major acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. Ciclul de observare si orientare cuprinde perioada claselor a VII-a pana la a IX-a si are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare. este dat prin programa scolara un set coerent de obiective de invatare care descriu ca-pacitatile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii pentru fiecare dintre etapele de scolarizare. pentru toti copiii a competentelor aritmetice de baza. invatamant primar gimnaziu.

aceasta arie curriculara se focalizeaza pe: • formarea capacitatii de a construi si interpreta modele si reprezentari adec-vate ale realitatii. Disciplinele si reperele de timp obligatorii continute in planul cadru constituie curriculumul nucleu. iar pentru clasele III-IV. Matematica este disciplina din aria curriculara Matematica si S¸tiinte ale naturii. • interiorizarea unei imagini dinamice asupra stiintei inteleasa ca activitate umanain care ideile stiintifice se schimbain timp si sunt afectate de contextul social si cultural in care se dezvolta.1 Planul cadru Planul cadru structureaza resursele de timp ale procesului educational si cuprinde disciplinele de studiu si numarul de ore afectat unor activitati obligatorii pentru toti elevii cu scopul asigurarii egalitatii de sanse. 1. Pentru clasele I-II acest numar de ore este 1-3. construirea de ipoteze si verificarea lor prin explorare si experimentare. Aceasta schema orara este realizata de pro- 11 . Pentru matematica. Ariile curriculare reprezinta o categorie fundamentala a Curriculumului National si grupeaza diferite discipline scolare in functie de dominantele lor educationale. aptitudinile si nevoile elevilor reprezinta o oportunitate educationala data de existenta in planul cadru a unui anumit numar de ore alocat disciplinelor optionale sub numele de curriculum optional. 1.3 Planul cadru si programa de matematica pentru invatamantul primar Ministerul elaboreaza documentele reglatoare in privinta predarii-invatarii matem-aticii pentru toate nivelurile invatamantului preuniversitar. Acestea sunt planul cadru si programa scolara. care mai cuprinde pentru invatamantul primar si disciplina S¸tiinte ale naturii. Planul cadru descrie modalitatea de organizare a timpului scolar sub forma unor repere orare saptamanale.2 Schema orara Modul de imbinare a disciplinelor obligatorii cu cele optionale pentru fiecare clasa si an de studiu constituie schema orara. la clasele I-IV. Pentru invatamantul obligatoriu. numar minim si numar maxim de ore. Diferentierea parcursului scolar in functie de interesele. alocate pentru fiecare arie curriculara si fiecare disciplina scolara ale fiecarui an de studiu. 1-4 ore.1.3.3. sunt prevazute 3-4 ore pe saptamana.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful