NICOLETA.

CR]STINA
DEMIAN

coNCEPTE
TEHNIcEin srunrur-,
DANSULUICLASIC
 sur le coudepied........
Petitbqttemeftt ................
95
j etd.... . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . .
Grandbattement . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 9

4. TIPURI DE ROTATII UTILIZATE iN EXENCTIIN-E DE LA BARA

pe dou6pi c i oa r e . . , . . . . . . .
4 .1 in t oarc eri . . . . . . . . . . . . . . . . . .1
. .0. ....
9
4'2 Pirouettes .' 111
... . .... . . . . . . . . . . .
en tourrunt....
4 .3 Fli c -l 7ac . . . . . . . . . . .1. 1 4

5. STRATEGII DIDACTICE iN STUDIUL DANSULUI CLASIC

5.1 Dezvoltareaforlei fizice gi a aptitudinilorspecifice
p r i n s tudi uldans ul ui
c l as t c . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . ..,. . . .1. 1 6
s ubi ec j i l o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5 . 1.1S el ec l i a . . . . . .. . . . . . . .1. .1 6
fi z ic . . . . . . . . . . . . . .
e1brl ul ui
5 .1.2D oz area ..., ........ 117
5.1.3Explorareamodificdrilorfiziologice ale organismuluiin efort 118
5 .2Ti puride l ec l i ii n s tudi udl a n s u lucila s ic . . . . .. . . . . ..,. . . . . . . . . . . . . . . . . .1 1 8
gi insuqirede noi cuno$tinle.....
5.2.1Lecgiade comunicare . ,,........120
de rroicunogtinle.. ...
5.2.2Lecliade dobdndire . ..122
..... .........
5.2.3Leclia de fortnarede priceperi9i deprinderiintelectuale. . . 123
5.2.4Lecfa de fornare de priceperiqi deprinderipractice.... .. ....125
(recapitularc).
5.2.5Lecllade fixale gi sistematizare ................. .126
5.2,6Lecliade verificaregi evaluare. ..... . .. . ..127
5 .2.1Lec tj ade qeal i e... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . .1. 2 8
. .......
ln dansulclasic ....
5.3 Structuraunei leclii de studiu/antrenament .. 129
5 .4Metodedi dac ti c e.,..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .1.3 2
 PREFATA

BravoNicoleta!

Cu marebucurieam intampinatideeata de a creaacestmanualal dansului'clasic

in limbaromAn6!

Doresc sd-mi manifestentuziasmulfala de tine, pentru temeiniciastudiului

pedagogiei dansuluiclasicAi ,,traducerea" lui in scris,precisddar creativd,Si falA
de viitorii cititori ai acesteic[4i, cdrorale dorescmult6ribdareln aprofundarea
informatiilorgi un indemnln completarea lor! Deoarece, acelpedagogestefoarte
bun,carelgi lndeamnd elevuls6-ldep6geasc6!

Dacevocaliade pedagogal dansuluiclasicse na$tein sufletulunui artistcarea

tr6it intensmagiascenei,carearegenerozitatea de a se scoatepe sinedin centrul
atenlieiqi de a agezain loc un suflettan[r,c[ruiasd-iinsuflepasiunea dansului,
pe
cares6-lprotejeze pdndcdndel singurigi gise$tepropriulsAudrum,pentrucaapoi
sAseretragbsilenliosgi sdadmiresuccesele lui, atuncipe bunddreptate,pedagogul
poateaveasatisfactia de a-pi fi lmplinit destinuluman- aftisticin modulcelmai
nobilcu putin16.

Niddjduiescca dupdstudiulacesteica4i,totl cititoriisdaibainspiralia5i curajul

dea trecela fapte!

Mult succes,
ve dore$te
SimonaNoja
Viena,februarie2010
 DELIMITARI

analiticea tehniciidansuluiclasic,
teoreticd,
Lucrareade fa!6esteo abordare
o incercarede definire a unor concepteproprii acesteitehnici.a unui sistem
propriudeanaliz6.
Cercetareanoastrdpome$tede la existenlaunei bibliografii incitante,
pe o seriedetendinleactualedecercetare
bpzdndu-se precumqi
qi desistematizare,
pe dorinlade a uea, intr-un fel, un manual,in limba romdnd,pentrudisciplina
profesionist
in formareaunuidansator
fundamentald - dansulclasic.
Metodologiapredbrii dansuluiclasic reprezintb- in opinia mea - o
contdbuiela dezvoltarea
9tiinlific6,deoarece
problemiesenlialepentrucercetarea
a lnvbtdmdntului
gi la ridicareala rln lnalt nivel artistic Ai instructiv-educativ
coregraficactualdin laranoastr5.
invbt6ms6 dansdmdansand.ins6, pentrua ajr'nge,,sbsimlim miqcarea",
cumne sf6tuie$te un marepedagog, AgrippinaVaganovar, trebuiesAne ,,acorddm
instrumentul"- propriulcorp,gi apoiln atmoniesubtili cu mintea,sd ajungemsa
creim imagini,emolii,idei.
Un dansatorprofesionisteste profund constientde corpul sdu aflat in
miqcare,frindci, de-alungulanilor,a fostinvApt.li/saugia datseamadin instinct
cumsdlucrezecu propriulsducorp,cums6-lstdp6neasc6.
Cadansatoriqi profesoridedans,ammogtenito tehricdtestatacare,ca once
formdde art6,evolueazdconstant. incepsase
Inova.liilecoregrafieicontemporane
tradilionalseextindemereu,nimeni
reflecteheptatin lucrul la clas6;vocabularul
a7icaacum50deani.
nu maidanseazd

1\taganor, A., BasicPinciples of ClassicalBallet, N Y, (anin Ddce Pubtishers,1969,p.49

6
 Cunogtinlele
despretehnicabaletuluitrebuiesd fie solide- mai alespentru
cei ce dorescsddevinSprofesoride dans altfelputemcddeaugorvictimeacelor
teorii agazis ,,9tiin{ifice",
carecirculi de multeori prin qcolilede balet,gi carese
de fapt,pejumitili deadevdrproclamate
bazeaze deprofesoricarismatici.
Dinamica,ritmul, motivalia,modul de frazaregi curgereamigcdriisunt
analizatede fiecaredatacdndun dansatorse migc6,pi toateacestea
sunttratate
diferit de profesoridiferili - opiniilelor se bazeazE.
pe proprialor experientd
de
dansaton.-
Totuql informajiile, studiile despre mecanica corporald,vocabularul
qtiintific,chiardacdnu sereferdexclusivla tehnicabaletului,nu ar ffebuisAmai
intimideze,
ci sdfie utilizateln beneficiuldafrsatorilor
qi al profesorilor
dedans.
Tehnicadansuluiclasicsebazeazd
pepatruprincipiifundamentale:
- intoarecerea
endehorua musculatudi
picioarelor
- poziliilespecificealecorpului,picioarelorqi alebralelor
- miqcdrifundamentale
executate
la bard,mijloc, sdritlri,enpointes
(ob{inerea)
- realizarea formeidansante.
Am incercatsEanalizezgi sesistematizez,
in paginilecareurmeaz5,aceste
pdncipii, iaf informaliilesper sA se constituielntr-un materialajuttrtorpentru
dansatorigi profesoriide dansmai putin experimentali,
intarinduleabilitateade
folosi un vocabularadecvat($i termenigtiinlifici atuncicdnde necesar)pentru
principiilepe care le gtim cA sunt adeverate,
valabileSi funcfionalein tehnica
dans ului
c la s i c .
Tehnicaeficientdesteun elementesentialpentrucarieraunui dansator,
iar
inlelegereamodului de funclionarea corpului lnlesne$teinsugireacorectda
tehnicii.De aceea,aceastAcartese adreseaza
cu preciderestudenlilorcare se
pregdtesc
pentruo carierS.
profesionistd
in baletEicelorcareigi schimbdmeseria
de
in ceadeprolesor
dansalor debalet.

'zGi:eg.Y . InsideBattet Tec,4,&ra PrincetonBook Company, 1994,p.11

'7
 Informalia pe care o fumizim aici cuprindedate despreconcepteletehnicii
fundamentaleale dansului clasic, despre particularitdlile spafio-temporalein
execulia acestor migcdri fundamentale,dar gi,,repere" didactice referitoarela
managementul!i structuraunei lecJiide balet.
in acest prim volum m-am oprit la exerciliile executatela bard, frindcE
acesteaalcdtuiesc cadrul de formare qi dezvoltare a competenlelortehnico-
interpretativespecifice.
Fiecare dintre exerciliile de la bari are o importanldmajord gi o relalie
direct6,nemijlocitacu exerciliile executatemai apoi la centrulsblii. Elevii trebuie
s6-devind con$tlenll de acesxlucru 9i sd abordezecu seriozitategi atenliefiecare
element de tehnicA studiat la bard. in caz contrar, tiecare greqealSadmisd in
execugiaexerciliilor de la bari va avea repercusiuni mai tdrziu, in execulia
migcdrilorde dans.
Exemplificareafotograficda fiecdrui elementde tehnicApe fragmentede
migcaremi s-a perut necesaripentru oblinereaunei lnlelegericdt mai completea
tehnicii de execulie. ,,Modelul" este eleva mea, Adelina Filipag (17 ani) de la
Liceul de Coregrafie,,OctavianStroia"din Cluj-Napoca.
in cel de-al doilea volum voi analiza tehnica exerciliilor mai complexe,
pointes-lor.
executatela centrulsblii, incluz6ndsiriturile 9r te|u:.rca
Controversaeste sursaevoluliei in orice formi de aftd, iar artrenamentul
nu laceexceplierle la regula.l
dansatorilor
in cei 20 de ani de carierdam int6lnit profdsori, maegtride dansprovenili
din diverse qcoli, cu metode diverse gi am invilat ci vorbele cu care George
Balanchine lqi incuraja dansatorii:,,pur qi simplu Ib, dragd", sunt inlelese de
d epretul i ndeni .
d a n sa to rii
Tocmai de aceea,lec{iilede tehnicda dansuluiclasictrebuiesi se desftgoare
trebuiese seurmdreasceprincipiile de bazd9i sd aibd
dup6o programdacademicS,
o structurAfundamenatA$tiinIific. Uneori un ,,pur gi simplu, fb" prezintd mai

r ward wanen,c., CldsricalBalet Techniqrc, PressofFloida, 1989,p.7l

University
8
multedificulteUdecette-aiaqtepta
in modnormal,iar profesoriidebaletnu seaflA
intr-opoziJiedeinvidiatdin acestpunctdevedere.
Pentruaceiacare dorescun ,,1ndreptar", o colecliede norme,reguli qi
practici ale dansuluiclasic, intemeiatepe informalii qtiinlifice,pe p ncipii
gi pe experienlaform6rii de dansatoriprofesionifti,pentruacelaam
academice
scrisaceaste
carte.
 1. LIMBAJUL CORPORAL IN DANSUL CLASIC

1.1 Limbajul artistic - formi de comunicare inter-umand

Arta este comunicarela cel mai profund gi de dumti nivel. Comunicarea
aftistici opereazdcu simboluri - opereiede afiA sunt simboluriprin care oamenii
d i nc ol ode l i mbaj uluz ua . .
co n r u n i cr
Dansul este forma de afia care, din catza dependenfeide obiceiurile gi
acliunile oamenilot,este cea mai maleabild,cea mai supusi schimbirii. Este, de
asemenea,cea mai vecheforme de artA- rnuzicas-a ndscutca acompaniament
al
dansului,iar costumulritual qi mascas-aufolosit in ceremonialele
dansante.
Istoria dansuluioglindegte- prin limbaje proprii fiecdreiepoci - perenitatea
gestului simbolic metamorfozat in tehnic6 corporali. Tehnica baletului
contemporanurureazd,,regulile"baletuluiclasic,insd evolulia societAliiomeneqti,
politica sociala Si culturala influenteazAin mod direct atat spectacologiacat Si
aborddrilestrict tehnice.Baletul clasic,departede a devenio piesdde muzeu,este
liu gi-qi proclamdvivacitateapdntr-o tehnici dusd la extrem,dar qi prin expresia
aleornuluimodern.
rrirrrlorrnterioare
De aceeachiardac6,,Lacullebedelor",de pildd,se danseazide 150de ani,
sjrnbolul iebedei, al idealului de dragosteromanticAmai impresioneaztr9i azi
spectatorii,care cer insa interprelilordansatoriqi regizorilor coregrafio tehnici a
in pascu vremurile.
interpretbriiqi o concepliespectacologicd
incd se mai poate comunica elrolie, idei gi sentimenteprin intermediul
dansuluiclasic,pentrusectatoriide toatevdrstele.
Toatetipurile de dansurinu suntaltcevadecit str6daniide comunicareinter-
uman6.Dansul,ca afi6, s-anAscut$i trdieqtedin nevoiade comunicare- cu divinul,
cu lo4ele natudi, cu semenii,cu absolutul.
Secolul XXI poartd marca vitezet, a reg6:rdirii spaJiului,a mecanizdrii
miqcdrii.Dansul, careesteprin excelenle,migcarein spajiucunoagteacum - intre
artelespectacolului- o dezvoltarelbrd precedent.
l0
 noi moduddegdndire,noi procese
Suntpusein chestiune de crealie,senasc
narativitatea
formenoi, eclatantesau abrupte,contestand spectacolului
de balet.
ndscutedin evoluliagi revoluliile
Suntemmafiorii unei exploziide experimente
timpuluiprezent.
in aceastirealitatemultiformi,bulversatidetot felul de ,,revolte"politice$i
culturale,de dezvoltarea artei in toatedirecliile,artabaletuluiclasicne aduce,
profundecu proprianoastrilume.
parc6,liniqteauneileg61uri

' 1.2 Elementele

dansului
inainte ca omul si facd orice altceva,'elhebuies6 respire,trebuiesd se
migte.Migcareaeste sursa$i condilia vielii, este sursagi condilia dansului.
ln spa(iugi timp - elementele
Migcareasedesldgoard dansuluisunt:spaliul,timpul
$i corpuluman.
Dansulposeddun ritm spalial gi un ritm temporal,este o artd spalio-
uneori pdmeazeritmul spatial(ca ln balet),alteoriprimeazdritmul
temporalA:
temporal(caln dansulspaniolsaustep).BAtAileritmice$i muzicasuntdesfolosite
in danspentru a-l face mai incitant qi rnai accesibil,dar dansulesteo artA
independentigi poateexistaqi fbr[ acompaniament
auditiv.
in dans, corpul uman este vioara si arcugul,este instrumentuldar gi
interyretul.Pentruacuratelea
mesajului,corpulumanare nevoiede exercitiu,de
cares6-lconduc6la performanle
antrenament, fizice$i artistice.
Dansuldiferb de oricarealt exerciliu hzic, diferi de sporl, datoritdfaptului
cd, deqipresupune
efort fizic, abilitAli$i performanle,
nu urmere$te
si stabileascd
un record.ci sAtransmitaemotii.idei.

ll
 pe o ecuaJie
Caurmarelimbajuldansuluisebazeazd careinclude:
Spa{iu Simetrie
Timp raportate
la Dinamicd
Ritm Stilizare
Formi Vifiuozitate.

1,3 Pattetn-tl clasic.Vocabularul dansului

Operelede artd 9i stilurile artisticesunttransmisedin generaliein generajie,
lq fel ca toate mo$tenirile importante ale umanitalii (limbajul, obiceiurile qi
codurile de conduit6). Indivizii incearcdincontinuu se inleturepatlern-ul clastc
mo$tenit ii si-l inlocuiascd cu altul nou. Totugi" vechiul este mereu adaptat,
absorbitin nou, ideile noi poart6in ele germeniimodelului,,clasic".
in ce"u privegtedansul,,,clasic"definegtedeopotrivdmdsuravalorii, dar
""
9i limbajul dansului din epoca Clasicismului,estimateca etalon al unui tip de
palri azi. Toate lipurile de iimbaje artisticedin
limbaj artistic ce se perpetueazA
sfera darsului se raporteaza,din secolulal XVII-lea incoace,la dansulclasic.il
1661 se infiinleazd la Paris prima Academiede Dans gi se stabilesccodurile de
migcdri,vocabularul9i stilul artistic,valabilepAl6 azi.
in dansulclasic, ce se studiazdca disciplindfundamentaldpentru fonnarea
unui dansator,hecare migcareare o denumirespecificd,in limba ftaucezd,care
trebuie cunoscutS,in{eleasdqi insu9it6.Stipanire.avocabularuluidansului clasic
presupuneatet insuqirea migcdriicat qi numeleei - cuno$tinlepractice$i teoretice
carevor constituifundamentulviitoarelorperfbrmarle.
Scopulunui dansator,carepetece ani de zile pregitindu-sepentru o cariera
de artist profesionist,este sA ajungds[-gi foloseascdtrupul ca pe un instrxment
expresiv in comunicareacu publicul. Pentru aceasta,dansatorultrebuie sd aibd
crmo$tintesolide de vocabularal miqcirii, pe care sa le redeacu aceeaqiacuatele
cu careun poet isi scrieversurile,

I2
 In capitoleleurmdtoare
vom redadenumirea
specificdgi descrierea
fiecdrei
nigcdri studiatein dansulclasic,precumgi matriceaspalio{emporald
a fiecdrui
exercitiudetehnicA.

2. CONCEPTEFUNDAMENTALEALE DANSULUI CLASIC

2.1Elementede vocabular
Pentruun dansator
profesionist,
propriulcorpdevineun instuument
expresiv,
un mijloc de comunicare.
Astfel,vocabularul
dansuluiclasictrebuiestdpdnitla fel
de bine ca gi vocabularuloricirei limbi, dadsatoriitrebuiesd,,vorbeascd"
prin
gesturile1or,in limba universalda dansului,9i sb se facd inlelegide oamenii
(spectatorii)
depretutindeni.
,,Limbajul"baletuluiclasic,codificat9i sistematizat
pentruprimaoar5de
AcademieRoyaledeMusiqueet deDanse,fondatdin 1661de Ludovical XIV-lea,
a cunoscut gi o elevarecontinua,
o dezvoltare pbstrand
totugicaracteristica
stilisticd
specific6a baletuluiclasic.
Tehnica.baletului,
deqi$i-apistrat,in esen{d,
formeleelementare qi cerin}ele
pi-aimbogilit constantvocabularuladdugAndu-se noi qi noi tripcdri,iar nivelul
tehnicdeexeculiea acestora
a devenittot mai ddicat.
Dansul ez pointe, ,,linia" unui dansator(adicdforma redatade pozilia
membrelor
unuidansator
in spaliu),adAugarea
unornoi salturisaurotaliicomplexe
sunt doar catevaelementede vocabularal stilului 9i tehdcii baletului,careau
evoluatodatAcu evoluliasocietajii,a gustuluiestetic.
Dansatorulde azi trebuiesE fie apt sa abordezeun repertoriuexffemde
divers,clasicqi contemporan,
cu cerinjediamefialopuse,atatdin punctde vedere
stilisticcdtpi tehnic.

13
P-ntruaceasta, uneisingue ,,$coli"(fie ea rusa,francezE,
antuenamentul italianA,
englez6,american6sau danezd)nu mai e indeajuns.Elevii-dansatori
trebuie
familiarizalicu tehnica,cu stilultuturoracestor,,gcoli"debaletclasic.
Programele detehnicbqi stil variate,
de studiuar trebuisAconfinAelemente
ar ffebui organizateworkshop-uri,stagii de pregetirecu dansatodEi core$afi care
cunoscqi stdpanesc
tehnici9i stiluri diferiteale baletuluiclasic.$i acestlucru se
intdmpli (mai mult sau mai putin) in toate qcolile de balet din lume gi din
Romdnia,pentruc6lelul fi al esteacelade a pregatidansatori
caresdfac6fati cu
succesmulliplelorprovoceritehnicegi stilisticedepe scenele
lumii.

. Vocabularuldansuluiclasicpe carel-am folositin aceasta carteeste,prin

urmare,unul tradilional gi universalqi se referi la conceptelede bazd ale
specificbaletului.
antenamentului
Trebuies5 subliniezfaptul cd, in redareateoriilor gi practicilorlegatede
migcdrilede baletnu am inventatrimic nou.Fiecaredetaliude nriqcaree redatin
cu tradiliadansuluiclasic,cu teoriilemarilorpedagogi$i teoreticieni
conformitate
ai balelului.a
Am ,,testat"acesteteorii de-alungulcariereimelede profesorde balet,aln
observatgi am invdlat de la maegtrirom6ni gi strdini,le-amdiscutatgi le-am
din Cluj, 9i le-ampusin
compilatimpreunicu colegiirneide Liceulde Coregrafie
practicila orelede antrenanent,
numaidupi ce m-arr convinscd lolosescceamar
ceamai logicdsi eficientidin punctdevederetehnicgi estetic.
bundmetodologie,

I
conlbrm listei bibliogralicedin cuprins

).4
 2.2 Pozitiilede bazi in dansulclasic

2.2.1Pozifiilecorpului.Plasamentulcorporal
Pentruoblinereaechilibruluiin miqcare,corpulunui dansatortrebuiesd-gi
adapteze
mereupozilia,in func{iede parametriifizici qi esteticigi de tehnicade
execulie. Pozilia corporald.este cea care dicleazd raportul cu gravitalia,
amplasamentul
in spaliu.Ea estemereudiferitb,de aceeadansatorul
hebuiesi
cunoascd
modificdrilede pozi{ieale trunchiuluigi capuluiin func1iede migcirile
detehnicd
celrebuieexecurate.
' Poziliacorectda corpuluiesteesenlialA
in studiuldansuluiclasicEiar trebui
stepanitddupAprimul an de studiu.Neredlizarea
acesteicerinleva aveadrept
rezultato tehnicadelectuoasd
qi-l va priva pe elev de la oblinereacontrolului
asuprapropriuluicolpgi a libefteliidemi$care.
Poziliacorpuluitrebuiesd fie perfectdreaptd,pe axul coloaneivertebrale,
gatuldegajat,umeriitraqiin jos concomitent
cu inAltarea
intreguluicorp,mugchii
abdominalisustinuli,fer5ca toracelesesedilate,cu bazinulin agafel plasatincdt
iliaculsdfie traspe verticald,evit6ndinclinareabazinuluisprefa16sausprespate.
Muqchii fesleri trebuie strdnqigi lnAllali concomitentcu mu$chii coapselor,
genunchiibinelntinsi.
Greutatea corpului,corectplasatA,se afli ,,deasupra"
picioarelor.Folosind
muqchiicentralid,elabazacutieitoracicegi diafragma,pozi(iacorecda coastelor
va fi spreiniuntru 9i plat6.Omoplaliisuntimpingi.injos gi sprelateraloblindndu-
se formaplat6 a pdrtii dorsalea coloaneivertebrale.
Astfel se va puteacontrola
padeadejos a spateluiqi seva puteastabiliplasamentul
verticalal torsului,exact
piciorului (sau a picioarelorde bazd).Este folositorpentruelevi ca
deasupra
prof'esorul
se demonstreze
$i sA repeteverbalaceste,directive",iar prin studiu
posturasadevinAun automatism
continuu,aceastd pentruun balerin.
Plasamentul picioruluide baz[,intr-o pozigre
corect,,pe"sau,,deasupra" en
dehors,esteuna dintre celemai dificile gi fundamentale
problemeale dansului
 prin buric,prin piciorul
clasic.Centrul$eu61ii ffebuiesdcad6,intr-olinie dreapti.,
de bazdcdtremrjlocult6lpii. Tmnchiultrebuieindreptatin sus,goldurileliberegi
drepte (pe aceeagilinie), coapsa,abdomenulqi feseletrebuiesi fie putemic
pozi.tii.
acestei
implicatein menlinerea

Fig.l: Plasamentulcorporalcorectin pozifiilede bazi aledansuluiclasic

'q

ri

CAndpicioruldebazdseafli la diferitenivele(1nplid, pe demi-pointe

sa'uen
pointe), centn;Jde greutatese schimb6,in firncliede nivelul la carese afl[. Cu
qi pe un picior (ca qi pe doud),greutatea
toateacestea, corpuluicadetot in linie
dreaptd9i directdde la nas,prin stomacai buric,cdtrecentrulpicioruluidebaz6(a
supraleleipecaresd).

l6
Fig. 2: Schimbulcentruluide greutatepe piciorul de bazd

Atunci cdndpiciorul activ se afld,pai terre (pe pod,ea)

nu existElnclinarea
bazinului,reguldvalabildgi cdndactivulse afl6 ridicatla 45o.insi, pe mdsurece
piciorulactivurcdspre90"9i mai mult,graduldelnclinarea bazinuluisemodificd
in func1iedelndllimeala careseafl6piciorulactiv.La 90",in direcliar) la seconde
(lateral),existd gi o lnclinarevizibild a bazinuluilnsd linia umerilorrdmdne
paralelicu podeaua,
la 120"nu doarbazinulselnclin6,ci li estepermisgi cutiei
toracices6sedeDlaseze
usor.

Fig.3a:Plasamentul
goldurilorin extensia
lat€ral

I'7
 CAndpiciorul activ estenorc:: ii. r:iir la 90" ambele$oldud sunt plasatepe
aceeaqilinie, dar la extensiileloanc nari este. de obicei, nevoie ca qoldul
piciomlui activ s5 meargdinspret;I; in';. iiebuje sa se menfinacat mai mult
poziliaen dehor a picioruluia;t,r

goldurilorin extensia:
Fig.3; Plasamentul

b) fata c) spate

:.1-*-=

Cdnd piciorul activ esteridicat la spatela 90", lbnn6nd ,,litia" arabesque,

parteade sus a corpului trebuiesEse,,adapteze",sd se apleceu$or sprefatd, insA
nu se apleaci corpul qi nici nu se ridicd goldul dupd picior, unlerii febuie sA-$j
pistrezepozilia paraleli cu podeaua.

2.2,2Poziliileczpului.Expresiafefei
Mai intai, trebuiesubliniatdimpofianlaexpresivitaliimimicii unui artist
La fel de importantca linutacorectaa corpului,qi expresiaf'eleitrebuie
dansator.
invalata, studiata,adaptate,mai apoi, rolului, personajuluipe care-l va interpreta
dansAndviitorul balerin.
Incd de la primele ore de balet,elevul trebuiese invele sd adopteo expresie
a fefei senina,prezenta,doritoarede shrdiu.Expresiasenindva detemina o stare
propice comunicdriiprofesor-elevgi trebuie,,indus6"claseiprin modelul personal
18
al profesoruluide dans.Indilerentde problemeledin viaJapersonald,
profesorul
trebuiesd se streduiascA
sd sedesprindide elein favoarea,,vietiiartistice",lucru
careseva transmiteelevilorsdi,carevor invdlaqi vor simjipasiunea
dea dansa.
Dificultateatehnicda exercitiilorpot cauzauneorigrimasede careeler.ul
nici nu-qidd seama.
Acestegrimase,dacdnu suntpromptcorectate
deprofesorpot
ticuri (privitulln jos,.strdngerea
deveniadevdrate saumigcarea
buzelor,etc.).Tot
din cauzadificultdliielementelor
de tehnic6,eleviiau tendin{ade a-qicrispagdtul,
ceeaceva ddunaexpresivitSlii,
darqi naturaleJii
in execu{ia
migcdrilordedans.
Elevultrebuiesdinvelesd priveascd:
o privirebineplasat6,cu ochii vii qi
uSorridicaliii d6 balerinuluiincredere
in sine(ceeace sevedeimediatqi in dans)
$i-l ajutdsedeamigcbrilorsensqi expresivithte.
Din punctul de vedereal tehnicii dansuluiclasic,privirea bine plasatd,
localizatiajuti la menlinerea
echilibrului,la desdvdrgirea
execu{ieielementelor
de
tehnice.De asemenea,
mai ales in cazul dansurilorde ansamblu,e nevoiede
atenliedistributivi,de,,ochi-npatru",pentruca schimbtuile
deformatiegi execufia
coregrafieisa fie la unisonlntre toti membriiunui ansamblu.Indiferentcd se
priveqtein direc{iade deplasare,
la public sau la partener,ochii tebuie se fie
prezenli,concentrafi
$i totodat6expresivi,in funcfiede rol. O privirepierdutdin
gol nu convingepublicul,iar o expresieabdtutA
desentimentul de nesiguran{6.
Estede evitato expresiepreaconcentratd
(carede imptesiac6 nu mai vede
gi nu mai audenimicinjur), dargi unapreaveseb,cu zambetfo4at.
migcdrilorcapuluicu direc{iaprivirii areo importanta
Coordonarea vrtal5.in
dansulclasicai urmeazb
nigteregulistrictein invdlare.
la bar6(pecarele vom analizaaici) capulare
in cazulexerciliilorexecutate
pozilii:
urmdtoarele
l.Cdndpiciorul activ esteintins in fa!5,capulse intoarce450sprelateral,
bdrbiaesteugorridicati,ochiiprivescuqorspresus,pe linia nasului.
2.Cdndpiciorulactivesteintinslateral,capulesteindreptatsprefa1d,bdrbia
uqorridicatd,ochiiprivesclungpe o diagonalA
asqendentA.
t9
 3 .Cdndpi c i orul ac ti \,es t e : n : : : s : ' : , r e . c a p u le s le u lo r in c lin a t s p r efa l a q i
intors, cu ochii privind spre pahr; ::r::r: iin lateral.De la cap p6.ndla vdrful
piciorului, linia corporaldtrebuiesa i.r:r-.2. .. diagonald.
La aceste poziJii de bazi se n;i :,daugi unele varialii, unele ,,pozilii
dansante",carepot subliniaprin relatia stransi r'nne cory, cap gi privire un anumit
stil (de exemplustilul rus, stilul francez.stilul Brrumonville,etc.)
rn ,lansulclasic utmeazda lt
Descriereapozi{iilor specificeale Ltr,:1.lt,r
analizatd,acum vreau doar s[ sub]iniezrmponantacoordordrii migcf,rilorcapului
cu cele ale coryului qi picioarelor - care ibrrneazdpozele baletului clasic Ai
i4rportanlaobtinerii unor pozenaturale,er'ltdndu-sepe cet posibil afectarea.

Fi g .4 : Po z i l i i l ec apul ui ,l a bari

t= G:

t:= r -

20
 2.2,3Pozitiilebratelor
in dansulclasic,braleleindeplinesc
un dublurol, tehnic$i plastic,in acela$i
timp.Fonnabra{elortrebuiesaintregeasci
,,linia"corpuluiin migcare,
deaceeaele
nu suntniciodatdpreadrepte,rigidesaufrdnte,nici chiaratuncicdndrolul lor este
esenlialin executiatehdcii.
Stanislavskia numit mainileochii corpului,iar pentruun balerinbra{ele
reprezinta
intr-adever 9i a graliei.Dar pentu a oblinefluiditateqi
mesuraelegantei
expresivitate
in migcarea
bralelorsuntnecesariani intregide studiu,de educalie
corporalA.$i pentrubraleexistdpoziJiide bazd9i derivalii,pozilii pregetitoare,
de
elan,de respiralie,darsuntpozitiistrictecaxenu permitnici o abatere in execulie,
IdrAca aceasta
sdaibdrepercusiuni
deordin'tehnic
sauplastic.
in dansul clasic,mdna (palma)trebuiesA pare tot timpul relaxatS,cu
degetelefrumosaranjate,intr-o manierdnatwale.Trebuiesi existespatiuintre
fiecaredintre degetegi toatesA fie lndreptatein aceeagidirec{ie,urmAndlinia
bralului.
PoziliiledebazAalebralelorin dansulclasicsuntin numdrde$apte.Elesunt
numiledupi numdrullor, de exemplu:de la I la 7 in $coalarusd;de la 1 la 5 in
gcoalaenglgzi9i italian6,etc.
in Rom6nia,prin tradilie,numim3 pozilii de bazi (cu derivaliilelor) 9i o
poziliepreg5.titoare.
in aceastd
cartevoi folosi denumirea
poziliilor braleloraga
cumo lntdlnimin limbajuluzualal gcolilorde baletgi al dansatorilor
profesionigti
din Romdnia.

PoziUapregititoare
Bmtelesuntu$ordepArtate
de corp,cu coatelein afaraumerilor,au formd
rotunjiti, palmae poziJionatispresus.Distanlainfte palmeestedatAde dnuta
decica2-3 cm (fig. 5a).
corectda corpului,a omoplatilor,
 Pozilia I
Aceastdpoziliese formeaziridicandbratelede la poziJiapregdtitoare
panA
cu palmeleintoa$esprecorp,umeriitraqi
al stomacului,
in dreptulabdomenului,
in jos gi pieptuldeschis(fig. 5b).

Pozifiaa II-a
Aflatela pozi{iaI, bralelesedeschidugorsprelateralformdndpoziliaa II-a.
Miqcareadedeschidere palmele,antebralele
esteinitiatededegete,apoiurmeaze $i
bralelecareajungpe linia corpului.Antebrafulsepozilioneazd maijos
lntotdeauna
decatbraful,iar brafulugormai jos decdtumarul.Cotul qi palmalntregescforma
rotunjitda bratelor(fig. 5c).
Selntelnescftecventgrefeliin execu{iacorectda acesteipozitii prin faptul
cA se rclaxeazaexageratdegetelecaxese laseln jos, sau rotunjireabratelore
poigne-ul.
exagerati,ori secrispeaz6

PoziJiaa III-a
capului,oblinempoziliaa III-a.
Daci ridicdmbra{eledin poziliaI deasupra
iaxpalmeleprivescinjos, sprecap.Pozilionarea
FormarotunjitatrebuiemenlinutA,
bralelornu trebuiefbcut6preasprespate,coatelesetragln lateral,aproximativ
pe
linia urechilor,iar dac6ne ridic6mprivireatrebuie.sd
ne vedempalmele,fird sdfie
capului(fig. 5d).
nevoiedemiqcarea

22
Fig. 5a: Pozi{iapregititoare Fig. 5b: PoziliaI

Fig. 5c: Pozi.tiaa II-a Fig. 5d: Pozitiaa III-a

Aceste3 pozilii, impreunAcu pozilia preg6titoare,suntpoziliile de bazdale

bralelorin dansulclasic,insEnu intotdeaunaselucreazacu ambelebratein aceea$i
directie.De aceea,ahrnci cand plasticasau tehnicao cere,putem poziliona unul
dintre brale la pozilia I 9i altul la pozilia a II-a, sau un bra{ la pozilia a II-a qi
ie la la lLl a a l l l -a.qi a5amaidepan e .
Trebuie respectateinsd, regulile de pozilionare pentru fiecare pozilie in
parte,trebuiesalinem cont de proporliile corpuluiin migcaregi de ,,pozele"carese
obtin astfel.
 2,2.4Pozeleind^nsulclasic
in practicabaletuluise numettepozAorice migcarecare se lucreazicu
bra{elegi/saupicioareledepdrtate
detrup.Pozeledansuluiclasicseclasificdin:
1) pozemici Ei pozemari, in tuncJiede inbllimeapoziliilorbralelorgi ale
picioarelor,
in
2) pozeepaukment - croisd,effacd,dcand-in ftnclie de direclia coryului
qi a picioarelorfalddepunctul1, adicdfalhdepublic,qi ln
3) pozearabesque.
Acestepozese studiazeinilial, la centrulsdlii, de aceeavor faceobiectul
pozelor,elevii trebuiefamiliarizaficu
inaintede studierea
r4reianalizeultedoaxe.
punctele fixe ale sceneisau ale silii de balet. Cunoa$terea
acestorafaciliteazl.
vitezade comunicare profesor-elev,
ajutAIa orientarea 1n spa{iulsilii 9i apoi la
amplasareamigcbrilorde dansln spaliulscenic.Cel mai uzualsistemdelmpd4ire
punctefixe, celmai ugordeasimilatesteconsiderat
a acestor sistemulrus.

Fig. 6: Punctelelixe ale strllide balet

Sistemulrus SistemulCecchetti

8 2

J 6 8

6 5 4 J 7 4

24
 In dansulclasic,toatemigcerileexecutatecu corpul indreptatsprepunctul 1
se numescmtgcdrien.facesaudeface. Acestea,la rdndul lor suntclasificatedupa
rirectia de deplasare:- inspre faJi: en ayqnt, inspre spate= en arriere, inspre
'.ateral:
de c6td; echlalenlul lor static,de pozd,se nume$tedetant, deriirre, it Ia
.:conde ( in traducerefala, spate,lateral).
Atunci cdndtrunchiul gi picioarelesunt indreptatespreunul dintre celelalte
:uncte ale scenei,avem de-a face cn pozele dpaulement:croisd, eff(lct, 6carte.
privirea vor avea qi ele o direclie specificd, in funclie de pozi{ia
-apul 6i
::unchiului gi a picioarelor,iar bralelepot fi plasateintr-o multitudine de pozi{ii
i: 3S lCe.

Fig. 7 : Pozeleipa ulement

Croisdspate

Effacdfaln Effaci sp*e

25
 Ecartd fa[d Ecaftd spate

t4
i4

. poziliaI, qi/saua II-a, oblinempozelemici,

Dacdbralelese pozilioneazdla
iar dacdunul sau ambelebtale se afla la pozilia a III-a oblinempozelemari.
Acesteireguli de bazh,i se adaugi diferite st;Llurideport de bras: clasrc,romantic,
spaniol,etc.

Pozelearabesque
in cazul ln care piciorul activ lucreazdpe direclia de spate,el poate lua
forma uneia dintre pozele arabesque.Sunt patru variante de pozd arabesque9i.
pentruinsuqirea,
acuratelea executedilor li s-auatribuitnumere,
gi promptitudinea
dela I la IV.
ArabesqueI qi II stsntpozeefacd, c,tpozilii specificedebrale:
- la arabesque 1 - bralul ridicatin fald ng coincidecu piciorul deschisla
spate,iar privireaurmdreqte degetelemainiidin fa!6.
- la arubesque II - braluldin fa16esteacela$icu picioruldeschisla spate,
iar capulesteintors spreumdrulblafului deschisln fajd.
ArabesqueIII gt IY sut:.tpozecroise,o) pozijiile lor specificede brale:
- la arabesque III - brafuldeschisin fa!6esteacelagicu picioruldeschisla
spate,capul,privirea urmarestebralul din fa16.

26
 - la arabesqaeIV - bralul deschisin fali esteopuspiciorului activ deschis
la spate,linia sa estemai arnpl5,braleleformdndo diagonalE,,cuspatelela
public", privireaurmdre$tedegetelemdinii din la{6.

Fig. 8: P ozelearabesque
ArabesqueI ArabesqueII

Arubesque
III ArabesqueIV

La inceputulstudiului,pozelearabesque(.cade altfel oricaredintre celelalte

r,'i:: , sunt studiate gi analizale static, par terre, in forma lor elementari, strictA.

--u;-ll individual esteimperiosnecesar,fiindce,,[nia" pozelor depindemult de

rn:Fr4ionalitateamembrelor,a corpului. Dinamica pozelor arabesque poatefr

2'1
oblinuti pe verticall - prinplid, relevd,inclharea trunchiuluigi rotajiain jurul axei
qi./sau - prin migcdridedeplasare.
pe orizontalE
in dansulscenicsuntposibilediferite,,abateri"de la regulilepozelor,insd
ele poad6amprentaunui anumitstil (rus, spaniol,englezesc,
etc.), sau a unui
anumitgen (romantic,demi-caracter,
etc.),ori a unui dansator/coregraf
carel-a
(M. Fonte]'n,G. Balanchine,
consacrat etc.).
Dar, la studiereapozelor,elevii trebuiesa-$iinsuseasca
formelede bazd.
chiar dac6, la inceput, pare un exercitiu schematic.Odate cu dob6ndirea
specifice gi insuqireacorecte a tehnicii dansului clasic, 9i
compententelor
va dispdrea.
..5ablonul"
-..schematismul".
Cu elevii avansa{i,din claseleterminale,este necesarsA se insisteIa
expresivitateapozelor, la lorma scenicd a migcdrilor chiar in timpul
zilnic.
antrenamentului
La orelede baletsevor studiaqi elemente gi
detehnicAdar$i expresivitatea
emotivitateapozelor,migcdriletrebuiesd capetegi formd dar $i ,,sonodtate"
scenic6,corpul elevului- balerintrebuies6 devindun instrumentexpresivgi
impresionant.

2.2.5Poziliilepicioarelor
Picioarele,trunchiul,bralele,corpulformeazd.,
migcAndu-se,
un instrument
in.activitatea
complexde careseva folosiviitorul dansator- lui scenicd9i deaceea,
fiecarein parte fiebuie pregatit,,,acordat",lndeplinindu-$ifunclia propriein
migcdrilededans,atetdin punctdevederetehniccatqi estetic.
specificdansuluiclasic,toate pirlile piciorului,de la
in antrenamentul
articulaJia (iliac6)qi pan6la degete,participdactiv,dezvoltdndu-gi
coxo-femurald
plasticaqiindemdnarea.
fo4a,elasticitatea,
,datelenaturale",sporindu-qi

28
 Comunicareaprofesor-elev(9i ntai apoi maestrude balefbalerin)este
:lcilitatdde folosirea- uzualdde altfel - uneidenumiripentrua desemlafiecare
::rte a piciorului.Agadar,- incheietura
coxo-femuralS
seva numi- iliaca
- parteainferioarb,
incluz6ndtalpagi glemaseva numi- labapiciorului
- parteamijlocie,de la glezn6pAnE.
la genunchiseva numi- gamba
- parteasuperioare,
de la genunchiqi pAndla arliculaliagolduluiseva numi
- femurul.s
pe principiul fundamentalen dehors,
Tehnicadansuluiclasicse bazeazi.
!ci.-Ape intoarcerea picioarelorin afarEla 90'. Picioarelesuntpozi{ionate.astfel
':,;it labelesa fie indreptate
cu vdrfr.rilepe linia umerilor,sauparalelcu aceasta,
:<scoperind a gambelor
astfellrniaintertoard, qi femurelor.
Instituindacestprincipiual en dehors-uluiin dansulscenic,artabaletuluia
.::nsrituit,gi dezvoltatcontinuu,o tehnicatot mai complexabazatd,
pe aceast6,
:,:.ziriea picioarelor.
Astfel,o serieintreagddemigcdripropriidansuluiclasicar fi
;:u sau chiar imposibilde executat,fErArespectarea
intoarceriien dehorsa
::;ioarelor.
Toatemigcdriledin vocabularulbaletuluiclasic sunt executate(lnvAlate,
cu picioarelein pozilii endehors.Gradulln carepicioarele
:\ersate$i utiUzate) pot
i :ntoarsein afard,fdrl a cauzaproblemearticulaliilor,variazld,ela elevla elev,
pentrt en dehors.De$iesteactivatin primulrAndde
:- functiede dotareanaturalA
;ei gasemugchirotativi profunziai incheieturiigoldului,intoarcerea
en dehors
e-rte,mai degrabd,rezultatultotal al inloarceriipicioarelordin gold (iliacd),
:enunchi,tibie (gamb6),
glezndqi labd.intoarcerea
ideali de90"1afreciruipicior),
:ecesatdunui balerinprofesionist
esteoblinute,de obicei,cam60-700/o
din rotalia
.pre exteriora pi4ii de deasupragenunchiului(femur 9i iliace) 9i 20-30%din
pa4iidededesubrul
:.'ralra genunchiului
(garnba
Silab6).6

lui classic,Moscova, 1940,p.,1,1

.a. T aftsor, Metodaantrendmentu
lieg,Y..ap. cit., p.73

29
 Rbsucireaen dehorstrebuie.: F..r13ascidin $oldinsprejos nu dinsprelabA
in sus. Dacd nu se incepe rdsucirea..de sus r'njos" se vor fo4a genmchii, iar
genunchiul,fiind mai degrabdo .,balama decdto articulatierotativd,nu estethcut
pentrua serdsuciin afard.Forlareaintoarceriien dehor.sdin genunchiqi labdduce
de obicei 1a afec{iuni gi dureri ale respecii\elot incheietud,de aceeain studiul
corect al tehdcii dansuluiclasic se pune accentulpe rdsucireaen dehors din qold
(iliaci).
Dansulcu picioarelerdsuciteen deltorsesteo camcteristicS
indispensabild
a
stilului baletului clasic, dar pentru cA e o ,,abatere"de la pozilia normali a
q i real i z arer
pi cio a re l or ei nec es i laSle n lies i I n u llar n u lc a .
Cercetarilearat6cd esteideal sd se inceapastudiul profesionistal baletului
pe la varsta de 8-11 ani, cdnd arliculalia iliacd, de care depinde\ntoarcereaen
dehors, estedestulde flexibi16.Fiecareelev ar trebui tratat individual, tocmai din
cauza diferenJelorde date naturale,de aptitudini pentru balet. Studiul baletului
clasic este foarle dificil 9i probabil chiar periculos pentru o persoanacu o
flexibilitateredusi.
insi celor dotati trebuie sd li se cear6pe parcursulintregului proces de
altrenament- s6-Eidezvoltela maximum aceasErdsucireen dehors,cu condiJia
ca studiul si decurgi lent 9i si se acorde o mare atenlie tuturor aspectelorde
plasarecorecti gi de execu(iecorectAa rniqcdrilorde dans.Elevii cu flexibilitate
redusa trebuie sA fie invAF s6-9i cunoasci limitele, lipsurile gi si lucreze la
lor.
corectatea
en dehorsesteoblinuu pdn
DeseoriestegreSitinteles faptul ca intorsatura.
contracliamu$chilorfesieri. De fapt muqchii rotativi ai articulaJieiqoldului nu
mugchiigluteus(fesieri) sunt aceiacarerisucescpicioareleinspre afara.Totu$i,
mu6chiifesieri sunt folosili pentru a da stabilitatecorpuluiin pozilia en dehorsqi-i
ajuti pe balerinisd simtASi sd controlezeaceastdpozilie.Ace$timuqchinu ar febui
folosili mai mult decate necesar.Senzaliade incordare(de sftangere)a fesierilor
trebuie corelatacu incordareaqi indllareamugchilordil spatelefelrurului, cu alte

30
cuvinte, iesele se stang de dedesubt,iar bazinul nu se impinge inainte.
Deprinderea
acesteipozi{iicorectea picioarelorrdsuciteendehorsincepeodatlcu
poziliilorpicioarelor.
studierea
Din nefericireins6,chiardacdau fostinsuqitetemeinicpoziliilecorecteale
picioarelorin primul an de studiu,poziliaen dehorsnu rdmaneiffdddcinatdin
..memoria"muscular6,
nu e un automatism
dobanditodatapentrutotdeauna.
Pe
masur6ce tehnicadansuluidevinetot mai complexE,
aceastA
rdsuck€en dehors
tindesd dispard,a$adarea devineo problemipermanentd
de tehnici a execuliei
migcirilordebaletclasicai nu doaro aptitudine
ce seceredezyolLatl,.
. Primaproblem6de ordin tehnicin studiulbaletuluiclasicesteinsu$irea
corectea poziliilorpicioarelor.Acesteasunt'lnnumir de 6, primele5 bazdndu-se
pe pozi\iaendehors.T

PozitiaI
Pentruformareaacesteipozilii seunesccdlceieleqi se depdrteazd
vArfurile
picioarelorastfelincat sAse formezeo linie dreapt6,paraleli cu linia umerilor.
Talpapiciorului$i toatedegetele
trebuiesi aderein lntregimela podea.Tendonul
lui Achile trgbuiesEfie drept,mugchiisuslinuli gi rinnciti en dehors,sprebnia
umerilor(fig. 9).

Pozi{ia a II-a
Pentfll formarea acesteipozilii, labele picioarelor se pozilioneazAtot pe
aceeagilinie, dar la o distanlbegalEcu lungimealabei elevului.Picioareleau tot
pozrliLaen dehors, genutchn trebuie sA fie intin$i qi muqchii sus.tinuti,iar centrul
greutdliicorpuluitrebuiesd fie (cadd)intre picioare(fig. l0),

? confom praclicii internalionale,valabilelnca de la stabilirealor in 1661,ia infijnlareaprimei

acadenii de muzica
qi dans,laParis,sub conducerealui Ch. Beauchanps

31
 Poziliaa III-a
Pentru formareaacesteipoziiii. ambelepicioare,deschise,r6suciteen
dehors,se petec unul pestecelalalt.in a5afel incat talpaunuia sb acoperepe
jumetatetalpa celuilaltpicior. Regulilede pozilie ale corpuluirdmdnaceleaqi,
cvadratulumeri-golduritrebuiementinut,iar genunchiulpiciorului din spatenu
trebuiesd ajungi subgenunchiulpicioruluidin fa1d.Centrulgreutdliicoryuluise
afli pe ambelepicioare gi pentru a susiineinil{area corpului, greutatease
cu preciderespredegete(fig I I )
repartizeazd

, Poziliaa IV-a
Aceastapozitiese formeazdsitudndlabelepicioarelorparaleluna fata de
cu lungimeaJabeielevului,iar v6rfu1uneilabe
la o distanldegaldaproape
cealaltE,
se gaseqte in dreptulcdlcdiuluiceleilalte.Centrulgreutdtiicotporalese va situa
intre picioareSi se vor pdstraregtthleen dehorsqi ale cvadratuluiumeri-golduri
(fis. 12).

Pozifiaa V-a
AceasJe pozilie se formeazddin pozilia a III-a ,,completa"a unui picior
pestecelalalt,aqaincdt varful talpii unui picior se afl6 ln dreptul chlcdiului
celuilalt.Trebuiepdstratecu strictele($i cu efort)regulileen dehors,a cvadratului
gi plasamentuluigreutAliipe ambelepicioare(fig. l3).

Poziliaa VI-a
in dansulclasicexis6 douevarialiialeacesteipozilii,unain careatatvarfl]Iilecat
9i cdlcdielepicioarelorsuntlipite - pozitiaa VI-a ,jnchisi" - 9i cealalt[in care
in urghi de 45" - poziliaa VI-a
cdlcdielesuntlipite, iar verfurileu$ordepaftate,
,deschis6".in tehnicadansuluiclasicnu se folosegtedecatca pozitiede,,odihni"
pentrupicioare(fig. l4).

32
 Fig. 9: Pozi(iaI Fig. 10: Pozi{ia a II-a
-- fF:-

Fig.1l: Pozi{iaa III-a Fig. 12: Pozi{ia a IV-a

J rt. -,
\
I

Fig.13:Pozifiaa V-a Fig. 14: Poziliaa VI-a

:-{-' 1r:--t h ( \'
I l"*

in invilarea,studiulgi folosireaacestorpozitii fundamentale

alepicioarelor
rrebuierespectateniqte reguli absolut necesarepentru oblinereastabilitalii,
executia detehnicdgi indeplinirea
corectaa elementelor func{iilorestetice.
33
 De aceea,trebuieinsistatca in fiecaredintrepoziliilepicioarelor,tilpile sd
aderein intregimela podea,greutatea
sd fie repafiizatd
inspredegete,evitdndu-se
insd cddereagreutdlii pe degetulmare, care implicb qi cddereabo{ii labei
piciorului. CdlcAieletrebuie sd fie libere, tendonullui Achile drept, muEchir
ti rdsuciti,genunchiiintingi,qoldurileqi umeriisdseaflepe aceeagi
sustrinuti linie,
iar centrulgreutaliisecademereuintrepicioare.
insuqireapoziliilor picioarelorse realizeazain primeteore de studiuale
eleviiin poziliacemtd,cu fa{asprebard,cu ambelemdini
dansuluiclasic,agezdnd
pe cerinleletehrice ale pozitiei
pe bari gi stdnd imobili, concentrandu-se
respective.Din punct de vedereritn.fc-muzicalse utilizeazemelodii in ritmuri
binare,mdsuraceamai indicatifiind de4/4.
La inceput,poziliile se vor schimbain mod liber, iar dup6 invd{area
battement dintr-opoziliein altaseva executanumai.prin battement
tendu,trecerea
tendu.
sunt doar punctulde plecarein migcdrilede
Acestepozifii fi.rndamentale
dans,momentulini{ial.in dansulclasicprevaleazd
momentele
in careunul dintre
picioareesteactiv (se afl6,in ac{iune"),iar celdlalt,de baza,asigurdstabilitatea
corpuluiaflatin migcare,,,lnacliune".
chiarqi pe un singurpicior(fie
de a pistraechilibrul,stabilitatea
Capacitatea
el intins, flexat sau ridrcat en pointe) se nume$teaplomb qi este o conditie
(cagi rdstciream dehors)a insiti tehniciidansuluiclasic.
necesara,
Aqadar,piciorulde bazdareun rol covar$itorlnexeculiatehnicda miqcdrilor
de dansclasic.De aceea,chiardacdacestaseaflAlntr-opozilieimobild,el trebuie
antrenatcorespunzator $i trebuiesai seacordeaceea$i
atenliein timpullucmluica
5 i pic ior uluaic t i v .
Prin insugireapoziJiilorde bazdale picioarelor,se incepe,practic,studiul
de tehnicdgi se dezvoltd- prin exerciliu- capacitafle9i abilitajile
elementelor
|m
necesare
unuiviitor dansator.
m
lil
 3. PARTICULARITATI SPATIO-TEMPORALEiN STRUCTURA
MISCARILOR FUNDAMENTALEALE DANSULUI CLASIC

3.1Exerciliilede la bari * cadru al formirii qi dezvoltirii competenlelor

tehnicegi interpretativespecifice

Dansulclasicesteo tehnicda cirei perfecliunese oblinepdntr-unstudiu

indelungat,urmdrindu-seformareagi perfecjionarea -.corpul
,,instrumentului"
.rrnan- penhucorelareadiferitelorsalemi$cdri.Aceastddisciplindtotalizeazb
8
:ri destudiu,atingerea
obiectivelorfinale - dbsdvArqirea
tehnicdqi interpretativA
-
3steconditionat5de realizarea,cu strictele,a punctelorcuprinsein programa
sntru fiecareande studiu.
in raport cu destinaliafi caracterulmaterieicupdnsein programelede
:rudiu, lec{ia de dans clasic are doud pdr{i: in prima parte accentulcadepe
1n paftea a doua, pe studiereagi perfeclionarea
::obleme de antrenament,
::ii;c6rilorsceniceqi a frazelordpdanscarele compun.
Primapartea leclieiseimpartela rdndulei in:
- exerciliide bard - caresuntun fel de introducere
in lecjie.Acesteasunt
necesare
nu nurnaipentrulnc6bir€aaparatului
muscularqi pregAtirea
pentru
ceeace urmeaz, la centrul sdlii, dar gi pentru formareagi dezvoltarea
continuAa calitdlilorfizice necesare.
Tot.aici se studiazA$i se exerseaza
fiecare
elernent
noudetehnicd.
- exerciliiIa centrulsdlii - carccontinuasA dezvoltegi si perfec{ioneze
elementele
detehnicEinsugiteprin exerciJiile
dela bar6.
Obiectivelespecificeacesteistructurdri
a lec{ieide dansclasicse realrzeazl
jn exercilii dozateadecvatpentru a dezvoltarezistenlaelevilor la efofiul
ruscularqi respirator.
Ritmul gi tempo-ulde execuliea elementelor
detehnicdva
: mereuadaptatla bagajuldecuno$tinle
gi competente
acumulatdeelevr.
35
 Fiecareordde baletincepecu un setde exerciliistandard,
executate
la bar6.
Acesteareprezintd tuturorelementelor
fundamentul de tehnicda dansuluiclasicai
pentrua pregdti$i a incd.lziintregul,,aparat"de articulalii
suntfolositepermanent
qi tendoane,
pentrua dezvoltafo4a gi elasticitatea
musculari,rdsucireaendehors,
aplombulgi indemenarea
at6tdenecasare
in migc6rilededansclasic.
Fiecaredintre exerciliilede la bard are o impoftanlEmajordqi o relalie
mai apoila centul snlii.Eleviitrebuie
directA,nemijlocitdcu exerciliileexecutate
sd devini con$tienjide acestlucru qi sd abordezecu sedozitate
!i atenJiefiecare
elementde tehnicdstudiatla bari. in caz contrar,fiecaregregealdadmisi in
execuliaexerci{iilorde la bard va avea repercusiunimai tArziu,in execu{ia
miqcirilorde dans.
Exerciliilede la bardat rolul de a asigurastabilitatea,
plasamentul
corporal
corect in pozilia specificadansului clasic, pozilia en dehors. Ct ajutord
exerciliilorde la bari, elevul(9i rnai apoidansatorul)
lgi va dezvoltaflexibilitatea
articulaliilor, for{a muscularE,igi formeazi plasticitateacorporalA,,,linia",
cu fiecarezi, abilitateadea executafiecaremiqcarcperfectendehors.
c6gtig6nd,
Aproapetoate miqcdriledansuluiclasic (inclusivsdritwi qi tulalii) sunt
studiateprimadatala bad. Baraesteun instrumentfoartefolositorpentrucAajuta
stabilitIlii ln timpul execulieimiqcdrilo
la menlinerea r en dehors,dar nu trebuie
folositdexcesivgi pentrua ascunde
un plasament
defectuos.
La inceput,toateexerciliilese studiazdcu fala sprebare.Distanlacorecu
fap de baxetrebuiese fie cu brateleuqorlndoite,mdinilesi fie pe linia umerilor,
coatelegi lncheieturilemdinilor Qtoignl) sdfie relaxategi apAsabin jos.
CAndselucreazicu o singurdmAnEpe bar6,in pozitia,,inflanc",braJulde
pe bar6trebuiesd fie uqorindoit la cot, iar cotul si fie la mijloculdistanleidinffe
bari 9i trunchi,iar mdnasd fie 45' Iasatauqorin fala trunchiului.in timpulunui
exerciliu,mara se mute pe bardori de c6te ori o cereplasamentul
corect- de
manase mutAin fali pe bari atuncicdndridicdmpiciorul
exemplu,la arabesque
mai susde45'.
36
 in strlcturauneiorede dansclasicexistbmai multe,,sec1iuni":
pdmaeste,
desigur,formati din exerciliilede la bard- un set de exerci{iistandardcare
vizeazd,secvenlial,insugireatreptatda elementelorde tehnicd,formareaqi
antrenamentul
corpuluieler.ului-dansator
pentruasigurarea
uneiinvdldrieficiente
qiin condi{iide siguranld
(elimindndposibileleaccidentdri).
Am optatpentruo structure,,tradilionale"
a exerciliilor,careseregdseqte
in
structuraunei lec{ii de balet,conform6cu programarusA,pe care se bazeaze
planudledeinvilemint coregraficdin Romdniagi pe care,dealtfel,amregdsit-oqi
in structura francezgi englez."
sistemelor
' in ceeace privegteexerciliileexecutatela bar6,acestease regisescin
urmatoarea
ordine:
I. PLIE
2, BATTEMENTTENDU
3, BATTEME,\ITTENDUJETE
4. RONDDE JAMBEPAR TERRE
5. BATTEMENT
FONDU
6. RONDDE JAMBEEN L' AIR
7. BA.TTEMENT
FMPPE
8. BATTEMENTDEVELOPPE
9. PETITBATTEMENT
1O,GRA
ND BATTEMENT
JETE

Lista de mai susreprezintdordineain careacesteexercilii se inva{d,insi ea

poatefi uqormodificate- intre anumitelimite - pe parcursulanilor de studiu.De
pild6, lnainte de exerciliul de plid poate exista un exerciliu de bqttementde
incdlzire, sat la sfArgitul Barei pot exista, oplional, exercitii de intindere
(deschidere)9i exercilii de releyesoi de bqttementsdegagd rapid,e.in clasele
ayansale,fondu, rond en I' air, frappe, petit battementpot fi combinateintre ele gi

3ct luordrilor
despretehnicada"suluiclasiccuprinse
in bibliografie
37
rearanjatein altd ordine,de exemplu:fondu combtnatcu rond en I' air, saufrappd
cupetit battement.
AceastdrehtivA hbeftatede a combinaexerciliileintre ele, la clasele
avansatesaula dansatoriiprofesioniqti,
nu trebuiesi conduc6la neglijareaunei
migcdri,cum se intemph uneori. De exemplu,nu se admiteneglijareaunui
exerci{iucum estebattementfondu pentrucA el pregetegtetoate atedzfuilepe un
picior din sfituri, iar omiterealui sau executiadefectuoasd
va aveaurmdriin
execulia corectl a elementelorde tehnicEulterioaregi chiar sunt posibile
accidentdri.
. Pentru dezvoltareafor{ei fizice echilibrate qi dobindirea abilitdtilor
specifice,toateexerciliilede la bardsevor executamai intai cu un piciorgi apoicu
celalalt(adicdin ambelep64i,la dreaptagi la stanga).
de tehnica$i, pe
La lnceputse vor studia,Ia bard, formeleelementare
parcursullnsugiriilor, se vor adduga9i variatii ale acestora:exes)liaen demi-
pointe,Ia45' sau90', dublarealor, coordondri
complexealebralelor,rotalii,etc.
exerciliilede la bar6se vor alcdtuisimpluqi clar,cu cAt
PentruincepAtori,
mai pulinemigc6ride brale,cap sautrunchi.La elevii avansa{i,
exerciliilepot fi
implic6ndcoordoniricomplexegi actiunea
mult mai elaborate, trunchiuluipentrua
obtineplasti;itateacorpuluiin migcare.
De asemenea,
dacdla inceputexerciliilede la bardvor fi executate
sepaxat,
sepot combinaintreele
intr-oordinestrict6,spresfhrgitulanilorde studiu,acestea
pentru a micgoratimpul alocat,jncdlzirii" $i a acordao mai mare importan@
studiuluila centrulsilii.
Ritmul in care se vor executaexercitiile de la barbtrebuiesEfie similar cu
ritmul exerciliilor executatela centrul sdlii. De exemplu,dacdpas assembldeste
executat,de obicei, pe contratimp(cu accentulla aterizare),atluncisi bqttement
tendujetd de la bard va fi executatpe contratimp.De asemenea,
coordonarea
corectia migcdrilorbra{elor,capuluigi picioarelortrebuieexersat6
exactla fel qi in
exerci{iiledela bari.ca qi in celedela mijloc.
38
 EsteimportantsAamintimcetoateexerciliilede la barAar ffebuiexecutate
$i
la mijloculsdlii.Mai alesla claseledeincepdtori,aceastd
regulAar trebuiaplicatd
cu sfinleniede c6treprofesod- fiind oarecum,,verificarea"
executieicorectea
exercitiilor de la bard. Odat6 cu avansareastudiilor ti cdqtigareaanumitor
competenle,
exerciliileexecutate
la centruls6liivor aveaaltecaracteristici
gi sevor
apropia
tol maimultde formascenica."
inainte de a trece la analizapropriu-zisda fiecdriuexerciliu,trebuiesd
subliniemfaptul cd, indiferentde locul undese executaftari saumijloculsdlii),
exerciliileincepcu o ,,prepara{ie",
o ,,uverturd",
o introducere
muzicaldcareeste
penfiuasigurarea
absolutnecesare atenlieiqi preciziaexeculiei.
concentrarii
in cazul in care exerci{iulincepecu fata sprebara,preparaliaconstdin
mdinilorpe bara,adicdtrecereade la poziJiapreg6titoare
agezarea la pozifiaI 9i
apucarea
barei.
in cazulin careexerciliulincepe din pozilialnchisda picioarelor,
in flanc,
cu o manApe bard,Vepar2,lia
constai1rtrecereabralului,carenu seafld pe barA,
din poziliapregetitoare,
prin pozitiaI, la poziliaall-a.
Candexercitiullncepedin pozi{iadeschisd
a picioarelor,preparalia
constA
braluluiin pozilia all-a,coordolati cu mi$carea
din deschiderea de deschidere
a
picioruluiactivintr-oanumitadirectie,sauln pozitia sur Ie coudepied.

3.2Analizalehnici.riimict ti stilisticea exerciliilorde la Bari

PLIE
Descrierea
miqcirii:
Numelemiqcirii provinedin limbafrancezd,
verbulp/rer inseamnn,,a(se)
indoi". in dansul clasic, plil desemneazd migcareade genuflexiune:semi-
genuflexiunea: deni-plid qigrand-plid: genuflexiuneaprofundd.

'analiz exerciliilorexecutate
Ia cenrulsaliivafaceobiectulunuistudiurltedor

39
Tipuri de p/id
1) Demi-ph1 seexecutdindoind genunchii,pdstrdndcSlcdielelipite de podea'
2) Granrl-plie se execut6inrloind genunchii profund, pdnd cAnd cSlcAielese
dezlipescde podea(excepflelbcdndgrand-plii dtn pozi\iLaaII-a)'
3) Double demi-plie * se executalegdnd doud demi-plid (primul mai mic ai al
doileamai adinc).

Caracterul miqcirii:
Demi sau grand-plie este o migcare de genuflexiune,o migcare lind,
condusd,ce se executi pe traiectoriajos-sus, legat, Idrd pauze Ca exerciltiu de
p/ll poatefi studiatca atareiau in combinaliec\ port de bras ori cu
sine-stdtetor,
relev|. Esteprimul exerciliu executatla bard, tempo-ul muzical estecel care dE
caracterulmiScdrii.
Pregetitde la bard,plid-u\ poate aveacaracterde avAnt,de legiturd sau de
aterzarc, adrcdse executdmai scurl sau mai adAnc,in funclie de rolul sau inff-o
de paEi,de migc6ri.
combina{ie

Funcfionalitatea:
PliA esb o migcare fundamentali a dansului clasic, care dezvoltd
elaslicitateamugchilor qi flexibilitatea tendoanelorqi arriculaliilor' Prin acest
exerciliu se insugescregulile deschiderii, ale rasucirii en dehors" lucrdnd qi
dezvoltdndcele trei articulalii ale picioruJui:articulaliacoxo-femurali(iliaca),cea
a genunchiuluiSi cea a gleznei. De asemenea,prin acest exerciliu se intareqte
coloana vertebrald qi muqchii spatelui, care au un rol important in insuqirea
te h nici i .
Dezvoltareaqi folosireajudicioasi a acesteimigciri este esentialdpentru
insuqireaaltor miqcdri de tehnici a dansului clasic: decolareaqi aterizareain
saritud, fo4a in turalii, trecerilelegate,uqoaredintr-o migcarein alta, ridicarea9i
coborareadin poirles.
Executia:
Primaformd de invdtarc estedemi-pli1drnpoziliile I, II,
, V $i mai taziu
din pozi\iaa IV-a. in timpul genuflexiunii,genunchiise vor deschidepe linia
umerilor(la poziliaa IV-a paralelcu linia umerilor),iar greutatea
corpuluiseva
repdlza in mod egal pe ambelepicioareqi pe toatAtalpa picioarelor,inspre
degetulal treilea.Este importantca atet h coborarecat gi la urcare,labele
picioarelor,
genunchii9i umeriisEseaflemereuin acelagiplanvefiical,iar bazinul
sAfie suslinutin agafel incat greutatea
corpuluisEnu fie niciodatdpe cblcdie.
Genunchiise vor lndoi atat cat permittendoanele
IErda ridica cilcdielede pe
podea.
in plid implici putemicacliuneamuqchilorsupinatori
Migcareade cobordre
gi ai coapsei,artrenandin lucru,concomitent,
celetrei afticulalii:coxo-femurald,
genunchiul
gi glezna.Osulsacrugi lombaratrebuiesus{inute,
iar umeriiselasdin
jos.
La ridicareadin demi-plidgenunchiinu hebuiesdcadi in fa!d,iar labelenu
trebuiesi caddpedegetele
mad.
Rolul articulalieicoxo-femurale
estehotAratorin mentinerea
en dehorsa
picioarelor,
musculaturii plid, cdtgi la revenire,cAndgelunchii
atdtla cobordrealn
trebuieseselntindacomplet,pastrandu-qi
orientarea
sprelinia mediania tilpilor.
Grand-plid (genuflexiuneaprofundd) reprezind, lnff-un fel, continuarea
dkecle demi-plie,coborAndu-se tot mai jos pdn6cind cilcdielese desprindde
^
podea(in afardde grand-pliein pozrlraa II-a, cAndcd.lcdiele
rdmdnpe podea).
Desprinderea
c6lciielornu trebuiesd seintdmpledecatdup6depdqirea
punctului
maxim de coborire in demi-pli6,iar in momentulfinal al grand-plid,acesteanu
trebuiesi se afle in demi-pointe
iqalt. La yand-plid bazinulhebuies[ ajrurgape
linia genunchilor,dar nu se ageaz6.
pe cdlcdie.Nu se face pauzdin momentul
maximde grcmd-plieci, odateatins acestpunct,se continui migcareacu ridicarea
lin6, thra patze, la pozilia inilialA.$i la execu{iaacesteimiqcarise pdstreaze
4l
 corporalcorect,aplicatela fiecarepozilie
reguliledeschideriigi ale plasamentului
in parte.
Grarrd-plidesteo migcarecomplexd,mult mai solicitantdpentruintegul
gi articulalii,necesitand
aparatdetendoane mai mare$i de aceea
o fo4a musculard
derelevilenrla45".
miScarea
seinrari dupdcea lostinsusila
Bralele acompaniazimiqcarea(ardt demi-plid cit qi grand-pli6),insd
acliunealor intervineabiadupdce a fost lnsu$itacorecttehnicade execufie.Mai
intai, se vor exectta demi-plid fird,port de bras, apoila cobordreain demi-pli6,
bralulva ajunge,prin poziJiapregAtitoare, la pozrtiaI, iar la ridicarebralulseva
la poziliaaII-a.
deschide
utilizatein exerciliiledep/ld vor fi
portsdesbrasses
Cu fiecareande stlodi:u,
tot mai complexe,urmarindu-se gi plasticit6liimigcdrilor.
oblinereaooordondrii
La grand-plid, bralul activ va cobora odatAcu indoirea genunchilor,
ajungAndin dreptullor in momentulftnal al cobor6rii,descriindun atc de cerc.
Odat6cu ridicareapicioarelor,bralul va treceprin poziliapregdtitoare,
apoi al-a
jos, iar la intinderea
cAndsepunc6lcdiele seva aflain poziliaaII-a.
genunchilor
ca cele
Pofts desbrassesrtilizatela plie pot fi atAtm dehors,elementare,
descriseagterior,cet gi en dedans(urmdndtraiectoriainversd).De asemenea,
bralelepot fi dusegi prin poziliaaIII-agi atunci,indiferentdacdpicioareleexecutd
demi-pli| saugrand-plid,it momen[tl maxim al miqc6riide cobordrebralul seafl6
in poziliaaIII-a,atdtlaport debrasendehorscdtgi endedans.
Desigurc6, odatdcu migcareabraluluiiniervinegi miqcareacapului,care
bratul$i sdsecoordoneze
trebuiesdurmareascd picioarelor.
cu miqcarea
Miqcareade phA esj3un integ, un angrena]care presupunecunostrnle
conducla fluidizarea
9i indemanare,
teoreticeqi tehrice,care,aplicatecu acuratele
tuturorcelorlaltemiqc6rialedansuluiclasic
gi plasticizarea

Structuraritmico-muzicali:
la inceput,in mdsurade4/4,in diferitevariante:
Demi-plii seva executa,
12
 - 4 mdsuricoborarea
$i 4 mesunrevenlrea
qi 2 mdsunrevenrrea
- 2 mdsuricobordrea
- qi 1 mAsurA
I mdsuricoborarea revenirea.
Se va studiaapoi(sauin paralel)in mdsurade3/4,cu aceleagi
variantedeexecutie
ca$i la mesurade4/4.
forfeigi exersarea
Penttrtdezvoltarea p/#-ului pentrl sdrituriesteindicatd9i
formuladtmicAurmAtoare:
- mSsura
3/4:2 misuri cobordrea 1 mdsurarevenirea
-l mdsurA
pauzd,sau
2 timpi (2 pAtrimi)cobordrea
- I timp revenirea.
. Tempo-ulacompaniarnentului
muzical va fi la inceput mai lent, insd
caracterulnu va fi de adagio,nici melancoiic.ci mai degrabdvesel,antrenant.
Atunci candp/id-ul se va executape 4 m5suricoborarea
$i 4 mesui revenirea,
tempo-ulestemai suslinut(in primii ani de studiu),iar apoi,cAndmigcarea
se Ia
pemaipulini timpi muzicali,tempo-ulva fi moderat.
executa
Pe tot parcursulstudiului se va p5shaun tempo moderatln execu{ia
exerciliuluidep/ll.
Grand-plidse va executain aceleagifomule muzicaleca gi demi-plid,in
mdsurade 4/4 (2 mdsurrcoborarea- 2 misuri revenirea)sau 3/4 (4 m6suri
coborarea- 4 mdsurirevenirea).Pe masurece elevii igi insugesctehnicade
execufie$i capdteindemenare,se va trecela executiape mai pulinemdsuri,la
eliminareapauzelordintre miqcAri$i chiar la executarea
phe-Dbi pe contratimp
(auftakt).
La elevii avansali,profesorulpoatecreaexerciltideplid in diverseformule
funclionalscopuluilecliei.
muzicale,caresAserveascA

Elapede studiu:
in anulI, in stadiulde inv6tarea miqcdriipropriu-zise,
secompunexercilii
cu doudmainipe bari, caresdincludd2 sau3 demi-pli'!in fiecarepozitiestudiatd
in prea.labil.
 Cdnd se trece la executiacu o lndni pe bard a demi-plii, se lucreazi mai
intdi cu braful activ la pozilia pregitiloare.Ciind se introduceport de bras, acesla
se va exccutape pauzapicioarelor,adjcAse executdseparatmigcareade demi-plit

$i separatmiqcareabralului, apoi acestemigciri se vot cootdona brajul ra

acompaniapicioarele,iar capul va acornpaniabra-tul dupd lormula pe care anl
d('.cris-otnaislrs.
La incepdtori,exerciliul de demiltlii uu trebuiesd fie prea lung (nu trebuie
sd depiqeasci32 mdsurimuzicale),insd elerncntultlebuieexecutatde cel pu1ln
doudori in fiecarepozilie pentm lormareadeprinderii.
. in anul lI de studiual dansuluiclasic,ir exerciliiled.eplit sevor introduce
gi alle elemcnlede tehnici (relevd,port de bra.s),combinarealot va {ine cont de
lbrmate,de capacitalea
nivelultchrlical elevilor,de competenlclc lor de insuqirea
elementelor
noi.
Pentruelevii incepltori, exerciliile de plid au drept scop dezvoltareaforlci
aflicula{iilor.Pentrueleviiavansati,
nusculare,elasticizarca exerci(iulde//ll estc
mai mull un exerciliude irrcdlzirea articulaliilor,a muqchilor(deia fbrma{i,
(deja1)exibile,
elaslici)$i a tendoanelor puternice).
Dup[ anul IV de studiu, exercitul do plid vtLfi o combina{iede demi-plit,
dotrbledemi-plie,grond-plid, relele in diferite pozilii, pc unul sau doul picioarc,
ct canbrd qrport dc 6ras. Va deveniun prim exerciliude pregdtire,de incilzire a
inlregului corp,penlrumi$cirile de dansce vor urma.

Fig.1st Grund-plid la bari din pozifia I

-)

I .'..t. -: t;
il

11
BATTEMENT TENDA

Descriereamiqcirii:
in limba franceze ,,battement"inseamtA ,,bitaie" - in dansul clasic,
iattement desemneazd,,miqcarea"piciorului activ, in timp ce tendu ir]s€arnnl

-in1ins".
Bqttementtendu esle o migcare de intindere energica a piciorului activ, de
deplasarein stare extins6, dinspre picior.ul de bazd gi inapoi, infi-o anumita
direc!ie.

Tip|dri de battement tenda

7) Battementtenducu demi-plid
2) Bqtlement tendupassdpar terre
3) Battementtendupour le pied
4) Battementtendudouble(ct sa,sfdrdplll in pozitiadeschisi)
5) Battementlendusoutenu
6) Battementtendu cu tempslid
7) Batlementtmdu pour batterie

Caracterul miQctrrii:
Battementtmdu (in toate formele sale) este o miqcarede deschideregi
inchidere a piciorului activ aflat lntr-o pozilie extinsA. Toate exerciliile de
baltementtmdu au dreptscopantrenarea
tuturormugchilorpicioarelorqi oblinerea
..expresivitSf
i" acestora.
tn battement tentlu picioarcle nu pierd niciodatd contactul cu podeaua,
migcareade deschiderea activului estecondusd,prin alunecarea
labeipicioruluipe
podea,pdndin momentul de maxim6 extensie,inclusiv a degetelor.Migcareade
revenirein pozilia rnrlraldeste de asemeneacondusA,ghsanta.in tot acesttimp,
greutateacorpului nu se modifica se afla pe piciorul de bazd"brne iniltat pe
vefiicala.
Ca exerciJiudin grupacelor erecutatela bard.par let"re,battementtendu std,
la bazacelorlalteexercilii,pregdtindpicioarelepentrutehnicaulterioara.
Caracterulmi$cariieste,Ia inceput.lent. egal,pentni ca, pe mdsurdce elevii
igi insuqesctehdca de execufie,mi$careasa capetefo4d, vigoare,pdstrdndu-giin
acelagitimp linearitatea.

Functionalitatea:
" Bqttementtendu esl."fundamentultuturor miqcerilordin dansulclasic,
picioarelor.ln battenenttendulucleazlloate
execuliasa corecti dAexpresivitate
toatearticulaliilepiciorului(inclusivaniculalia
grupeledemugchiSisuntantrenate
labeiniciorului).
- caree esential- battemmttendu
Pe l6ngdrolul de formarea musculaturii
estegi un exerci{iude incdlzire,de,,trezire"a musculaturii.
De aceea,in economia
unei leclii de balet,existdmai multe exerci{iicare continbattementtendu,$i
bqttementtendu,,de incdlzire" gi unul sau doueexercitiide battement
anLrme'.
tenducarevor cuprindemai multe din formelesale(tendacu demi-plid,tendu
tendupour Iepied,tendupour batterie,tenducu tempslid).
soutenu,
Dezvoltareaqi folosireajudicioasda acesteimiqcdri este vialA pentru
practicespecificegi insuqireaaltormiqcdride tehnici a
dobindireacompetenlelor
dansuluiclasic, cum ar fi: bcttementrendujeti. battemetltrelevdlmt, grand
jeft, pas assembld,etc.
battement Aproapeltecaremigcaredin dansulclasictrece
prifi aceslbqttement
tendu,

Execufia:
Battement lendu este o miqcare ce se executApal terre (pe podea). Pima
formEde execulieestein direc{ialateral,cu talpa alunecindugorpe podeapAndla
momentulde maxime extensiea piciorului activ gi apoi se revine in acelaqimod

46
glisant la poztliainiliala.In directiade fala qi spatese pastreaza
caracterulde
mi9careglisantea labei,iar direcliapicioruluiactivtrebuiesbfie perpendiculard
pe
linia umerilor,atAt la execujiain fat6, cat gi la spate.Pentrudirectiade faF
pleacddin cdlcdigi seinchidedin v6rf, iar la direcliade spatesepleacd
migcarea
din vdrlgi seinchidedin cdlc0i.
Principiilede execuJie qi pentruplecareadin poziJiaI gi din
sunt aceleaqi
aV-a,vdrfulactivseva aflape linia cdlcdiuluide bazd,atit la battement
tendufaIA,
catqi la spate,avdndu-se
mereuin vederepoziliaverticalda picioruluidebazdgi a
spateluigi pdstrarea
cvadratului
umeri-golduri,
' Centr-ulgreutatiise va afla pe piciorul de baze,indiferentde directiade

exec.Jtre
a bqttementtendu,

Fig. 16: Battemehttendu din pozilia.av-a - lat€ral

_ ..,"
i
' a
. . l * - -f,-{
x' 6

..Id I, --*<

Execufia diferitelor tipuri de battement tendu

1) Battemenl lendu cu demi-plid
La inceput, acestedou6 elementese lucreazdseparatin acceagicombinalie,apoi
legat - adic6, odat6 cu inchiderea poziliei se executAdemi-plie ql odatd cu
lntindereagenunchilorse pomegtein battementtendu,Toateformelede bqttement
tatdu cu demi-plidpregetescatedzareadin sirituri la pozi{iaaV-a.

47
Cdnd se executdlorma de baltemerltreitducu demi-plidla pozilia a II-a saua IV-a
avemin vederepregllireapenlrupit otette.

2) Batlementtendupassdpar tefte
Acest elementreprezintelegareaa doui mi$cAristudiatein prealabil: bqtlement
tendu fa\d qr battementtenduspate.Trecereadin latd la spate,pdn pozilia I, trebuie
sa fie o migcarelin6, fluidi 9i lbrd accentudriobstinate.
Se p6streazdprincipiile de execuliein ceeace privegtecaracterulmigcirii,
cet $i in pdvinla direcjiei piciorului activ, caretrebuiesEse afle perpendicularpe
lirria umerilor, atat in situaliain careesteirtins in fa!6 ca gi atuncicdnde intins la
sDate.
La trecereapdn pozitia I nu setrecegreutateacorpuluipe ambelepicioareqi
nu se facepauzS- prin ins6gidenumirealtui,battemenllendupassdpar terre esteo
migcarede trecereprin pozilia I gi nu de oprirein aceastipozilie.Exerci{iulincepe
cu o prepara{iece cons6 in deschiderapiciorului activ in fatd prin battementtendu.

3) Battement tendu pour le pied

Acestlip de battementtenduesteun bun exerci{iupentruinterirealabei piciorului
tendonuluilui Achile. Esteo migcarede flexarea labeiin monientul
$i elasticizarea
de extensiea battementtenduqi se poateexecutain oricaredintre celetrei direclii
fap, lateral qi spate.Flexarealabei se mai poat€ executagi in alte exercilii
(bqttemenltenduje6, battementfondu. bauement/rappd) avandacelaqiscopde a
dezvoltafo4a gi expresivitatealabeipiciorului.

4) Double bqttementlendu
Acest tip de battement tmdu presupunecobordreapiciorului activ (aflat in
extensie) la pozitia a II-a, revenirea la forma extinsd qi inchidereala pozilia
tenduse poateexecutalir6 trecereagreutaliipe ambele
iniliald. Double bLtttement

48
:icioarela formareapozilieiaII-a- in versiunea
rusd gi cu trecereagreutaliide
:e unpiciorpe doudpicioarela cobordrea
in poziliaali-a in versiunea
englezd.
Dupi insugirea
corectea acesteimigcdrisepot executagi doui cobordriale
;alcdiuluiin pozitiaaII-a,bineinJeles greutAliidepe un piciorpe doud
fbrAtrecerea
plcloale.

Fig.l1: Double battementtendu - L) yersiunearusi

F-. -,'rrq '' \L

0 0
,-.-I,€
ry'IfJIry.U
- b) versiuneaenglezh

j=I.:* -- -a,4'

5'l Battement tendu soulenu

Este o migcare complexa, preg6tit6 de battementtendu cu demi-plie gi care
presupunemai multd atenliein timpul execuliei,deoarece,fiecarepicior lucreaz6
separatgi simultan:piciorul de bazEexecutddemi-plidconcomitent c\ battement

49
lendual pictonitti activ.AmbelepicioareffebuiesAatingApunctulma-ximdeodat6,
la fel cum qi migcareade reveniretrebuiesd se executedeodati (bazase intinde qi
activul seinchide).
Battementtendu soutenuse poate executain toate direcJiile,este un bun
exerciliu pentru coordonareamigcdrilorpicioarelor gi pregdtegteasimilareaunor
exercilii care se bazeaz\ pe aceeagitehnic6, cum s\nI bqttementfondu, temps
relevA,erc.

Fig.78i Battement tendu soatenu

a"
'-"n
i _.f,-:

6\ Battelnenttendu cu tempslie

-\cest tip de batlementtendu se \ttilizeazl in setul de exercilii de incElzire,fiind

deosebitde util in antrenamentulzilnic al dansatorilor.Migcareade bqttement
tendu estecon.rbinatlcu demi-plie la pozilia a II-a sau a IV-a, iar la intinderea
picioarelor se trece greutateade pe un picior pe celilalt. in toate momentele
execuliei trebuie sA se tinA cont de principiile tehnice ale fiecdrei miqcdri
(battementtendu sa..]plid), dar gi de regulile de trecerea greutalii de pe un picior
pe altuJprin deni-plid.
Battement tendu cu temps hA este o mi$care fluidi care elaslicizeaza
musculatura,intAreSteadiculaliile $i pregArc$tetehnica superioarda trecerii
greutdtiicorporalede pe un picior pe celelaltpi[ salt sa'oenpointes.

i(J
 Fig.lg: Battement tenda cu temps lid

/) p
.., .| .g fE

7) Bsttementtendupoar bstterie
ESteo miqcarepregdtitoare
pentru,,incrucigdri",
adic6sdriturileentrechats,i se
studiazdincepdndcu anul II sauIII de studiual dansuluiclasic.Se pome$tein
execu{ieprintr-uubatlementtendulateral,apoi piciorul activ intrd putemicilr
pozilia a V-a fald, pe toatA talpa, picioarelerdrnanandputemic intinse,
qi inchizdndu-se
deschizdndu-se rapidla spateln poziliaa V-a.Piciomlactivseva
deschide pentrua se mutain fala sauin spateleceluide
doaratatcet estenecesar
bazd,rnugchiifernuruluisepdstreazifoartebinedeschigi.
Executarea
incrucigiriio
f'aceloatelungimeapiciorului(9i la nivelulgcnunchiului
gi al femurului),piciorul
activ trebuiesI intre adAncin poziliaa V-a. Bazinulnu trebuiesd se mi$te,iar
corpultrebuiesa-$ipastreze
verticalitatea,
incordarea.
Piciorulde bazdtrebuiesd
iie intinsgi rdsucitelrdehors,lafel ca qipiciorulactiv.

Fig,2U Battemenltendupour battefie(fazelemigcdrii)

?
f,,: , r -, f ;
Structura ritmico-muzicald
Battementtenduse va executa,la inceput,in mdsurl binard- 214 sau414-
in diferite variante,dar caretrebuiesd includd,ca formuld ritmicd, pauzele,atat in
momentulde extensiecet $i la inchidereain pozilia iniJiald.
Sepot utiliza urm6toareleformulede lucnt:
- FormulaI
- plir battementtendu
4 timpi deschiderea
- 4 timpi pauza
- 4 timpi inchidereain pozi{ie
. - 4 tlmpt panza

FormulaII
prinbattement
2 timpi deschiderea tendu
2 timpi patza
2 timpi lnchiderea
2 timpi patza

Formula III
I timp deschiderea
I timp pauza
I timp inchiderea
I ti mppauz a

Formula IV
I timp deschiderea
1 timp inchiderea.Aceastdultimd formuld se poate executacu accentpe
timp sau pe contratimp,ceeace inseamla cE pomireain battementtenduse
va executape auftakt $i atunci accentulmuzical va cddeape inchidereain

52
 pozitie.Aceasteformulava devenio regulAgenerala gi la
in claseleavansate
profesioniqti.
dansatorii

Formulelemuzicaleexemplificatepot fi folosite pentru toate tipurile de

iattementtendu,caataresaucombinate
intreele,respectandu-se
logicamigcirilor.

Etapede studiu
in anulI de studiuselnvaleformeleelementare
deDattementtendu,cr d,oul
m6ini pe bard,in directiilede lateral,fa!6 9i spate.Exerciliilevor fi simplegi
scufte,totu$ifiecareelementseva executade celpuJindoudori pe direclie,pentru
formareadeprinderii.Mai intai, se va lucradin poziliaI pentrua insrstaasupra
rdsuctiiendehorsa picioarelorgi apoidin poziliaa V-a,
Subliniez,toatetip:unledebattement
tendzsevor studiamaiintei din pozilia
I 9i in direclia Iateral(d Ia seconde),tocmai pentru formareagi dezvoltarea
abilitaliidea lucracu picioareledeschise
endehors.
in anul II, exerciliile de battementtendu devrnrrai complexeprin
la pauzeledin executieqi prin utilizareadiferitelorcoordonfuicu bralele
renuntarea
gi capul, aqa-numitele
poze mari gi mici. Elevul tuebuiesi fie capabils6-9i
o tehnicatot mai complexdgi s6-gidezvolteabilitateade a-$icoordona
insu$eascd
gi inferioare.Tot la acestnivel de studiu,incepe
migcirilemembrelorsuperioare
iucrulin formulemuzicalediversegi se urmdregte,
de asemenea,
oblinereaforlei
fizicegi a rezistenlei
la efod sustinut.
La sfdrqitulanului III de sh-rdiual dansuluiclasic,elevii trebuiesd aibd
dezvoltata
fo4a musculare, migcdrilor,iar plasamenhrl
coordonarea corporalsdfie
corectinsugit- pentruca sepoat6asimilamaterialultehnicdin claselesuperioare
gi
s5poatAiacafatdunuiritm de lucruintens$i accelerat.
Dupd primii trei ani de studiu, exerciliile de battementtendu devin foarte
lor se vor uliliza demi-rondsgi rond dejambepar tetre,
vaiiate,in compunerea
echilibruin demi-pointe,pe doua picioaresau pe un picjor, etc.; se vor lega
combinafiileexecutatela dreapra,ii la stanga.-\cesteexercitii vor fi conceputein
aqa fel incdt sd stimulezeqi memoriami5cdrilor $i vor fi executatein ritmuri $i
tempo-udvadate.
in anii avansalitrebuiesi se lacd dor ada unei bune stdpdniria elementelor
de tehnicdinsugite,deoareceacumtrebuiedez\oltati capacitatea
de a asimilarapid
noi elementede tehnic6.Agilitatea, r'iteza de execulie,expresivitateasunt acum
obiectivelespecifice.
Exerciliul de baltementtendu(in toatelbrmele sale)esleplasatla inceputul
antrenamentului,aqadar,scopul lui primordial este acela de a incilzi aparatul
muscular,de a dezvoltaforla qi agilitateapicioarelorin intregul 1or,de la qoldurila
d e g e le .
Combinaliilede bqttementtendu,trtrr ) 9i tempo-ulde execufie,trebuiesi

{ind seamade stareafizic6 in care se afld cei carel execute$i de scopullecliei

pentrucd elemenxelece-l compunpregdtescexeculiatuturor celorlaltemigcdridin
setulde exerciJiide la bard,mijloc, serrhri ri pointes.

TENDUJETE
BATTEMENT

Descriereamiqcirii
acesteimi$cariprovinedin verbulfrancez'Jeter",careinseanma
Denumirea
,,aarunca".MiEcarea estemai degrabiincorddtadecataruncata,
ceeace inseamrd
cd,in dansulclasic,bqttementtendujell seexecutA - in fo4e - piciorul
dep6rtAnd
activ de cel de baz6,pdndcdndse atingeindllimeade 22' - 45"Si seinapoiazila
poziliainifiald,pepodea.
Battementtendujetd (denumireain gcoalarusd) este echivalentulmigcdriide
glissd(in qcoalaenglezhqi in cea ftancezi)qi
bqttementdegctgdsaubattement
:esemneazi deschidereaenergice a piciorului activ inff-o anumite direclie la
::i.llimea d,e22"- 45"9i aducerealui la pozilia inifiaH, prin battemenltendu.

Tipuri de battement tendu jetd

1) BattementtendujetepoituA $au piqud)
2) Baltementtendujetdcu demi-rond
3) Battementtendujetd passl par terre (saudegagden cloche,sau balangoire)
4) Bauementtendujetd cu mic passe
5) Pas de cheval

Notabene:ToatetipuriledeDattement
tendu potfr adaptate
cajetd.

Caracterulmipcirii
Dupi cumii spune$i numele,baltement tendujetd esteo mi$caxe dinamica,
energicddar gi condus6,
controlatA, ln aercat gi la revenirea
atit la deschiderea ln
poziliainiliald.Se executenumailn m6suribinarela inceputulstudiului,apoise
pot folosiqi misuriletemare,mai ales6/8.

Funclionalitatea
La inceputulstudiuluidansuluiclasic,cdndfiecaremiqcaredezvolti anumite
deprinderiqi ajutSla formareaunorcompetente jetd
$i abilitalitehnice,battement
urmeazdaceleaqiprincipii de execufieca qi battementtendu.in plus falb de
battementtenda,aceast,migcarenecesitdmai multdfo4a, fiindc[ piciorul activ
ajungeintr-o poziJiein aer.Estepdmul exerciliucarese executa"en I'air", de
judicios;de stepanirea
aceeaestenevoiedeun plasament rasuciriien dehorsErde
aplomb.
DacAesteexecutatcorect,battement jetd dezvohdvitezapicioarelor,
tenclu
uqurinJade a Iuua en I'air, intdreqtearticula{ia coxo-femurali, elasticrzeazd,
jeft pregdte$te
mugchiipicioarelor,dezvoltAintorsaturaen dehors.Battement
55
 celelaltemi$c6riexecutatecu acti\ ul la ll' sau45' en /'alr, carepresupunvitezd gi
agilitate atat din setulexerciliilorde la baracet $i de la mijloc, sdriturigipolizles.
Battementjetd devineprincipalamitcare pregdtitoarepentru toarc sariturile
n'rici(pas assemble,pas jetd) qi entrecltctts.iat battementieE cu poinft prege1f.q1€
pas cabriolle.

Execufia
Battemenltendujete este o nigcare in care piciorul activ trece prin
de podeaprintr-oaruncarela o in61!imece poate
tenduqi se desprinde
battement
varia intre 22' (jete-\l rapid) $i 45" AeId-lI executatin tempo moderat).La
activulrevinela poziliainillaldprin aceeaqi
inapoiere, tendu.
miqcarcdebattement
Trebuiesublinialfaptulce inceputularunciriicoincidecu plecarea
activului
din poziliainiliali, nu se facepauzi in momentulfinal al migcdriipe podea9i nici
picioruluiactivsprepozilie.
nu seinfigevdrfulln podeala coborArea
Deqi miqcareade battementtendu.ietdesteo migcaredinamica,energica,
cat qi la revenireape
cu muEchiiincordali,totuqia€t la desprindere
executatA
podea,activultrebuiesAtreacdpin,,momentul"debattement
tendu,talpaactivului
trebuies5.fie flexibilain rela{iacu podeauaqi foarteincordatdin ,,rnomen1ul"
et?
I 'air.
La inceputulstudiuluiacesteimiqc6ri,ridicareade la podeaestemai lert5
pentrua puteacontrolaexeculiacorectd$i de acaeaaceasten]igcarea primit gi
degdge.in gcoalafrancezd
numeledebarrement 5i engleza.

1) B sttementtenduj eldp ointd

Esteo mi$carein careactivul,odatdajunsin aer,coboardvArfulintinspe podea
inilJimepentrua cobora
(marc6ndparci un punct)9i se ridicddin nou la aceeaqi
se executdmai rapidseva
de,,punctare"
apoi sprepoziliainiliala.Dacamiqcarea
rurni ,piqud".

56

qn'
Fig.2l: Battement tendujeti pointd (piqad)

.)
; a a G

-&*=#--&=*A*
nnntrmffinffinn
2)Battementtendujeti pointi ca demi-rond
Aceastaesteo vaxiante anterior,qi in care,dnp6"
a miqcariidescrise jetd
battement
pointd(piqud)activulexecutarlll demi-rondspredirecliaurmitoare.Astfel,putem
jeft pointdIn dlrecliade fa16,iar dupdpointdactivulse va
executaun battement
duce(prindemi-rond)lateral,va executa
gi aiciw pointdgi apoiseducela spate$i
apoi se va lnchide la pozilia ini1ia|l in direcliade spate. Desigurcd aceastA
miqcaresepoateexecutagi din fa16- endehors- gi deIa spate- endedans.

3)Battementtendujetdpassdpar te e (balanQoire)
Aceaste miqcare presupuneexecuta.reaunui baltementjetd in fal.;d,,lJ|ecerca
activuluiprin poziliaI 9i executareaunvi battementjetd la spate.Migcarea poatefi
repetati de mai multe ori la rdnd(din falAin spate9i inapoi), fdrd oprire Ia pozilia
T,co nt inuu.
in diverse$coli,aceastemigcarese mai nume$teqt degagden clochesau
balqncoire.

4)Banementtendujetd cu mic passd

Este o migcarecombinati in care prin mic passd- se schimbd direclia de execulie
j et' in faJi iu piciorul drept,se
a battemmtj et6.De exemplu,se execntdbattement
inchide in pozilia a V-a, se executdpassdsur le cou depiecl qi seinchide in pozilia

5'7
a V-a la spate$i se executdbattementjetd la spate.Aceastaschimbarea direcliei
ptin mtc passd se poate executaal6t dessouscat gi dessas.Este o miqcarefoarte
bunApentrupregdtireamai multor sdrituri (lenps levd, coupdassembld,ballonnd,
etc.)

5)Pssde cheval
Este denumireadatd uflei miqcdri de battetnenttendujett deschisprintr-un mic
ddveloppd- prln pozr[iasur le cou depied. Esteo migcareuti]6 in antenamentulla
bard, fiindc6 preg5teqtemiqcdri complexecum sunt pdr de chat, pas bttllottd 9i
sdritvil e p ar drh eIopp d.

Fis..22:Pas de cheval

*== '
f= _, l=, f' ..

Structura ritmico-muzicali
Battementtendujeft se va executacu precdder.e
in mdsuribinare. Se folosesc
aceleaqiformule ritmice ca gr la battementtendu,insi timpul de execulieva fi mai
scurt:
- 2 4 b atteuentj ere
- 2/4 patzain aer
- 214rcvenireala pozitia iniliala
- 214patza la pozrlre.

58
)rpd insuqireamiqcdriise trecela execuliape l/4(pe patrime),pd.stuand
pauzele,
:Ni serenuntala pauze$i setlecela execuliape contratimp,
iar accentulmuzical
ia cddeala inchiderea
activuluiin pozilie.
migcdriipe 1/4 in tempomai rapid (qi apoi pe 1/8) esteutil6
Exersarea
dextedtaliilabeipicioruluigi pregitireasdriturilormici. Cu cet
:Entrudezvoltarea
jeft, cu atat mai micd.esteqi
:ste mai rapid tempo-ulde execulieal battement
:raliimeala carese ridicd activul in tempomoderatse ating45", iar in tempo
=pid seating22".

Etapede studiu
tendujeft se lnvalhcu doudmdinipe bard,in direc{ia
in anul I, battement
.ateral,apoiin faJd$i la spate;rnaiintdidin poziliaI, apoidin poziliaa V-a,
Pdndla sfdrgitulanuluiI sepoatecombinacu demi-plieQic\ poinldin toate
Jirecliile.
in anii II 9i III de studiusepelfeclioneazi
execuliamigcirii, seaccelereaza
tempo-ulde execulieqi se combindcu balangoire, jetd cu micpassdgi cttpas de
jetd en demi-pointe
cheval.in anulIII sevor executa$i exerciliide battement qi,in
toze croisi $. effacd,gi se urmeregte
dezvoltarea
fo4ei musculare,
a coordonarii
migcdrilor,desdvdrgirea qi formareacompetenlelor
plasamentului tehnicepentu
executiacorectda mi$cdrii.
jetd se diversifrcd
IncepAndcu anul IV, in combinaliilede battement
formuleleritmice,se executemai multemi$cfuipe.acelagi
picior de baz[ (pentru
dezvoltareamusculaturii),iar topica exerciliilorva fi cdt mai variati, pentru
memorieimigcdrilorgi dezvoltareaagilit ii. Bqttementjeft se va
exersaxea
combinaa:Jlic-flac, cu diferite formede echilibrupe unul saupe doudpicioare,cu
miqcdrien toumant (soutenu,
fouefte)
7 .,
In anii avansafi(V-VIII) de studiual dansuluiclasic,elementelede tehnicd
vor fli executatein tempo rapid, se vor combinacu diferite forme de turatii gi se
vor folosi diverse forme de brale, urmirindu-se coordonateajustd intre migc6ri,

59
plasticitatea
corporalAgi pregdtirea pentru,,simfonia"de migcdri
,,instrumentului"
ce sevor executaduoi antrenamentul
dela barb.

ROND DE JAMBE PAR TERRE

Descriereamigcirii
Traducerealiterald din limba francezdpentrnrond dejambe par terre este
,,rotireapiciorului pe podea". Piciorul activ umeazi o traiectoriecircularS-
un arcde cercpe podea;de fapt,miqcarea
desendnd din doudpuncte
estecompusd
tendulegateprintr-unarcdecerc.PicioareleaclioneazA
de battement caun compas
- piciorul de bazd.formeazllmpreun6 cu trunchiul axul vertical ln jurul cdruia
u
piciorulactiv se rotegteln sensulacelorde ceasomic- penlrarond dejambe et
I
dehorsqi invers acelorde ceasomic- pentatrond dejambe en dedans.
r
d!
Tipuri de rond dejambe
[I
ll (Demi)ronddejambein plid
2) (Demi)ronddejambela 45' sau 90'pe talpdSi tn demi-pointe
(porte)
3) DoubleSi triple rondsdejambepar tete
4\ Grandrond deiambeen I'air

Caracterulmipcirii
Ronddejambe esteo migcarede rotirea picioruluiactiv,careva acliomia
v6rful unui compas,descriindun arc de cercln jurul axului piciorului debazi. E*
o migcarelin6, fErdacceleririsauincetineli,ritmul execulieiesteacela$iarir h
iegireadin pozife, c6it$i in timpul rotidi sau la inchidereain pozilie. Accendl
muzicalva cddeaintotdeaunala pozilia I.

60
Functionalitatea
Datodt6miqcirii de rotaliea picioruluiactiv de la nivelularticulalieicoxo-
femtxale, rond de jambe contribuie decisiv la dezvoltareagi interirea acestei
aticula{ii. Dace se respectbcaracteristicile tehniceale migcdriiqi
$i cerin,tele
anumelegarea printr-un arc de cerc descris cu v6rfr,rlpe podea - a doub
battemenltendu, rond de jambe dezvolte $i elastrcrzeazlmuqchii picioarelor,
intaregte
fo4a labeiSiajutAla oblinereapozilier
endehors.
Rond de jambe par lerye st' Ia bazainsugiriitehnicii tuturormigcarilor
p ar tewesarm I'air * de la mijloc,sdriturigipointes.
rotativeexecutate

Execulia
a rond dejambepar terre,trebuieinsugite
inaintede lnvilareapropiu-zisb
notiunile de migcareexecutate,,endehors" gi ,,endedans" . Executia,,endehors"
a uneimigcdripresupune
plecareapicioruluiactiv,,inafara"axului,adici dinspre
piciorul de bazd in afarh sau dinainte spre inapoi. Execl.tlia ,,en dedans"
desemneazi
migcareainvers6,dinsprelnapoi sprelnainte,adicdspre interiorul
axuluicorporal.
Degi pare destul de greu de explicatteoretic,exerciliulpractic repetat
migcdrilor,,en dehors" prin comparatie
,,l6muregte"relativugorcaracteristicile
cu celeexecutate ".
..ehdedans
Pozilia inifiald pentru executarearond dejambe par tene estepozilia I a
picioarelor. azdinfaIA(cain battement
pozilie,piciorulactivse'deplase
Din aceastd
sprelateraldescriindcu verful un arc de cercp6n6la
tendu),apoise deplaseaz[
directiade spate(poziliaa IV-a), , dupdcarerevineIa pozi{iaI tot cain batlement
tendu.
Descriind arcul de cerc, piciorul activ alunecdcu vdrfirl intins pe podea,
de aceastanici un moment.Arcul de cerc trebuiedescriscu
nedesprinz6ndu-se
piciorrrl extins la maximum, ffaiecto a vdrfului nu trebuie sd se abat6 de la
oarcursulindicat.
 OricAterotiri s-ar e{bctua5i lndif'erentde tempo-ul de execulie,teducetea
distan{eidintre vdrful activ $i picjorui de bazi nu se admite.Acestereguli se aplicd
atat pentru rond dejambe par terre ert clehut's,cit gi en dedans(doar c6 se pleacd
plin bqttemenl tendu la spate).
in timpul miqcirii de rond de janbe ebuie sa se pdstrezepentru ambele
Picionrl de bazi trebuie sA-qipastreze
picioare rdsucireaen dehors a mr.rqchilor'.
pozi{ia corecti, in contra migcirii piciorului ac1iv, iar piciorul activ trebuie si
rdm6ndintins gi intors en dehorspe tot parcursuielectudriirond-ului.
activului gi
Creutateacorpului trecepe piciorul de bazdodatdcu deschiderea
se.p5streezdtot timpul exerciliului. Dacecentrulde greutatenu se plaseazdcorect
pe piciorul de bazi, trecereapiciorului activ prin pozilia I nu se va pulea executl
corect,uSor,glisant.
DupI insuqireauiiqcdrii de rond de.jambeen dehors qi en dedansse int,ata
propriu-zisda exercitiului
,,preparatia",adicb pregdtireainiliali pcntru ef'ectuarea
nwnil ,,rondde.jambepar terre". i
AceastApreparalieconsta dintr-o nri|care de ballemenl lendu soutenuii1
direc{ia dc l'a14,umat de un demi-rond de.jambe lateral executatdeodatdcu i
intindereapicionrlui de bazd9i apoi continuarearond-Lthtipiciorului activ p6ni lir
spate.Prcparatiase va executasepamt,pe o introducelemuzical59i esteindicat sir
fie folosithla elevii incepdto atilin formaen de,4orscat $i en dedens.
II
I

Fig:23: Rorul de.iamhepar terre en deltors

il
7.- V

62
 Formelede rond dejambe in pli6 sanin demi-pointe
respectdregulilede
:reculie de la forma elementarE, noi reguluipentrupiciorul de bazb
adbugdnd
';are iqi modificE.indljimea)qi pentruplasamentul
corporal,caretrebuiesA se
corect,in func{iedeacesta.
"dapteze
in ceeace priveqtepiciorulactiv,cdndacestava exes)ta rond-\ri la 45' sau
'r0',trebuieavute?nvedereatdtmen{inerea
rbsuciriisaleendehorsin starcexlinsa,
:dt gi menlinereain61limiijuste in tot tlmpul rotir:Lendehorssauen dedans.
Ronddejambepar terredoublesautriple serelerdla executarea
a doudsau
set iondsdejambe ln acelagitimp muzicalln carese executdun rond dejambe
cre$te,astfelcA.dacdsinple ronddejanbe seexecutA
simplu.Vitezade execuJie
pe o misuri de 214,atwrcidoubleronddejamre seva executape fiecaredin cele
doudpdtrimiale m6suriide 214.Iar dacl simplerond de.jambese executepe o
mdsurdde 314, aluncitriple rond dejamre se va executape fiecarepdtrimedin
masura.Dacdsimplerond dejambe se executape l/4 , atuncidoublerond de
]ambeseYaexecrtape 218.

Grand rond dcjambejetd esteo mi1caredificild carese1nva16

in anul lli de
studiual dansuluiclasic.Estetot o miscarecircularS.ins6acumarculde cercnu
mai estedescrispar tel"re,ci in aer.De$iesteo mipcaredinamicd,,dearuncare",
IErdsmuciturigi thrbcatrunchiul,goldurile,
eatrebuies6fie condus6gi controlatE,
umeriisaubra{elesd-qimodifrcepoziliain timpulexeculiei.
Grandrond dejambejeft pomeqtedin poziliaI prin deschiderea
piciorului
activ in falA, insA inainte de intindereacompletase formeazdun mrc attitude in
poziJieiI a picioarelor.
fa!e,corespunzdtor Apoi actiwl seintindepe diagonald,
se
ridicdqi atingepunctulma,xim(peste90') in lateral,dupAcarecoboarE
la spategi
seinchideprin Daltement
tenduin poziliaI. Sedescrieastfelun arcde cerc,o boltd
imaginard.Pentruexeculiaen dedanssepomeqtedin spateqi se trece- in sens
invers prin aceleaqi
momentealemigcdrii.
63
Fig.24 Grarul rond deiambe ieti en tlehors

i r ir ''1
8 .;
:_*I=
{fFri N'"

ru
Exercitiilede rond deiambepar telre de la Bardsepot combina$i cu alte
- pentrua seatingeobiectivelepropuse:dezvoltarea
miqciri - in claseleavansate
muscularbsi articular4,agilitateapicioarelor,memoriamigcdrilor,plasticitatea
corporal6.
incepdndcu anulII de studiu,acestexerciliuva aveadoudpdr{i.
- pg@-p@ va crtprinderondsdejambe tn diferite forme,dar 9i alte migcdri
cum sunt: passdpar terre, tempslid (la pozilia a II-a 9i a [Y-a), grand
battementpassedevelopp',relettelent,pirouettes'fouettd's,diverseformede
soutenu.
battement
- a doua oarte va cuprinde cambrd-ttri (n balet, termenul de ,,cambrd' I

desemneazAacluneade aplecarea corpuluiintr-rmadin celetrei direclii, din !

diferitepoziJii,pe dou6picioaresaripe un picior)qi diferitetipuri deport de I

bras. d

64
Srructuraritmico-muzicald
La inceput,se recomandd migcAriide rond dejqmbepctr tete in
executarea
:trisurade 4/4 tempo moderat,cu pauzedup6 fiecaremiqcarea piciorului activ,
r.ifel: - 2 timpi seexec;,)td.
battementtenduin fal6
- 2 timpi pauzd
- 2 timpi- demi-rondlateral
- 2 timpi patzd
- 2 timpi - rond sprespate
- 2 timpipauza
- . 2 timpi - inchiderea
la pozitiaI
- 2 timpi pa,lzd.
{poi, dupdinsugirea
miqcdrii,sepoatetrecela execuliape c6teun timp muzical.
Ronddejambepar terre se poatelucra $i in mesurdtemara,caz in care
,ond-ulse poateexecutarheptat,pe 4 m6suri,2 mdsuri,I masure,sauchiarpe
t.iecare
pitrime a uneimdsuride 3/4,in funcliede stadiuldeasimilarea tehniciide
.\ecutie$i de finalitatea
unuianumitexerciliu.
Trebuies6 subliniezcI lntotdeauna timpul l(accentuat)al unui rond de
jambepar lene fiebvie sd fie la pozilia I. Caracterulmelodical acestuitip de
exerciliuestedevalsvesel,fbrdaccentuAri
ostentative.

Etapede studiu
in anulI de studiu,primaformdde\nyd\arcestedemi-ronddejambe.Elevri
trebuie sd se familiarizeze cu notiunile de m dehors qi en dedans qr sd,-gr
tehnicade execuliepentrufiecaretip de rond dejambepar tefte. Se
insuqeasc6
ltcreazdmai intdi cu doui m0ini pe bar6,'apoicu una gi apoi se va executa
exerciliulla centruls51ii.
pentrurond dejambepar teve seinv46"abiadupdce elevii qi-
,,Prepara1ia"
au insugit miqcareade battementsoutenu.Drrpd invalaieapreparaliei,toate
de rond dej ambepqr terre vor incepeprin preparaliaspecifici.
exercr,ttLile
 Ronddejambeenplie qren denti-point
e la 45"grla 90"sevor studiaseparat
qi sevor introducemai apoiin combinaiii.
in anii I[-IV de studiusepot introducein exerciliilede rond dejambepa,
terre $i alte migcdri,de exefitplrr'.tempslid, grand rond dejambejetd, battemet.:
soutenu,grand banementpas,e developpi.sourenusIa a0".Joue At la 9tt
Pirouettesqi altemiqcdrien tournclntseintroducin combinafiiincepindcu anul\'
de studiual dansuluiclasic.
Un exerci{iude rond de.jambepar teruetrebuiesEurmezeprincipiul d:
detehnicd.,de la u$orla greu", iar celedoubpirJi - ce:
combinarea elementelor
de rond-wi gi cea de cambrd-uri- trebuiesd se imbine armonios,sb-giurmez:
,,natural"unaalteia
Se mai obignuieqte ca acestexercitiusA se finalizezecu o pozir0 1a i.;
seconde,attitude, dcartd, arabesque,crois,! sau efihcde) - pentru verificare:
al pozelor.
dargipentrustudiulpropiu-zis
aplombului.
Pdndla sffirgitulanuluiIV trebuiedes6v6rqit6
tehnicade execuliea tuturr.:
tiprxilor de rond dejambepar terre.
se poatetrece,pe masurac:
in ultimii ani de studiu,la claseleavansate,
mai multi fo46, siguranlbgi indemAnare,
elevii dobdndesc Ia executarea
in temp.
marrapida doubleqttripleronddejambepar terre,la introducerea
procedeului
er
lournant,la dublareasautriplareagrand rond dejambejetd, teptat, de la 45 i:
90".
ronddejambepqr terreare.rolulde incdlzirea intreguluicor:
Exercil.ir.,Jde
a articulatiilor$i activareamuqchilor(prin exercilru-
Dupdincdlzireatendoanelor,
de PIie), dupFtplasareacorpuluiqi incdlzirealabei piciorului(prin exerciliuli:
tempo-uluigi ridicareapicioruluien l'air r
Battementtendu),dttpdaccelerarea
tmdujetd),la exerciliulde Ronddejambepa'
lor!6 (prin exerciliulde Battement
terre esteaclivat intensintregul aparatdetendoanegi mugchi.

"'Pozain dansulclasicdefineirepostarea coordonateapicioarelor,bralelorSicapului,dupi anumitereguLid€

plasare pozelorin exerciliiledela Bardsegdsegre
in spaliutscenic,in rapof cupublicul.Descrierea in capitolul
2.2.4.
66
 DatoritAmi$cerilorcarecompunun exerciliude Ronddejambepar terre
tplie, battementtendu,tempslid, passd,etc.),datoritdmi$cdriipropriu-zisede rond
dejambe gi datoriti implicdriiqi a p64ii superioare
a corpului(trunchi$i brafe),
pentrutehnicaulterioarA- battement
acestexerciliupregAbsteelevuVdansatorul
.fondu,battementfrapp', petit battemmtsur le cou de pied, mrgcdride adagio gi
grandbanemenr jeft.

BATTEMENTFONDU

Descriereamigclrii
in limba francezdfondu lnseamn1,,topit", traducerealiterald desemndndo
ln p/id pe
topit6.Baltemmthndu esteo migcarecompusidintr-ocoborere
migcare
piciorul de bazd (ln timp ce activul se afli la pozili.asur Ie cou de pied) gi din
intindereaactivului intr-o anumitd directie (migcarece trebuie execuhte
concomitent picioruluidebazA).
cu lntinderea

Tipwi de battementfondu
'
fondu- par terre,la 45"gi la 90'
l) Battement
2) Battemmtdoublefondu (peloc Aien tournant)
fondu cu (demi)rond
3) Battement
fondu tombe(simplugi entournant)
4) Battement
fondu cufoueltA
5) Battement
fondu cupirouettes$i demi-tours
6) Bqttement

6"/
Caracterulmifcirii
Baltement lina,in executiacelordoua
fondu esteo mi$carefbaftecontrolate,
aspecteale sale:poziliasur le cou de pied a piciorului activ (in timp ce baza
plid) gi pozi,tiaextinsi a activului(bazaintinzindu-seconcomitentcu
execrsld
acti'"'ul).
s6udemi$care,,topita"estedattocmaidecoordonarea
Caracterul miqcirilor

fondu,adic6detrecerea
ce compunun battement legati de la un aspectla altul,din
p/ll la intinderegi invers.

Func(ionalitatea
Datorita caracterulrris6.u,battementfondu esteDr\exercifiufoartesolicitant
in primul rdnd,piciorulde bazdtrebuiesd lucrezeconcomitent cu piciorul activ'
miqcdrilelor trebuiesd fie executate in agafel incdtsdinceapi9i si se finalizeze
deodat6.in al doileardnd,intervinegi coordonarea migcbriipicioarelorcu ceaa
alebattement
bra{elor9i capuluipentrudiferitedirectrr9i aspecte fondu.
Baltementfondu esteun exerciliufoarteimportantpentrustudiultuturor
sdriturilorp9 un picior $i pentruexerciliilede pointes(la fete).Acest exerciliu
dezvolti cele mai importantegrupe de mugchi,dezvoltbfo{a 9i rezistenla
musculard, qi agilitatea
dezvoltdcoordonarea miqc6rilormembrelor.

Execufia
inainte de invalar€apropriu-zisda battementfondu se studiazdpoziliile sur
le cou de pied specifrceqi bqttementsoutenu.
Pozilia sur le cou de pied se rcferd la pozilionareapiciorului activ, cu
genunchiul indoit 9i vArful intins, deasupraglezneipicioruluide baza.Aceasla
poziJieare trei aspecte(variante)rr:

I ' c t T ar as ov , N .,o p .r/, p .2 5

68
 1) Pozi{ia sur Ic cou de pied ,,imhrdgisatd" cind laba piciotului activ
parcAgleznapicioruluidebazi
imbrA$seazd
2) Poziti^ sur le cou de pied ,,fa,t6"-cdnd vArful piciorului activ se afld
deasupra glezneipiciouluidebazi,petibie
3) Pozilir sur le cou de pied ,,spate" cdnd cElcdiulpiciorului activ se
pozilioneazisubmugchiigemeni,.inspatelegambei,iar vdrfulsedepdrteazi
degambiin unghide45'
fondu seutilizeazevariantaa doua$i a treia,adicdpoziliasur le cou
La battement
Cepied ,,fat'\"Si ,,spate",in funcJiede direcJiape careo va urmapiciorul.activla
iritinderea
sa.
Poziliile sur le cou de pied sunt foarte utile pentruintdlirea musculaturii,
pentrumenlinereaechilibruluipe un picior, pentrudezvoltarea
intorsAturiielr
dehorsa picioarclor,ln speciala coapseipiciorului activ, daxjoacd gi un rol
importantin multemigcdrialedansuluiclasic.

Fig.25:Pozifiilesrr Ie coudepied

Fati imbrifigattr Spate

:' .--i',
1{i

Battementtendu soutenuesteo mi$carepremergAtoare

ir.v'aIlxribqltement
in toatedirecIiile.'2
fondu.caresestudiaLa

r,lescrierea in capitolul3.2.
mirdrii seregasegte
69
 Battementfondu seexecutd- la incepatori deschizdnd activullateral,apoi
acestase aducein poziliasur le cou de pied fa\d,cu femurulsuslinutgi foarle
en dehors.Piciorulactivtrebuieridicatde la podeadin coapsd,
d,eschis preg5tindu-
se astfel Ei tehnicaridicirii \a pas de bourdesan sdrit\ti ca pas jetd, sissonne
simple salaballonnd.Yiirf piciorului activ va alunecauqorpe podeagi se va
pozilionala sur Ie coudepied,intimp cepicioruldebazdexec\tAphA.
Estefoafteutil pentruinvdpreaacesteimigcarise o descompunem
in mai
multefazede executie:
l) piciorulactivformeazdpozi\iasur le coudepied
. lid pebazE"
2) seexecutap
3) seintindebaza
piciorulactivlateral.
4) sedeschide
Se recomandhincepereaexerciliului printr-o preparaliece constd dintr-un
battementtendu lateral,iar direcliilede execufiese fie invalatein urmatoarea
ordine:lateral,fati gi spate.
executate
migcdrilorcomponente
Dupi insuqirea sepaxat,
se ftecela studiul
fondu, adicdla execuliasimultana,legat5,a
migcdriipropriu-zisede batlement
migcirii picioruluiactivgi a celuidebaza.
Battementfondu sepoateexecutap ar rcrre,1a45' sau90";poatefi simplu
saudubltfondu (careimplicddoudcoboririln p/ld a picioruluide baz6,ln timp ce
sur Ie coude pied9i sedeschide
activulexecutdpozilia intr-oaruritd direcfie).De
poatefi executatpe talpdqi in deui-poinre.qi . cu fiecarean de studiu,
asemenea,
detehnicAdin celn cemai complexe.
seva combinacu elemente
Pentruexecutareabqttementfol1dupar terre piciofi:Jactiv coboardpulin la
direclie.
intr-oanumita
intjnderea
fondu la 45', coapsapiciorului activ
Atunci cand se lucreazabqttemenr
rdmdneimobil6,iar cAndse exec:utd fondu la 90" existedoueprocedee
battement
a activuluiaflatin poziliasur le coudepied,$i anume:
de deschidere

70
 a) fie prin ddveloppd
- ceeace inseamli cb activulurcdpe gambade bazA
pan6 la in5llmea de 90" 9i apoi se deschide,simultancu intinderea
picioruluidebazd.
b) fie prin ettitude ad;tcd,
piciorulactivincepesd se deschidd
din pozilia
sur le cou depied prints-rn mic attitude9i apoi igi continu6drumul spre
90",simultancu intinderea
bazei..
din 90' se va executacu piciorul intinspanala 45' qi apoi cele doud
- --bordrea
rcioare se vor indoi deodate(activulva teveni\a pozitiasur le cou de pied, iar
:dzavaexeculademi-plii).
' Battement
fondu simplesau doublese poateexecutagi In demi-pointe. in
r,.estcaz,trebuiesdseacordeatenfiesporitApicioruluide baza,carenu trebuiesd
pind nu selntindecompletgenunchiul,
x ridicein derni-pointe 9i nu trebuiesdse
p6ndc6ndnu revinecdlcdiulpepodea.
:,.doaie
Execuliasimultania celordoui migcdridiferite- a picioruluide baz69i a
:iciorului activ - constituieesenlaacestuiexerciliu,specificul9i scopulsriu.in
:,:ice momental execufieitrebuie se se pisheze principiile en dehors,ale
corporalcorect,alecoordondrii
:lasamentului membrelor gi inferioare.
superioare
Pentrueleviiincep1tori, fonda esteo provocare
battement gi,in acelagitimp,

-n punctdeplecarepentu tehnicaviitoare.

Fig,26tBottementfondu lqteral Iq 45"

l=

7l
 Bqttemmt fondu tombe esteo migcare defondu en demi-pointe, dupd care
se trece greutateacorpului pe piciorul activ aflat intr-o anumitd direclie, iar cel de
bazi se poziJioneazdfie la pozr\lasur le cou de pied, fre in direcJiaopusdprimei
migcdri de fondu,par terre, 45',90". De exemplu,se executAbaftementfondu in
fafd cu piciorul drept,se executdtomb' GtatrjLgse aducela sar le cou de pial) gi
se deschidepiciorul stfirg la spate.

Fig.27:Execttja battementfonda lombdfeld

ti n
*:-
=' f**
rytrnnryrywwi
Battementfondu fouetti esteo migcarein carcbattementfondu exec\lat fald sau
spate,se combindcufouett6,adicdcu intoarcereape acelaqipicior de bazd,de la
dreaptala stanga(sauinvers),in careactivultrecedin direcliafa!6 la spate(sau
invers),thr6 sd seindoaie9i trecindobligatoriuprin direcfia,,Iaterul".FoueftA-nl
poatefi executat
pe demi-pointe, in plid, dinplid in demi-pointe.
dindemi-pointe
in claseleavansate,
in exercifiiledefondu sevor introduce, diversetipuri de
pirouettes qr grand /orrs, pregatindu-seastfel trecereaspre exerciliile mai
complexede la mijloc,sArituriSipomles.

Structura ritmico-muzicali
Exerci{iiled,ebattement
fondu sepotexecutain mdsuribinare1.414.214)
sa\)
temare(3/4,6/8).

'72
ln inceput,se vor executamigcerileseparatpe fiecaremdsuramuzicale,astfel:
i mdsuri- piciorulactivvinela pozitiasur Ie coudepied,baza rAmane
intinsA
lmisurd picioruldebazAexecvtd,
pli1
: mdsura
- seintindepicioru
I debazd
lmdsuri- piciorulactivsedeschide
lateral.
DupA aceastd,,formul[ de inceput" se va trece la executia,,legatb,'a
a,attement
fondu, pe cate 2 masuri plid-nl gi 2 mdsuri revenirea,fdr6
descompunerea
migcdrii.Pe masurAce se fonneazi abilitdliletehnicecorecte,
timpulde execuliesereduce:lmisura - plie;l.mdsuri, intinderea;gi chiarseva
incercaexecutarea celordoueaspecte
ale miqcdriiQslie9i intinderea)
pe un singur
'iimp,pe auftakt.
Tempo-ulmuzicalva fi moderat,niciodat6rapid,pentruca mi$careasd-$i
poatapastracaracterul
legat,topit.
M6suratemardsefolosegte
cu precddere,
mai alesla doublefondus.
Orice exercitiu de battemenlfondu va incepe cu o ,,prepaxalie',,
o
introducere
muzicald,executatdpe4 sau2 misuri,ori chiarprin anacruzd.

Etapede studlu
La inceput,battement
fondu se studiazdca atare,fer6s6 secombinecu alte
elemente
detehnica.Etapeleinvaltuiiurmeaziaceeagi
regtlJd,: par
selnvald.laterul,
terre,at doudmdlnipe bard,apoiin directiilede faf69i spate.Esterecomandat
sd
nu selegemai mult decdtdouAmigceride battement
fondupe directie,pentruc6 e
preamare.
o solicitaremusculard
Dupdinsugirea
rnigcdrii(9i executarea
ei cu o manepe bad, dargi la centrul
s6lii)seva invdlaformad,ebattement
fondu Ia 45"qi apoidedoublefondula 45'.
in urmdtoriiani de studiual dansuluiclasic,se urmere$te
perfecjionarea
miqc6rii,oblinereacoordondriiqi dezvoltarea
for{ei fizice prin exerciliitot mai
complexede battement
fondus.in aceastd
etapide studiu- battement fondu seva
combina(heptat,respectdldlogica miqcdrilor9i gradul de asimilarea noilor
elementede tehnicd)cu: pas tontbi. (demil rond de.jambe portd, .fouettds,c-
migciati en tournant.

Bsttement soutena ls 90" esteun exerciJiucare se lucreazi foafte mult

combina{iecrr bqttementfondu, mai ales in claseleavansate.Aceaslami$care
compunedintr-un bqttementddveloppdintr-una din cele trei direc{ii (fa!6, latera..
spale)in demi-plid,iar inchidereain pozilia ini,tialda V-a se va executain dez;-
pointe. Altemarcacombinatb, fondu 9r battementsoutenula 90" este;.
a battement
bun exerciJiupentrudezvoltareamusculardgi a coordondrii.
. Spresmrsitulanilor de gcoald,sevor introducein combinaliilede battemet::
.fondus - pirouettes en dehors gi en dedans, demi qi grand tours din diferi.:
preparafii, grand fouettds din efacd in effacd, tombAfoueftAs, ddveloppd-urr i:
diferite poze.rond de iambeen I air.
Battementfondu esteun exerciliufoartedificil atAtpentruelevi cAt gi pentr-
dansatori,el presupuneun efort fizic suslinut,o coordonareclard, un plasamen:
perfect 9i o atenliesporitAin exec:u\ie.
Battementfondu este,totodata,un exercitii
foarte important pentru incalzirea intregului corp $i contribuie decisiv i:
dezvoltareaoiasticiicorporale.

BATTEMENT FRAPPE

migcirii
Descrierea
in limba francezdfrappl inseamnd,,bdtut",astfel cA baftementfrappd s-ar
literaldne descriemigcarea
puteatraduceprin,,miqcarede bdtaie".Traducerea de
frappd ca pe o miqcareenergicd,dinamicd,in carepiciorulactiv loveqteaproape
'71
 rFcanic, indoindu-se$i intinzandu-sediri genunchi,pom ind din pozitia
sur le
.r,:-:red gi ating6nd (marcdnd)un puct imaginar, situat fiep ar terre, fte la
45".

Tryli de battementfrsppd
:t Battementfrappd simple(par tene si la 45')
:t BauementdoubleJrappe
it Bartenenfrappe en demi-plie

Crracterulmi$ctrii
. Battennent
frqppl esteo mi$carerapid6,energicd,
foafteutile in studiulde la
*;5 fiindcd dlnamizeazd intregulcorp. Iar'executarea
battement frappd dnp6,
r:rcitiul de battement
fondu estetot agade binevenitd
$i de naturabca $i un ritm
!,irt careurmeazd
naturalunuiritm lent.
Accentulrnigcdriiesteintotdeaunape timpul I gi intotdeauna
seaccenrueaza
J: punctde vederemuzicalmi$carea de deschidere a piciomlui activ.pozrttasur
t cou de pied trebuiese devind- pe mAsurainvd{Ariimipcdrii_ ror mal scurt
::\ecutat6,
chiar gi la doublefrappd. De vitezacu carese va executabattement
i--rpl depinde.viteza
deexeculiea sdriturilormici.

func(ionalifatea
]rnementfrappd esteun ex€rcitiumenitsAdezvolte:
- forralabeipiciorului- prinutilizarea
pozitiei
surle coudepied
- fbrla articula{ieigemurchiului
- de la nivelulcdreiaselucreaziin baftement
Jiappd.dezvoltand,indjrecrSi
- fo4a incheieturiicoxo-femurale,
prin pistrareaft)etot paxcursul
executrlei)
a
intorsarurii
endehors.
Battementfrqppe (in toate formelesale)areun rol determinantin pregitlrea in
'edereainsulirii tehniciiseriturilormici gi repezi,in speciala aceloracareincep
."nntr-o,,6$n e" bruscdinaiard- cum suntpetitpas assembld
saupetitpasjetd.
75
 Vitezacu careseintindepiciorulactivinafari 9i semenlineacoloin punctul
culminant,estevitezacu care,mai tdrziu,ne vom impingedin podeala orice
musculard
sariturd.Iar contraclia din momentulculminantal unai'battementfrappt
va fi aceeaJi cu conffacliamuscularidin momentulculminantal viitoareiseritud,
deelevalie.
capacitatea
Menlinereauneipoze,,inghe{ate" sApari suspendat
in aeril facepe dansator
De aceea,o execuliegreoale
in aer,in ciudalegii gravita{iei. a battementfrappd\/a
thrdstrdlucireqi vitez6a sAriturilormici
letargicS,
aveadreptrezultatexecutarea

Execufia
inainte de invblareapropriu-zisl battefnentfrappd, se invali poziliile sur le
^
acesteimi5cdri.respectiv
couclepied specifrce
- poziliasur le coudepied ,,imbr6li9ate"- pentrudirecliade lateralqi fa16
- pozitrasur le cou depied ,,spate"- pentrudirecliade lateral9i spate
La executarea battement frappd se pomeqteprintr-o prepa.ralie in care piciorui
activ se deschidelateralprin battementtendu, apoi piciorul activ se aduce
pasfandfemurulrdsucitputemicen dehorsfi nemifcat- la pozrliasur le cou de
pied.
genunchiuluipiciorului
Miscareade .frapp,!are loc la nivelul articula,tiei
prin intindereavdrfuluiin direcfiadoriti Un rol importantin
activ Eisefinalizeaze
executieil aregambagi vArfulpicioruluiactiv,caretrebuiesAlucrezedupbregulile
de deschidere specificedireclieipe careo urmeazdFixareapozeieste,,inAuntru'
Si ,,inafar6",ins6accentulva cddeaintotdeauna,inafart', iar miqcarea trebuiesa
pomeascS din v6rf,nu din goldsaugenunchi.
,f'i;E ddveloppd-ttlqi sbriturile
Executareacorcctl a battementfrqppe pteg
mic i.
in execulieestefoarteimporlantca piciorulde bazi s6-9ipAstrezefo4a
'<:
rlastcneaen dehors, aclrondndparc6 cu aceeaqifor!6, dar in sensopus fa16de
oiciorulactiv.
76
 Battementfrapp4 este un exerciliu de prelucrarea forlei, a preciziei gi a
..itezeide reaclie.

Battement rlouble frappi se executd prin altemarea pozi[iei sur le cou de pied
.inTbrdli$atd" $i ,,spate"qi apoi deschiderea
intr-o anumitedireclie a activului,
insd timpul de execujietrebuiese fie egal cu cel al frapp6-,llui simplu. De pi1d6,
Jacdbattementfrqppd simple a fosl execlllratpe 2 paftimi (l/4 pozrlrLasur le cou de
atuncigr batteuentdoublefrappd trebuieexecutattot pe 2
:ied, 714deschiderea),
pAtrimi(2/8 poziliile sur Ie cou depiel 2/8 deschiderea).

Battementfrappi en demi-plid este o vadantd a battementfrappd simple sau

.ioubleln carepoziliasur le coudepied seexecutaendemi-pointe,
iar deschiderea
s. €xecutdct bazain plid. Ac€astdmi$carepresupune
o bun5stepanire
a tehnicii
frappi, dargi a urcdrilorgi cobordrilorlnldin demi-pointe
de executiea battement
:nplid. Esteun exercitiucaxecerefo46 qi indemAnare
qi sestudiazd
dupdanullII.

Fig.2* Battementdoublefrappd en demi-plid

^l
:.=!:*=
-s
K&lr
I

Structura ritmico-muzicalA
Pentru exerciJiile de battementfrappd se rtl'tlizeazd.doar mdsuri binare (2/4).
La inceputul stndlului, battementfrappd se va executa cu pauze dup6 fiecare
mi$care,$i anume:
I mdsurd- piciorul activ se aducela sar le cou depied
- pauza
lmasura
17
lmisurd piciorulactivseintindeintr-oanumit[direclie
1masulA- pauza.
cu pauze",dar sereducela o
Dupdinsugireamiqcirii seva pastra,,formula
pAtime (1/4) timpul de execuliepentruhecareaspectal miqcarii.Treptat,se
tempo-uldeexeculie,ajungind- pAniin anulIII
renun!6la pauzegi seaccelereazd
- se se executebattementfrappe, simple qi double, pe optimi 9i apoi pe
$aisprezecimi.
Ca pi in cazulbattement ca qi acestexerciliusa
fondu, esterecomandabil
inceapdprintr-oprepara,tie, picioruluiactiv prin battementtendu
cu deschiderea
pe 2 sau4 acorduri(saumdsuriintroductive).
lateral,executat6

Etapede studiu
frapp' tebuie ,,pregetit"de insugirea
La incepatori,batlement poziJiilorsar
Studiulva incepein direclialateral,apoiin fali gi la spate,
le coudepied specit'rce.
par lerre9raporla JU- +) ,
frappe solicitalo4A in execulieqi de aceeava fi
Ca exerciliu,battement
9i a doublefrappd
primulln careseva introduceexea\ta endemi-pointe
pozelor,seva executabattement
incepfndcu anulII, dupdstudierea Jiappi
gi i11poze.
Pe parcursulanilorde studiu,in exerciiiledefrappd vom intdlnimai multe
in caracterul
miqciri detehnicd- elesevor executa - adicdenergic.
exerciJiului
Battement frappd se poatecombina(dupaanulIIJ cu: pas lombd,flic-fac,
sur le coudepied,battement
diferiteformede/ouefte,petit battement battuls
se mdreFte
La claseleavansate, vitezade execulie,se lucreazbmai multe
elementede tehnic6pe acelagipicior de baz6,se .utilizeazdintensprocedeulrelevl
dezvoltarea
Si plii-relevd,urmtuindu-se abilitililor specifrcemigcdriiqi siguranta
in execu{ie.O coordonareadecvatA $i o migcarecontrolate,sigur6,trebuiesd
virnrozitdiiin exec4labattement
conducdla oblinerea frappe.
t3Petil battement st ]e co! de pied battement batt se vo. analiza dupd calitolul despr€ adagta
Si
78
BATTEMENTDEVELOPhE $r Mr$CARI DE,4DlclO

Descrierea
Adagio esledenumireaunei intregi grupede miqcdrice se executein tempo
de adagio.
in grrpaadagiosegisescdoudtipuri de miqcd,ri:
- migcdristatice= aqa-numitele
poze
- migcdridinamice= paqi9i migcdridelegiturd,turalii,etc.
Migcdrilede adagiocaxeformeazApozelesunt:
' - battement a picioruluiactiv,carese
diveloppd- o miqcarede desfdqurare
pe picioruldeba;a,pentruca apoisasedevelopeze
ridic6,lndoindu-se, intr-
o anumitadireclie,formdndo anumitapozdIa 90'saumai sus.
- Battementrelevdlent - o mi$carede ridicarelentda activului,aflat intr-o
anumitlnoz6.la 90' saumai sus.

Tipuri de battementdeveloppigi relevdlent

I ) Ddveloppi/relevdlent cuplid Si cu relevd
lent cu demiSigrand rond dejambe
2) DdveloppC/relevd
3) Ddveloppd/relevd
lent balmtcd
lenttombd
4) Ddveloppd/relevi
\t I-tiwolnnnl hnllattl

6) Ddveloppdd' ici-deld

Dinamicaln exerciliile de adagioserea\zeazd"

prin trecerilentedintr-o pozd
in alta gi pdn introducerea
unor miqcdrisau pagi de legaturAintre poze.Si
anumeilempsli6, difeite forme de turalii gi de miqcdri en tournan4fouettds,
dilerite forme depas de bourrde,inclinareatrunchiu\ti.,penchde,pas tombddin
pozd tnpozd,pagide leg6turd(pasglissade,pas de basque),salturi,Jlic-flac.

"/9
Caracterulmitcirii
Executandu-se qi relevdlent 1::
in tempode adagio,migcdrilede ddveloppd
poze carcconstituieesenlaacestuiexerciJiu suntmigcdrilente,cursive,in car:
piciorulactivparci nu seopregte
niciodatdinaintede a atingepunctulculminanta
extinderiiqi formarea
uneianumitepoze.

Functionalitatea
Miqcdrilede relevdlmt $r battemenldiveloppdsunt migcfuice dezvoli
musculardgi tendonala,cu alte cuvinte,ajutdla sus{inerea
capacitalea in aer :.
f
picioruluiactivla o indl{imede90' sauchiarmai mult.
Dezvoltarea,deschiderii",a amplitudiniipasului presupuneo pregdrli
prealabild,treptat6a aparatuluimusculardar $i a tendoanelor.
De aceea,toe:-
exerciliilestudiatepenAacum- executate
corectgi in fo4a - fac posibilatrecerer -

la insugireaacesteinoi tehnicide ridicare9i suslinerea picioruluiactiv in aer-r

90'.
I
insugireacorecti a tuturor formelor de ddveloppi gi relevi lent conduc-
plasticitSliicorporale,
dupdmul{i ani de studiuasiduu- la obtinerea a aplombur-r
9i elevafiei_in poze mari $i salturi complexe;conducla desivdrgireatehn:;r
dansuluiclasic.ln toateasDectele
sale.

Executia
relevebnl seinvaF dupdce a.fosiinsugitimigcarea
Battement de battemtn
tendujetd. Seincepestudiulin direcliade fa!6,pozilionir,r
degagdqi battement
eleviicu falasprebard(dacdspaliulo permite),saucu o mdndpe bar6,in flanc.
La inceput,nu se cere neapirat.ridicareapiciorului activ la 90", ci ir
(mobilitatea)
indlimeape careo permitegradulde deschidere fiec[mi elevgi lo::a
sa de suslinere. Apoi, treptat,fiecareelev i9i va ,,fo4a" deschiderea,
fera ;l
neglijezeexeculiacorectda migcirii de ridicaregi mai alesde coborAre
susjinulir
sprepoziliainiliale(careserecomandia fi poziliaa V-a).
actir.'ului
80
 Indiferentde direcliain careseva executabqttemmtrelevdlent trebaiesi se
::d seamade faptul cd picioarelelucreazEamdndoud,cu fo4e egald,chiar dac6
:ul este,,doar"picior de baz6,iar celAlaltesteactivul.Nu trebuiesEse neglijeze
ici menlinerearistcirn en dehors,nici regulileextinderiipicioarelorin func{iede
:irecJiacerutd,dar nici plasamentulcoryoraladecvat.
Battementrelevl lent executat.corectva pregati insugirealehnicii grand
:rttementjeft gi a mai multor formede miqcdrtde adagio.

Fig.29: Bsttement lelevd lent d la seconde

., - - ,,q

I
. D.=

Battementddveloppdesteo miqcarecourplexi ce necesitbfo4e, rezistenlagi

de a coordonamigcirile. Se inva{ddupd insugireamai multor migcdri
capacitatea.
ce o pregatescprin tehnica lor de execulie:battementfondu, battemmtfrappd,
battementrefile, bqttemenlrelevdlent.
relird (ridicareapiciorului activ,
Bqttementddveloppdse compunedin1JrJJi'
prin indoireagenunchiului,pdndla nivelul genunchiuluide bazd)$i tn dewloppd
(deschiderea
activuluiintr-o anumitAdirecliela 90'.
Sunt mai multe reguli de care trebuie sd tinem searra in execu,tiaacestei
m i ;c5 r i .5anume:
i
- Se pestreazArdsucireaen dehors pe tot parcursul execuJieimigcirii, la
ambelepicioare.
- Parteapiciorului de baz6lucreazi cu forfi egali, dar in sensinverspiciorului
activ.

81
 Se pestreazi,,cvadratul",adici linia goldurilorgi cea a umerilorsunt:::
timpulparalele,
indiferentdedirecliadeexecutie.
La retird piciorulactiv nu trebuiesd se sprijinepe piciorul de bazd,lir-:,
femuruluitrebuiesdformezeun unghidreptcu linia trunchiului,a goldulu:.
picioruluiactivsubindl{imeade 90",indiferent;=
Nu seadmitedeschiderea
direclie.
PoziliainilialaestepoziliaaY-a.
cu mi6cirile piciorului activ, astf.-l:.:
Migcdrilebralului se coordoneazd
retird brali seafli. la poziliaI,la ddveloppd
brafulsedeschidela poziiia:
II-a saua III-a sauintr-o pozdarabe,sque. picioruluiactir :.:
La cobordrea
in pozilie,sepoate'cobord
podea,1arevenirea 9i bralul.

Fig.30': Battement developpdd Ia seconde

o
il= -,ar': ."J-.q
o

rylnt
in primul an de studiu, exerciliul de adagio va fi compus din acestedoui
migcdri battementrelevd lent $i bqttementddveloppd.Cu fiecarean de studir.
exercrlrulde adagio ,,evolueazi",addugindu-i-senoi forme ale migcdrilorde baz:
cum sunt:

82
 1) Bsttement relevi lent si battement ddvel.oppdcu plid si cu relevd, care stxrr
variante ale miqcirilor primare, in care piciorul de baza se afla in
momentulculminant- in plid sa:upe demi-pointe.
2) Battement ddvel.oppi,/relevd lent cu rond de jambe, carc presupune
schimbareadirecliei prin demi/grandrond dejambe (portA)- dupece s-a
relevdlenr inr-o anumitadireclie.
developpA.
execuLat

Fig.3l': PotU din f^15la spate

3) Developpd/relevi lent balanci se execute o cobordre qi o urcare (o

a picioruluiactivaflatln pozdla 90". prittcareseobgineatingerea
balansare)
unuipunctimaginaraflatla o lndllimeu$ormai maredecatpozainiliald.

Fie.32:Balancdintafi

-- --$r'- '
+ -
-' dr-
--"--

nrylrymb
83
 lent tombd estemigcareaprin care picioareleigi schimbd
4) Ddveloppd/relevd
rolul (9i direclia uneori), adicd,piciontl activ devine prin ,,cidere", prin
lombd picior de baz6, iar baza devine picior activ. Se poate executain
toate direcJiileSi este o mi$carece dd exercitiului de adagio dinamismqr
culoarc.Dtveloppd tombApoatefi executatde la 90'par terre, saude la 90'
la 90".

Fig.33; Tombd Ia 90" (d Ia seconde)

5) Ddveloppi bsllottd este o miqcare corrpusi din dovd battement ddveloppd

legateintre ele prin pass'. Se executAbaftementddveloppd iL fald in phe, se
intinde baza simultan cu aducereavirfului activ la genunchiulde bazd qi se
Irece (passd)la executareabatlemenldtveloppi la spalein pliA. O variantE.a
acesteimigcdriesteexecutareaunur d,lveloppein fa\ait ptid, cu piciorul drept,
legat,prin pozilia a V -a, de un battementddveloppdln spatein p/id executatcu
piciorul stAng.

8,1
F ig.34 : D dveloppd bullottd

,,iR!

5) Developpdtl' ici-delri presupuneexec:uliarapidda battementddveloppdlegat

picioruluiactivdin fat6- lateralpi lnapoiln fa{6.Migcarea
de demi-rond-,tl
se poateexecutagi din spate,adicbdemi-rondrapid din spate- lateral-
spate.De asemenea, directiainitialapoatefi $ d la seconde(lateral),demi-
rond-uIputdndfi executatlateral* fali - lateralsaulateral- spate- lateral.

Fig.3st.D'ici- d.eld(din fat[)

85
Structura ritmico-muzicali
Exerciliul de adagio are, chiar in forma sa elementara,un caracterlent.
legat,elegant.Se lucreazdmult pe melodie,fapt care ajuti la realizarcalegiturior
intre mi$cdri.
Miqcdrile de adagio necesitdlinii melodiceample,in m6surdtemare (3/4r
sa ub in a rd( 4 4).
La inceput, fiecare miqcare este unnata de o pauzd, pentru a pelmite
controlul fiecdrei componente,apoi pauzelevor rimdne doar pentru a sublinia o
numita pozAin care se va afla piciorul activ. De exemplu,cu timp,Jl,bqttemetli
ddveloppise va executalegat,|.aft pa\zd dupdrellrl, pAshandu-se
o paxzt in poz3
in care ajunge activul prin ddveloppd.
in claseleavansate,formulelemuzicaledupd care s€ va compuneexercitlu.
de adagio vor fi diversegi complexe,profesorulurmarindexpresivitatea
plasticd-
- a interpretarii.
a corpuluiin mi5care $i emoljonala

Etape de studiu
in anul I se lnvald, dupd regulile enun{ateantel].or,battementrelevd lent :.
battementdeveloppd,migcdri primare de adagio, care au drept scop dezvoltare:
deschideriigl a sus;ineriipicioarelorin ansmitepozeen l air la90' .
Din anul II, se va lucra 1n poze croisd, effacde,dcartd,arabesqueqi se t:r
introduce in combinalii treceri dintr-o pozd in alla prin passd, tombd sz-
demi/grand rond dej ambe.
Din arrul III se inftoduc migcdrile en tournant qr iL exerciliile de adagio Sr
-
st:udiazd,fouettd,un element de tehnicd solicitant.

Fouettd esteo miqcareen lout'nqnt pin care se schimbi punctul de referi:'j

gi direcliapiciorului activ - de exemplu,dacdpiciorul drept se afld intins la 90 :
direclia de fatA,punctul I al sdlii de balet,prinfouettd (adicdprin rotireapicioru :
de bazd pdndla puncul 5 al s6lii de balet) se modificd qi direcliapiciorului acti-'

86
:are va ffece (prin direclia de lateral) la direclia de spate,firi sE-qimodifice
:nAllimea.

FiE.36r Fouettd en tournant en dedans

'". +l

-_$_*__

FoueftAse poateexecutape toatdtalpa,din demi-pointein demi-pointe,din

demi-pointein ptid 9i din plie in demi-ptid.in exerci{iiled,eadagio,fouettden
dehorsendedansseva executala 90",
incepdndcu anulV de studiu,atuncicdndsuntbineinsuqitemigcdrile
de tombd
ti fouefte,acestease pot combinaintr-o singuri migcare- ddveloppdlombi
fouettd, Acealdmigcarecomplexanecesitao mai mare atentieln executie,
urmdrindu-seexecutareacorcctd atat a tombe lui, cit gt a fouettd-ulul care-l
urmeaz
d imediat.
La execuliaen dehors conducepiciorulactiv,iar parteade bazdconstituie
bralulde pe bardintervineactiv,iar capuligi schimbipoziliapromt
.,contraforla",
in funcliededirectiapicioruluiactiv,subliniindcoordonarea
migcdrilor.
La execuliaen dedanscdlcAiulde baz\ esrc,,motorul"migcdrii,piciorul
activtrebuiementinutcu puterepetraiectorie.
in acestcaz.braFl de la bari devine
activ qi contribuie,impreundcu miqcareacapului,la desavdrgirea
mi6cdriide
tombdJbuettd.
in claseleliceale,exerciliiledeadagiodevintot mai amplegi mai dinamice,
picioruluiactivintr-o anumitapozaputandfi executati9i prin diferite
deschiderea
8',7
forme de turalii. Specifice sunt piruetele lente din demi s.tu grand plii finalizate
intr-o anumitapozd gi demi-toursen deltorssi en dedans.

Fis'37: Demi tours en dehors

V &
A
"t_
!
;-*

rutr
pentrudinamizare
De asemenea, seutilizeazilegareaprrnJIic-JIacendehors
Siendedansa pozelorin adagio-vileclaseloravansate.
incepdndcu anulV de studiu,in adagiose vor introducegi migcdriin care
semodificdplasamentulcorporal- prin aplecarea
trunchilluiin poze- penchdeSt
cambrdIn pozela 90'.
Exerciliul de adagio ,,evolueazd"pe parcursul anilor de studiu, in
conformitatecu evolulia tehnici gi interpretativea elevilor,ajungandcel mai
complexdin setulexerciliilorde la Bard.Devineapoi,punctulculminantal unei
leclii de dansclasic,tot agacumin dansulscenicestepunctulculminant al unui
spectacol
debalet.

88
RONDDE JAMBE EN L'AIR

Descrierea
miqcirii
Denumireade rond de jambe en I'air provine din limba fiancezdgi
,,rotireapicioruluiin aer".
:rseamn6
Aceastemiqcareare doudvariante:prima,constAdin schimbarea
direcJiei
:;ciorului activ aflat in poziJieextinsi la 45' sau 90" (din fa!6 spre spate- en
jr,loru saudin spatesprefald - en dedazs),migcarenumitb1nlimbajtsltszualportd
.zugrandrondde.jambe.
A doua variantddesenmeazd
un elementcomplexde tehnicd,in care
:niculaliagenunchiului
lucreazdcu o amplitudine
mai maredecdtceanaturalade
:ndoiregi lntindere- gambagi labapicioruluiactiv executando miqcareoval6
inspregi inafarapicioruluide bMA,Aceasta
a douavariantede numeleexerciliului
Jeronddejambeenl' air.

Iipruri de rond.dejambeen I' air

1) Ronddejambeen l' air simple,double
21RonddejambeenI' air releve
3) Ronddejambe€nI' air plie (frela rond,fie la intindere)
4) RonddejambeenI' air sautd

Caracterulmi$cirii
Ronddejambe en I' air esteo migcareaparteln darsulclasicpentruca
eceasta,jmprumut6"caracterulexerciliuluiln careesteinftodusd.De exemplu,
dacAestepafiea exerciliuluidefondu, ronddejambe en I' air seexecutdamplu,
in mAsurade 3/4 , pisffandu-gidinamismulgi accentulinafard,pe intindere.Dacd
estepartea exerci(iuluidefrappd,execulialui va fi mai rapidd,in mdsurade 2/4,
pe miqcareade deschidere,
accentulpasftandu-se de intinderea acti\ului. Acest
89
 pe mitcareade finalizarea.rond-tlui estesenr:-
accent,carecadeintotdeauna
distinctivcareva dinamiza,va ,,colora'oriceexercijiu,oricevarialiedin dan-.-
clasic,de la varialiaOdetteidin,,Lacrillebedelor",la gargouillade.
rond de jambe en I' air rlre un carac:3:
Ca exerciliu de antrenament,
de obicei,dupd exerciliulde adagiocdndintregulcc-
dinamic,executdndu-se,
estebineincdlzit$ipregttitpentru(mici)virtuozitdfitehnice.

Funclionalitatea
Ronddejambe en I'qir esteo migcarecomplexd,caredezvoltiarticula::.
genunchiului
(datoritiuneiamplerotaliinecesare
in execulie).Pdn acestexercir:-
ligamentulgenunchiului
seintdregte Siarticulaliailiacddatoritepozilieiimobile'
foafterasuciteen dehorsa femuruluipiciorului activ in timpul executdriiror:;-
ului.
, ronddejambeen / alr implici qi participare.
in formelesalemai complexe
activi a piciorului de baz6, care va executademi-plie,relevd, sau sau:'.
cu rotireapicioruluiactiv.
concomitent
sdudinamicqi specificitd{iitehnice,migcarea
Datoritecaxacterului de roi:.:
dejambe en I'ail estenelipsiti din antrenamentul
zilnic al unui elev/dansatr-,r.
pregitindintregulaparatmusculargi articularpentrudansulscenic.
Chiar dac6,la un momentdat, tehnicamasculinise diferenliazdde ci:
feminini,in studiulde baz6nu tebuie sAlipseascd
miqciri specificade /ord ,i.
jaube enI air.

90
Fig, 38: Rorul dejambe en l' air - en dehors

L,il|n*ryrry
4

-'-- l--., .:jI.:

Execufia
La inceput,ronddejambeen /' alr sepregete$te
printr-omigcaresimpldde
indoiregi intinderea picioruluiactiv aflat la 45".Femurulpicioruluiactivnu arc
r,oiesd semigteln timpul acesteiacliuniprin careactivulatinge,cu v0rfulintins,
apoi,din noulateral.
picioruldebazd,deschizdndu-se
acesteimigceripregatitoare,
Dupi lnsuqirea executata cu doudmiini pebara,
propriu-ziside rond dejombe en l'air, carese va executaer
se irvafe mi$carea
dehorsqi andedans.
Exerci{iulde rond dejambe en I'air \ncepelntotdeauna
cu o preparalie
in
degagd la 45"sauq0".
careacrivulseridic6- prinbanement
E\ec\lia en dehorspresuptneindoireaactivuluiqi aducerea
lui sprepiciorul
vArfulgi gambaactivuluivor descrieun
de bazdin linie dreaoti,iar la deschidere
arcdecercsprefaj6,finalizdndmigcarea punctuluiinitialdeplecare,
prin atingerea
in direc\iad Ia seconde.
Execuliaen dedansesteopusulmi$cAriien dehorsqi anume:indoindu-se,
activulva descrieun arc de cercsprefat6,atingecu vArfulbazaqi seva deschide
in directiait la seconde.
pe linie dreapti,finaliz6ndu-se

91
 in anii avansali,se poatestudia;i lbrma.,ovalE."a acesteimitcAri,!nani--
se cont de faptul cd rotalia din genunchia piciorului activ nu trebuiesAdetemt:
schimbareapoziliei femurului.
Double rond dejambe en I'sir se executacu o dubl6 migcarede indoire .
piciorului activ vdrful atingepiciorul de bazEla prima rotire, apoirotalia estem:-
mic6 (ldrd sa aingebaza) 9i se deschide.lapozilia ini{iald.Forma,,ovalb"estec::
doublesau triple rond dejambe en I' air.
mai uzitati in execlr\iLa
Simple,double,triple rond dejambe en I'ab se poateexecutacu piciorul d:
bazd,afla| in plid, fie la deschidereaactivului, adicd la finalizare,fie in timp:.:.
execulieirond-ului, saucu relevdin momentulfinal.

Rond dejambe en I'dir ssut.i se executacu salt in momentulrozd-ului gi s"

alerizeazdin plie pe piciorul de bazir,odaI6cu deschidereaactivului lateral.Est-
un bun exerciliu pre gdlitor pentrugargouillade .

Structuraritmico-muzicaltr
Miqcareade rond dejambe en I'air se executifie in masurabinara(2,1.
414)he In mdsurdtemari (3/4,6/8).La inceputulstudiului,tempo-ulestemoderal.
rond-tlui, caraclerulrnigcdriiestedinamic.
accentulmuzicalcadepefrnalizarea
maihtai pe 2 misuri, deexemplu:
Fiecaremigcareseexecutd
3/4- 2 mdsuri execvtiaronddejambeenI'air
- 2 md s u rdi e s c h i d e r ienat i, n d e r e
aactir u lu i,
Cu timpul,dupdinsugireacorectd,seva executape cAteo mdsurdindoireagi o
picioruluiactiv.
misurdintinderea
Se utilizeazi frecventmasurade 3/4, mqzurka,tocmai pentru a accentua
migcarea
dedeschidere:
- petimpul 3 se executa
ronddejambean I' air
- petimpul I sedeschide
activullateral
- petimpul2 semen{inepozalateral.
92
 Exerciliul de rond de jambe en l'air este precedatde o preparalie,care este
necesardpentruca piciorul activ sAajungdin poziJiade plecare lateralla 45 sau
90".La incepdtorisuntnecesare4 mdsuride introducere(pentrupreparatie):
- pe primele2 mAsuri- bralul se deschidela pozilia a II-a
- pe ultimele2 mdsuri sedeschidepiciorul activ lateral,la 45 sau90 .
Pe parcursulanilor de studiu, prepara{iase va executain tempo-ul qi caracterul
exerci{iului,migcar€abra{uluise va coordonacu migcareapiciorului activ.

Etapede studiu
PenAesteinsu$itca migcarerotativi, rond dejarnbeen /'4lr va fi executatcu
cloudmAinipe bar6,in tempomoderat,la 45'. Unnitoarea etapaesteexecu{iacu o
rndnbpe bar5,in flanc.
ln anul II seva execfia cu demi-plid;la irceputp/ld-ul pe piciorul de bazhse
activului gi abiadin anui III odatiLcu roncl-ul.
ra executala deschiderea
rond de.iambeen deni-poin/e,siruple5i doub/e.
in anul III incepeexecu,tia
irr exerciliile de rond de jambe en l'air pot exista corrbinafii de elemente
curn sunt:passd,demi/grandrond de jambe (portd) en dehorssi en dedans,pas
ballotte,pas ballonnd- toateacestease introducincepdndcu anul llI-IV de studiu
9i numai atunci cahd mi$careain sine de rond de.jambeen l'air eslel'oartebine
stepanita$i corectexecutat5.
O miEcaredes intalnit5in combinaqiecu rond de jaube en I'dir estelemps
relev.i- o migcareauxiliari, carese utilizeaz[ in multe exercilii de labar-zL
- fondu,

.ft'appeqrrond en I alr suntcelein careaparede obicei.

gi apoi se
Tempsreleve se studiazi mai int6.ica miqcarede sine-stf,tdtoare
introducein combinalii.E\eculja saincepeprin deschiderea
picioruluj activ prin
pozi\iasur le cou de pied trecandprin poza ellbct qi attngtindpunctulculminant
d la seconde(lateral).Piciorul de baz[ pomegted]tnplid qi se intinde concomitent
cu ajungereain pozad la secondea activului.

93
 Rig,39: Temps relevd en dehors
Fri,F--"-11|';.!

^ r)
S .:
w,u
Tempsrelevdesteo miqcareca se executefleaparat,atat en dehorscdt qi ct:
cleclans.incepl^ndcu anul V de studiu se poate executaqr en tournant, adicdcu
pirouetles en dehors penfiu temps relevd en dehctrsgi crrpirouetles en dedan:
pentrv tempsrelevd en dedans.
La claseleavansateexista$i o formd,de grand tempsrelevd,exccutatala 90
Ei (eventual)cu doablepirouettes.
in antrenamentulelevilor avansaligi al dansatorilorprofesionigtiexerciliul
de rond dejqmbe en l'air poatesi lipseascd,insd miqcareade rond de.jambeen
I'qir este nelipsita; este introdusdin alte exercitii, unnirindu-se dezvoltarea
gi expresivitateacorporali, prin viteza de execufie,siguranF5r
muscular-articulara
rona.

94
PETIT BATTEMENT SURLE COUDE PIED

Descriereamigctrrii
Petits battements
estedenumireadatAunor migcdride deplasare
- mica,
- a picioruluiactivdin pozitiasrr Ie coudepied ,jmbrefqat5"in
npidi 9i repetatd
ceade,,spate"9i invers.Seexecutb in seriide4 - 8 - 16elemente.
Petit battementeste pregatit de battemmt tendu,jet,!, frappd qi rond de
jqmbe en I'air. Prin acest exerciliu se dezvoltdforJa ge unchiului,a labei
picioruluigi mugchiisupinatori, vitezaqi forlapentrubatteries.
oblindndu-se

-lipuri depetits baltements

sur le coudepied cu demi-pli4
I ) Petitbattement
2) Batlementbattu
cu labaflexati (dupi metodaCecchetti)
3) Petitbattement

Caracterulmigcirii
sur Ie coudepied esteo migcaredinamica,asemanAtor,
Petit battement ca
ritm gi dinamismct battement
frapp!. Spredeosebirede battementfrappd,Ia acest
exerciliuaccentulmuzicalva cideape lndoireapicioruluiin poziliasur le cou de
pied, agadar,accenluleste,,lneuntru"nu ,,inafari". inafardde asta,toateregulilede
rtappdseplicdgi in cazulp etit battement
la battemeft sur Ie coudepied.

Functionalitatea
sur le coudepied esteun exerciliufoarteeficientin ceeace
Petit bqttement
pdve$telntdrireagi dezvoltarea genunchiului,
articulaJiei sporind,prin exerciliu
repetat,posibilitdJile
acesteiarticulalii.
esteun bun exerciliupregetitorpentrutoatesAritudlecu ,4ra
De asemenea,
$r penlrt entrechats, fo{a $i vitezade reacjiea genunchiului
dezvoltdnd 9i a labei
piciorului.
9s
Execulia
Exerciliul de petit battementsur le cou de pied incepeprintr-o preparatiei:
care bralul activ se deschidela pozijia a II-a, iar piciorul activ se deschidel:
pozt\ia aII-a, prrn bqltementtenduqr se aducela pozilia sur le cou depied.
Atunci cdnd se execulepefit bqltementen dehorsactivul se pozilioneazi
sur Ie cou de pied iar cAndse exec:utden dedans,se pomeqtedin sar.
'spate",
cou depied ,,imbrdliqat".
Femurul piciomlui activ rdmine imobil, se lucreaz6doar din genunchi.s:
migci doar gamba.Talpa piciorului de bazi trebuie sd fie bine intinsa $i sd nu-::
schimbepozilia. Poziliile sur le cou depied vor fi executateexactcalafrappi. Dir
pozilia sur le cou de pied piciorul activ se deschidepina la jumdtateadrumulul de

frappd, astfelincdt vdrful sd tie perpendicularpe podea.Apoi se inchidein celalal:

aspectal poziliei srr le cou depied qi serepetdin serii de 4-8-16petits bqttements

Fig.10: Pctit battementsur Ic cou de pied

:" ._* ..4r' i !r

-ii

Perit bqttementsur le cou de pied cu demi-plid respectaacelaqireguli de

execujiedoar cd o serie de petits baltementsse frnalizeazdin plid pe piciorul de
baz6,iar actir,.ulse opregteinh-unul din aspectelepozitiersur le cou depied.
De obicei, cand se executapetit batlementcu demi-plidseriile sunt lormate
d i n 3 -Te l e m ente.

96
 Petit battement sur Ie cou de pied cu laba flexatd este o variantd - dupd
rretodaCecchetti- in carepiciorul activ executdseriadepetits battementscrrIaba
tlexatd.Este o forme pregdtitAde bqtlemenltendupour batterieqi poatefi o lazd
de lucru util6 in studiul sdritvrtlor enlrechats.

Baltementbsltu estedenumirea
datdunei serii de miqciri rapideale labei
picioruluiactiv ?n poziliasur le cou de pied,,fald" san,;pate", care(datoritd
execu,tiei
in temporapid)apaxcaun tremolo.Esteo migcaredevirtuozitate,.care
se
inr;a1d
abiain anulIV destudiual dansuluiclasic.
vdrfuluiactivsefacesprepoziliaa IV-a, atdtdinsur le cou de
Deschiderea
pied cdt qi din ,Spate"qi se accentueazd
muzicalmigcarea de lovire,de
'fald"
.,bataie"$i nu ceadedeschidere.
Existd gi o,pariantd scenic6"a acesteimi$c6ri- cdndpiciorul activ se
insprepoziliaa ll-a qi sefinalizeazdirr
deschide pozdmared la secondesauecarte,
aga cum intahrim, de exenaplu,ln varialia Odetteidin ,,Lacul lebedelor"in
coregrafia
lui Lev Ivanov.
de bazdin studiurdmdnecealn careactivulsedeschide
Totugi,.forma spre
pozitiaa IV-a.

Fig. 4lt Battementbattufald

9',7
Structuraritmico-muzicali
Din puct de vederemuzical,exercitiulde petit battument
sur le cou de pied
incepecu o prepara{ie - mai aiesla eleviiincepitori pe 4 misuri
ce seva executa
de 2/4:
- Misura 1 bralulactivseducela poziliaI
- MAsura2 - bralulajungela pozi{iaa II-a
- Misura 3 - piciorulactivsedeschide
lateral
la sur le coudepied.
- Mdsura4 - activulsepozilioneazd
' PdnSla insugireamilcdrii,petit battementse va executape 2 m6suride 2/4,
apoipe 1 rnesuri adici pe pitrimi, pent'ruca- odatdinsu$it6mi$carea
- sase
pe optimiSichiargaisprezectmt.
execute
ritmul gi tempo-ulde execulie,distanlade
Pe mesurAce se accelereazd
a piciorului activ scadela aproximativun sfert din distantade
deschidere
de lafrappd.
deschidere
mai alesla claselede lncepdtori,exerciliulseva terminacu o
De asemenea,
incheierede 4-2 misuri, pentru revenireala pozitla inilial6, mai lntei a
picioruluiqi apoia braJuluiactiv.Cu timpul,ftnalizarea
va fi executate
simultan
cu bralulqi piciorulactiv.

Etape de strdiu
in primul an de studiu,pelil bartemenrse executi cu pauzeatat pozi[iasur le
cou depied cit gi la deschidere,egal,{br6 accente.
Studiul incepe cu doud mdini la bari, pe toate talpa, in tempo rar. Apoi se va
executacu o manala bara,in flanc.
Odatdinsutite migcareade bazd,se va acceleratempo-ulde execuliegi se va
Iucra in demi-poinle. Apoi, se va lucra cu accent in iale sau spate, in firnctie de
exect;.Iiaen dehors sauen dedans.
 Din al treilea an de studiu, se poate lucra pellt battement cu demi-plid, adicd
seriase finalizeazd in demi-pli6, la sur Ie cou de pied sar in poze mrcrpar terre.
Din al patrulea an de studiu, se poate addugala exerciliul defrappd tematfritd
nevoie de un exerciliu aparte pentru exersareamiqcdrii. Bineinleles cd, petit
bqttementsur Ie cou de pied poate si existe ca exerciliu de sine-stAtetorin
antrenamentuldansatorilor, indiferent de nivelul tehric al acestora.
Migcaleapoatefi combinatdgi ct pirouetle,flic-flac, rond dejambe, temps-lebve,
etc.

GRANDBATTEMENTJETE

Descriereamiqcirii
jetd estewr battement
Grandbattement tenduje# in carepiciorulactiveste
aruncat\alpeste90', indiferentdedirecliade execulie.intoxdeauna
piciorulactivse
duceqi seaducela poziliaa V -a prinbarremenr
tendu.in primafazadelnvatarese
marcheazdmuzical finalizarea battement tendu atdt la deschiderec6t si la
inchiderea
activului.
jetd seexecuteca o migcareunic6(fdr6
in formasa finald,grandbattement
pauzedup6 inapoiereav6rfului activ pe podea),ce pomestegi se inapoiazbla
poziliaa V-a.
Pdn aceastamigcarese pregdtesc
toate sdriturilemari, se formeaziqi se
picioruluiactivin pozemari.
$i suslinerea
dezvoltddeschiderea

Tiplln de grand bsttementjetd

l) Grand battementbalanqoire
21 Grand bartementpar developpd
j) Grand battementpassdddveloppd

99
 4) Grand batlementpoi A
5) Grand batlementlombd

Caracterulmigcirii
jeft esteo migcarerapid6,
Executatla 90" sau mai slus,grand battement
in manieri,,legato"saufoartemuncitA,
energici$i nu ar trebuiniciodatiexecutatd
truditA.De$ie invdlatdin tempomai lent,in final hebuiesAfie executatd
rapid,cu
accentul,,in6untru",Ia poziliLaa V-a. Aceast6tehnic6esteloarte util6 pentru
insuqireatehnicii siriturilor mari, de exemplu,grand jetd - unde aruncarea
activuluiin aer(decolarea)
seexecutdpe auftakt,,,fixarea"pozeiin aerva avealoc
pe timpul accentuat
, iar aterizareava fr pe timpul urmdtor.
PentrucAesteo mi$carepregdtitoare
penlrutoatesaritudlemaxi,estebineca
atuncicandinvalAmgi exersdmo sfui1ur6 jeft
mare,exerciliuldegrandbattement
sdfie executat$i in m6sur6temarA,iar combina{ia
de pa$isApregdteasce
- inc6de
la bard- tehnicaaceleisarituri.

Funclionalitat€a
jetl esteultimulexerciliucareseexecutdln antrenamentul
Grand.battemmt
de la Bard. Este o miqcarecomplexdcare necesitdforld",yitezd"$i st6panirea
,,instrumentului"- propriulcorp.
jetd dezvolttdeschiderea,
Prin insuqicaracterulsdu,grand battement fo4a
picioarelor. qi indemdnarea.
aplombul
dezvolta
DupAexecutarea
acestuiultim exerciliude la Bard.,mugchiisuntincilzili,
suntapli din puct de vederefizic s6-qicontinuemuncala centrul
elevii/dansatorii
salll-

Prin grand bafiement jeft se incheie prima serie de exercitii din

coryoraldebazdal dansuluiclasic.De executiacorecti,dinamicd9i
artrenamentul
energeticia acestuiultim exercitiude incilzire depindeexeculia qi interpretarea
stilistice a tuturor exercitiilorulterioare- adagio,grand allegro,pointes.
100
Execu{ia
Tehnicade execu\iea grand battementjeft estemai ugor de asimilatdacda
fost insuqit corcct bctttemenltendujetd. Atuncatea piciorului activ incepe din
pozitia a V-a printr-o miqcareglisanti 5i se executaun battementtendu,insd in
momentulfinal piciorul activ se idicd spre 90'qi love$teparca un punct maxim
imaginar.Apoi, activul coboard pdntr-o migcaresuslinutd inapoi pe podea$i se
inchidela pozilia a V-a tot pdntr-un battementlendu.
Aruncarea piciorului activ trebuie sd fie o migcare libere, pomite din
articulaliacoxo-femurald,executatAcu fot\E,pfln battemml /ei?da,pastrandu-se
tot
tinipul rAsucireaen dehorsat6t la piciorul activ, cat $i la cel de bazd.Aruncareain
grand battementesteo mi$carerapidd.Revenireaesteo mi$caresustinuta,nu este
o cidere liberi - piciorul activ este,,condus"spre pozilia a V-a prrn battement
tendu.
Este foarte important ca la execu,tiagrand battementjeld sA se pastreze
direcliile corecteale piciorului activ $i plasamentulcorporalspecificpentrufiecare
direclie. De asemenea,nu se pennite ,,relaxarea"piciorului de bazi, indoirea
reflexda genunchiuluide baz6la aruncareaactivului.Nu suntpermisenici rniqcdri
de recul ale capului - intAlnitemai alesla execuliain direcliade spate.

Fig. 42: Grarul battementjetd lateral

Fcc.s I

i-#= -::15 r*
rllryL ru
101
Grsnd battementjetd bslsnQoire
Aceastamiqcarese executAcu o balansarea corpului in direclia opusaarun.--.
piciorului activ. Cu cAtpiciorul activ estearuncatmai sus,cu atat corpul se aple::-
mai mult.
Miqcareade grand battementbalangoireincepe din battementtendu :::-
sau spate,se trece prin pozilia I gi se aruncapiciorul activ la spatesau in i:'..j-
simultan cu inclinarea corpului. Apoi, se aduce din nou activul prin pozitr- I
corpul se indreaptd,9i se arunc6 in direclia opus6, concomitentcu inclin:-"-
corpului in sensinvers,AceastAmiqcarese executeca o legdnare,IEri oprireinr-.
pozilie saupozd.

Fig. 43: Grond battcmut jetd bolanpire

t 6i
I
."{
ST
:*:3'i--

EIE= I E
Grand battementpar diveloppd
Execuliaacesteimigcdriincepeprin ridicarearapid6,dar nu smucitd,a piciorul-.
activ pdn rellrl gi deschiderea
sa intr-o anunita directie,la 90' saumai sus.\-
trebuiesi existenici o pauzdin execu{iepAnEla atingereaniveluluimaxim.:
iar la inchideresetreceobligatoriuprrnbattement
deschidere, tendusprepozilia:.
V-a.

102
Fig. 44: Grond bonementpu ddveloppd

Grondbqttementpassdddveloppd
jeft in fald - se aduce
Din pozilia aV-a iniliala se executarn grand battement
la spate- ln final, selnchidepozi\laaY-a
piciorulactivprinpassl gi sedeschide
la spate.
picioruluiactivsecoordoneazd
BralulcorespunzAtor piciorului,
cu migcarea
9i formeazipoziliaI, apoise
qi anume:din poziliaa II-a inilialf - lapassdcoboard
picioruluila spate;cdndseinchide
iar la pozitiaa II-a odatecu intinderea
deschide
poziliaa V-a, bralulcoboarah pregdtitoare.
corporaltrebuieadaptatdireclieide execulie$i lnellimii la care
Plasamentul
ajungepiciorulactiv.
continud,chiardacaest€
passdd&eloppdesteo migcaxe
Grandbattement
rapidd- singurapauzdin execuliese permitein momentulfinal al drheloppd-ulli
prinpasre.
5i nu la trecerea
Fig. 45; Grand battementpassddeveloppi

103
Grand battementpointi
in execuliaacesteimiqceri se pomeste prrntr-nngrand battementjeft (orr grand
battementpar ddveloppd)intu-o anumitadirectie,se coboardactivul par terre cu
vArful intins, fird transferulgreutAliide pe piciorul de bazd pi apoi se arunc6din
nou pAndla 90'(sau mai sus);in final, se coboardgi se inchide pozilia a V-a prin
h.ttlcmcnt t?ndu

Se pot executa,desigur,mai mllte pointd rcpetatein aceeaSi

directieinainte
de inchidere,in funclie de nivelul tehnic ai de scopulexerciliului.
Grand battementpointd se poateexecutain toatedirecliile qi pozele.Trebuie
sAse tinA seamaintotdeaunaca greutateacorporaldsAse afle tot timpul pe piciorul
de baz6,fiindci altfel piciorul activ va aveao mjqcaregteoaieiar grand battement
pointd igi va pierdecaracterulfluent,rapid qi ugor.

poinli executatlateral
Fig, 46: Grandbatlement

Grqndbqttement
tomhi
in pregitireaaterizdrilordin sdriturilema . Mai mult ca
Esteo mifcaxeimportantd
oricind,tombi-uItrebuiesdfie executatcat mai deparleposibil9i, in acelagitimp,
transferulgreutSliide pe un picior pe celdlalttrebuiesAaib6 loc instantaneu
in
trebuiesa sepdstreze
momenhrltombd-uir| De asemenea, regulilede plasament
aleumerilorqi qoldurilorin execu{ia
lomb6-ului.
jetd en demi-
Din punctde vederetehnic,se executdun grand battement
pointe in fa!d, se ,,tombeazd"inainte trecandpestevirful degetelor,se frnalizeazd
104
in plid pe bazd, ridicind actilul la 90" imediat ce greutateacorpului trece pe
piciorul din fala. Se poate executaqi de la spate,incepdndprin grqnd battement
jeft en demi-pointela spate,,,tomband"inapoi pestev6rf gi fnaliz?indin pozdplid
in fa!n.
Distantaparcurseprin tombd(indiferentde direcliade execuJie)
trebuiesA
fie cdtmai mare- acestava fi, defapt,spaliulparcursin aerin siriturilemari.

Fig, 47: Grundbqttement

tombd

;?
;\
- \l !:l-

Structuraritmico-muzicali
jetd seva executape ritmuri
Din punctde vederemuzical,grandbattement
binaresautemare,in caracterdemargsaudevalsln stil Strauss.
misurabinatd(414sa'u2/4) qise' i\zeazFt
La invdlareami$cdxiisefolosegte
formuleritmice:
urmdtoarele
3,4 coborirepe v6rf; 1,2inchispoziliaa V-a;
- 2 misuri 214- 7,2 aruncare;
3,4pauzd
- 2 cobordtpev6rf; 3 inchisaV-a;4 pauzd
1 mesurd4/4- I aruncare;
- 2 inchisaY-a]'3,4paszd
1 mdsurd4/4- 1 aruncare;
- 2 inchisaV-a;3 aruncare,4inchisaV-a.Aceasta
I mesurd4/4 - 1 aruncare;
estefonnafinala,exec:u:',ia
souivi.
- 1 mdsurd4/4 2 inchis
auftaktaruncare;1 inchis aV-a;auftaktanrncare,
inchisaV-a.
3 inchisaV-a;auftaktaruncare,4
aV-a;auftaktaruncare,

105
in misurade3/4 seutilizeazdurmttoarelelormuleritmice:
- 4 mdsuride 3/4 misura 1 aruncare,mdsura2 revenirela pozllia aY-:.,
mdsurile3,4pauzi la aV-a
- 2 mdsuride3l4 - mAsura1 aruncare;
mdsura2 revenirela aV-a
- I mesurdde 3/4 - auftaktaruncare,1,2revenirela pozilia aV-a.Aceasrl
formuld se folosegtedupA perfeclionarea
tehdca a migcirii de grari,;
batlementjetli.
Mdsura temara este indicatdin execujiechiar gi la incapAtod,9i trebuie folosiu
intens in anii avansalide studiu - pentru pregdtireadin punct de vedereritmic.
tehnicAi stilistic a saritudlormad.

Etapede studiu
in anul I, dupeinvaFreabattementrelevelent la 90', se studiazb
grano
jeft dinpozitiaI qi apoidin a V-a,in direcliilede lateral,faldgi spate.
battement
in direcfiade fa{6 se poateexecutacu o manAla bar6,dar lateralgi la spatese
studiazdobligatoriumai lntai cu doudmdini la bar6- pentruinlesnireaasimildrii
tehniciigi a plasamentului
corect.
jetd \n pozemari,grana
in anul II de studiu,se invald,grand battement
pointdli grandbattement
battemenl passdpar terre(terminalcrrvdrfulpe podea)
- pregetirepentrugland battement
balanqoirece se va studiain anulIII. Tot in
j et' endemi-pointe.
grcndbattement
anulIII sestudiazd
ln anul IV se sfidiazdgrand banemenlpar developpdgi passeddveloppd,se
introduc in lucru formule ritmice mai complexe,cu schimbiri de accent.
combinaliiledevinmai amplegi sevor executain tempomairapid.
grandbattement
in anulV se st:udiazd tombAgi se alcdtuiesc
combinaliidin
toatetipurile deg/.r?d battementst:u.di.ale
pAni.acum,se lucreazi mult in pozemari
seintroducin exerciliimiqcdripregAtitoare
grin demi-pointe" pentrusdriturilemari
( de exemplLt
Jbueftesautd).

106
 tehnicade execu{iea tuturortipurilor de
In anii de liceu se desdv6rqe$te
grand battementstudiate.Acestease vor combinacu alte elementede tehnicd:
foueftA,grandronddejambe,pas ballott',pirouettes,demi-tours, etc.Seva utiliza
cu precideremdsuratemarAin compunerea exerciliilor,iar tempo-ulde execulie
cre$te.
jell esteultimulexercifiude la bari, ce1careincheiesetul
Grandbattement
exerciliilorde incilzire qi de pregdtirepentrulucrul la centrulsilii. De aceea,
justd a migcarilormembreloreste un
corporaldgi coordonarea
expresivitatea
obiectivpdoritarin construcria atatdin punctde vederetehnic.cdtgi
combinatiei,
plaslicai rnuzical.
No{iunile de limbaj corporal,alcdtuitpe structuraunui limbaj muzical
specific,suntlnsugitefteptatde elevi,caretrebuieseajungeseformezepropozi{ii
si frazedansate.

t07
 4. TIPURI DE ROTATII UTILIZATE iN EXERCITIILE DE LA BARA

Am consideratnecesarsi alcetuiescun capitol separatpentrua analiz:

rotafiile din exercifiilede la bard, fiindci studiul acestoraeste deosebit d.
important,din mai multemotive.ia
in primulrdnd,majoritateap
irouette-Iotdin exerciliilela barAse finalizeazz
,,sus",intr-o anumitApoza,ceeace presupune
rrai multi fo4d $i autocontrol,
fiinc
in acelagitimp un excelentexerciliupentrustudierea
echilibrului,a aplombuluiata:
de necesar
in lucrulla centrulsalii.
' st\dlJl pirouette-lorla baraestefolositorpentruoblinerea;:
De asemenea,
menlinerearisucirii ez dehorsaletla picioful de bazd"cdt gi la cel activ,dar;:
pentru oblinereaunei coordoniri juste intre migcarilebrajelor, trunchiului.
picioarelorqi capului,abilitalil6rbde careexea]ulia
pirouette-lorIa centrunu ar t:
posibild.
tipuri de rotaliipe caremai tdrziule vom studia
la bari a aceloragi
Studierea
la cenlruls6liipoatefi un bunexerciliudepregatiregi decontinuitate
lntr-oleclie.
sAexecutecorectpiruetelefiindc6le esteteama.La
Uneorieleviinu reu$esc
inceput,igi pot pierdeechilibrul,ratdndinv6rtireain jurul axuluipropriu,(ratdnc
pirueta)sauchiarpot cddealn timp ce incearcii.in ace$caz,se poateinstalaur:
piruetelorla bar6,studiu-
blocajmintal,caxeou greupoatefi dep69it.Practicarea
lor repetat,poateevitainstalarea
acestuiblocaj.
Esteimportantsi sublinieztotuSica piruet€lese invafa,se studiazdgi se
lor in exerci.tiile
la centrulsdlii,introducerea
exerseazd de bardesteutila,insaeste
doaro pregbtire,
o ,jncilzire" pentruexeculiatehnic5viitoare,dela centrulsdlii.

'" Acest luffu ni-a fosl sugeraide capiloLuldesprerotaiile ulilizale in exerciliilede ]a baia din canealui G. Ward-
W arren, Classital Bal let Technique, pp. 141-158

108
 4.1intoarceri pe doui picioare
Primeleforme de rotalii invelatela barAsunt acesteintoarcedpe doue
in Romdniaqi in ,practica"intemationala,
picioare,cunoscute sub denumirea
de
ddtoutndqrsoulenuen tournant.Acesteturalii suntutilizatela bar6pentrua lega
la dreaptagi apoila stdnga.
un exerci{iuexecutat
La inceputsestudiazicaexerciJiu qi apoiseintroducla slhrgitulunei
separat
urmandrepetarea
combinaliideelemente lor in cealaltdpafte,cu celSlaltpicior.
de pe doudpicioare- din pozi{ia a V-a - pe doui picioarese
intoarcerea
mlmegteddtoumAga].f
soutenuen toumant degrsoutenuen tournqnt estegi numele
celeil'alte pe doubpicioare,doarcdpoziliadeplecareestedin
migcbrideintoarcere
tenduplu. Deqiparederutant
battement in teorie,in practicd,fiecareelev-dansator
,,$tie"ce sd inleleagdprin soutenuen tournantqj.cum sb-l execute:uneoridin
pozrtiaa y-a, alteoddintr-o anumitdpoza sau directie,in func{iede cerintele
exercitiuluidat.
ci, dacdfolosimdenumirilespecifice(9i diferite)de ddtourndgi
Binein{eles
soatenu,nuyaexistanici un fel de dubiu,nici ln teorienici in practicd,ceeace gi
estede dorit,mai alesatuncicdndlucrdmcu copii gi cu incepdtori.
Un numeclar
pentrufiecarernigcarein parteajuta la infelegereaqi memorarea
mai rapidda
miqcdrilor.
- numelemigcirii pe carein practicade zi ctszi o
Ditournls va fi - agadar
soutenuen tournant,6io numesca$asutede dansatori
rrJmesc din intreagalume,
pentrua o puteadescriegi diferenliade cealaltalntoarcere, nJlitl. soutenuen
IOUrnqnI.

relativrapid,energetic,
Ddtourndesteo miqcareexecutatA darseapropiede
exercitiuluiin careesteinhodusE.
caracterul
Se porneqtedin pozi{iaa V-a Si in timpul rotirii, al intoarceriiin cealalte
parte,picioareleigi schimb6locul: dac6am plecatdin poziliaa V-a cu piciorul

t5Ditoume es,,edeumitea miicnrii de inloarceree, /o,/,d,r pe doue

licioare pe careo utilizeazari ward-tanen.
dp. cir, p.42.In alte,,manuale"de drns clasic,nilcarea se numerte.,intoarce.epe douApicioare"sau .rorleru er

109
 ddtournl,prin rotalie,piciorul stangajungela pozilia a \ -.
dreptin fa!E,execut?Lnd
in fat6.De obicei,ddtoumdsse folosescpentru a schimbadirecjiaintr-un exercri:-
de la bard,pentrua legaexeculia,,ladreapta"de execuJia,,lastanga".

Fie. 48: - Detourne en dedans

WilruNWilWffii
Uneori, aceastdmigcarepoate ti executatecu o intoarcerecomple6, adi.:.
dacb se pleacd de la dreaptase finalizeazdtot la dreapta,doar cd se schinr:,
picioarele(daci am inceputcu dreptulin fa(dfinalizdmcu stangulin fala).

Soulenu en tournanl estetot o mi$carede intoarcerepe doudpjcioare,in.-

incepe din batlementtendu (fa\d, lateral, spate)cu piciorul de baz6.itt plid qi :=
finalizeazdfie in pozilia aY-ain relevi, fie infi-o pozdpqr terues^rren l' air. t'.
p l it sauir demi-pointe.

Fig,49: Soutenuen lournsnt

110
 Soutenuen tournant esteo migcarerapidd,energicd.Degi se invale in etape
gi cu pauzepentru fiecarefazd a rotatiei,in final ea se executApe auftakt,pe un
singurtimp, cu accentulin poza finala.
Atet dAburnd cet $i soLttenuen tournant,in diverselelor forme, pot lega
pi4ile exerciliilor de bqtementtendu,jetd, fondu, frappd, grctndbqttementjeti,
rond dejambe par terre ti en I' air, adagio.Introducerealor in combinatiivor da
continuitateexercitiuluiqi se vor exersaastfelimpulsurileqi coordondrilenecesare
piruetelor.

4.2Piroaette(Rotafiipe un picior)
Pilouette-lesuntelemente
sine-qua-non
in tehnicadansuluiclasic.Tehnica
lor daumdsuramdiestriei,
a virtuozitdliiunuidansator.
in exerciliilede la Bard pirouette-Iepot fi executatecu o jumatatede
intoarcere,
cu o intoarcerecompletd,sau chiar cu dublelntoarcere.
Poziliilede
plecaxe
pot fi a II-a, a V-a saua IV-a.Pirouette-levor fi executate
en dehorsgi en
dedansgr se frnalizeaze,
de obicei,intr-o anumiti pozd.Principiiletehnicede
execuliesuntaeeleatica Sipentrupirueteleexecutate
la centrulsdlii,cu deosebirea
cAseporneste
in piruetbcu un bralpe bard",
iar fna\zareaeste,de obicei,tot cu un
bra! pe bara.Introducerea
pirouette-lorin exerciliilede la Bar6 se va faceabia
dupi ce fiecarelormddepilouettea foststudiatdla centrulsdlii.

Piruaette din pozitia a II-a

Se executdpreparaliain pozilia a Il-a ph1, un bra! pe bar6qi celdlaltla
pozilia I, reldA, pe picioml de baz\ (dE la bard) concomitentcu ridicarea
piciorului activ cu varful plasatin retirA fap qi se rotegtede la bar6 (en dehors)
braJeleintdlnindu-se
in pozilia I-a. DupAce se temina numdruldorit de rotalii,
pe bar6 $i se executdpoza de inchidere,Penltrlu
mdnase reaqeaz6 pirouetteen
dedanspozrliainiliala a braleloreste:unul pe bari, iar celilalt la poziliaa II-a;
111
picioarelevor executarelevd(baza),retiri (aclivul) qi rotaliaen dedans(spr: : -'
concomitent.

Fig.50i Pirouette en dehors din poziti^ nll-a

t
-*--
-s_
rof, wffi M kmr

Pirouette din poziti^ av-a

La execujiapil'ouette-lor din pozi{ia av-a se pdstreazdaceleagireguii j:
execu,tieca gi la pozi{ia a II-a, doar ci pozilia inifiald de plecaree ste aV-a plii. L.
pirouette-Ieen dehorsprepara\iase executdcu bralul din pozilia l, rar 1aen declcut.,
se pome$tecu bralul din pozilia a II-a. De asemenea,din pozi{ia aV-a se por
pirouette en dehors sat en dedansridicdnd in timpul rotafiei fie piciorul
execl;.ta
din spate,fie pe cel din fa1d,de la pozilia a V-a initialA. Bratele se coordoneazi
piruetEien dehors(diti pozilia I inrliall) sa:uen dedars (din pozilia a
corespunzator
II-a initiald).

Fig. sli Pilouette en dehors d.in pozitia a V-a

['] r

_$* "*t*
I
=&,
ren WffiT Mffi mffim
r t2
 Pircuettedin poziliaa IV-a
Pirouette-ledin pozilia a IV-a seexecutdcu acceagipreparaliede braleca 9i
celelatepirouette en dehorsgi m dedans,doarcApozrtiainiJialda picioareloreste
a IV-a.
Dup6 metoda Vaganoval6,preparalia penlru pirouette en dehors se va
executadin pozilia a IY-a plie, iar pentrupirouette m dedansse va executadin
pozilia a V-a cu piciorul de la spate intins qi cu cel din faJ6 ln plid. Dupd
executarea pe bar6.
numeruluidoritderotatiimdnasereageazd
in cazulin caresedoreqte p ilouette-Iorintr-oannmitb
finalizarea pozdmare,
alunci simultancu frnalizareapirouette-Iorse deschidepiciorul qi bralul in poza
doritdqi sereateazimlnape bar6.

Fig, 52: Piroueueen dedansdin pozitla a lY-a - in pozdattitude

In cadrul exerciliilor de la Baft, pirouette-lepol fl executate$i din pozaln

poz6,cu sau fdrd plid relevd.Specificeexercifiilor de fondu qi rond en I'air slrnt
pirouette-leen dehorssa:oen dedansplecatedin pozemici fa16sauspate,ln p/id la
pirouefte-ledin temps-relevd.
45o,sa:.l
in exerci{iilede adagio irrtflrnrmpirouette din pozdin pozdcu su fdrdplie
releye,pirouette din grandplid, flic-flac en tournantterminatin pozemari la 90".

'' Vagar,avq4., op. cit., p.45

113
 1.3 Flic-flac en lournant
Flic-flac este o migcare compusd prin care se lucreazd $i se dezvolE
agilitatealabei piciorului. Piciorul activ, aflat, de regul6,in pozi{ia de battenet::
tendu sat jeft lalercl,sepozilioneazdprintr-o miqcarescurl69i energici de trecere
prin pozilia aY-a\asur le cou de pied - acestaeste,,momentul"/ic Din aceasti
poziliesur le cou de pied fald (sauspate),vdrful activ se trecela pozi\iasur le cot'
de pied din direclia opusaqi apoi se deschideintr-o anumrtl pozA,pqr terre sdu el,
I air este,,momentul"
acesta f/ar.
invElareaacesteimiqcericomplexeva incepedh battementtendulaterul:j
se'va finaliza tot pr]|f.battemmt lendu laterall'UrmatoareaetapAva fi studiu.
migcirii in demi-pointe,adici piciorul de bazd va executarelevd en demi-poit1t.
simultan cu execuJia/ic-lui $i va ramane i:n demi pointe pdn6 la finalizarea
mi$cdrii, tot ln direclia d la seconde.Dupd insugireacorectAa acesteimi$can
elementare- executateatatetxdehots cdt qi en dedans- se va puteaexecutaf/ic-
flac Si din direcliile de fa155i spate
Etapa final6 de studiu este/lic-flac en toulnant' migcarece presupuneo
justa gi rapiddlntre picioare,brale qi cap,in agafel incdt,ln lnffegul ei.
coordonaxe
miqcareaflic;/lac en toumant sb fie o piruetd,adicl sd aibd toate caracteristicile
unei piruete,simplesauchiar duble.
Inrlial,flic-ltac en tournant incepe din drec\ia d la secondecu bratul activ la
pozi,tiaa LI-a. Se executa flic (trecerca Ia pozilra sur le cou de pied spate)in deni
pointe, ct o semi-lntoarcerede la bar6, bratul corespunzatorpiciorului activ
sur le cou depied fa\iL'
coboardla pozilia pregatitoare,apoi activul trecela poz:r1la
bazaigi continu6rolkea en dehors,bralul urcd la pozilio^I, iar frnalizareava fi in
pozddeschisiri /a seconde,in demipointe, cubra|-l] activ la pozitiaa II-a'
Pentru executia en dedans, miqcareaincepe prin JIic in pozi[ia sur le cou de
pied fa!6, se continud rotirea en dedans, rar laJlac se deschide aclivi d Ia seconde
din sur le cou de pied sqate.

lt4
 La inceputul studiului, migcarease va executape doud m6suri, apoi pe o
mAsurdpentrx ca in final si se ajungi la execu{iape un singur trmp (lic-flac pe
aujlakt qi deschidercape accent).
migcdrilorpicioarelor,bralelorgi capului
Estefoafte impofiantacoordonarea
pentru a putea executa clar, fluid qi energic aceastdmi$care,aceastapirueta,
mrmitl fl i c-fl ac en tournant.
Studiul incepein al treileaan de balet qi se des6var$e$te
pe parcursulanilor,
ajungdndsd se executeca un elementde virtuozitale,carepoateincepegi finaliza
in orice direcfiegi pozd, pctr terre sa:uen I'air.

Fig,53: Ftic-Jlocen tournont en dehors

115
 5. STRATEGII DIDACTICE IN STUDIUL DANSULUI CLASIC

5.1 Dezvoltarea lbrtei fizice aptitudinilor specilice

prin studiul dansuluiclasic

5.1.1Selectia
subiectilor
gtiinJific,studiulantropologieigi
in invdldmantulcoregrafic,fundamentat
fiziologiei, cu aplicajii in coregrafie,constituiebaza procesuluide selec{ieEi
inslruire a elevilor. Cunoagterea fondului ereditargi investigaliageneticeeste
importantapentruactivitateacoregraficdin selectiasubiec{ilor.Elevii admigiin
gcoalade balettrebuiesd fie dota{icu anuffitecalitalifizice 9i psihicecaresd le
permitdefortulsuslinut$i atingerea
performanjelor
scenice.
Profesoriide balettrebuiesEcunoascigi sArecunoasca- la liecareelevin
parte acelecalitati 9i aptitudinicare sdl conducipe acestala dezvoltarea
sa
fizicdqi psihici.Existao multitudinedeexerci{ii,careprin specificullor $i printr-o
conduc la formareagi dezvoltareaforJei fizice qi a
dozarecorespunzitoare,
aptitudillilorspecifice:elasticitate, aplomb,etc.
detentA,
in invildmdntulcoregraficelevii suntimpA4itiln grupede lete $i de b6ieti
lor hzicEletele$i bdieliisuntdiferili. Ca urmare,exerciliile
fiindci in dezvoltarea
fizice sunt difedte pentru fete gi penfix baie! - de$i structuraunei lectii este
fundamentalaceeagi- pentrucd urmdrescdezvoltarea
diferite a grupelorde
muqchi.De exemplu:la lete se urmdreqtefoflrlareaunor mugchilongilini qi a
elasticitaliimaxir]lea articulaliilorpicioarelor,la bdieli se urmdreqte
dezvoltarea
fo{ei, a sariturii.
Primaseleclie,aproape fizicE,de la inceputulstudiuluidansului
eminamente
clasic,esteurmatade o alta,la inceputulliceului,carevizeazdo dezvoltare
fizipi
armonioasd, qi insugirea
timp,presupune
darin acelaEi unorelemente
de tehnicA$i
lor afiisticd.Selecliafinald - probade foc - o constituieangajarea
transpunerea

I t6
 intr-un teatru/companiede. dans, care inseamte atingereatutuor obiectivelor
indiriduale.aringerea
perlormanrei.

5.1.2Dozareaefortului fizic
in scopulobfineriieficienleimaxime,in lecliilede antrenament coregrafic,
exlstduneleparticularitdli,pdntre care qi proiectareaactivitdtilordidacticein
func1iede vArstaelevilor.invdldmAntul
coregraficesteun procesindividrialde
cunoagtere
determinat
deposibilitd{ile
de dezvo.Itare
fizicdqi psihicaaleelevului.
lnformaliatrebuiesd fre adaptatd"
de cetreprofesodniveluluicunoagterii
caracteristicvdrstelorgcolare.Atingereaobiectiveloreducalionale
specifice_
formarea gi dezvoltarea competenlelor tehnico-interpretative, atingerea
performanlei
fizicegi artistice- estelelulpedagogiei
coregrafice.
Materialulinformalionaltrebuieprelucratdin punct de vederedidactic,
tinendcontdeparticularitd{ile
devarstigi dezvoltare
$i de timpuldestinatstudierii
1 ui.
Shucturade bazda unei lec1iide dansclasicpoatesuferimodificdriatunci
c6ndprofesorulstabilegte
obiectivele
specificegrupeisalede elevi.De pild6,locul
gi timpul acordatexerciliilorde allegropoatefi foartediferit la o grup6de b6ief
din anulII, fa16deo grupi din anulV destudiu.
Dezvoltareafizicd poatefi ugordezechilibratE
in preadolescen$,
card se
manilestA
o cre$tereimpetuoasda oaselor,musculatura
rdmAnandin urme,ceeace
poateconducela tulburdricirculatorii,la aspectfizic nearmonios,
la stdngiciein
miqcare.De aceea,profesorulde balet trebuie sd compundexercilii care s6
perfeclionezeactivitateamotrice$i sd le dozezein aqafel inc6t sd ob{ini de la
eleviis5ifo4a fizicdoptima,coordonare gipreciziein migcAri$i rezistenlA
la efort.

tl7
 5.1.3Explorarea modificirilor fiziologiceale organismului in efort
in leclia de dans clasic problema antrenamentuluicorporal este la fel de
impofiantAca qi atingereaperformantelorartistico-intelpretative.
Exista o curb6 fiziologici a capacitdliide muncd a elevului modificatdin
funclie de virst6. Perioadade activitateintensdinducenevoiade odihni, raportul
dintre acesteadetenrinAndrandamentulgcolar.
Capacitateade lucru este influen{ati de intensitateaqi durata efortului, de
capacitateade adaptarela efort, de fo4a fizicA, de stareasdnAtiii gi ritmul de
cre$tere,de dezvoltareamusculaturii.Astfel, profesor-ulde dansare obligaliade a
cunoa$te$i a respecta,,curba
randamentului",fnand cont de naturaefortuluidepus
(static sau dinamic), de coeficientulde obosealEa elevilor, de conditiile de lucru,
in ce r cin dsadec l anl ezsetariemol i o n a le
p o z it ir ein t im p u lle c lic i. r -
La clasele mici, in primii ani de studiu al dansului clasic, exerci(iile de
tehnicdse studiazdseparat,pe elementepregetibare,folosind pauzein rnigcareEi
pauze muzicale pentru ca elevii sa-gi poate controla gi coordona migcdrile
corpomle qi s6-gi lormeze deprinderi gi priceperi care sd-l conducE spre
perfomanld.
ir primii trei ani de studiu obiectivul primordial este obtinerea
plasamentuluicorporal corecl $i formareaunui stil de munci ce va conducela
dezvoltareafor{ei fizice gi a aptitudinilorspecifice.

5.2Tipuri de leclii in studiul dansuluiclasic

Tipul de lec1iedesemneazd
un mod de conceperegi realizarea lec1iei,
categoriea lecJieice prezintd.o unitatestructuralScu valoareorientativa.r8

t1
cfHa'Je, D., Teoria antrenamentului, Ed. Sradian, 19'13
'' Ionescu,L, ,e,ie6zli .r edtfie in prcdare;i infilale, p. 196-199

118
 Principalele
tipuri de lecliese identifici in funcJiede obiectivulgeneralal
acesteia.
Fiecaretip areo structurdproprie,darnu fixd saurigid6,ci unaflexibilA,
deschisS,
ce permiteadaptddgi diversificdriin funcfiede variabilelece definesc
contextul intem gi extern al instruirii - specificul disciplinei de studiu,
padiculadtd|leclaseide elevi,strategia
metodologicd
gi mijloacelede invdtemant
utilizatein procesulinstmirii,loculleclieiin sistemulactivitdflordidactice.
Acestevariabileale procesuluide instruiredetermind,
in cadrulfiecdruitip
deleclie,variantealetipuluidebazd.Agadar,nu existdo tipologieunic6a lec{iilor,
dupdcumnu existbo structur6unicApentrufiecaretip (9ivariante)deleclie:
' Tipologialectiilor
esterelativi qi orientativd,nu absolutE9i obligatorie,
deoarece
contextulconcretal instruiriipermite,qi uneorichiarimpune,adaptdrigi
nuantAri.
Specificul disciplinei ,,Dans clasic" vizeazd.realizareaunor obiective
specificeprin sistemulde lecJii,gi anume:formareagi dezvoltarea
unorcompetenle
fizice gi interpretative.
Fiind o disciplinapractici, tipologiaunei lectii de dans
clasicva fi lntotdeauna
mixte.
Tipurile de leclii in studiul dansuluiclasic vor fi ,,altoite,'pe tipologia
consacratd,
darvor fi adaptatespecificului
disciplinei.
Tipuri deleclii:
1) Lecliadetansmitere(comunicare)
9i insugiredenoi cunoqtinJe
2) Lecliadedobandire
denoi cunogtin{e
3) Lecliade formaredepriceperigi deprinderi
intelectuale
4) Lecliadeformaredepriceperigi deprinderi
practice
5) Leclia de recapitulare(fixare) 9i sistematizarc
6) Leclia de verificare sau de control gi evaluarea cuno$tinlelor$i
abilitdlilor
7) Lecliadecrealie
Am puteaspunec5, intu-o singurdlectie de dans clasic intahim toate tipudle
amintite,deoarecefiecare ord de studiu al dansului clasic este un prilej de
119
transmitere$i asimilarede noi cunogtinte.Iar prin studiu gi antrenament se
formeazdpriceperiqi deprinderipracticeii intelectuale
care,prin oblinereaunei
execu{iiqi interpretdricdt mai aproapede perfecliune,se apropiede domeniul
creatieiarlistice.

5.2.1Lec{iade comunicaregi insuqirede noi cunoqtinte

Acest tip de leclie lec{ia de predare- are ca obiectiv fundamental
de cAtreprofesora unornoi cuno$tinte,
comunicarea pe careeleviitrebuiesd gi le
insuseasce.
insuqireade noi cuno$tinle
in dansulclasiceste,de fapt,un procescortinuu
ora de balet fiind un laboratorin careelevul-dansator
cautesd atingdnivelul
tehnicqi interpretativspecific,afldndu-se
intr-o continudtransformare,
asimildnd
gi formandu-gi
noi cunogtinfe noi competente.
Exis6, totuqi,leclii in carese dedicdmai mult timp inv6{6riiunui element
nou de tehnicA.De pild6,in primul an de studiu,acesttip de leclie estecel mai
frecventintehit, petot parcursulanuluiqcolar.
La inceputul studiului, elevii sunt ,,borrbardati"'cu informatii (fizice,
tehnice,de vocabular,muzicalegi interpretative)
pe careprofesorulle comunicd9i
ii ajut6s69i le insuqeascd.
DupSprimii 5 ani de studiu,elevii-dansatori
au acumulatun bagajsuhcient
de cunostintede baz6pe care gi le vor in.rbogdliin anii de ticeu,ajungindia
virtuozita!tehniceti interpretative.
De aceea,lecliadepredareva devenipartedin
lectiadestudiugi antrenament.
La incepAtori, tehnicegi de vocabularal dansuluiclasicnecesitS"
elementele
explicalii9i demonstraJii precumgi exerci{iirepetate
adecvate, pentruinsugirea
lor
Lectiade baletesteunamixtd depredaregi insuqiredenoi cunogtinle,
corectS. de
formarede priceperigi deprinderispecifice,de fixaregi sistematizare,
dar qi de
punctuala,
evaluare permanenta.

t20
 Leclia de dans claqic este structuratdin doui p6rlj, care contin fiecare
exerciliispecifice.Pdmapartecuprindeexerci{iileexecutate
la barb9i la centrul
sdlii, iar ceade-adouaparte cuprindeadagio-uLsdriturile9i exerciliile depointes
(la claseledefete).re
Aceasdstructuria lecJieiinfluenteazitipologiaqi faceca oricetip de leclie
sd fie unul mixt - insuqireaunui elementnou de tehnici presupune
o incilzire
prealabilda musculaturii,
iar acestlucruserealizeazd
urmAnd,,traseul"obiqnuital
exerciliilorde la bare,centrulsdlii,9.a.m.d.
atuncic6ndse pred6un elementnou, leclia de dans
La claseleavansate,
cllsic poatesi excludi uneleexercilii,saugrup6de exercilii,acoddndmai mult
timp studieriinoului element.insh .,incdlzirea".pregltireafizicd penru noua
tehnicdesteindispensabili.
Toate elementelede tehnici prevdatte in programapentru fiecare an de
studiual dansuluiclasictrebuiesI fie lnsugitede cdtreelevipe parcursulunui an
gcolar.De aceea,profesorultrebuie se-$iplaniflce materia$i sa stabileasca
numlrul gi tipul de lectiineoesar - eficientqi sigur
pentruca eleviisAdobandeasce
- competenlele
specifice.
frzic6,dansulclasicnecesite
Disciplindeminamente adoptarea
unorstrategii
didacticedeosebite.
In pimul rdnd,spaliulin carcse desf qoafi lecliade dansclasicestesalade
balet,un spatiuordonatde legi proprii,unde nu existdtabli qi cretd,undenu
profesorulestepnnctulde referin{d,ci ,,publicul"(irivizibil, darmereuprezent).
Raportar€ala ,,public" esteo condiliesine-qua-non ln lnsugireatehncii
in spaliuspecificedansuluiclasic.Profesorularerolul
$i amplasarea
interpretative
dea-i familiarizape eleviisii cu acesteceiinle.
detehaicbce vor formadansulclasicseinvald.
in al doileardnd,elementele
prin exemplificaregi imitare. Fiecaremiqcare,fiecarepas trebuiedemonstrat,
explicalia.comparalia,
explicatin detaliuin fala elevilor.Demonstrafia. limbajul

uneilectiidedansclasicesledescrise
'' Structura in capitolul5.3
amanunlit
t21
adecvatgi sugestivsunt metodedidacticeindispensabile
profesorilorde dans
claslc.
La inceputulstudiului,elevilortrebuiesAli seatragiatentiaasupmfaptului
cd aceaste de celelaltemaleriide la qcoaldprin faptulcd
disciplini estedeosebita
impleteqtemuncafizicd 9i ceaintelectuald.
Elevii trebuiesi devindcongtien{ide
faptul c5, pentrua-qi realizavisul de a dansa.au nevoiede o preg[tire fizicd,
qi emolionaldserioasd.
intelectualS Pentrua ajungela perfomanle
scenicetrebuie,
mai in€i, sa-qifomeze $i sa-qidezvolteanumitecalitA! $i abilitali frzrce,rar
lor presupune
realizarea durereSiefortsuslinut.
. O altd caracteristica
a lectiei de dans clasic este aceeacA aceastase
desfbgoard de pian.ProfeSorul
cu acompaniament corepetitor
areun rol importart
nu nunai pentru cA asigurA,,cadrul"muzicalnecesardesldgurdrii
lec{iei,ci 9i
pentru cd asigur6formareaSi dezvoltareasimlului ritmic-muzicalal elevilor.
Simlul migcerii$i simlul ritmic-muzicalse dezvolti permanent,
cu fiecarenou
elementde tehnicd,cu hecarepas de dansexecutatpe muzicd.Fiecaredintre
propriegi toateexerci{iile
migcdriledansuluiclasicareo matricespa,tio-temporalA
secompunconformuneistructurispalio-temporale
specifice.
O metoddspecific6profesoruluide baletestecorectarea
elevuluicu rrdna.
deexemplu,o poziliedefectuoasd
in acestmodsecorecteazb, sauseridicdpiciorul
elevuluicare inc6 nu reu$egte
sA alingAiniumea ceruta.La elevii incepetori,
aceaste pentrucAastfelii ajutem
metodeesteuneorimai eficientadecatexplicatia,
o dificultatefizicd,insuflanduleincrederea
sd depa$easca ca pof sa-$idepi$easca
qi singurilimitele.

5.2.2Leclia de dobendirede noi cunoqtinte

Acest tip de leclie presupuneca in cadrulei, activitateadidacticdsd fie
orientatdspre dobdndireade cdtre elevi a cunogtinJelor $i competenlelor
$i practiceSi spredezvoltarea
intelectuale opera{iilorgdndirii,spreformareaunor
gi operalionale.
capacitaliinstrumentale
122
 Profesorul,
bazdndu-se
pe anumitecuno$tin{e
arterioareale elevilor,deduce
noul cu ajutorulclasei.in acestcaz, va predominaactivitateade dobandirea
noului,celelaltemomente(verificarea,
recapitularea,
fixarea)ocupdndo pondere
mai micdin economia
lecJiei.
in lec1iade dansclasic,dobdndirea de noi cunogtinleesteo preocupare
constantda profesoruluiqi,implicit,a elevilor.
,,Instrumentul"de studiufiind propriulcorp,elevultrebuiesdinvelecum
s6-9iformezeqi sd-qidezvolteaptitudinilefizice, care lrebuie,in final, sd se
adaptezeIa tehnica dansuluiclasic. Fiecareelementnou se construie$te pe
cudo$tinledeja lnsugite,reluatela nivel superiorgi care,prin exerciliu,vor
conducela virtuozitb{itehnice.
Informatiiledespecialitate
$i indicaliilemetodiceofedtede cete profesorin
timpul asimildriinoului, il vor ajuta pe elev sd dobdndeasci
noi cuno$tinte$i
abilit6{i,cevor determina
progresultehnicAiinterpretativ.
O alte strategie,prin careelevii descoperd
singurinoul,estelecliain care
profesorulpuneo intrebaresaupropuneo temdde lucru,avdndca rdspunsceva
qtiutdejadeelevi,subo formdsaualta.
pe cunoqtin{ele
Bazdndu-se clasei, profesorulpoatedirija lectiaspreceva
nou,ln agafel incdteleviisi aibdsenzalia
ci audescoperit
singuriacelcevainedit.
in leclia de dansclasictoate,,informaliile"didactice,toate,,problemele"
tehnicesuntconstruitepe acelagiprincipiu de abordaregraduali.,de la uqorla
greu,de la simplula complex- astfelcA,oriceelementnou sepoatededucedintr-
unuldejainvSjat,la careseva adduga
o nouaprovocaxe
tehnicesauinterpretativi.

5.2.3Leclia de formare de priceperigi deprinderiintelectuale

Prin acesttip de leclie se urmdrestefamiliarizareaelevilor cu diferite
procedeede muncdintelectuald,obignuirealor cu organizarea gi desfhqurarea

't23
muncii independente,educareacapacitAiilorlor intelectualeqi a tehnicilor de
mu n ci in te lec tualprec
i. a p r a c t ic a c u n o $ lin le lo0r .
um5i apl rc a r ein
Toate acesteobiectivesunt incluseintr-o lectie de studiu !i antrenamental
dansuluiclasic.
Fiind consideratdo disciplini bazat6pe activitateafizicd, s-arputeacredeca
activitateaintelectuali nu esteprioritard in invatareabaletului.insa. dansulclasic
esteatat de dguros incdt elevuluinu-i suntsuficientenumai calitetilehzice - fErdo
capacitateintelectualdsuficienti, elevul nu va puteafacefa{aacesteirigori. Pentru
a-gi insu$i intregul bagaj de cunoqtinletehnice, elevul are nevoie de. atenJie
sustinute,de putere de concentrare,de inteligen{d,voinle $i de o memoriefoade
burtd.
Studiul dansuluiclasic ii obligd pe elevi sa-$ifoloseascdintenscapacita{ile
intelectuale- toate inlormafiile (teoretice,practice, muzicale,stilistice) trebuie
infelese,memorate,adaptate,insugitegi redatecu acuratelegi expresivitate.
Topica migcdrilor de dans au o logici bine-stabilitdpe care elevii sunt
Tot prin elort intelectual
obliga{i sb o invele, sA o cunoasce,sA o stApaneasca.
trebuie invAlati, memorali qi folosili in rlod uzual, termenii de vocabular ai
dansuluiclasic,careprovin din limba francezi.
Caracterulfiecdreimigciri, elementelespecihcecareo compun,diferenlele
sau punctele comune cu alte migcdri, ritmul qi stilul in care trebuie executate
frgurile de dars - toatesunt informalii caretrebuiesA se transformein deprinderi
intelectualegi sE fie folosite just gi promt de c6tueelevi in tilipul execulieiunei
varia{ii dansate.
Concenhareaeste una dintre aptitudinile intelectualefundamentalecare
tebuie dezvoltatepe parcursulanilor de studiu.Putereade concentrareestecu atat
mai importantacu c6t, in dans,totul se afl6 intr-o continudmigcare,9i, de multe
ori, nu semai poateschimbanimic dintr-o execulie/interpretare
defectuoasa-

2 oc t lones c r .L, o p . .i t.. p .2 0 0

124
 De
AutocontrolulasuprapropriuluicorpSi vitezade reaclielacediferenJa.
in timp ce
autocontrolandu-se,
exemplu,un elevcarea invdlatsAse concentreze,
tehnicdiminentdsauo poatecorecta,din mers".
poateevitao gregeald
danseazd,
Una din condiliile de bazbpentruinsuqireatehncii dansuluiclasic este
inteligenta
Nu neaperat
inteligenfa. daro inteligenJd
matematicd, a talentului- care
implicd tot atatagdndire,calcul 9i controlqi foartemult exerciliu.$i in dansul
clasic,ca giin matematicd,
oricegregeald
compromite
rezultatul,,corect".
Chiar dacdesteo activitatepreponderent
practicd,Ezic6,lec{iade dans
clasicpresupune carese poatecontinua$i acasd
o intensi acivitateintelectualS,
priri dilerite teme pe care profesorulle poateda elevilor spre rezolvare.De
pot fi legatede execu{iateoreticaa unui anumitelementde
exemplu,subiectele
tehnice,de alaliza ntmice sau stilisticda unei grupe de miqciri, de allarea
libretuluiunuianumitbaletdin cares-auinvatatmi$cdrispecifice,
etc.

5.2.4Leclia de formarede priceperiqi deprinderipractice

Dansulclasicesteo disciplin6prac:jcL,iar obiectivulprincipalal uneileclii
de dansclasicesteformareagi dezvoltarea practicespeciftce.
deprinderilor
pe miqcare,toatemomentele
intr-o lecliein caretotul se bazeaz,6 lecliei se
succedqi seraporteazd
la migcare.
Oblinereapoziliilor corecteale corpului,capului,bralelorgi picioarelor,
invAtareacorectea elementelorde bazA ale tehhicii specificebaletului sunt
prioritarein primii ani de studiu.Fiecareelementde tehnicdtrebuiestudiatgi
repetatprin exerciliizilnice pdndcind esteinsu$itde catretoli elevii,pentruca
de a-l executacorectin oricecombinalie,
apoisdse formezedeprinderea execulia
lui corectdtrebuiesddevini un reflexcondilionat.
Doar prin formareaacestorpdceped $i deprinderipracticese dezvoltb
indemdnarea,9i seva ajungela peformanle,la mdiestrie. seoblincu
Toateacestea
prelulunuisus1inutqiindelungatefoftfizic,intelectual$i emolional.
125
 Elevii devin,incetulcu incetul,conqtienlicd estenevoiede ani intregi de
studiupentru a-Ji modelacorpul, a invita sdl stepane$ti
gi penru a putea sa
interpretezi, tehnicdgi emofie,un anumitrol.
cu acurateje
Un alt obiectival acestuitip de lecfieestedeprinderea
de a lucrain grup.
pe grupedeeleviii obigruiesc
Exerciliileexecutate pe aceqtia
cu amplasamentul
in
spa{iulsilii de balet(mai t6rziu,al scenei),ii obligdla alinieregi sincronizare
in
migcare- cerinjecarele dezvoltdsim{ulorientirii in spaliuqi respectulfa!6 de
ceilalliparteneri.
Dansurilede ansamblusuntun bun exercitiupentrueducarea
pentruscend,
dar Ei pentruvialA- apartenenta
la un anumitgrup il diciplineazipe elev, care
trebuiesi se integrezegrupuluiqi il fhcecon$tientde faptulcd reugitapersonald
depindedereuqitagrupuluidin carefaceparte.

(recapitulare)
5.2.5Lecfia de fixare fi sistematizare
Lecfia de recapitualrevizeazd,in principal, consolidareacunogtin(elor
darqi aprofundarea
insuqite, lor qi corrpletarea
unorlacune.
h func{i9 de volumul materialuluisupus recapituldrii,aceastava fi
pur'rctual6
saugererald.Zilmc,la oreledebaletserecapituleazA un grup
o mi$care,
de migc[ri, un ansamblude exerci{iispecifice,iar o datape lun6,ar fi ideal sd
generalda materieipredatepanein acelmoment,
existeo leclie de recapitulare
urmati de o evaluaregenerald.
in dansulclasic,fixareagi consolidarea
Inff-o leclie de studiuSi antrenament
cuno$tinlelorare loc zilnic. De exemplu, pdn repeta.reaaceloraqi,,exercilii de
inc5lzire" mai multe zile la rdnd, se urmdreite tocmai dezvoltareamemoriei
miqcirilor qi formareadeprinderilorde executiecorectea elementelorde tehnicd
predate.
Un alt tip de recapitulare,specific lec{iilor de balet, are loc atunci c6nd
profesoruladuceaminteclaseisauunui anumitelev, ,,corectudle"(de ordin tehnic,

126
stilisticsaumuzical)pe carele-aIbcutanteriorgi de caretrebuiesAseIinAseama
pentrua oblineo execuliegi./sau
interpretare
corectd.
trebuiesd aibddreptscopflxareagi consolidarea
Recapitularea materialului
predat,in dorin{ade a seintelegemai bine,mai clar obiectivele
propuseprin acel
trebuieeliminateorice fel de neinJelegeri
materialde studiu.Prin recapitulare
legatede conjinutultehnic, stilistic sau.muzicalal unei anumitemjgcdrisau
combinatiidemiscdri.

'
5.2.6Leclia de verificareqi evaluarea cunottinlelor9i abiliti{itor
Prin aceastalectie se urmfue$te,ln principal,constatarea
nivelului de
pregdtireal elevilor,cu consecin{ele pentru
ce decurgdin aceastdconstatare
viitoarea profesorului.
activitatea
La disciplina dansclasicevaluarea elevilorse facepe baza
cunogtinlelor
fiziceqi interpretative
competenlelor pe carele-auoblinuteleviipen61nmomentul
evalutuii.
Verificareaniveluluide cunoqtinte qi insugitese evalteazdzilmc
acumulate
prin ,,corectarea"
poziliilor,a pozelor,a executieifiecbreimigcEri,a fiecdruielev.
Acestaesteun tip de evaluarecarenu sesoldeazd cu o noti saucalificativ,ci ajutd
elevulsi infeleagd la careseafl69i il stimuleazd
nivelultehnico-interpretativ sase
autodepAieasca.
Evaluareaprin notd areloc la un anumitintervalde timp (aproximativo date
pe luna)gi se facedupdanumitecriteriispecifice,pe careprofesorulestedatorse
elevilor(qia pirinlilor).
le aducdla cunoqtinla
pe aprecierea:
AcestecriteriidenotaresebazeazA
- dezvoldriiaptitudinilorhzice
- peprogresultehnic
gi expresivitatea
- pemuzicalitatea migcdrilorinsuqite
qi efortuldepuspentrurealizarea
- pereceptivitate sarcinilordate.
127
Elevii trebuiesdinteleagafaptulcAformarea6i dezvoltarea
competenlelor
practice
specificedansuluiclasic necesitdun timp mai indelungat,$i cd nota primite
oglindeqteatatefoftuldepuspentuureahzateaobiectivelorpropuseintr-unanumit
intervaldetimp,catgi rezultatele
munciilor.
prin leclii deschise
Un alt tip de evaluarespecificAesteevaluarea semestriale
(echivalentultezelor,aI testelor),modalitateprin care se evalueazdactivitatea
intregiiclase,darqi a profesorului pe cateo va facegefulde catedresau
- evaluare
o comisiede profesori.Scopulacestuitip de evaluareesteacalade a urmdri
parcurgerea
gi insugirea
materieidin programade studiu,precumgi dac5strategia
didacticdaplicatidecAlreprofesorarerezultate
in munca1aclasd.
final5(de la sfbrgitulanuluigcolar)ia
La disciplinadansclasic,evaluarea
forma unui examen- undeelevii vor fi notali de o comisiede profesori.Se va
al fiecdruielevin parte,dar gi nivelul
evaluaastfelnivelul tehnic$i interpretativ
intregiiclaseconformcu programa
anuluidestudiu,precumgi activitatea
didacticd
a profesorului
clasei.
Tot mai dessepracticdevaluarea
prir filmare,un rnijlocprin careelevii se
pot autoevalua.Profesorulfilmeazeleclia gi apoi, la vizionare,elevii igi vid
gregelile,profesgrulii ajutdsa inleleagAundegi de ce gregesc,
vor fi astfelmai
stimulalisd-9ieliminegregelile.
Prinaceastb
metodispecific6,eleviivor fi propriii
ior spectatorigi vor devenimai conqtienlide ,,inlpresia"pe careo lasi in ochii
celorcare-iprivesc.Astfel sepregAtesc
pentruscenA,
pentruviitoarelespectacole.
poateavealoc periodic,inaintedenotare eleviiputands6-$i
Acesttip de evaluare
autoevalueze chiars6-qipropundsingurinota- saupoateavealoc la o
rezultatele,
in oricemomental anuluiqcolar.
datdprestabilitd,

5.2.7Lec.tiade crealie
Prin acesttip de leclie,profesoruligi propunesd incurajezeorighalitatea,
qi creativitatea
inventivitatea elevilor.Lec{iade dansclasiceste,prin excelentA,
o
128
 trebuiesd-qi
leclie de crealie,fiindcd elevii (mai alescei din claseleavansate)
,,puneamprenta"personalE fiec6reimigciri, conformcu cerinlele
in interpretarea
tehnice,dtmice$i stilisticespecifice.
Elevii devintot mai con$tienlide aportulpesonalla tezolvarea
exercitiilor
primite,cu fiecarean de studiu Profesorultrebuies6
de tehnicdqi interpretare
fir6 a neglijacerinlelede ordin tehnic,
stimulezeoriginalitateain interpretare
ritmic Aistilisticspecificeuneimigcdrisauexerciliu/varialie.
acestuiobiectiv,in cadruluneileclii de crea{ie,profesorul
Pentrurealizarea
poatepropuneelevilorsi incheiesinguriun exerciliu,s6-ilasesddescopere.singud
ce'fel de mi$ctuide bra{e se impun intr-o anumitacombinaJie de migcari,sa
precizezetipul de pirouettes care se ,,poffivesc" lntr-un anumit exerciliu, sd
compunesingu un exerciliudeun anumittip, peun suportmuzicaldat,s.a.md.
Degi se lucreazhla unison,core-,,grafierea"in timp, spa{iu$i emolie a
chiar$i intr-olecliedeantrenament.
miscdrilordedansesteunicdgi personala

in dansulclasic
5.3Structuraunei lec{ii de studii/antrenament

se oblineprintr-un
Dansulclasicesteo tehniceartisticaa cirei perfecliune
urmdrindu-se
studiuindelungat, formarea9i perfeclionarea - corpul
instrumentului
diferitelorsalemigc6ri.'
uman- pentrucorelarea
Concep{iacare st6 la baza programelorgi planurilor de invaldmant
coregraficdin Romdniasebazeazd pe metodologia preddriidansuluiclasicln cele
mai avansate din lume,mai alesqcoalarusi, darqi pe reztltatele
qcolidecoregrafie
deqcoala
oblinute nalionala
debalet.2r
in planulde inveFmant,studiulacesteidisciplinetotalizezd 8 ani (clasele
V-XII). Materialulprevazutin planul de invAFmant:plasament,cootdonare,

pentruliceelede cor€8rafie",2004,p 6
'' cl Minisrerul Edxcalieisi CerceldriiNalionale-,.Programeleicolare
t29
echilibru,sAritud,rotajii, telnicapointe-lorformareaqi dezvoltarea
fortei fizice,
trebuiesi.sepredeagradatin timp,incepdndde la nivelulelementar
gi continudnd
cu ciclul liceal,lindndu-seseamade anumiteparticularitAti
anatomo-fiziologice
specificefiecdreietapededezvoltare
at6tla fetecat$i la b6ieti.
Atingereaobiectivelorfinale ale studiuluidansuluiclasicesteconditionat6
derealizarea
cu strictelea tuturorpunctelorcuprinsein programa
pentrufiecarean
destudiu.
Migc6rilede bazdseinvald$i se studiaziin primul an de studiuSi sereiau
progresiv,la nivel superior,ln aniiurmdtori,adiugdndu-se
permanent
noi elemente
tehniceqi interpretative.
in raport cu destinaliaqi caracterulinaterieicuprinsein programelede
studiu,leclia de dansclasicare doui pirti.
in prima parte,accentulcadepe problemede antrenament,
pe studierea
gi
perfec{ionaxea
migcirilorde tehnicispecificegi a frazelorde danspe careacestea
le compun.
Primapartea lectieiselmpartela rdndulei in:
- exerciJiiexecutatela bari, careconstituieun fel de introducere
ln lecfie.
Acesteasuntnecesare,
dupdcum am demonstrat
anterior,nu numaipentru
incilzireamusculaturii$i pregatirea
pentruexerciliilede la centrulsdlii,dar
$i penlru formareagi dezvoltarea continuaa abilit6lilorgi competenlelor
fizice necesare.
Prin acesteexerciliide la bard se invap $i se exerseazd
fiecareelementnou de tehnica.FAIAexercrtiiiede ta bardsepierdeprecizia
in lucru.
- exerci{ii executatela centrul sdlii, care continudsi dezvoltegi sd
perfeclioneze
elementele prin exerciliilede la bar6.Prin
de tehricd.insusite
exerciJiilede la centrulsdlii se desdv6rgegte
tehnicadansuluiclasicpi se
insuse$te
foma lui scenic6. acestuisetde exerciliisunt:plasarea
Obiectivele
corpuluiin poziliacorectE,
coordonarea
migcdrilor,mersulscenic,echilibrul
pe un picior, insuqireaelementelorde tehnici specifice(rota1ii,sdrituri,
130
 miqctui il1 pointe). In cadrul exerciliilor de la centrul salii, spaliul capete
dimensiuniscenice,aici $i acuminvareelevii cum s6-9igestioneze
spaliul,
mereulapublic.
rapoflandu-se
Prin aceasti structurarea lecliei de dansclasic, ca qi prin dozarcaadecvatla
exerciliilor,seurmereqte
atingerea gradualba
obiectivelorspecifice acumularea
bagajului de cunostinteqi competenlespecificede cetre toti elevii clasei,
rezistenleila efortul musculargi respirator,apropiereade migcdrile
dezvoltarea
scenice.
Partea a doua a lecliei cuprinde mai multe secvenle:a.dagio,'allegro,
pointes,port debras.
Adagio estenumeledat unei gmpede migcdriexecutatein ritm de ,,adagio"
qi cuprindeelementedin studiul de bazd(ddveloppd,rond dejambe, port de bras,
intr-o formdcomplexb,cu elementeale dansuluiscenic,viz8nd
etc.) combinate,
oblinerea plasticititii corporale gi dezvoltareamuzicalitA|i. Preocuparea
principali,mai alesln claseleavansate, ln jurul pozei,plasticitdlii,
seconcentreazi
migcirii gi perfec{ionhrii
expresivitd{ii scenice.
Allegro estedenumireadat6unei grupede exerciiii care conlin saltul. Din
exerci}iilede sdrituripresuprur
cauzadificulta{ilortehnicegi a ritmului accelerat,
un mai mareconsumde energie.De aceea,trebuiesAsefne contin desf6$urarea
tot mai complexal acestuitip de exercitii,
acesteipd4i a lecliei, de caxacterul
accidentele.
evitAndu-se claseipe grupe,pentruca o grupa
SepracticiimpdrJirea
in timp ce cealalta,sauceleldlte,lucreazb.Exerciliilede sirituri
sd seodihneascd
ritm qi stil de execuliela claseledebdieJi9i la claselede
sediferenliazblncaracter,
fete.
P6nhla exerciliilede shriluri,utilizareaspaliuluis-a {hcut mai mult pe
orizontald,deplasdrileav6ndloc la dreaptasaula stinga axului trunchiului.Odatd
$i spatiulvertical
cu sEriturile,ele\,ultrebuiesd-qiinsugeascd acestset de
qi eleva{ia(aptitudinea
exerciliiva dezvoltasuspensia saltuluiinalt qi men}inerea
oozeiln aer).
131
 Exercitiilede allegro fac pafie din studiulde bazdal dansuluiclasic qi
contribuieIa dezvollarea
fortei qi rezistenteifrzice,a aptitudinilorspecifice,Ia
tehnicitdliiqi virhrczitdfiiin execulie.
dobdndirea
Exerciliileexecutate
enpointe slrt partecomponent6
a lectieidedansclasic
la gnrpelede fete.Acesteaauo tehniciprecisdqi principiideexeculiecarepomesc
dela exerciliipregatitoare
penala ex€rciliidevirluozitate,cu finalitatescenic6.
Port de brussauincheirealec(ieide dansclasic,cuprindeun setde exercitii
careau menireade a eliberacorpuldin rigiditateaexerciliilorde tehnicdgi de a
readucerespiraliala normal.

5.4Metodedidactice
Pentrua-gi atinge obiectivelepropus€prin leclie, orice profesorutilizeazd
anumitemetodedidactice.22
in lecliadedansclasiccelemai uzitatesunt:
- exerciliul
- conversalia
- explica{ia
- .lcn^nctraria

Exerci{iul estemetodafundamentalA
prin carese asigurAinvdtarea
materieila
disciplinadansclasic- o invetareprin initalie, pdn repetilie,in primd instanF,
pentru ca apoi, tot pdn exercitiusd devini o invatareperceptive,cognitiva,
afectiv6.
Pentrurezolvareacon$tientegi colectaa exerciliilor de balet propusede
profesor,acestatrebuiesi verbalizezeaspectelefizice $i tehniceale miqcdrii.
Conversalia devine astfel o metodd.indispensabild,asigurind inlelegerea
just6inte profesorqi elevpe de o pade,qi
materialuluipredat,dargi comunicarea
intreprofesor- corepetitor elev,pe de altaparte.inaintede execuliapropiu-zis5
a unui exercitiu,profesorulindicd elevilorqi corepetitorului
mdsura,dinamica,
17IotresciJ.M., Strutegii
de prcdarc ti tnfilarc, pp. 29 -34

r32
structua Si stilul in care sd se executeacel exerciliu. Prin aceastdmetod[ se
asigurdinlelegereade cEtreelevi a obiectivelorpropusegi a eforhrluinecesar
pentrurealizarea
lor.
Realizareaunei interpreteri corecte din punct de vederetehnic Ai expresiv.
impuneprofesoruluide dansclasic explicalia - metoda,prin excelenld,didactica.
metoddestelnsolite(aproape
in practicadezi cu zi a leclieide dansolasic,aceast6
permanent)
dedemonstralie.
Profesorulva puncta- in timp ce explici $i demonsheazd
un exerciliu- diferite
aspectedeordintehnicqi interpretativ:
' - m6suxa,tempo-ul,durata1ncaxeseva executaexercitiul

- direcliilein caresevor executami$carilecomponente

amplasamentul
- direoliadedeplasare, ln spaliulsilii debaletal exerciliului
pagilor,a elementelor
- descrierea gi coordonatea
componente lntremiqcdrile
picioarelor,
a bratelor9i a capului
reluareaexerciliuluisaua fragmentelor
- repetarea, deexercitiu
iniliah gi ceafinalaa exerciliului
- pozalpozilia
- dinamicafiecirei migcdricomponentea exercitiuluirespectiv.
Demonstratialnsoliti de explicaliileprofesoruluivor stimulaelevii sl.aplice
teoretice.Prin demonstalie,profesorulva putea
corectin practici cunogtinlele
subliniaaccentul$i nuanlaunei anumitemiqctrri,fapt careva aveaun impactmai
pregnant asupra elevilor dec6t simpla explicalie. Yizualizarea, punctarea
momentelorcheie ale unui anumitexerciliu,'li va ajutape elevi nu numai si
cunoascdsuccesiuneamiqcdrilor, dar qi sd interpretezenuanlat gi expresiv
problemele
tehnice.
pe tot parcursulorei.
intr-o leclie de balet,metodaexpli0aJieise regase$te
Profesorulle va explicaelevilor,clar qi cuprinzdtor,
fiecareexerciliunou,fiecare
elementnou detehnic6,fiecarenuan!6de interpretaremuzical-expresivd.
Explicalia, conversaliasunt metodedidacticepermanenteintr-o.leclie de dans
clasic * profesorulle folosegteinainteaunui exerciliu, in timp ce elevii executd
133
acel exercitiu $i dupA executarealui asigurandu-se
astfel atat in,telegerea
sarcinilorgi realizarcalor, cdt gi feed-back-tlnecesarin procesulde predare-
invatare.
Explicafia poatefi colectivd(adres0ndu-se
intregii clase,sau unui grup de
elevi) sauindividual6.De obicei,explicaliiledinainteaexerciliuluisuntcolective,
prolesorulpuncteazdproblemeletehnico-interpretative
pentru toti elevii care
urmeazdsdl execute,iar celedin timpulexecufieisunt ,,corecturi"individuale,
in
funcliede capacitatea
eler.uluirespectivde a realizasarcinadatd.De multe ori,
corecliileindividualesuntvalabilegi pentrual{i elevi,de aceea,
profesorultrebuie
pe careo va facetrebuie
sele atragAatentiaincAde la inceputcd odceobservalie
aplicata
decdtretoli elevii.
preponderent
Datoritdca.racterului vizualal acesteiafte,dansatorul
arenevoie
de ,,ochiulspectatorului", o migcarepe careo simti bineexecutate
deoarece poate
sdIe dezavantajeze
din cauzdci nu e binedireclionati,sau,,linia"descrisd
nu este
perfectd,ori bralelenu au o formd frumoasS,
g.a.m.d.in qcoala,acestrol ii revine
profesorului,
iar ln teatruii revinemaestrului
de balet. in lecfia de dansclasic,
explicalia,corecliile,observaliilelegatede execuliaunei anumitemigcdrisunt
insolitededenonstraliaprofesorului.
La eleviiincepbtoriaceasta
demonstratie
este
de ordin tehnic - profesorulexemplificdmodul de execu{iea elementelorde
tehnic6,in timp ce la elevii avansalidemonstraliaeste mai mult de ordin
- profesorulva marcaexecu,tia
arlistic/interyretativ tehnicda miqcErii,subliniind
impofianlaob{inerii lonnei esteticea rnigcariiiehnice care urmeazi sd fie
decAtreelevi.
executata
profesoruluiva avealoc intotdeauna
Demonstra{ia inainteaunui exerci{iunou,
ritmuluisautempo-uluide execulie,cind
dar9i atuncic6ndsedoreqteschimbarea
seintroducin acelaqiexercijiunoi lormedeport de bras,noiformederotalii,cdnd
seschimbdexeculiape toatAtalpacu execu,tia
pe demi-pointe,
q.a.
Un alt tip de demonstraJie
utilizat cu succesin timpul orelor de balet este
demonstraliaelevilor. Indiferentde anul de studiu,elevii vor fi stimulaJide
aceastAmetodapdn care nu numai cd se asigurAinlelegereasarcinii ce trebuie
rczolvatl ci se $i ,,vede"rezultatulimediat.
in cazul in care elevul pe care-l desenmamsd demonstrezea reuqit sd
corectexercijiuldat, va f1 un exempludemn de urmat,ceilalli
execute/interpreteze
elevi vor avea ambilia sdJ egalezesau chiar siJ depdgeascipe viitor' Dar 9i
demonstralia,,negativi" a unui elev garenu a reuqit s6-$irealizezesarcina,poate
deveni un stimul pentru ceilalli (qi chiar gi pentru el insuqi) deoarecevdzdnd
gregeala9i ghidali de profesor,o pot evita la reluareaexerci{iului.
Metoda demonstralieieste eficientd penfu cd, pdn utilizarea ei, profesorul
'asigurd intelegerearapidd a cerin{elortehnice qi interpretativeale unul anumlt

exerclllu.
Folosireaprocedeuluiprin care un elev (sau un grup de elevi) sunt da{i drept
model (pozitiv saunegativ) ajvtLla rcalizarcafeed-back-ultr,se creeazSin clasao
atmosferdde competifiepozitivS,se reduc inhibiliile $i timiditatea,se rcahzeazd
pregatireapentruscena.

aattt

Prin studiuldansuluiclasic,ca disciplindfundamentalh pentrxformareaBnui

noliunilede limbaj corporal,alcdtuitpe structuraunui limbaj muzical,
dansator,
suntinsu$itetreptat,gradatdecitre elevi,caretrebuiesdajungds6formezesinguri
spresfhr:itulsrudiilor.
propozilii5i frazedansate.
Exercifilede la barasuntdoarpreludiuldansului,elemente a
de,,ca1igrafie"
miqcirilor de dans.insd, fbr6 acesteexercilii,dansul- carenu va fi niciodatio
mi$carenaturala n-ar puteadevenio acliuneexpresivd- stilizatS,dtmicd,
dinamicd,devirtuozltate.

l3 s
 BIBLIOGRAFIE

l. Belloiu,Maiana, Cercetarea
potenlialuluibiologicla tineri,EdrtwaMedicald,
Bucuregti,1972
de France,paris,
2. Bougat,M., Techniquede lq danse,PressesUniversitaires
1986
3. Choledon,Judy, Theoryfor the Ballet Graduate,trad. E. Magyar-Gonda,
pomitetulde StatpentruCulturAqi Artd,Bucuregti,1968
PdncetonBook Companypublishers,
4. Grieg,Valerie,InsideBallet Technique,
t994
5. Harre,Dietrich,q.a.,Teolia anfrenamentului,
trad.P. Seceleanu
gi U. Ionescu,
Ed. Stadion,Bucuresti,1973
6. Ionescu,Mfuon,Strategiidepredare$i tnydlarc,Editura$tiinlifice,Bucuregti,
1992
7. Ionescu,Miron, Demersuricreativein predare Qi invd.lare,Editura presa
Universitar6
Clujeand,200|
8. Koegler,Horst, The ConciseOxfordDictionaryof Ballet, Oxford University
Press,
1982
9. Kostrovitskaia,Yera, One Hundred Lessonsin ClassicalBallet" trad. O.
Briansky.
Garden
Ciry.N.Y..Doubleday.
I98l
10.Lawson,Ioan, The Teachingof ClassicalBallet, N.Y., TheatreArts Books,
r974
1l. Linval, Edmund,Traitd modernede danseclasique,Atttphora,3 t., 1985
12.Messerer,Asaf, Classesin ClassicalBallet,Llnelight Editions,2007
13.Ministerul Educatieigi Cercetirii Nationale,ProgrameleScolarepentru liceele
de coregrafe, 2004

I l6
 14.Paskevska,
Arura,BothSidesof theMinor: theScimceandArt of Ballet,N.Y.,
DanceHorizons,1981
15.Prudhommeau,
G. 9i Guillot, J., Grammairede la danseclasique,Hachette,
1969
16.Sparger,
Celia,AnatomyandBallet,N.Y., T\eate Arts Books,1970
17.Stanislavski,
Konsturtln,5.,Itunea actaruluicu sinetnsrfi, Ed. de Statpentru
Literaturaqi Artd,Bucureqti,1951
18.Tarasov,Nikolai, I., Ballet Technique
for theMaleDancer,N.Y., Doubleday,
r985
'19. Tarasov,N. I., q.a.,Metodaantrenamentului
clasic, Editura de Stat Arta
Moscova,1940,tradusipi litografiatd
Agrippina,BasicprinciplesofClassicalBal/et,N.Y., KaminDance
20. Vaganova,
1969
Publishers,
21. Vareilhes,Guy, 9.a.,Danseclassique.Reperestechniquesd'apprentissage,
Mediatiquedu Conservatoire
du Paris,1990
22. Ward-Warren, Gretohen,Classical Ballet Technique,University Press of
Ftorida,1989
23. Williams,D., TenLectuleson Theoriesof theDance,N.Y., Metuchen,1991