Baletele ruse ale Baletele ruse ale

lui Diaghilev lui Diaghilev

Baletele ruse reprezinta o companie de balet, formata in 1909 de impresarul rus Serge
Diaghilev la Paris. Intre 1909 si 1929 a dat reprezenatii atat prin uropa cat si prin !merica, dar
niciodata in "usia din cauza revolutiilor. !ceasta companie de balet este considerata ca fiind cea
mai influenta companie de balet a secolului ##, datorita colaborarilor inedite intre tineri coregrafi,
compozitori renumiti, designeri de top si dansatori celebri. Diaghilev a preluat muzica de la
compozitori precum Igor Stravins$i sau %laude Debuss& si a colaborat pentru crearea decorului si
costumelor cu artisti precum Pablo Picasso, 'enri (atisse, )eon *a$st si faimoasa %oco %hanel.
Productiile companiei a creat senzatie, revigorand arta dansului si aducand in atentia publicului arta
vizuala si muzicala, dar si folclorul rusesc. Influenta +*aletelor ruse, se simte si astazi pe marile
scene ale lumii.
In 1909, Diaghilev isi prezinta la Paris primele +Stagiuni ruse, cu dansatorii ai *aletului
Imperial al Saint Petersburgului pe perioada verii. "epertoriul spectacolui continea variatii ale
coregrafului (ichel -o$ine, cum ar fi +)e Pavillon d.!rmide, pe muzica lui /cherepnin, +Dansul
Polovtsian, din +Printul Igor, pe muzica de *orodin, baletul +)es S&lphides, pe muzica lui %hopin
si +%leopatra, pe muzica de !rens$&. In cadrul spectacolului au mai fost prezentate variatii ale mai
multor coregrafi pe muzica unor compozitori rusi.

Sergei Pavlovich Diaghilev
Diaghilev alaturi de Nijinski
Serge Diaghilev 01122319294 a fost un critic de arta, impresar si fondatorul +*aletelor ruse,.
Iubea muzica dar a abandonat ideea de a deveni compozitor cand profesorul sau i3a spus ca nu are
talent muzical. In timpul studiilor a facut parte dintr3un grup al unor pasionati de arta, astfel arta
devenind o obsesie pentru el. 5rupul a publicat o revista culturala numita +(ir is$usstva,0+)umea
artei,4. Dupa nu mult timp, Diaghilev devine responsabil cu productiile anuale ale /eatrelor
Imperiale 019004. Ii propune lui )eon *a$st o prima colaborare in crearea costumelor piesei
frantuzesti +Inima marchizei,, in timp ce lui *enois i se ofera oprtunitatea de a crea opera
+"azbunarea %upidului, pe muzica lui Sergei /ana&ev. In 1901, Diaghilev se ocupa cu punerea in
scena a baletului +S&lvia,.
In 1906, organizeaza o e7pozitie imensa de arta la Saint Petersburg cu niste opere de arta
descoperite recent. In anul urmator organizeaza si la Paris o e7pozitie, acesta fiind inceputul
legaturii sale cu -ranta. In 1902, el prezinta cinci concerte de muzica ruseasca la Paris, iar in 1901
monteaza o productie a 8perei din Paris. ste invitat ulterior la Paris, revenind cu balet si opera ,
astfel incepand lansarea +*aletelor ruse,. %ompania includea cei mai buni tineri dansatori rusi9
!nna Pavlova , !dolph *olm , :aslav ;i<ins$& , /amara =arsavina i :era =aralli.
Diaghilev a pus in scena in 1910 baletul +Sheherezade,. l a comandat muzica pentru baletele sale
de la compozitori precum ;i$olai /cherepnin, %laude Debuss&, (aurice "avel, ri$ Satie, (anuel
de -alla, "ichard Strauss, Sergei Pro$ofiev> 8ttorino "espighi> -rancis Poulenc.(uzica era adesea
adaptata pentru balet de coregraful lui Diaghilev, (ichel -o$ine. Diaghilev a colaborat si cu
dansatorul si maestrul )eonide (assine.
Directorul artistic al +*aletelor ruse, era )eon *a$st.Impreuna cu el, Diaghilev a dezvoltat
spectacolul de balet. %ea mai notabila colaborare a lui Diaghilev a fost cea cu marele compozitor
Igor Stravins$i. In 1910, a fost pus in scena baletul +Pasarea de foc,, in 1911 +Petrush$a,, in 191?
+"itualul Primaverii,. ! lucrat alaturi de Picasso la +)es noces,0192?4 si +Pulcinella, 019204.
In 1921, a pus in scena la )ondra baletul +-rumoasa din padurea adormita, al lui %eai$ovs$i, care
desi a fost un succes, a fost in acelasi timp si un dezastru financiar. !urora a fost legendara 8lga
Spessivtseva si )ubov gorova. Diaghilev si3ar fi dorit sa numeasca baletul +Printesa adormita,.
!nii ce au urmat au fost considerati prea +selecti, si nu au mai avut succesul stagiunilor
anterioare, cu toate ca acum se afirma tinerii coregrafi, precum 5eorge *alanchine.
Sfarsitul secolului #I# a adus o dezvoltare a tonalitatilor si armoniei ritmice, cu un accent deosebit
pe libertate. Pana atunci, rigiditatea armonica nu lasa loc ritmurilor complicate. Diaghilev a fost
adeptul acestor noi structuri muzicale in baletul modern.
(embrii ai %ompaniei au transmis traditiile baletului in Statele @nite 05eorges *aalnchine4
si !nglia 0;inette de :alois si (arie "ambert4. (aestrul de balet Serge )ifar a reimprospatat
tehnica baletului 8perei din Paris.
Diaghilev a murit in 1929 si a fost inmormantat la Saint (ichele.
Mihail Fokin
(ihail -o$in011A2? aprilie 1110 3 22 august 19B24 este un important coregraf si dansator
rus, nCscut Dn San$t Petersburg Dntr3o familie de comercianti prosperi din clasa mi<locie, iar la vErsta
de 9 ani a fost primit la scoala imperialC de balet din San$t Petersburg 0de la venirea comunistilor la
putere aceastC scoalC poartC numele balerinei !grippina :aganova4. In 1191, chiar de ziua de
nastere, a debutat pe scena /eatrului (arins$i, Dn PaFuita. Din 1902 a devenit profesor al scolii de
balet, iar Dn 190B a fost promovat ca solist al teatrului.
Din 1906 si3a Dnceput cariera de coregraf, cea care avea sC3i aducC faima deplinC. Dintre
primele balete pe care le3a compus se remarcC cel de debut, !cis si 5alateea 019064 si (oartea
lebedei 019024, compus pentru !nna Pavlova.
Gn 1909 a devenit coregraful companiei pariziene *allets russes, a lui Serghei Diaghilev.
DupC cEteva spectacole de mare succes, multe avEndu3l Dn centru pe :aslav ;i<ins$i, -o$in avea sC
pCrCseascC DnsC compania Dn 1912, motivul fiind, se pare, gelozia pe Serghei Diaghilev, aflat Dntr3o
relatie prea strEnsC cu ;i<ins$i.
! lucrat Dn "usia pEnC Dn 1911, cEnd, din pricina regimului comunist, a trebuit sC pCrCseascC
tara si sC se stabileascC Dn Suedia 019114. Gn 192?, s3a stabilit Dn ;eH Ior$, unde si3a Dntemeiat
propria scoalC de balet DmpreunC cu sotia sa, :era !ntonovna -o$ina. ! devenit cetCtean american
Dn 19?2.
PEnC la moartea sa 0la 22 august 19B2, ;eH Ior$4, a pus Dn scenC zeci de spectacole noi si
le3a reluat pe cele din perioada sa de glorie, perioada *allets russes.
Principiile coregrafice ale lui Michel Fokine
*aletul lui (ihail -o$in s3a constituit ca o reactie la conservatorismul si formalismul
baletului clasico3academic din epoca sa. Principiile care Di stau la temelie sunt, asa cum Dnsusi -o$in
le3a formulat Dn 191B, Dn numCr de cinci9
Intr3o scrisoare adresata redactiei J/imes,, din K iubie 191K, el publicapropriile conceptii
coregrafice care se pot rezulma astfel9
1. A nu t e mul t umi s a prez i nt i combi nat i i de pas i s avant i ; dar creeaz a
pentru fiecare compozitie o noua forma corespunzatoare stilului pe care il prezinti tinand
cont de expresie timp si locul actiunii tratate.!
".Dansul ca si mimica au datoria de concura la expresivitatea actiunii dramatice
toata abaterea de la subiect sau divertismentul strain de tema baletului trebuind sa fie
indepartat.!
#.$imica nu trebuie sa se limiteze la gesture conventionale de maini ci trebuie sa
cuprinda corpul in intregime.!
% . &r u p e l e d e d a n s a t o r i t r e b u i e s a f i e i n a c o r d c u s o l i s t i i i n c e e a
c e priveste caracterul expresiei.!
' . ( a l e t u l v a t r e b u i s a s e e l i b e r e z e d e t u t e l a a l t o r a r t e ) m u z
i c a s i picture* si sa se alieze cu acestea in vederea crearii unei unitati.!
+ . (a l e t u l r e f u z a d e a f i s c l a v u l mu z i c i i ; e l t r e b u i e s a a i b a
l i b e r t a t e completa asa cum au muzicienii si decoratorii.!
!plicarea principiilor elaborate de (ihail -o$in, conduc la desfasurarea arteicoregrafice care
devine astfel Jarta actuala,. !ceste principii sperie conducerea teatrelor imperiale care, de altfel, nu
il folosesc decat ca dansator si pedagog.
"eluand unele din punctele de vedere ale lui ;overre, -o$in militeaza pentru e7presivitatea
artei sale si reactioneaza virulent impotriva virtuozitatii gratuite si a dansului golit de substanta si
intrat in rutina. l sustine ca fiecare coregrafie trebuie sa aiba un stil propriu, un limba< provenit
direct din subiectul tratat, contrar obiceiului de a aplica tuturor baletelor, pe orice tema, aceleasi
figuri stereotipe de virtuozitate. -o$in fusese foarte impresionat de intalnirea sa cu Isadora Duncan,
care venise la San$t Petersburg pe cand el termina scoala de balet. Intr3un anumit fel, viziunile lor
se intalnesc, desi -o$in nu respinge catusi de putin scoala clasica9 si unul, si celalalt sustin pana la
urma adecvarea limba<ului corporal la obiectul e7primarii. -o$in refuza totodata sa se supuna tutelei
compozitorului si scenografului, lasandu3le, dimpotriva, o totala libertate.
Preferand sa se inspire de fiecare data din trecut, -o$in abordeaza mai multe genuri
tematice, pe care criticul american )incoln =irstein le va ordona intr3un nomenclator simplu9
3 genul grec9 Dafnis si Chloe, pe muzica lui "avel
3 genul oriental9 Seherezada, poemul simfonic al lui "ims$i3=orsa$ov
3 genul franco3 vienez9 Spectrul trandafirului, pe muzica lui Leber
3 genul rus9 Petrushka, pe muzica lui Stravins$i.
-o$in isi documenteaza coregrafiile intr3un mod aproape etnologic, chiar daca baletele sale
nu sunt catusi de putin reconstituiri istorice. "evizitand atat traditiile folclorice respective, cat si
costumele, el depaseste academismul si integreaza in vocabularul clasic figuri noi, pline de energie
si culoare.
Opera coregrafica:
Include peste 20 de titluri, Dntre care9
!cis si 5alateea 019064
(oartea lebedei 01902, muzica9 )e %&gne de %amille Saint3SaMns4
)e Pavillon d.!rmide 01902, muzica ;i$olai %erepnin4
)es S&lphides 01909, muzica -rNdNric %hopin4
)e -estin 019094
)es Danses polovtsiennes 01909, muzicC din %neazul Igor de !le7andr *oronin4
%lNopEtre 019094
%arnaval 01910, muzica "obert Schumann4
ShNhNrazade 01910, muzica ;i$olai "ims$i3=orsa$ov4
).8iseau de feu A PasCrea de foc 01910, muzica Igor Stravins$i4
;arcisse 01911, muzica ;i$olai %erepnin4
)e Spectre de la rose 01911, muzicC de %arl (aria von Leber4
Petrousch$a 01911, muzica Igor Stravins$i4
Sad$o 01911, muzica ;i$olai "ims$i3=orsa$ov4
Daphnis et %hloN 01912, muzica (aurice "avel4
)e Dieu bleu 01912, muzica "e&naldo 'ahn4
Papillon 01912, muzica "obert Schumann4
)e %oF d.or 0191B, muzica ;i$olai "ims$i3=orsa$ov4
Oosephslegende 0191B, muzica "ichard Strauss4
).apprenti sorcier 0191K, muzica Paul Du$as4
*olNro 019?6, muzica (aurice "avel4
).Ppreuve d.amour 019?K4
Don Ouan 019?2, muzicC de %hristoph Lillibald 5luc$4
*arbe3bleue 019B1, muzica OacFues 8ffenbach
Marius Petipa
Scurta iografie
(arius Petipa 01111319104 a fost un dansator, maestru si coregraf francez, considerat cel
mai influent maestru si coregraf din lumea baletului. ! creat peste 60 de balete, printre care9
+-iica faraonului, 011K24, +Don Quichote, 011K94, +*a&adere, 011224, +/alismanul, 011194,
+-rumoasa din padurea adormita, 011904, +Spargatorul de ;uci, 01192, creat de )ev Ivanov cu
sfaturile maestrului Petipa4, +Desteptarea -lorei, 0119B4, +"a&monda, 011914, +!notimpurile,
019004, +'arleFuinade, 019004.
Petipa a remontat numeroase opere create de alti maestri de balet. (ulte din acestea devin
definitorii pentru urmatoarele productii. %ele mai faimoase sunt9 +%orsarul,, +5iselle,,
+smeralda,, +%oppelia,, +Precautiuni inutile, 0cu )ev Ivanov4, +%alutul cocosat, si +)acul
)ebedelor, in colaborare cu )ev Ivanov.
!lte coregrafii cunoscute sunt9 +5rand Pas %lassiFue,, +Pas de /rois,, +(azur$a copiilor,
din +PaFuita,, pas de deu73rile din +Satanella,, +/alisman, si +smeralda, precum si +Diana si
!cteon,
Baletul transfor!at in spectacol grandios
PEnC la epoca Petipa, baletul era format din douC acte. %oregraful a facut trecerea la baletul
din trei sau patru acte. @neori i s3a reprosat ca nu are argumente pentru o astfel de intindere,dar
ramane meritul lui acela de a fi inventatorul spectacolului de balet grandios, iar +*a&adere, oferC
ilustra ia perfectC. 7otismul i culoarea au fost principalele atu3uri.
)a premiera, pe 0B februarie 1122, (arius Petipa si3a uimit publicul, +transportandu3l, in
India mahara<ahilor. Dansatoare au intrat calare pe elefant, Dn timp ce un tigru, de asemenea
adevCrat, traverseazC scenaR (agia a functionat perfect, mai ales ca a fost peste tot o e7plozie de
culori care au punctat ac iunea. %ostume colorate in ro u, galben, albastru, verde, violet sau
portocaliu au simbolizat, de asemenea, rangul i psihologia persona<elor.
;otatii coregrafice pentru baletul +*a&adere, de la 1900
Bronislava "i#inska
01191319224
;i<ins$a a fost o balerina din "usia de origine poloneza, de asemenea coregraf si maestra de
balet. ! fost un pionier al miscarii anti3clasiciste al secolului #I# care a deschis drumul creatiilor
neoclasice. Prima +lovitura, a venit in anul 1910, cand a creat primul ei solo, +Papillon,, in
+%arnavalul,. ste sora mai mica a renumitului dansator :aslav ;i<ins$i. De mica a invatat dansuri
folclorice, atat rusesti cat si poloneze, unguresti si italiene, invatand si elemente acrobatice pe care
le3a introdus in coregrafiile ulterioare. ! fost eleva lui ;icolai )egat si (ihail -o$in, dar inainte
bazele i3au fost puse de nrico %ecchetti.
In 1909 a parasit "usia alaturi de fratele sau, pentru a se alatura companiei lui Diaghilev. In
1919 a parasit %ompania si si3a deschis la =iev o scoala, pregatind dansatorii pentru coregrafii cu
miscari fluide, libertatea trunchiului si viteza in pasii de legatura. In 1921 este chemata inapoi la
+*aletele ruse, in calitate de coregraf, reusind sa aduca in prim3plan baletul +Printesa adormita,
printr3un singur act. In 192? a creat +)es ;oces,, un balet care descrie obiceiurile nuntilor populare
rusesti. In 192B creeaza alte doua balete, +%aprioarele, si +/renul albastru,, primul, fiind o satira
sociala , bine primit de publicul parizian> costumele pentru cel de3al doilea balet au fost semnate de
5abrielle *onheur %hanel si muzica de Darius (ilhaud.
In 1926 pleaca din companie si isi continua cariera singura, prin diverse companii din
uropa, !merica de Sud si Statele @nite.
%ea mai cunoscuta capodopera a sa este +*olero, din 1921, pe muzica lui "avel, creata
pentru compania lui Ida "ubinstein. In 19?B319?6 a montat o coregrafie pentru ecranizarea piesei
+:isul unei nopti de vara, a lui Sha$espeare, pe muzica lui -eli7 (endelssohn.
Printre elevii sai se numara prim3balerinele (aria /allchief si (ar<orie /allchief, precum si
%&d %harisse.
$aslav "i#inski
%&'()*&(+),
Niciun geniu nu e ocolit de atingerea dementei! , -eneca
;umele lui $aslav "i#inski nu rezoneaza puternic in memoria culturala a secolului ##I. Iar
aceia carora destinul acestui dansator genial le3a suscitat interesul nu stiu inca aproape nimic
despre tumultul vietii sale atinse de nebunie, cu atat mai putin despre trairile interioare frenetice ale
acestuia. !sa cum subliniaza "ichard *uc$le, viata lui ;i<ins$i consta din J10 ani in care a crescut,
10 ani in care a invatat, 10 ani in care a dansat si ?0 de ani de eclipsa,.
:aslav ;i<ins$i este e7emplul perfect al unui om cu un talent fabulos, care a devenit un
copil*!inune, a fost catapultat catre faima, apoi s3a imbolnavit, ca intr3un final sa innebuneasca.
Desi nu un geniu in sensul Jconventional, al cuvantului, ;i<ins$i si3a uimit contemporanii prin
miscarile trupului sau e7traordinar9 salturile, miscarile si unduirile sale dadeau viata unor persona<e
si spectacole cum publicul nu mai vazuse pana atunci. ! ramas in istoria artei ca fiind cel mai bun
dansator al secolului ## si mai ales, creatorul unui nou tip de balet, fiind coregraful unor spectacole
care au surprins, au scandalizat si au deturnat evolutia dansului pe scena. Dar mai mult decat atat,
asemenea lui Schonerg in muzica, -o.ce in literatura si Picasso in pictura, J;i<ins$i a e7tins fara
indoiala limitele constiintei umane,.
;i<ins$i s3a nascut in /iev, pe 12 martie 1119, intr3o familie de polonezi rusificati. In 1900
s3a alaturat Scolii 0!periale de Balet iar la 11 ani era de<a detinatorul rolurilor principale in
1eatrul Mariinski. ! devenit in scurt timp cunoscut pentru virtuozitatea sa si pentru adancimea si
intensitatea cu care isi intruchipa persona<ele. Putea sa e7ecute miscarea Jen pointe,, ceea ce3l
evidentia intre dansatorii perioadei iar salturile sale care pareau sa sfideze gravitatia au devenit
legendare.
venimentul care i3a marcat semnificativ e7istenta a fost intalnirea cu Serghei Diaghilev,
membru al elitei sociale din Sankt Petersurg, bogat patron al artelor si infocat Jpropovaduitor, al
artei vizuale si muzicale rusesti peste hotare. (arturisile lui ;i<ins$i de mai tarziu relateaza
intalnirea lor9 JPrintul )vov m3a obligat sa3i fiu necredincios cu Diaghilev, deoarece credea ca
Diaghilev m3ar putea a<uta. !m facut cunostinta cu Diaghilev prin telefon. )3am urat de la bun
inceput,, scrie ;i<ins$i Jpentru ca ii cunosteam puterea si stiam ca abuzeaza de ea. u eram saracS
castigam K6 de ruble pe lunaS nu era indea<uns ca sa ne hranim, eu si mama meaS l3am urat
pentru vocea lui, mult prea sigura pe sine dar am pornit in cautarea averii. Si am gasit o avere,
pentru ca m3am indragostit intr3o clipa. /remuram ca o frunza de plopS,
Impreuna cu Diaghilev si compania acestuia de balet, ;i<ins$i a provocat o adevarata
furtuna in Paris. 1eatrul Chatelet si3a e7tins zona destinata orchestrei iar scena a fost renovata
pentru a intampina decorurile lu7uriante. !ristocratii, artistii, intelectualii si snobii vremii asteptau
cu sufletul la gura marea premiera din 11 mai 1909. ;i<ins$i si3a facut debutul in spectacolul J)e
Pavillion dT!rmide,, purtand colanti albi, pantaloni dungati care3i acopereau coapsele, o <acheta din
matase brodata, un turban cu pene si un colier stralucitor in <urul gatului. In loc sa intre in scena
mergand, asa cum se obisnuia, ;i<ins$i s3a hotarat insa sa faca un salt. JS3a ridicat,, povesteste
/amara =arsavina Ja facut o pirueta si3a disparut. ;imeni din public nu l3a vazut cand a a<uns
inapoi pe pamant., Din sala a izbucnit un ropot de aplauze iar orchestra s3a oprit. Intrebat apoi cat
de dificil este sa te mentii in aer in timpul unei sarituri ;i<ins$i a raspuns, senin9 J8h, nu nuR ;u e
deloc greu. /rebuie doar sa te ridici in aer si sa ramai acolo putin,.
)a intoarcerea in San$t Petersburg in toamna aceluiasi an, ;i<ins$i isi reia locul ini /eatrul
(ar&ns$& dar este sanctionat in mai multe randuri pentru intarzieri la repetitii si pentru
incapatanarea de a3si face propriul costum din piese diferite. In martie 1910, la implinirea varstei de
21 de ani, ;i<ins$i isi primeste primul diagnostic psihiatric9 neuroastenie cererospinala. Dupa o
vacanta in luna aprilie, Diaghilev semneaza un contract cu Opera din Paris pentru ceea ce avea sa
fie un sezon fabulos pentru publicul vremii. In JSeherezada, ;i<ins$i e descris de criticii vremii ca
fiind J<umatate pisica, <umatate sarpe, agil, feminin si inspaimantator,.
;i<ins$i isi danseaza moartea la sfarsitul spectacolului e7ecutand miscari de o dificultate
inumana, ceea ce3i face pe unii sa se intrebe mai tarziu daca nu cumva presiunile asupra coloanei i3
ar fi putut afecta creierul. !u urmat apoi spectacole precum J%arnavalul,, J)a spectre de la "ose, si
J"arcis, U reprezentatie care il ingrozeste pe ;i<ins$i la gandul ca ar putea cadea inauntrul scenei,
ca ar putea fi inghitit realmente, ca in legenda cu acelasi nume. 2le3andre Benois a descris modul
in care ;i<ins$i isi crea rolurile, e7plicand !eta!orfoza completa care avea loc inca de la repetitia
finala.
ra ca si cum persona<ul punea, din lumea sa, stapanire pe ;i<ins$i9 Jla repetitia finala
:aslav parea sa se trezeasca dintr3un fel de letargie. Incepea sa gandeasca si sa simta iar in clipa
cand isi punea costumul, metamorfoza se realiza pe deplin. In aceste momente devenea de obicei
nervos si capricios. Incepea sa se preschimbe intr3o alta fiinta, cea pe care o vedea in oglinda. Se
reincarna si pasea in noua sa e7istenta., Prima e7perienta drept coregraf a facut din spectacolul
JDupa3amiaza unui faun, subiectul fierbinte al Parisului9 absorbit complet in paganis!ul senzual
al spectacolului, ;i<ins$i sugereaza actul se7ual si chiar orgasmul, aplecat asupra esarfei unei
Jnimfe,. Scandalul pe care o astfel de interpretare l3a provocat in 1911 este usor de imaginat> se
spune insa ca, intrebat dupa spectacol de ce3a facut acest gest, ;i<ins$i a e7plicat usor debusolat9
J3;u eram eu,era faunul,.
In 191?, la bordul navei !von, ;i<ins$i e obligat sa calatoreasca singur din cauza groazei pe
care Diaghilev o resimte fata de un posibil inec. !cesta este momentul intrarii in scena a 4o!olei
Pulszk., o tanara care il urmarea de<a de optsprezece luni, in speranta ca3i va Jrasplati, adoratia si
dorinta fata de el. /ot ce s3a stiut pana nu demult despre ;i<ins$i si relatia celor doi vine dintr3o
carte publicata de aceasta douazeci de ani mai tarziu, in momentul unui maria< esuat, al unui
;i<ins$i internat la ospiciu si al unei cariere topite in neant.
Obsesia
In luna martie a anului 1912, Ballets 4usses sosisera pentru prima oara in Budapesta,
orasul 4o!olei Pulszk.. !ceasta domnisoara cu origini nobile, cunoscuta drept rece, ostila si
stranie, care dezvolta reale obsesii pentru persona<e precum i!paratul "apoleon si pe care baietii
obisnuiau de cele mai multe ori s3o ignore, afla de vizita companiei de balet si cu aceasta ocazie, si
de celebrul si neobisnuitul "i#inski.
Prima oara cand il zareste pe ;i<ins$i se dovedeste a fi o e7perienta coplesitoare9 JDeodata o silueta
subtire, de felina, a intrat in scena.,, isi aminteste ea JDesi fata ii era ascunsa de o masca pictata,
e7presia si frumusetea trupului sau ne3a facut sa ne simtim ca si cum am fi fost in prezenta unui
geniu. @n soc electric a trecut prin tot publicul. Into7icati, fascinati, cu rasuflarea taiata, toti
urmaream miscarile acestei fiinte supraomenestiS puterea, usuratatea sa, forta si supletea
miscarilorS, 4o!ola isi simte brusc viata ca fiind goala si lipsita de sens la vederea lui si,
fermecata de acest dansator care nu pare a fi om, incepe sa simta un soi de chemare care3I
contureaza scopul e7istentei9 a3l avea pe ;i<ins$i. Intorcandu3se catre insotitoarea ei, "omola ii
spune pe un ton profetic9 J!cest om va fi sotul meu,.
/anara rupe logodna care fusese planificata pentru ea si ia urma trupei de balet, hranindu3se cu
aparitiile lui ;i<ins$i. %alatoreste dupa el in 5ondra6 Paris6 Monte Carlo6 Berlin6 $iena si inapoi
in *udapesta. Descopera insa, curand, ca Diaghilev ordonase ca nimeni sa nu se poata apropia de
;i<ins$i, ceea ce3o face sa3l doreasca si mai mult. -olosindu3se de cunostintele sale, "omola
reuseste sa convinga pe cineva sa3i faca cunostinta cu ;i<ins$i insa acesta, cunoscut pentru faptul ca
evita strainii, o ignora cu desavarsire. -rustrata dar nu descura<ata, "omola incepe sa ia lectii
de alet de la maestrul 7nrico Cecchetti, crezand ca astfel ii va atrage atentia alerinului.
8o!ose3ualitatea de care aflase intre timp si izolarea stranie a lui ;i<ins$i o atrag mai presus de
orice alta piedica. %lipa de clipa, pe masura ce ;i<ins$i ii apare ca fiind inaccesibil si insensibil la
farmecele sale, "omola incepe sa3si priveasca sarcina de a3l cuceri ca pe o misiune9 J@nde altele au
esuat, de ce nu as reusi euV, scrie ea in <urnalul sau, manata de dorinta incontrolabila de a3i fi
alaturi. (ai mult, fiecare pas al acestei seductii planificate e e7ecutat cu un zel aproape religios. In
scrierile sale "omola isi aminteste cum se ruga in fiecare seara, in fata micii sale icoane9 J/e rog
Doamne, fa3l pe ;i<ins$i fericit si salveaza3l de la viata pe care o duce alaturi de Diaghilev,.
Dorinta ca J9eul Dansului, sa fie al ei si numai al ei aproape ca o anuleaza> disperarea de a3i purta
copilul lui ;i<ins$i devine un al doilea scop, la fel de important. JDaca geniul lui va fi vreodata
perpetuat, eu vreau sa fiu mediul acestei perpetuari,, scrie "omola. )a bordul navei !von, lipsa lui
Diaghilev ii ofera "omolei sansa mult3asteptata. In orice moment al zilei ori al noptii, oriunde era
;i<ins$i putea fi zarita si ea. Desi timid la inceput si usor intimidat de prezenta ei, ;i<ins$i incepe sa
raspunda atentiilor "omolei. %urand, fie iluzia cum ca "omola era bogata si puternica, fie
implicarea aronului de :unsourg 0care dorea destramarea trupei de alet4, fie impulsivitatea
cronica a lui ;i<ins$i il determina pe acesta ca pana la sfarsitul voia<ului sa o ceara pe "omola in
casatorie.
0nceputul sfarsitului
:estea ii socheaza atat pe cunoscutii "omolei cat si pe colegii lui ;i<ins$i. /oti insa prevad unul si
acelasi lucru9 dezastrul. ;i<ins$i era cunoscut ca fiind lipsit de inima in relatiile cu alti oameni iar
"omola fusese avertizata in repetate randuri. ;unta a avut loc pe 10 septembrie, in Buenos 2ires,
mirii si cunoscutii lor alergand inauntru si afara din biserica.(arturii ale familiei lui ;i<ins$i
vorbesc despre Jmodul sau de a se indragosti fulgerator, proiectand asupra celorlati o bogatie de
calitati inchipuite ca apoi magia sa se destrame la fel de repede,.
Socul lui Diaghilev la aflarea vestii a fost mai mare decat si3au inchipuit ceilalti9 acesta s3a simtit
pacalit, tradat si umilit. Sarcina neprezvazuta a "omolei a inrautatit situatia iar de aici pana la
izgnorea lui ;i<ins$i n3a mai fost decat un pas. Pentru $aslav, care incepuse intre timp sa considere
casatoria o greseala, acest lucru a produs prima criza.
!bsenta lui Diaghilev din viata sa ii provoaca o cadere nervoasa iar turnura pe care o capata
lucrurile il paralizeaza psihic. Sotia lui nu poate decat sa constate in tacere declinul lent al lui
;i<ins$i si primele semne ale bolii, care il va devora din interior mai tarziu. !cesta incepe sa refuze
orice contact e7terior, sa faca Jorice altceva in afara de arta., "omola incepe sa fie invinuita de
familia lui ;i<ins$i pentru starea lui. ;i<ins$i nu inceteaza sa danseze, fiindu3i in continuare oferite
contracte. -ondeaza in graba o companie de balet alaturi de sora sa si pune in scena, pe 2 martie
191B, spectacolul J5es S.lphides,, unde, surprinzator, in public isi face aparitia Diaghilev. Dansul
lui ;i<ins$i e perceput de toti ca fiind in continuare impecabil, insa, asa cum remarcaC.ril
Beau!ont J:aslav nu mai dansa ca un zeu. !cea aura mistica din <urul sau disparuse. (agia il
parasise,. @rmatoarea noapte a avut consecinte mult mai grave9 dupa primul act, ;i<ins$i se
retrasese in culise pentru a3si imbraca urmatorul costum. Pentru ca hainele erau de cele mai multe
ori foarte stramte si schimbarea dura prea mult in timp ce publicul isi pierdea rabdarea, diri<orul a
inceput, contrar ordinelor lui ;i<ins$i, sa conduca un vals. Deodata insa, s3a auzit un racnet din
culise. !<ungand in cabina sa, sora lui l3a gasit sfasiindu3si costumul si tavalindu3se pe podea intr3
un acces de furie. Saptamanile urmatoare au insemnat pentru ;i<ins$i un declin al
comportamentului, starilor si <udecatilor lui, culminand cu ceea ce cei mai multi au numit
apoi schizofrenie, intrata tragic in scena, la varsta de 26 de ani.
Iubirea dintre el si Diaghilev si ruptura fata de viata pe care o dusese alaturi de acesta, mai presus de
condamnabil si de orice blam la adresa iuirea ho!ose3uala, l3au aruncat pe ;i<ins$i intr3o
depresie care a ramas zeci de ani nediagnosticata complet. "ecastigandu3si incet, incet faima si
lasandu3se alimentat de dans pentru a parasi starea de boala, ;i<ins$i incepe sa intalneasca vedete
ale vremii.
Declaratiile si replicile lui din perioada respectiva combina !isticis!ul si grandoarea care3l vor
caracteriza pe ;i<ins$i in saltul catre adevarata neunie pe care3l va face la ?0 de ani.
%a persona< in propria sa viata, ;i<ins$i a pastrat inocenta unui copil de 1? ani, preferand sa se
ghemuiasca in pat ori de cate ori avea probleme si nevrand sa stie de sarcina sotiei sale, dupa ce o
implorase nu cu mult timp in urma sa nu faca avort. "asare in el samanta unui comportament
de crestin naiv si incepe sa3si manifeste apoi iubirea pentru oamenii din <urul sau. Se lasa vizitat de
doctori, mananca cu pofta si vorbeste despre dans ca fiind cel mai de pret lucru pe care il are.
;otitele "omolei de mai tarziu povestesc despre insa despre un ;i<ins$i indragostit si devotat sotiei
sale, suprapunand peste adevaratele confesiuni ale lui :aslav mici semne care sa o dezvinovateasca
si care sa dea de inteles ca iubirea ei era, in fapt, ceea ce3l a<uta sa traiasca, ceea ce a ingreunat
considerabil sarcina dezlegarii enigmei9 ce s3a intamplat de fapt cu ;i<ins$iV
@rmatorii ani au reprezentat pentru el o cursa nebuna intre stari de delir, melancolie si liniste, toate
reflectate in dansurile sale care incepusera sa capete o inclestare nervoasa, un tragism mai presus de
cel intrinsec baletului in care evolua. (arturii ale vremii descriu miscarile sale impresionante9
JParea sa umple camera cu suferinta si oroare. 5esturile sale erau monumentale iar atunci cand a
intrat, ne3a facut sa il vedem ca si cum ar fi calcat pe cadavre. Publicul nu mai respiraS il privea
ingrozit si fascinat in acelasi timp. :aslav era asemenea acelor creaturi pline de putere, asemenea
unui tigru care ne3ar fi putut distruge pe toti,. 5anduri stranii incepusera sa3i populeze noptile9 J)3
am simtit pe Dumnezeu in aceasta seara. (a iubea. Il iubeam. ram casatoriti.,
(ulte dintre informatiile care i3ar fi putut a<uta pe cei de mai tarziu sa stabileasca un diagnostic au
trecut insa sub tacere. -urnalul lui "i#isnki, un document de o valoare incontestabila in special
pentru studiul afectiunilor sale de natura psihica, a parvenit insa posteritatii o lunga perioada intr3o
varianta rescrisa, prescurtata si editata de "omola. !ceasta a rearan<at scrierile lui :aslav, le3a
corectat si a cenzurat numeroase pasa<e in care rolul ei era diminuat sau care Jar fi facut3o de ras,.
Ournalul include insa desene bizare facut de ;i<ins$i si randuri in care acesta a<unge sa se identifice
cu Dumnezeu, strigand dupa pace si iubire. ditia necenzurata si completa a <urnalului scoate insa
la iveala o propozitie ciudata9 JSotia mea e o stea fara pic de stralucire,.
Diagnosticat cu schizofrenie, "i#insk. a fost dus in lvetia dupa caderea nervoasa din 1919, pentru
ca apoi sa3si petreaca restul vietii in azile si sanatorii. Devorata de remuscari sau din acelasi
devotament maniacal cu care se insinuase in e7istenta lui, "omola a devenit in aceasta perioada,
purtatoarea sa de gri<a. Pe 1 aprilie 1960, intr3o clinica din )ondra, ;i<ins$i si3a dat sufletul. ! fost
inmormantat in )ondra apoi trupul i3a fost mutat in (ontmartre, intr3un mormant pe care e sculptat
poate cel mai celebru persona< pe care l3a interpretat vreodata, Petroush$a.
$aslav "i#inski e poate cel mai stralucit e7emplu al unui om care a atins maretia, apoi a suferit
amarnic. /endinta sa de auto*sacrificare, creativitatea si firea lui adeseori distructiva au inspirat o
intreaga generatie de dansatori, pictori, designeri, sculptori, poeti si psihiatri a caror viata o
schimbase. (iscarile trupului erau Jmeseria, sa iar unul dintre cele mai spectaculoase si ample
salturi pe care le3a facut a fost cel spre nebunia desavarsita. @nii spun despre el ca ar fi fost un
sfant, altii, un martir, un geniu absolut sau un nebun. JPe ;i<ins$i inca il mai poti vedea, arcuindu3
se, sarind, contorsionandu3se, ramanand suspendat in aer, plangand, razand, strambandu3se sau
urland. "amane un mit, o aparitie, o emblema, o creatura a fanteziei, o imagine a lui Dumnezeu.,
;i<ins$i, zeul nebun al dansului.
5eonide Massine
09 !ugust 119K3 16 (artie 19294
(assine s3a nascut si a studiat baletul in (oscova la *olshoi. absolvind in 1912 si alaturandu3se
/eatrului *olshoi. %and Diaghilev l3a concediat pe ;i<ins$&, a ramas un vid in companie. :izitand
(oscova, Diaghilev l3a remarcat pe (assine dansand in +Don Quichote, si +)acul lebedelor, la
*olshoi.
In 191?,*aletele "use raman fara coregraf, intrucat -o$ine, <ignit pentru ca fusese indepartat, se
intoarce in "usia. Diaghilev il preaia atunci pe )eonide (assine,,argintul3viu, remarcat la *olshoi.
Diaghilev l3a convins sa paraseasca /eatrul si sa se alature companiei sale. (assine se alatura
*aletelor "use in 191B, si pana in 1916 face prima sa coregrafie pentru comapie. In 1920 el a avut3o
pe (artha 5raham ca interpreta pentru una din lucrarile lui %unningham,,Sarbatoarea primaverii,.


(assine a fost un dansator e7trem de e7presiv. Inainte sa se alature lui Diaghilev, (assine se
gandise sa renunte la dans si sa devina actor. (assine a continuat sa monteze coregrafii pentru mari
companii din toata lumea.
Dupa cativa ani (assine se intoarce,urmat de un nou talent,ultimul transfug de la fostul balet
imperial rebotezat =irov9 5eorge *alanchine se impune cu +)a %hatte,. In 19B6 si 19BK si3a format
propria companie, unde creeaza peste 60 de balete, cum ar fi9 +Domnisoarele cu umor,, +(agazinul
fantastic,, +/ricornul,, +)es .resages! +/eux d0enfants! si 1&a2te .arisienne!.
(assine a fost considerat timp de douazeci de ani cel mai mare coregraf din lumea vestica, dar mai
tarziu a fost eclipsat de *alanchine.
:7O4:7 B252"C80"7

George Balanchine este fiul unui compozitor
georgian,care a intrat la Wcoala imperialC de dans din San$t3Petersburg Dn 191B 0la 10 ani4.
!bsolvind Dn 1921, este integrat la 5atob 0vechiul teatru (arins$i, redenumit Dntre anii 1919 Wi
1991 /eatrul !cademic de Stat de 8perC Wi *alet4. Gn paralel, *alanchine urmeazC studii de pian Wi
compoziXie la %onservatorul din Petrograd, sperEnd sC devinC compozitor.
Din 1920 creazC primele sale coregrafii 0Noaptea4 pentru galele sau seratele +baletului tEnCr,. Gn
192B pleacC Dn turneu Dn strCinCtate cu gEndul de a pCrCsi @niunea SovieticC, alCturi de /amara
5eva, !le7andra Danilova Wi ;i$olai fimov.
Din 1926 este anga<at Dn calitate de dansator Wi coregraf Dn compania *aletele "use condusC de
Serghei Diaghilev, unde va rCmEne pEnC la dezmembrarea ei, Dn 1929. @n accident la genunchi,
suferit Dn anul 1922, Dl obligC sC renunXe la cariera de dansator Wi sC se consacre celei de coregraf.
%oregrafii pentru *aletele "use9
&(;+ U 3e 4hant du 5ossignol, prima colaborare cu Igor Stravins$i
U (arabau 0"ieti4
&(;< U 5omeo 6i /ulieta antract 0)ambert4
U 3a .astorale 05eorges !uric4
U /ack in the (ox 0ri$ Satie4
U 3e 7riomphe de Neptune 0*erners4
&(;= U 3a 4hatte 0Sauguet4, dupC o nuvelC de %olette
&(;' U Apollon musagete 0 0gor Stravinsk. 4
2pollon !usagete,este creat pentru Diaghilev,unde isi manifeste gustul pentru
rigoare,pentru e7igenta si luciditate,prevestind sensul evolutiei operei sale. ,,Acest balet a
marcat o cotitura decisiva in viata mea...Mi se parea ca,
pentru prima data, puteam sa nu-mi folosesc toate ideile; ca
puteam sa elimin cateva. Am inceput sa vad in ce fel le
puteam clarifica, limitand si reducand ceea ce parea a fi o
infinitate de posibilitati, pentru a ajunge la una singura, cea
absolut necesara.
Pentru coregrafia !pollon a imaginat grupuri,miscari si linii de o mare demnitate si eleganta
plastica,provenite direct din frumusetea formelor clasice.
:eorge Balanchine si 0gor Stravinski formeaza un cuplu a carui importanta istorica este la fel
de mare ,dar a carui functie se bazeaza in primul rand pe traditie9 *alanchine este convins ca
structura dansului trebuie sa fie strict supusa celei a muzicii.
)a randul sau, Stravinski se entuziasmeaza9
,,Ca maestru de balet,George Balanchine a compus dansuri
care mi-au convenit perfect
&(;( U le (al 0"ieti4
U 3e 8ils prodigue 0Serghei Pro$ofiev4
Gn 1929 este invitat sC creeze coregrafia pentru Creaturile lui Prometeu pentru *aletul 8perei
din Paris. Se DmbolnCveWte Wi trebuie sC cedeze aceastC lucrare lui Serge 5ifar>
GnsCnCtoWit, lucreazC la Paris, la )ondra pentru music3hall, la *aletul "egal din %openhaga Wi,
Dntre 19?1319?2, pentru *aletele "use de la (onte %arlo pentru care va crea ulterior Wi alte
coregrafii.
&(?& U 3egenda lui 9osif 0Strauss4 U *allet "o&al Danemarca
%oregrafii pentru *aletele "use de la (onte %arlo9
&(?; U (urghezul gentilom 0". Strauss4
U 4oncuren:a 05. !uric4
U le 4otillon 0%habrier4
&(@& U (alustrade 0Stravins$&4
&(@@ U Danses 4oncertantes 0Stravins$&4
&(@+ U .as de deux 0%eai$ovs$i, e7tras din -rumoasa din pCdurea adormitC4
&(@< U -hado; Night sau 3a -omnambule 0*elliniA"ieti4
5a<monda 0"a&monda4
Baletele 1933 prima companie a lui &eorge (alanchine
&(?? U -onges 0Darius (ilhaud4
U $ozartiana 0%eai$ovs$i4
U les -ept p=ch>s capitaux 0Leill4
U ?rrante 0Schubert4
U 8astes 0Sauguet4
U les @alses de (eethoven
DupC eWecul companiei sale, *aletele 19??, Dl DntElneWte, datoritC "omolei ;i<ins$&, pe )in$oln
=irstein. !cest american bogat, colecXionar de artC Wi pasionat de balet, visa sC importe dansul clasic
Dn !merica. *alanchine acceptC sC plece Dn !merica unde =irstein devine mecena lui.
Gn &(?@ deschide o WcoalC la ;eH Ior$, School of 2!erican Ballet %S2B,> %ompania
!merican *allet este anga<atC Dn 19?6 de prestigiosul teatru (etropolitan 8pera, Dn calitate de
companie Dn rezidenXa. Scoala este instalata in cladirea lu7oasa Oulliard School de la ;eH Ior$,ea
numara astazi peste ?00 de elevi,din randul carora *alanchine isi facea o datorie de onoare sa
recruteze membrii trupei.
!titudinea lui faXC de tradiXie poate fi descoperitC chiar Wi Dn atitudinea lui faXC de Wcoala pe care
a DnfiinXat3o, pentru cC disciplinele studiate aici erau identice cu cele pe care, ca elev al Wcolii
imperiale,le studiase el DnsuWi. !stfel, accelerarea tempo3ului Wi miWcCrile de virtuozitate, erau
consonante cu sistemul de antrenament pe care Didelot Dl adusese Dn "usia din -ranXa cu 100 de ani
Dnainte.
*alanchine formeaza un nou tip de dansatoare,al caror stil era mai degraba glamour decat
romantic.
@nii dintre profesorii care lucrau Dn WcoalC U -elia Doubrovs$a, Pierre :ladimirov, !natol
8bu$ov Wi !le7andra Danilova U erau ei DnWiWi o legCturC vie cu trecutul.
*alanchine conducea studiile zilnice ale companiei Wi, uneori, studiile claselor avansate.

DirecXia teatrului nu este DnsC interesatC de balet, deWi compania organizase 8estivalul 9gor
-travinsk< Dn 19?2. Stilul lui *alanchine WocheazC publicul conservator Wi Dn 19?1 compania este
concediatC.
In 19?9, lucreazC cEXiva ani pe *roadHa& Wi la 'oll&Hood.

Gn &(@&, /irstein Wi Balanchine fondeazC o nouC companie, American Ballet Caravan,
sponsorizatC de ;elson "oc$feller. !ici, *alanchine va crea 4oncerto (arocco Wi (allet imp>rial.
!poi, Dntre 19B6319BK, ia direcXia artisticC a companiei *aletele "use de la (onte %arlo.
Gn &(@< creeazC Ballet Society care devine Dn &(@' New York City Ballet.
Din 19B9, *alanchine Dl anga<eazC pe Oerome "obbins ca director ad<unct Wi coregraf.
GncepEnd din &(@=, *alanchine este invitat regulat sC monteze lucrCrile sale la 8pera din Paris Wi
Dn cele mai mari companii din lume.
Gntre 192K Wi 1912, *alanchine coregrafiazC mai mult de douCsprezece lucrCri pentru ;I%* Wi
conduce douC festivaluri de primC importanXC, -estivalul %eai$ovs$i Dn 1911 Wi %elebrarea
%entenarului lui Stravins$& Dn 1912. (oare Dn 191?. :isul sCu s3a realizat Dn cadrul -estivalului
/eatrului (arins$i unde lucrarea /e;els, omagiu adus celor trei mari Wcoli de dans 0francezC,
americanC Wi rusC4 a fost interpretatC de *aletul 8perei din Paris 0Smaraldele4, ;I%* 0"ubinele4 Wi
=irov 0Diamantele4.
!lte coregrafii9
&(?+ U Serenada 0%eai$ovs$i4
S";!D!, este prima sa coregrafie neH&or$eza,pe muzica lui %eai$ovs$i,conceputa cu
mi<loacele de care dispune,cateva dansatoare pe care nu avusese inca timp sa le formeze,folosite in
grup,in lipsa unei soliste e7perimentate9trebuie sa se adapteze si sa adapteze.
Serenade afirma de<a vointa sa de a scoate baletul de sub tutela libretului,in favoarea unei
abstractizari debarasate de orice nevoie de naratiune.
&(?< U Arfeu 6i ?uridice 05luc$4
&(?= U 3e (aiser de la 8>e 0Stravins$&4
U /eux de 4artes 0Stravins$&4
&(@& U Concerto barocco 0*ach4
U Ballet imprial 0%eai$ovs$i U reluat fCrC decor Wi costume sub titlul 4oncerto nB"4
&(@< U !our "emperaments 0'indemith4
&(@= U "#$me et variations 0%eai$ovs$i4 U dansat de !licia !lonso Wi Igor Ious$evitch
U 5enard 0Stravins$i4
U -<mphonie 4oncertante 0(ozart4
&(@' U Arpheus 0Stravins$&4
U -<mphonie in 4 0*izet4
&(@( U 3CAiseau de feu 0Stravins$&4
&(+) U -<lvia pas de deux 0Delibes4
&(+& U 3a @alse 0"avel4
U 3acul lebedelor 0%eai$ovs$i, actul 24
&(+; U -<mphonie >cossaise 0(endelssohn4
U $>tamorphoses 0'indemith4
&(+? U @alse 8antaisie 05lin$a4
&(+@ U 4asse,Noisette 0%eai$ovs$i4
U 9vesiana 0Ives4
&(++ U .as de dix 05lazunov, e7trase din 5a<monda4
&(+= U S%uare &ance 0:ivaldi Wi %orelli4
U Agon 0Stravins$&4
!58;, este prototipul artei balanchiniene,cu unghiurile frante ale cou de pied si turatiile cu
genunchi indoiti,cu modul sau de a impinge soldul in afara si de a proiecta bazinul inainte.
:iteza,intreruperile,dezechilibrele sunt de o factura moderna ce respinge mimica,draga secolului ala
#I#3lea,precum si o gestica e7presionista,in favoarea unui dans epurat,ale carui linii sunt totusi
savante,asemenea celor din dansurile baroce.
&(+( U -tars and -tripes 0Sousa4
U ?pisodes 0Lebern4
&(<) U 4eaikovski pas de deux 0%eai$ovs$i4
U $onumentum pro &esualdo 0Stravins$&4
U Donizetti 0Donizetti4
&(<; U @isul unei nop:i de varD 0(endelssohn4
&(<? U $ouvements pour piano et orchestre 0Stravins$&4
&(<@ U 7arentelle 05ottschal$4
&(<= U /e;els 0Smaraldele U -aurN> "ubinele U Stravins$&> Diamantele U %eai$ovs$i4
&(<' U 5eEuiem 4anticles 0Stravins$& U Dn memoria lui (artin )uther =ing4
&(=) U Fho 4ares 05ershHin4
&(=) U lCAiseau de feu 0Stravins$&, Dn colaborare cu Oerome "obbins U versiune nouC4
&(=; U -imfonie 2n trei mi6cDri 0Stravins$&4
U @iolin 4oncerto 0Stravins$&4
&(=@ U @ariation pour une porte et un soupir 0'enr&4
U 4oppelia 0Delibes4
&(=+ U 3e 7ombeau de 4ouperin 0"avel4
U .avane 0"avel4
U 7zigane 0"avel4
U &aspard de la nuit 0"avel4
U 5apsodie espagnole 0"avel4
&(=' U (allo della 5egina 0:erdi4
! U Gammermusik nB" 0'indemith4
*alanchine credea cC a fost destinat sC ducC mai departe tradiXia marilor coregrafi ai secolelor
trecute9 ;overre, Didelot, Petipa.
*alanchine este astazi o adevarata institutie a baletulu,lucrarile lui fiind interpretate de numeroase
companii din intreaga lume.
Pragmatic,placandu3i sa spuna ca se coniderea mestesugar, pastreaza fata de interpretii sai o
rezerva pudica, ce ii apropie de %unningham.
;u foarte vorbaret,isi invaluie dansatorii cu o privire atenta9
,,Sa nu ma intrebatie de ce asta se face asa, sa nu va
ganditi prea mult, faceti-o pur si simplu...3spune el.
Am nevoie de corpuri vii in fata mea.e privesc!unul se
intinde, altul sare, al treilea se invarte, si-ncep sa-mi vina
ideile
Pragmatic si mistic totodata, creand roluri pe masura interpretilor si impreuna cu ei,trateaza o
e7igenta impecabila9
,,"u ma interesea#a dansatoarele care vor sa-si arate
sufletul; sufletul e greu de va#ut. Scanteia se aprinde in
privire. $ansatorii sunt ca ingerii, pot comunica emotii fara sa
le traiasca.
!limentat de propria sa scoala, ;eH Ior$ %it& *allet traieste in autarhie si se crede ca stilul
balanchinian,cultivat ca o planta in sera,ar fi greu de e7portat.Sunt rari dansatorii care vor sa se
integreze in trupa.
(ediatizatul (ihail *arisni$ov s3a aventurat cu propria sa versiune a baletului Don Qui<ote in
1921,desi a triumfat in -iul ratacitor sau in lucrari din repertoriul academic revzaute de
*alanchine,precum Spargatorul de nuci 0196B4 sau %oppelia 0192B4,s3a poticnit la baletele de dans
pur,care necesitau o interpretare mai instrumentala.
In 1910 *arisni$ov abandoneaza manastirea balanchiniana pentru a prelua conducerea
companiei !merican *allet /heatre.
Din ce in ce mai obosit, *alanchine se stinge din viata la ;eH Ior$, la ?0 aprilie 191?.Oerome
"obbins, cel mai apropiat colaborator al sau, va prelua conducerea comapaniei impreuna cu
dansatorul Peter (artins, responsabilitate la care renunta in 1990.
Co!pozitorii Co!paniei ABaletele 4use
Diaghilev i3a anga<at pe cei mai mari compozitori ai secolului ##, incluzandu3i
pe9 Debuss&, (ilhaud, Poulenc, Pro$ofiev, "avel, Satie, "espighi, Stravins$&, si "ichard Strauss.
Claude Deuss. 0n. 22 august 11K2, Saint35ermain3en3)a&e 3 d. 26 martie 1911, Paris4 a fost un
compozitor francez.
ste considerat unul dintre cei mai influen i compozitori, creatorul unui stil inovativ, cu o finisare
tehnicC i cu un aer de naturC poeticC. 8pera sa a constituit o evadare din conceptele tradi ionaliste.
De asemenea, este considerat a fi cel mai important compozitor de pian, de dupC -rederic %hopin.
Serghei Serghievici Prokofiev 01191 U 196?4 a fost un compozitor, pianist i diri<or rus care a
stCpEnit numeroase genuri muzicale i este adesea considerat unul dintre cei mai importan i
compozitori ai secolului ##. ! compus lucrCri Dntr3o varietate de genuri,
inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzicC de camerC i muzicC de film.
@n absolvent al %onservatorului din San$t Petersburg, Pro$ofiev i3a fCcut un renume de
compozitor3pianist avangardist, devenind cunoscut pentru o serie de lucrCri disonante i virtuoze
pentru instrumentul sCu i prin primele sale douC concerte pentru pian. Primul succes al lui
Pro$ofiev Dn afara arealului pianistic a fost lucrarea orchestralC -uita scitD, o suitC ce cuprindea
muzicC ce Pro$ofiev a compus3o ini ial pentru un balet comandat de Serghei Diaghilev. Diaghilev a
comandat DncC trei balete din partea lui Pro$ofiev9 (ufonul, .asul de o el i 8iul risipitor 3 care la
vremea produc iilor originale aveau un succes rCsunCtor. /otu i, cel mai mare interes al lui
Pro$ofiev a fost opera i a compus cEteva asemenea lucrCri, inclusiv /ucDtorul i Hngerul de foc. @n
succes al lui Pro$ofiev Dn acest gen a fost Dragostea celor trei portocale, compusC pentru opera din
%hicago dar montatC ulterior i Dn uropa i "usia.
Maurice 4avel 0n. 2 martie 1126, %iboure 3 d. 21 decembrie 19?2, Paris4 a fost
un compozitor francez impresionist, celebru mai ales datoritC muzicii de balet pentru orchestrC Dn
Do ma<or (ol>ro, compusC Dn 1921, una din ultimele piese compuse Dnainte ca boala sC3l condamne
la tCcere. )a Dnceputulsecolului al ## personalitatea puternicC a diri<orului i compozitorului
(."avel s3a impus Dn lumea muzicalC prin interpretCri artistice i prin noutatea lucrCrilor sale
muzicale cu rafinate sonCritC i impresioniste i un pronun at colorit folcloric. Pianist remarcabil
dedicC primele sale lucrCri acestui instrument9 menuet antic, habanera, pavanC pentru o infantC
moartC9 dovedind o Dnclina ie deosebitC pentru dans> de la dansul din epoca barocului panC la cel
modern9 vals, fo7 strot dar i pentru blues. "avel reinvie spiritul clasic francez Dn sonatinC pentru
pian i Dn suita preclasicC (ormEntul lui %ouperin. ! scris 2 importante cicluri pentru pian9 8glinzi
i Suita 5aspard al noptii. Gn muzica dramaticC a scris o operC bufC Dntr3un act Y8ra spaniolCY. DupC
modelul lui Schubert a compus 1 valsuri nobile i sentimentale, transformate mai tErziu Dn baletul
!D)!ID! sau )imba<ul -lorilor. (ai compune suita pentru voce i orchestrC S''"Z!D!,
rapsodia spaniolC. %ea mai popularC crea ie a sa simfonicC este *8)"8@) 3 conceput pe un ritm
ostinat care persistC panC la sfEr itul lucrCrii.
0gor Fiodorovici Stravinski 0n. 12 iunie 1112, )omonosov, d. K aprilie 1921, ;eH Ior$4 a fost un
compozitor modern de muzicC clasicC tonalC, originar din "usia, unul din cei mai importan i
muzicieni din prima <umCtate a secolului al ##3lea. S3a fCcut cunoscut i ca pianist virtuoz i
diri<or, a readus Dn actualitate i a revolu ionat muzica de balet.
Igor Stravins$i s3a nCscut la 8ranienbaum 0astCzi )omonosov4, Dn apropiere de St. Petersburg. -ace
studii de Drept, dar ia i lec ii de pian, apoi devine elevul compozitorului ;i$olai "ims$i3
=orsa$ov, reputat maestru Dn arta orchestra iei. Primele lucrCri ale tEnCrului Igor, 8ocuri de
artificii i -cherzo fantastic, entuziasmeazC pe Serghei Diaghilev, conducCtorul vestitelor I(allets
5ussesI din Paris, care Di comandC compozi ii pentru ansamblul sCu. "ezultatul este muzica de
balet .asDrea de 8oc, a cCrei reprezenta ie Dn 1910 stupefiazC, dar i entuziasmeazC publicul
parizian, con tient cC se aflC Dn pragul unui nou stil Dn muzicC. @rmeazC .etru ka 019114, splendida
poveste muzical3coreograficC pe motive ale folclorului rus. %u urmCtoarea operC,-acre du
.rintemps 0YGncoronarea primCveriiY4, izbucne te DnsC scandalul, provocat nu atEt de spectacol, cEt
de originalitatea muzicii. Publicul se Dmparte Dn douC9 pe de o parte adeversarii, care nu se pot
DmpCca cu mi<loacele noi de e7presie muzicala, pe de altC parte entuzia tii sus inCtori ai noului gen.
volu ia ulterioarC a muzicii lui Stravins$i face din el reprezentantul necontestat al unui curent, ce
va fi numit muzicD modernD clasicD tonalD serialD.
Igor Stravins$i trece de la stilul neoclasic din .ucinella 01919319204, pe teme de Pergolesi,
sau Apollo $usagete 019214, la e7perimentele dodecafonicedin 4anticum -acrum ad honorem
-ancti $arci 019664. Gn ceea ce prive te muzica operisticC, Stravins$& adoptC un stil eclectic i
eterogen, rezultEnd Dn capodopere ca 3e 5osignol 0PrivighetoareaY, 191B4, Aedipus
5ex 019224, 4ariera unui libertin 019614. %ontactul cu muzica de <azz Di influen eazC compozi ia
celebrului ?bon< 4oncerto, pentru clarinet i orchestrC.
%!"!%/"IS/I%IA"-8"(9
[
Dansatorul masculin revine.
[
In ceea ce priveste e7presivitatea, munca nu a fost doar despre tehnica sau
divertisment ca in baletul clasic.
[
:ocabularul miscarii a fost eliberat.
[
8amenii au fost importanti, mai degraba decat corpul.
[
/eme unice9 Piesele erau adesea un act, si intotdeauna a cautat sa e7prime o singura
tema de3a lungul piesei.
[
%olaborare9 %oregrafii si dansatorii au colaborat cu designeri si muzicieni
stabiliti in ordine pentru a crea piese.
[
"eflectia gustului si temelor ruse.
Principalele productii
2nul 1itlul Co!pozitor Coregraf
Scenografie si
costu!e
1909 3e .avillon d0Armide ;i$olai /cherepnin (ichel -o$ine !le7andre *enois
1909 .rince 9gor !le7ander *orodin (ichel -o$ine ;icholas "oerich
1909 3e 8estin
;i$olai "ims$&3
=orsa$ov 0march from 3e
4oE d0Arused for
processional entr&4
(ichel -o$ine
0I3ezginkaI
IJopakI
I7repakI K
I8inaleI4
=onstantin
=orovin 0sets and
costumes4
(i$hail
5lin$a 0I3ezginkaI from 5
uslan and 3udmilla4
(arius
Petipa 0I3ezginka
I I30Aiseau d0ArI
K I&rand .as
4lassiEue
JongroisI4
)Non
*a$st 0costumes4
P&otr Il&ich
/chai$ovs$& 0I30Aiseau
d0ArI the *lue *ird pas de
deu7 from 7he -leeping
(eaut<4
!le7ander
5ors$& 0I4zardas
I4
!le7andre *enois
0costumes4
!le7ander
5lazunov 0I4zardasI from
;icolai 5oltz
0I$azurkaI4
Ivan
*ilibin 0costumes4
5a<monda4
(odest
(ussorgs$& 0IJopakI
)a$a I&opakI* from7he
8air at -oroch<ntsi4
-eli7 =chessins$&
0I$azurkaI4
(i$hail 5lin$a
0I$azurkaI from A 3ife
for the 7sar4
P&otr Il&ich /chai$ovs$&
0I7repakI from 7he
Nutcracker4
!le7ander 5lazunov
0I&rand .as 4lassiEue
JongroisI from 5a<mond
a4
P&otr Il&ich /chai$ovs$&
0I8inaleI from last mvt. of
the -econd -<mphon<4
1909 3es -<lphides -rNdNric %hopin (ichel -o$ine !le7andre *enois
0orch. !. 5lazunov, Igor
Stravins$&, !le7ander
/ane&ev4
1909 4l>opLtre !nton !rens$& (ichel -o$ine )Non *a$st
0additional music b& !.
5lazunov, (. 5lin$a, (.
(ussorgs$&, ;. "ims$&3
=orsa$ov, Sergei /ane&ev,
;. /cherepnin4
1910 4arnaval "obert Schumann (ichel -o$ine )Non *a$st
0orch. !. !rens$&, !.
5lazunov, !natol )iadov,
;. "ims$&3=orsa$ov, ;.
/cherepnin4
1910 -ch>h>razade ;i$olai "ims$&3=orsa$ov (ichel -o$ine )Non *a$st
1910 &iselle !dolphe !dam Oean %oralli !le7andre *enois
Oules Perrot
(arius Petipa
0revival4
(ichel -o$ine
0revisions4
1910 3es Arientales
%hristian
Sinding 05ondoletto
giocoso op.#"M'orch. Igor
Stravins$&, for IDanse
-iamoiseI4
:aslav
;i<ins$& )IDanse
-iamoiseIand I@a
riationI*
=onstantin
=orovin 0sets \
costumes4
dvard
5rieg )-mNtroll op.21A?,
from 3<ric .ieces (ook
(ichel -o$ine
)Non *a$st
0costumes4
O orch. Igor Stravins$&,
for I@ariationI*
1910 7he 8irebird Igor Stravins$& (ichel -o$ine
!le7ander
5olovine 0sets and
costumes4
)Non *a$st
0costumes4
1911 3e -pectre de la 5ose %arl (aria von Leber (ichel -o$ine )Non *a$st
1911 Narcisse ;i$olai /cherepnin (ichel -o$ine )Non *a$st
1911 .etrushka Igor Stravins$& (ichel -o$ine !le7andre *enois
1911 -;an 3ake P&otr Il&ich /chai$ovs$& (arius Petipa
=onstantin
=orovin 0sets4
)ev Ivanov
!le7ander 5olovin
0sets \ costumes4
(ichel -o$ine
0revisions4
1912 30aprPs,midi d0un faune %laude Debuss& :aslav ;i<ins$& )Non *a$st
1912 Daphnis et 4hlo> (aurice "avel (ichel -o$ine )Non *a$st
1912 3e Dieu (leu "e&naldo 'ahn (ichel -o$ine )Non *a$st
1912 7hamar (il& *ala$irev (ichel -o$ine )Non *a$st
191? /eux %laude Debuss& :aslav ;i<ins$& )Non *a$st
191? 3e sacre du printemps Igor Stravins$& :aslav ;i<ins$& ;icholas "oerich
191? 7rag>die de -alom> -lorent Schmitt *oris "omanov Serge& Sude&$in
191B 3a l>gende de /oseph "ichard Strauss (ichel -o$ine )Non *a$st
191B 3e 4oE d0Ar ;i$olai "ims$&3=orsa$ov (ichel -o$ine
;atalia
5oncharova
/osephslegende "ichard Strauss :aslav ;i<ins$&
Oosep (aria
Sert 0sets4, )Non
*a$st and
!le7andre *enois
0costumes4
1916 -oleil de Nuit ;i$olai "ims$&3=orsa$ov )Nonide (assine (i$hail )arionov
191K 3as $eninas
)ouis !ubert, 5abriel
-aurN 0.avane4, (aurice
"avel 0Alborada del
gracioso4, mmanuel
%habrier 0$enuet
pompeux4
)Nonide (assine
Oosep (aria
Sert 0costumes4
1912 .arade ri$ Satie )Nonide (assine Pablo Picasso
1919 3a (outiEue fantasEue
5ioachino
"ossini arr 8ttorino
"espighi
)Nonide (assine !ndrN Derain
3e 7ricorne )?l
-ombrero de 7res .icos*
(anuel de -alla )Nonide (assine Pablo Picasso
7he gardens of
Aranjuez 0neH version
of 3as $eninas4
5abriel -aurN, (aurice
"avel, mmanuel %habrier,
!ubert
)Nonide (assine
Oosep (aria Sert
0vestuari4
1920 3e chant du rossignol Igor Stravins$& )Nonide (assine 'enri (atisse
1920 .ulcinella Igor Stravins$& )Nonide (assine Pablo Picasso
1920
(allet de l0astuce
f>minine or4imarosiana
Domenico %imarosa )Nonide (assine Oosep (aria Sert
1921 4hout Sergei Pro$ofiev )Nonide (assine (i$hail )arionov
1921 -leeping .rincess P&otr /chai$ovs$& (arius Petipa )Non *a$st
1922 5enard Igor Stravins$&
*ronislava
;i<ins$a
(i$hail )arionov
192? 3es Noces Igor Stravins$&
*ronislava
;i<ins$a
;atalia
5oncharova
192B 3es (iches -rancis Poulenc
*ronislava
;i<ins$a
(arie )aurencin
192B 3es 8Lcheux 5eorges !uric
*ronislava
;i<ins$a
5eorges *raFue
192B 3e 7rain (leu Darius (ilhaud
*ronislava
;i<ins$a
'enri
)aurens 0sets4,
5abrielle
%hanel 0costumes4,
Pablo Picasso
0fondali4
1926 3es matelots 5eorges !uric )Nonide (assine Pere Pruna
1926 Qeph<r et 8lore :ernon Du$e )Nonide (assine 5eorges *raFue
192K /ack in the (ox
ri$ Satie
0orch. (ilhaud4
5eorge
*alanchine
!ndrN Derain
192K .astorale 5eorges !uric
5eorge
*alanchine
Pere Pruna
192K 5omeo and /ulieta %onstant )ambert
(a7
rnst 0curtain4
and Ooan
(ir] 0sets and
costumes4
1922 3a chatte 'enri Sauguet
5eorge
*alanchine
;aum 5abo
1922 $ercure ri$ Satie )Nonide (assine Pablo Picasso
1922 .as d0acier Sergei Pro$ofiev )Nonide (assine 5eorge Oaculov
1921
Apollon
musagPte0Apollo4
Igor Stravins$&
5eorge
*alanchine
!ndre *auschant
0scene4
%oco
%hanel 0costumi4
1929
3e fils prodigueM
.rodigal -on
Sergei Pro$ofiev
5eorge
*alanchine
5eorges "ouault