Sunteți pe pagina 1din 2

Istoria baletului in Romania

În 1924, la trei ani de la instituţionalizarea Operei Române (fosta denumire a Operei


Naţionale Bucureşti), Anton Romanovski se stabileşte în România, punând bazele primei
companii de balet. De origine poloneză, fostul prim-solist dansase alături de Vaslav
Nijinsky, Anna Pavlova, Tamara Karsavina şi Mathilda Kshesinskaia. Primele spectacole
de balet pe care le pune în scena sunt puternic influenţate de stilul marelui coregraf
Mihail Fokin.

În 1929, Vera Carally, absolventă a Şcolii Imperiale de Balet din Moscova, fostă prim-
solistă a Teatrului Balşoi şi membră a companiei „Baletele Ruse”, condusă de Serghei
Diaghilev, preia conducerea companiei. Ea montează în 1932 „Lacul lebedelor” de Piotr
Ilici Ceaikovski, dupa coregrafia originală, cu o distribuţie alcatuită în întregime din
dansatori români. În acelaşi an sunt prezentate în premieră mai multe balete românesti:
„La Piaţă” şi „Demoazela Măriuţa” de Mihail Jora, „Nunta în Carpati” de Paul
Constantinescu.

Prima maestră de balet a companiei bucureştene a fost Floria Capsali, a cărei activitate
începe din 1938. Ea reorganizează trupa de balet, mărind-o, promovează tinerii interpreţi
în rolurile principale şi formează o generaţie de asistenţi de care se ocupă îndeaproape. În
lucrari ca “Taina” de Mihai Andricu, “Priculiciul” de Zeno Vancea sau “Carnavalul” de
Robert Schumann, ea creează un autentic amestec între folclor şi dansul cult.

După cel de-al doilea război mondial, sunt invitaţi maeştri de balet şi coregrafi ruşi: Seda
Vasilieva (“Fântâna din Baccisarai” de Boris Asafiev), Ivan Kurilor (“Şeherazada” de
Nicolai Rimski-Korsakov şi “Macul rosu” de Reinhold Glier) şi Igor Smirnov (“Călăreţul
de aramă” de Reinhold Glier).

Începând din 1953, dupa inaugurarea actualei clădiri a Operei Naţionale Bucureşti,
repertoriul se îmbogăţeşte cu divertismente de balet şi miniaturi coregrafice care
însumeaza aproximativ 50 de lucrări create în stiluri diferite, de la academic la neoclasic
şi modern: “Rapsodia română” de George Enescu, “Preludiu la după-amiaza unui faun”
de Claude Debussy, “Rapsodia albastră” de George Gershwin, “Şeherazada” de Nicolai
Rimski Korsakov etc.

În 1957, Oleg Danovski reia “Lacul lebedelor”, Tilde Urseanu creează “Spărgătorul de
nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski, iar Vasile Marcu pune în scenă “Giselle” de Adolphe
Charles Adam, “Frumoasa din pădurea adormită” de P.I. Ceaikovski şi “Romeo şi
Julieta” de Serghei Prokofiev. Printre coregrafiile originale se numară “Concertul în fa”
de George Gershwin şi “Simfonia fantastică” de Hector Berlioz în coregrafia lui Oleg
Danovski, “Tricornul” de Manuel De Falla şi “Şeherazada” de N. Rimski-Korsakov în
coregrafia lui Vasile Marcu, “Bolero” de Maurice Ravel, “Petruşka” de Igor Stravinski,
“Mica serenadă” de Wolfgang Amadeus Mozart şi “Simfonia neterminată” de Franz
Schubert în coregrafia Tildei Urseanu. În acelasi timp, repertoriul companiei de balet
propune lucrări româneşti ca “Haiducii” de Hilda Jerea, în coregrafia lui Vasile Marcu,
“Călin” de Alfred Mendelssohn, în coregrafia Tildei Urseanu, “Prinţ şi cerşetor” de
Laurenţiu Profeta, “Nastasia” de Cornel Trăilescu, în coregrafia lui Oleg Danovski.

Prim-solişti ai companiei, datorită interpretării lor artistice de excepţie, apreciată nu doar


cu ocazia participării lor la concursurile internaţionale de balet sau la festivalurile de gen,
ci şi cu prilejul nenumăratelor turnee pe care le efectuează o lungă perioadă de timp,
primesc recunoaşterea internaţională care îi îndreptăţeste la un loc în galeria marilor stele
ale baletului: Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ştefanschi,
Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Gheorghe Cotovelea, Marinel Ştefănescu,
Petre Ciortea, Ioan Tugearu, Rodica Simion.
Începând din 1965, după turneul susţinut la Paris cu spectacolul lui Stere Popescu,
“Ciocanul fără stăpân” de Pierre Boulez, mulţi balerini aleg să-şi continue cariera în
străinătate, predând ca maeştri de balet sau pedagogi: Magdalena Popa, Sergiu Ştefanschi
(Canada), Marinel Ştefanescu, Ştefan Bănică, George Bodnarciuc (Italia), Pavel Rotaru,
Marin Boeru (SUA), Aurora Rotaru (Suedia), Cristina Hamel, Florentina Cristali, Rodica
Simion (Germania), Gelu Barbu (Spania), Gigi Căciuleanu, Ruxandra Racovitza (Franţa).

De-a lungul anilor, personalităţi consacrate ale scenei internaţionale au interpretat


spectacole de neuitat pe scena ONB: Vladimir Vasiliev, Ekaterina Maximmova, Mihail
Barîşnikov, Maina Gielgud, Elisabeth Platel, Jean Guizerix, Willfried Piollet, Margot
Fonteyn, Birgit Culberg, Mats Ek, Andrian Fadeev, Anton Bogov, Giuseppe Picone,
Alina Cojocaru, Johan Kobborg. De asemenea, publicul fidel reprezentaţiilor de balet ale
ONB a avut ocazia să aplaude cu admiraţie trupele teatrelor: Teatrul din Kirov, Teatrul
Balşoi din Moscova, Royal English Ballet din Londra, Hamburg Ballet, Miami Atlanta
Ballet din SUA, Culberg Ballet din Suedia, Opera din Atena, Komische Oper din Berlin,
dar şi companiile de dans contemporan conduse de Gigi Căciuleanu, Karine Saporta,
Joseph Nadj şi Nederlands Dans Theatre.

Dupa 1990, sub conducerea artistică a lui Ioan Tugearu (1990-1993), a Ilenei Iliescu
(1993-2001), a lui Mihai Babuşka (2001-2008) şi a lui Gheorghe Iancu (2008-2009)
repertoriul companiei de balet cuprinde titluri ca: “Romeo şi Julieta” de Serghei
Prokofiev, “Cocoşatul de la Notre Dame” (colaj muzical), “Anna Karenina” de P. I.
Ceaikovski, în coregrafia lui Ioan Tugearu, “Frumoasa din pădurea adormită” de P. I.
Ceaikovski, „Carmina Burana” de Carl Orff, “Spărgătorul de nuci” de P. I. Ceaikovski,
“Roşu şi Negru” de Livia Teodorescu – Ciocănea, în coregrafia Alexei Mezincescu,
“Daphnis şi Chloe” de Maurice Ravel în coregrafia lui Gelu Barbu, “Baiadera” de
Ludwig Minkus, “Corsarul” de Adolphe Charles Adam după coregrafia lui Marius
Petipa, “Simfonia fantastică” de Hector Berlioz în coregrafia lui Gigi Căciuleanu sau
ultimele producţii: “Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski şi “Femei” (colaj muzical) în
coregrafia lui Gheorghe Iancu.

Începând din mai 2009, Compania de Balet a Operei Naţionale Bucureşti este
manageriată artistic de fosta prim-balerină, în prezent coregrafă şi maestră de balet, prof.
dr. Simona Şomăcescu.