PINA BAUSCH

(27 iulie 1940 – 30 iunie 2009)

„Coregrafa sufletelor”
SLIDESMANIA

Realizat: Bostan Andrei

 PINA BAUSCH
- reprezentantă de primă mărime a școlii germane de balet și o
importantă inovatoare a dansului modern din a doua jumătate
a secolului al XX-lea.

- pionier al teatrului de dans modern și unul dintre cei mai

influenți coregrafi ai secolului XX.

- Distinsă cu cele mai mari premii și distincții la nivel

mondial, Pina Bausch este unul dintre cei mai importanți
coregrafi contemporani.

- recunoscută pentru originalitatea spectacolelor sale, Pina

Bausch a inventat conceptul de teatru-dans.
„Nu mă interesează cum se mișcă
SLIDESMANIA

oamenii, ci ce îi mișcă”
 ◢ S-a născut sub numele de Filip Bausch la Solingen în 1940,
PINA BAUSCH dar mai târziu va dobândi renume mondial sub pseudonimul
„PINA”.
Copilăria ◢ Copilăria o petrece alături de părinții săi care conduceau un
han și un mic hotel în orașul german Solingen. Ea a învățat
să observe oamenii, în special ceea ce îi mișcă profund.

◢ În piesele ei ulterioare, pare să existe ceva din această

atmosferă a copilăriei timpurii: se cântă muzică, oamenii vin
și pleacă, spun despre dorul lor de fericire.

◢ Experiența timpurie a războiului se va reflecta și în piesele

sale, ca o izbucnire bruscă de panică, ca o frică de un pericol
fără nume.

◢ Încă în copilărie a luat lecţii de balet, iar la doar 14 ani şi-a

început studiile de dans la Facultatea Folkwang din Essen,
unde a studiat dansul și pedagogia dansului.
SLIDESMANIA
 ◢ Cea care a devenit una dintre figurile-cheie ale dansului
PINA BAUSCH modern a început dansul târziu, la vârsta de 14 ani, la o
şcoală dirijată de unul dintre cei mai influenţi coregrafi
Tinerețea/Cariera germani, Kurt Jooss (un reprezentant important al dansului
în Germania interbelică a cărui  capodoperă împotriva
războiului „The Green Table” (1932) încă mai are
reprezentaţii).

◢ În 1958, a primit o bursă pentru a-şi continua studiile în

Statele Unite, unde a lucrat cu José Limon (unul dintre cei
mai influenți dansatori și coregrafi din istoria dansului
modern), Antony Tudor (dansator, profesor
și coregraf american de origine britanică, care a dezvoltat
așa-numitul balet psihologic) şi alţii la Juilliard School. Aici
s-a familiarizat cu tehnicile şi conceptele performative ale
creatorilor de şcoală, Martha Graham şi José Limon
„Iubesc să dansez
pentru că mi-e ◢ După ce a obţinut o bursă la Juilliard School din New York,
teamă să vorbesc, a dansat la Opera din Paris.
și când mă mișc,
SLIDESMANIA

atunci pot să simt”

 ◢ La începutul carierei, Pina Bausch a dansat cu compania lui
PINA BAUSCH Tudor, New American Ballet la Metropolitan Opera şi cu

Tinerețea/Cariera Paul Taylor (unul dintre cei mai ilustri coregrafi americani
ai secolului XX). În autobiografia sa, acesta o descria ca pe
„una dintre cele mai fine persoane pe care le-am văzut
vreodată”. Ca dansatoare „brăzda podeaua, uşor inegal,
precum un compas hârtia”.

◢ În 1962, Pina Bausch se întoarce în Germania şi începe să

lucreze cu Jooss’s Folkwang Ballet ca solistă. Preia
coregrafia, primul său proiect fiind „Fragment”, realizat în
1968. I-a urmat lui Jooss, devenind directorul companiei în
anul următor.

◢ În 1973 a preluat conducerea artistica a „Baletului Scenelor”

din Wuppertal, redenumit atunci în „Teatrul de Dans
Wuppertal” („Tanztheater Wuppertal”).
SLIDESMANIA
 PINA BAUSCH
Tinerețea/Cariera ◢ La Tanztheater Wuppertal creează primul său spectacol,
„Fritz”,  pe muzică de Wolfgang Hufschmidt. 

◢ Dar ceea ce a atras atenţia lumii dansului a fost spectacolul

din 1975 „Sacre du Printemps” (Stravinsky) pe o scenă
acoperită cu murdărie. A reluat acest spectacol pentru Paris
Opera Ballet în 1997.

◢ În această funcție este responsabilă pentru o nouă abordare a

baletului „Sacre du Printemps” (1975), devenit celebru
datorită ruperii radicale de estetica baletului clasic.  
SLIDESMANIA
 PINA BAUSCH
„Dansați, dansați, sau suntem
❑ Bausch s-a inspirat pierduți ” german antebelic, iar
din expresionismul
creaţiile sale au schimbat percepţia asupra spectacolului de dans,
adăugându-i o dimensiune teatrală, aparent discontinuă, cu decoruri
uneori absurde, elaborate şi neobişnuite, precum un covor de
garoafe sau un zid prăbuşindu-se.

❑ Limbajul coregrafic al Pinei Bausch s-a dezvoltat treptat, în strânsă

colaborare cu membrii propriului ansamblu. Interpreții au fost
încurajați să-și transpună propriile gesturi și trăiri într-un dans
caracterizat de emotivitate, izbucniri agresive și elemente iterative.
O temă principală a dansurilor este problematica relațiilor
interumane. În opera târzie se pot remarca mai des elemente de
factură lirică și influențe din alte culturi. 

❑ Vârfurile carierei sale au fost, după mulţi critici, cele două

SLIDESMANIA

spectacole din 1975 şi 1978, „Sacre du printemps/The Rite of

Pina Bausch în „Café Müller” la Wuppertal
Spring”, respectiv „Café Muller”. (Germania), 1994.
Foto: Maarten Vanden Abeele
 „Violenţa sentimentelor” nu e o figură de stil atunci când vine
vorba despre stilul impus de Pina Bausch în dansul contemporan
începând cu anii ‘70. Contrastul, repetiţia obsesivă, echilibrul
fragil între tehnica baletului clasic şi temele preluate din arta
dramatică, toate au fost încercate cu o echipă care funcţionează
perfect. Aşa a lucrat Pina Bausch întotdeauna, de la Ifigenia în
Tauris din 1973, trecând prin Ritualul primăverii în 1975 şi Café
Müller în 1978 şi ajungând la Bamboo blues în 2007.

În spatele paşilor dansatoarei, dincolo de viziunea sa regizorală,

în profunzimea coregrafiilor care îi poartă semnătura, mai presus
de estetică există sentimente. Spectacolele sale nu sunt
odihnitoare sau relaxante, ci scormonesc cu încăpăţânare în
profunzimea trăirilor autentice.

Dacă vorbim despre postmodernism în dans, Pina Bausch este

aceea care l-a inventat. Tabuurile sunt dinamitate, corpul are voie
să se mişte liber, aparent haotic, iar senzualitatea castă e înlocuită
cu o sexualitate aproape expusă. Femeile sunt de cele mai multe
ori îmbrăcate în rochii vaporoase, în culori aprinse, frizând
SLIDESMANIA

lascivitatea.
 PINA BAUSCH
Lucrări
◢ În crearea unui spectacol, PINA pornește de la o întrebare importantă la care actorul/dansatorul răspunde
trecând prin filtrul său problematica respectivă; improvizația este generatoare de răspunsuri, iar tehnica
repetiției mișcărilor este evolutivă pentru dansator/actor/interpret și transmite emoție spectatorului.
◢ Repetiția mișcărilor nu face altceva decât rafineze mesajul, să potențeze energia transmisă în sală, repetiția
mișcărilor nu este una mecanică, pe orizontală, pentru dansator/actor/interpret, ci este una a acumulărilor, pe
verticală.
◢ Repertoriul (coregrafic și interpretativ) – 46 de piese create și jucate de Pina Bausch și Compania sa (Adagio,
Orfeu și Eurydike, Ritualul primăverii, Cele șapte păcate capitale, Vals, Garoafe, Café Müller, Kontakthof - cu
bărbați și femei cu vârsta de peste 65 de ani, etc) - a văzut lumina rampei în stagiuni și turnee între anii 1973-
2009; filmografia cu și despre mișcarea Tantztheater Wuppertal Pina Bausch și despre personalitatea Pinei
este, de asemenea, bogată: 15 lucrări (mini-serii, filme și documentare) care acoperă viața artistică și cea
privată a celei care a revoluționat mișcarea teatrală și de dans de după a doua jumătate a secolului al XX-lea și
în primul deceniu al secolului al XXI-lea.
SLIDESMANIA
 PINA BAUSCH
„Le Sacre du
printemps/
The Rite of Spring ”
SLIDESMANIA
 ❑ „Sacre du Printemps” (1975), devenit celebru datorită
ruperii radicale de estetica baletului clasic.  

❑ Piesa se înscrie în limitele dansului modern

convenţional, atipică în contextul creaţiilor sale
experimentale ulterioare şi demonstrează o coregrafie
riguroasă, cu o sensibilitate şi o forţă de expresie
neobişnuite.

❑ Pina Bausch respinge orice asociații folclorice. Dar

returnează baletul la conceptul de ritual, la cruzimea
ei. Tema dominanței este puternică. Sunt ostatici la
agresiunea și cruzimea înconjurătoare.

❑ Pina Bausch propune în viziunea sa coregrafică o

reîntoarcere la fundamentul esenței umane. Pământ
umed împrăștiat pe toată scenă, multă piele și
costumație semi-nud, păr desprins, tălpi goale.
SLIDESMANIA

Asistăm încă de la primele scene la o alegorie a

creației. O construcție alcătuită simplu, cu materiale
accesibile: Pământ (material), Extazul mișcării ca
 „Le Sacre du printemps”

PINA BAUSCH creează un teatru de

circumstanţă şi atmosferă, în care textul e muzica
sau dicteul automat, iar jocul de scenă este o
îmbinare de gesturi, clişee stereotipe şi structuri
coregrafice la limita dintre dans, pantomimă, gag
şi acrobaţie.
SLIDESMANIA
 PINA BAUSCH
„Café Müller”
un spectacol de suflet
SLIDESMANIA
 „Café Müller”
un spectacol de suflet

❑ O explorare epocală şi cuprinzătoare a corpului în toate

direcţiile şi – chiar în cazul unei coregrafii geniale – mult mai
mult decât un simplu limbaj al baletului între alte limbaje, l-a
constituit teatrul-dans al PINEI BAUSCH.

❑ A avut un rol important in dezvoltarea teatrului-dans. “Café

Muller” este un spectacol teatru-dans. Din punct de vedere
estetic, conceptul își are originea in așa numitul “Ausdrück
tanz” dans de origine germana, în activitatea lui Kurt Jooss la
Folkwang-Hochschule din Essen, precum și în dansul modern
american, unde prima generație de mari coregrafi ai teatrului-
dans a studiat, uneori timp îndelungat, la New York.
SLIDESMANIA
 Iată cum descria
Pina Bausch teatrul-dans pe care l-a creat:

"Nu este vorba nici despre artă, nici despre competenţa

tehnică a soliştilor, ci despre viaţa în sine. Ne-am dorit
să găsim un limbaj pentru viaţa în sine. Există mai
multe moduri în care putem fi înţeleşi de semenii noştri,
în cele mai diverse situaţii. Spectacolele de dans pe
SLIDESMANIA

care le prezentăm publicului trezesc sentimente,

amintiri şi speranţe care le sunt comune tuturor
fiinţelor umane".
 ❑ Una dintre cele mai importante creaţii timpurii, „Cafe Müller”
1978 are la bază amintiri din copilărie, legate de restaurantul
şi hotelul conduse de către părinţii săi.

❑ Acest gen de spectacole sunt înrădăcinate în cotidian,

înfățișează oamenii și relațiile dintre aceștia. Chiar daca “Café
Muller” este un spectacol din 1978, subiectul lui este încă de
actualitate, prezentând oameni obișnuiți și modul lor de
conviețuire într-o societate degradată. “Café Muller” este unul
dintre cele mai cunoscute spectacole ale coregrafei. Este
povestea singurătății cauzată de dragoste și trădare. Un
spectacol plin de emoție aflat parca la granița dintre vis și
realitate.

❑ Spectacolul s-a născut din dorința de a exprima o stare de

spirit și poartă cu sine o aura de sublim. Pe o scena sufocată
de mese și scaune își fac apariția șase personaje care ne
vorbesc, într-un limbaj gestual, despre problemele care îi
frământă. Locul în care se desfășoară acțiunea, pare a fi o
cafenea, un loc public, un loc inspirat din realitate. În acest
SLIDESMANIA

univers creat de actorii-dansatori, care prin jocul lor

construiesc și distrug spațiul pe tot parcursul spectacolului, ne
este prezentată o poveste plină de încărcătură emoțională.
 „Café Müller”
un spectacol de suflet
❑ Ritmul repetitiv- obsesiv, liniște apoi izbucnirea violentă, bruscă,
puternică, sunt elementele ce înrămează întreaga punere în scenă.
Tocmai din acest motiv, spectacolul Pinei Bausch, are în centrul
atenției gesturile hipnotizante ale actorilor.

❑ Dar dincolo de frumusețea supremă a mișcării, a dansului, “Café

Muller” este povestea singurătății și a suferinței cauzate de iubire.

❑ Vestimentația albă, marchează naivitatea, inocența și ajută

totodată la descifrarea spațiului interior: un spațiu atemporal, pur,
lipsit de orice minciună. Aici, personajele învață să iubească, sa
rănească, să sufere. În opoziție cu acest spațiu privilegiat, există
exteriorul, locul unde totul se află sub emblema măștii. Aspect
confirmat chiar de aparitia unui alt personaj, femeia cu perucă
roșie și îmbrăcăminte de stradă, accesorii care, prin stridența lor,
întăresc sugestia unui spațiu al măștii.
❑ La Pina Bausch, spaţiul este un partener de sine stătător al dansatorilor, ce pare a marca timpul dansului prin comentarea
SLIDESMANIA

derulărilor corporale: în “Café Müller”, scaunele răsturnate devenite environment depun mărturie pentru mişcările aprige şi
pline de pasiune care tocmai s-au consumat. Dansul şi spaţiul reprezintă o dinamică coerentă. De-a lungul timpului, câmpul
cu mii de “garoafe” din aceeaşi lucrare este călcat în picioare, cu toate că, la început, dansatorii încă mai evită cu grijă să
calce pe flori.
 PINA BAUSCH
◢ A fost distinsă cu Deutscher Tanzpreis (un prestigios premiu
Premii și distincții pentru dans artistic în Germania) în 1995.
◢ În 1999, ea a fost destinatarul Premiul Europa de Teatru
(un premiu al Comisia Europeană pentru o personalitate care
a „contribuit la realizarea evenimentelor culturale care
promovează înțelegerea și schimbul de cunoștințe între
popoare”).
◢ În 2008, orașul Frankfurt pe Main i-a acordat prestigiul său
Premiul Goethe (un premiu pentru realizare "demn de
onoare în memoria lui Johann Wolfgang von Goethe"realizat
de orașul Frankfurt pe Main, Germania).
◢ A fost aleasă membru de onoare străin al Academia
Americană de Arte și Științe în anul 2009.
◢ Printre onorurile acordate lui Bausch se numără și Marea
Britanie Premiul Laurence Olivier (recunoașterea
SLIDESMANIA

excelenței în teatrul profesional din Londra) și a Japoniei

Premiul Kyoto (cel mai înalt premiu privat din Japonia
pentru realizările pe tot parcursul vieții în arte și științe).
 PINA BAUSCH
❑ Producția germană Dancing Dreams/Tanztrӓume redă
experiența inedită a unor tineri care repetă timp de aproape un
Dancing Dreams
an spectacolul de dans Kontakthof de faimoasa coregrafă Pina
Bausch.

❑ Spectacolul de dans Kontakthof poartă semnătura

inconfundabilă a coregrafei Pina Bausch și vorbește despre
diversele forme pe care le poate lua interacțiunea dintre
oameni, întâlnirile dintre un el și o ea, căutarea dragostei și a
afecțiunii cu toate neliniștile, dorințele și îndoielile care vin
odată cu asta.

❑ În fiecare sâmbătă, 40 de elevi din Wuppertal, cu vârste

cuprinse între 14 și 18 ani, au repetat sub îndrumarea
dansatoarelor Jo-Ann Endicott și Bénédicte Billiet și sub
intensa observație a Pinei Bausch.
SLIDESMANIA
 ❑ Filmul Dancing Dreams, de Anne Linsel și Rainer Hoffmann
redă repetițiile elevilor care culminează cu seara premierei
spectacolului. Adolescenții sunt surprinși făcând primele lor
încercări stângace de a transforma ideile și elementele dansului
PINA BAUSCH
în mișcare, coregrafie și de a dezvolta o expresie proprie a
corpului. În decursul unui an tinerii se descoperă iar procesul
Dancing Dreams
prin care trec îi ajută să se maturizeze.

❑ A lucrat cu regizorul Pedro Almodovar pentrul filmul Vorbeşte

cu ea/Habla con ella în care dansează un fragment din
spectacolul Cafe Müller, iar Federico Fellini a distribuit-o în
pelicula Şi corabia înaintează/E la nave va.

❑ Dancing Dreams este ultima sa peliculă și prezintă cel din urmă

interviu cu faimoasa coregrafă și dansatoare.

❑ Filmul Dancing Dreams a avut premiera mondială în 2010 la

Festivalul Internațional de Film de la Berlin, în cadrul secțiunii
Berlinale Special și a primit mențiunea specială a Juriului la
Dance on Camera Festival din New York.
SLIDESMANIA
 PINA
Regia: Wim Wenders
Scenariul: Wim Wenders
Premii Oscar 2012 - cel mai bun documentar (lungmetraj -
nominalizat)
Premii Academia Europeană de Film 2011- cel mai bun
documentar - câștigător

„PINA este un film pentru Pina Bausch”.

Filmat 3D cu ansamblul companiei de dans Pina Bausch din
Wuppertal, acest lungmetraj ilustrează amețitoarea și
inimitabila artă a marii coregrafe germane. Invitând
spectatorul într-o senzuală și uimitoare călătorie într-o nouă
dimensiune pe scena legendarei companii de dans, filmul îi
însoțește pe dansatori și în afara teatrului, în oraș și în
peisajul industrial din jurul Wuppertalului, locul care a fost
SLIDESMANIA

căminul și centrul activității creatoare a Pinei Bausch timp

de mai bine de 35 de ani.
 PINA
Dansurile unice gândite de Pina Bausch, întrețesute cu momente de mișcare și gesturi
subtile, reprezintă structura principală a filmului, în care imaginile noi, filmate în 3D,
sunt completate de filmări de arhivă, ale reprezentanților oferite de compania condusă
de coregrafă după 1978. Dansatori din toate colțurile lumii - membri ai Tanztheater
Wuppertal - protagoniști ai câtorva
dintre spectacolele emblematice
pentru creația coregrafei (Café
Müller, Le Sacre du printemps,
Vollmond și Kontakthof), aduc,
unul câte unul, câte un omagiu în
cuvinte și mișcare, celei care le-a
fost mentor și sursă de inspirație,
deopotrivă. Din punct de vedere
cinematografic, dansurile din
SLIDESMANIA

PINA nu seamănă nici cu teatrul

filmat, nici cu ceea ce spectatorul
este obișnuit să vadă într-un spectacol de coregrafie propriu-zis.
 ❑ Din relatările articolelor de specialitate, rezumăm poate cea
PINA BAUSCH
mai importantă idee a carierei sale: întreaga sa activitate a
avut influențe reale, încă din copilăria acesteia.

❑ Criticii și scriitorii spun că operele sale au fost influențate în

mare măsură de realitate, de experiențe din copilărie, școală,
locurile în care aceasta a locuit sau a călătorit, având o
afinitate în a studia fiecare om din jur și de a descifra și a
transpune scenic fiecare experiență cu care s-a confruntat de-a
lungul timpului.

❑ Bausch a inițiat o metodă de creare a coregrafiilor care a fost

copiată la scară mare. Începea repetițiile punând dansatorilor
întrebări despre amintirile lor, despre viața zilnică și le cerea
SLIDESMANIA

apoi să ilustreze prin dans.

 ❑ Ideile și sentimentele erau adesea dure, precum frustrarea și
înstrăinarea, cruzimea și durerea, dar nu de puține ori erau
lucrate cu umor. Se zice că PINA obișnuia să spună „nu mă
interesează cum se mișcă oamenii, ci ce îi mișcă”.
PINA BAUSCH
❑ „caut altceva”, spunea ea, „posibilitatea de a-i face să simtă
ce înseamnă fiecare gest. Totul trebuie să vină din inimă,
trebuie să fie trăit”.

❑ Stilul ei se reflectă în creațiile coregrafilor europeni Jan

Fabre, Anne Teresa de Keersmaeker, Sasha Waltz și Alain
Platel. De asemenea, a influențat coregrafii americani de dans
contemporan pentru care grația dintre teatru și dans a devenit
una fluidă.

❑ Conceptul de teatru-dans a căpătat rotunjime în coregrafiile

sale – tragismul creat şi întreţinut prin acumulare, tensiunea
SLIDESMANIA

pe care o degajă imaginile din spectacole, curba dramatică pe

care o descriu poveştile de pe scenă sunt legate prin dans,
tehnică, virtuozitate şi graţie mai presus de toate.
 Bibliografie
● https://www.catchy.ro/pina-bausch-dance-dance-or-we-are-lost/84230
● http://noemimeilman.com/dans-dans-cu-pina-bausch/
● https://www.cinemagia.ro/filme/pina-485190/
● https://www.youtube.com/watch?v=JOJimR-hX6c
● https://www.ziuaconstanta.ro/divertisment/stiati-ca/pina-bausch-una-dintre-figurile-cheie-ale-dansului-modern-558
104.html
● https://www.scielo.br/j/rbep/a/y6NVpWRTJLdQyTDqSmFrJ9c/?format=pdf&lang=en
● https://www.youtube.com/watch?v=8x0rTFDmqxc&t=68s
● https://www.youtube.com/watch?v=uCiT4l8iV-Q
● https://zborprinnetarmuiteinchipuiri.wordpress.com/2011/11/30/cafe-muller-un-spectacol-de-suflet/
● https://www.youtube.com/watch?v=rXMluQ75k5g
● https://www.unatc.ro/cercetare/pedagogie/pdf/Dana_Rotaru-Actorul_de_Musical.pdf
● https://www.youtube.com/watch?v=mBJv1S5xYT4
SLIDESMANIA
 Vă mulțumesc
pentru atenție
SLIDESMANIA