Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Romana De stiinte Si Arte GHEORGHE CRISTEAArtele Spectacolului Coregrafie Anul II Madan Felix Cristian

Arta coregrafica
Coregrafia (uneori, scris i coreografia) reprezint o disciplin care are ca scop con tientizarea, ordonarea i producerea unor mi c ri ale corpului, ale c ror semnifica ie se leag de dans. Coregrafia este o art practicat de comunit ile omene ti din cele mai vechi timpuri, transmis ntre genera ii mai nti pe cale intuitiv (prin experien ) i mai apoi organizat ca o disciplin de sine st t toare. Pornind de la etimologia termenului, coregrafia desemneaz scrierea/notarea dansului. Legat de aceasta, coregrafia ca form de disciplin organizat a fost posibil odat cu inventarea unui sistem de notare prin care s se poat reconstitui mi c rile ini iale la un nivel mare de fidelitate, folosindu-se cuno tin e specifice n descifrarea respectivei nota ii. Totu i, dincolo de rigoare, coregrafia ncurajeaz i improviza ia, n special n cazul colii moderne de coregrafie. La un alt nivel de generalitate, coregrafia reprezint organizarea mi c rilor (figuri i pa i) n vederea producerii de spectacole de dans sau balet. Artistul care ndepline te aceast sarcin se nume te coregraf (sau coreograf). Coregrafii sau practican ii unei astfel de ocupa ii concep dansuri pe o tem dat sau pe baz de inspira ie; execut dansuri ca solist, ca partener sau ca membru al unei trupe de dansatori. Rolul coregrafului: y Realizeaz transpunerea ideilor coregrafice i regizorale la nivelul grupurilor de balerini i soli ti; y nregistreaz mi c rile de dans i aspectele lor tehnice i ndrum dansatorii pentru a sta i a se mi ca corect pentru a preveni accident rile; y Realizeaz adaptarea scenic (distribu ie de roluri, lumini, costume etc. ); - corelarea coregrafiei cu regia spectacolului; y Concep i monteaz din punct de vedere regizoral i artistic spectacole de dansuri i balet n vederea punerii acestora n scen ; y Efectueaz preg tirea individual care const n documentare literarmuzical , literar-coregrafic sau din literatura de istorie a artelor; y Se preg tesc pentru a intra efectiv n spectacol pentru a suplini lipsa unui personaj devenit indisponibil; y Organizeaz repeti ii intense pentru a asigura forma fizic a dansatorilor, pentru a urm ri i mbun t i evolu ia lor tehnic i artistic i pentru a ajunge la montajul coregrafic dorit; y Particip la procurarea materialelor necesare pentru spectacole i organizeaz n colaborarea cu al i profesioni ti ansamblul de costume, lumini, i alte elemente artistice; y Concepe dansuri pe o tema data sau pe baza de inspiratie pentru dansatori de la amatori pn la profesioni ti, companii de dans, teatru

Universitatea Romana De stiinte Si Arte GHEORGHE CRISTEAArtele Spectacolului Coregrafie Anul II Madan Felix Cristian

y y y

muzical, opera, spectacole de moda, film, televiziune, evenimente speciale; Coordoneaz activit ii privind organizarea spectacolelor astfel nct acestea s r spund exigen elor artistice de cel mai nalt nivel; Concep spectacole att din punct de vedere al coregrafiei ct i a p r ii de divertisment; Se preocup de preg tirea pentru repeti ii a dansatorilor n vederea evit rii accidentelor; Dansul spaniol Dansul popular romanesc (asemanari)

Dansul spaniol si dansul popular romanesc au la baza o serie de elemente tehnice bine conturate ce determin un specific na ional foarte pronun at.

Aceste doua dansuri reprezinta o manifestare artistic a colectivit ii bazat pe tradi ie, dansul folcloric s-a dezvoltat f r ncetare, s-a mbog it prin contribu ia dansatorilor pasiona i, care au transpus pe plan coregrafic, ntr-o maniera foarte expresiv , sentimentele i aspira iile colectivit i.

Toate aceste crea ii artistice ale omenirii s-au dezvoltat in acela i timp cu dezvoltarea popoarelor care le-au proodus, reflectndu-le talentul si caracteristicile spirituale si p strndu-se pana in zilele noastre cristalizate in forme artistice de o indiscutabila valoare.

Universitatea Romana De stiinte Si Arte GHEORGHE CRISTEAArtele Spectacolului Coregrafie Anul II Madan Felix Cristian

Passo Doble (Dans Spaniol) Masura muzicala este de 2/4, tempoul fiind de 60-62 masuri pe minut. Passo Doble este cel mai misterios dintre toate dansurile sportive. Nu exista foarte multe informatii legate de istoria acestui dans, iar despre originea lui se pot face doar supozitii. Un lucru este nsa cert: contine pasi simpli, de mars. Dansul Passo Doble este singurul dans latino-american ce nu isi are radacinile in cultura "Negro ", fiind originar din Spania, descoperit de asemenea si in Mexic. Numele de "Paso Doble" inseamna in limba spaniola "doi pasi" si se poate deosebi de "Paso a Dos" care semnifica "dans in doi". Conceptul de doi pasi se refera la natura de mars a pasilor de dans, care pot fi numarati cu 1, 2 pentru stanga, dreapta. Aceasta ar putea sa contrasteze cu descrierea lui alternative ca fiind Un pas spaniol, numit asa deoarece pe fiecare bataie a muzicii se calca doar o singura data. Passo doble este unul din multele dansuri spaniole traditionale care sunt asociate cu diferite aspecte ale vietii spaniole. Paso Doble s-a dezvoltat pe baza miscarilor matadorului in timpul coridelor. In acest dans partenerul este mult mai mult in centrul atentiei, partenerei revenindu-i rolul capei. Elementul de legatura intre corida si muzica acestui dans, este dat mai ales de caracteristica muzicii de mars folosita la inceputul coridei. Coridele dateaza inca din vechea Creta, si doar in anii 1700 a fost adoptata si de spanioli. Dansul acesta este ultimul dans ce se invata in timpul cursurilor de dansuri latino-americane, deoarece se bazeaza pe o coregrafie precis aranjata pe linia melodica, fiind un dans foarte dificil. Dansul Passo Doble a inceput sa castige popularitate in jurul anilor 1920, punctul culminant al popularitatii fiind atins in anul 1926. Paso Doble a fost acceptat ca dans de competitie dupa Al Doilea Razboi Mondial. In momentul in care incepe muzica de Passo Doble, instantaneu se creaza o atmosfera specific spaniola. Modul de prezentare a acestui dans este cu pieptul larg, umeri desfacuti indreptati in jos, cu gatul tras pe spate, iar capul este inclinat usor in fata spre in jos. Aceasta este pozitia toreadorului care trebuie sa aiba contact visual permanent cu taurul. Greutatea corpului este spre in fata, dar majoritatea pasilor ce merg spre in spate au conducere cu calcaiul. De obicei coregrafia este legata de structura melodica a dansului Espagna Cani, care este dansul tiganesc spaniol, acest dans avand trei bucati crescendo in muzica. Aceste momente sunt usor de remarcat datorita pozelor spectaculoase relalizate de catre dansatori, ceea ce adauga grandoare dansului. Contrar altor dansuri latino, n pasii spre fata tehnica labei piciorului este identica cu cea a mersului obisnuit (se ruleaza talpa dinspre calci spre vrf). Tinnd cont ca, n general, fiecarei batai muzicale i este alocat un transfer de greutate, ct si de faptul ca partenerii au, n general, cel putin doua puncte de contact, Passo Doble este un dans usor de nvatat. Din pacate, din cauza faptului ca n zilele noastre acest gen de muzica nu mai este la moda, Paso Doble este dansat cu predilectie n competitiile de dans sportiv.

Universitatea Romana De stiinte Si Arte GHEORGHE CRISTEAArtele Spectacolului Coregrafie Anul II Madan Felix Cristian

Nasterea dansului classic Ludovic al XIV- lea infiinteaza prima Academie de dans si profesionalizeaza baletul (1661). Directorul academiei este Charles Bauchamp, maestru de balet si inventatorul scrierilor coregrafice. Baletele aveau un caracter mitologic si galant. In aceeasi perioada incepe colaborarea dintre marele muzician Jean Baptiste Lully si Moliere, cand isi face aparitia si comedia balet, care cuprindea recitari, cantece, dansuri, coruri, glume, scamatorii etc. Aceasta Academie regala a fost pepiniera dansatorilor ca: Petipa, Vestris, Saint Leon, Ferrari, Taglioni . De-a lungul istoriei artei dansului, stilul, limbajul si mesajul spectacolului de balet, precum si si functiile si rolul creatorilor de spectacol (compositor, coregraf) au suportat multe modificari. Epoca de aur a baletului a fost atinsa in Romantism cand, prin creatiile exceptionale ale lui Ceaikovski si Petipa s-a ajuns la triumful dansului classic. Din mariajul lor artistic s-au nascut marile capodopere romantic ale genului , Lacul lebedelor, Frumoasa din padurea adormita, Spargatorul de nuci. Se fundamenteaza structura propriu-zisa a baletului ca spectacol, se stabilesc noi raporturi cu muzica si artele plastice, conturandu-se o tehnica a ideii creatiei coregrafice si o tehnica a miscarii si a gestului Creatia artistica Creatia este fidela realitatii Creativitatea este cea mai mare rebeliune din existenta. O persoana daca vrea sa creeze trebuie sa scape intai de toate conditionarile, altfel creativitatea nu va fii decat o copiere la indigo . Poti sa fii creator numai daca ai o personalitate bine conturata fara a-si insusi psihologia multimii. Psihologia multimii nu e creatoare; ea implica o viata de azi pe maine, mecanica, ce nu cunoaste dansul , cantecul, bucuria. In trecut , creatorii de toate felurile pictori , dansatori, muzicieni, poeti, sculptori au trebuit sa renunte la respectabilitatea din pura necessitate. Ei au fost nevoiti sa duca o viata boema, o viata de vagabond, pentru ca asta era singura lor posibilitate de a fi creatori. In viitor, nu mai e nevoie sa fie asa. Omenirea a ajuns acum la o rascruce . Am trecut de faza omului unidimensional, cu o minte primara, am epuizat aceasta faza. Acum avem nevoie de o faptura umana imbunatatita, tridimensionala , in care constiinta , compasiunea si creatvitatea sa stea la baza existentei sale . Constiinta inseamna a fii , compasiunea inseamna a simti , creativitatea inseamna a actiona. Fii iarasi << copil >> si vei fii creator. Toti copiii sunt creatori. Creativitatea are nevoie de libertate. Mintea, cunostiintele, prejudecatileinrobesc. Creativitatea necesita eliberarea de astea. Omul creator nu e un robot. Robotii nu sunt niciodata creatori , ei repeat ce li sa stocat in memorie. Asa ca fii iarasi copil. Toti copii , indifferent de locul in care se nasc , sunt creatori. Insa noi nu le permitem sa fie creaori, ne repezim asupra lor si le zdrobim si le omoram creativitatea, si ii invatam modul corect de a face lucrurile

Universitatea Romana De stiinte Si Arte GHEORGHE CRISTEAArtele Spectacolului Coregrafie Anul II Madan Felix Cristian

Omul creator incearca mereu sa faca lucrurile altfel, in stilul lui. Daca urmeaza modul correct de a face un lucru, n-ar fii niciodata creator, pentru ca modul correct inseamna modul descoperit de altii. Si modul correct inseamna ca va fi in stare sa faca ceva , sa devina un producator, un fabricant, un technician, dar nu un creator.

BIBLIOGRAFIE :
y Creativitatea Descatusarea fortelor interioare y www.Wikipedia.ro y Dansul sensuri ale corpului