Sunteți pe pagina 1din 9

1. Bownds, M. Biology of the mind, Bethesda: Fitgerald Science, 1990. 2. Chomsky N.

, Language and Thought, Mayer Bell, Wakefield, 1993. 3. Crammond D., Motor imagery, Trends in Neuroscience, 1997. 4. Dragnea A., Bota A., Teoria activitilor motrice, Ed. Didactic i Pedagogic, R.A., Bucureti, 1999. 5. Epuran M., Psihologia educaiei fizice, Ed. Sport-Turism, Bucureti, 1976. 6. Oliviero A., La mente, Milano, Rizzoli, 2001. 7. Pinker S., The language instinct, New York, William Morrow,1997. 8. Zlate M., Psihologia mecanismelor cognitive, Ed. Polirom, Bucureti, 2004. 9. www.edscuola.it/archivio/norme/edfisica Expresie corporal Insuirea noiunilor de motricitate i comunicare motric; Formarea capacitii de utilizare a motricitii ca mijloc de comunicarea artistic. Motricitatea reunete, dup Dragnea, A., Bota, A. (1999), totalitatea actelor motrice efectuate pentru intreinerea relaiilor cu mediul natural sau social. Micrile nu reprezint un simplu mecanism, un mijloc de a obine ceva anume; aciunile motrice exercit un rol important in dezvoltarea coordonrii, condiioneaz invarea motric i stau la baza limbajului. Micrile, schemele motorii i raportul fizic cu realitatea dezvolt logica mental, stau la baza raportului dintre cauz i efect. Dup Dragnea, A., Bota, A. (1999), motricitatea poate fi privit sub dou aspecte: - ca fenomen observat din exterior studiul structurii, formei, genezei micrii; - ca proces observat din interior senzaii, percepii, comunicare. Studiile de psihologie genetic au un rol aparte in fundamentarea conceptului de psihomotricitate, prin relevarea rolului activitilor nonverbale (corporale) in dezvoltarea funciilor cognitive. Micarea influeneaz comportamentul copilului ca factor al temperamentului su, stabilirea unor sindroame de insuficien psihomotric conducand i la tulburri de comportament.

Exprimarea unor idei cu ajutorul micrilor Exprimarea unor atitudini cu ajutorul micrilor Exprimarea unor sentimente cu ajutorul micrilor Insuirea noiunilor de motricitate i comunicare motric; Formarea capacitii de utilizare a motricitii ca mijloc de comunicarea artistic. Sensibilitate declaneaz, menine i adancete motricitatea, iar motricitatea constituie mijlocul prin intermediul cruia se realizeaz i finalizeaz sensibilitatea. Comunicarea verbal nu poate fi disociat de micarea corporal. In afara micrilor oculare, persoana care vorbete se manifest in general printr-o micare a sprancenelor, o mimic facial i micri sacadate ale capului. Mai mult, se observ i micri ale trunchiului i ale picioarelor care modific din cand in cand ansamblul staticii corporale. Totui gesturile mainilor care insoesc comunicarea verbal constituie totodat fenomenul cel mai caracteristic i cel mai studiat. Ele au fost incadrate in diferite tipologii. prin intermediul micrilor, cu ajutorul privirii, a mainilor, a capului, a trunchiului i chiar a picioarelor suntem capabili de a comunica emoii, sentimente, idei, informaii. Practica expresiei corporale ofer posibilitate de a deschide ua altor moduri de a simi i de a inelege micarea. Expresia corporal se propune ca o cercetare personal: a cuta modul de a ne lipsi de achiziiile precendente pentru a dezvolta o sensibilitate nou ce permite redescoperirea altro semnificaii pentru motricitate. Expresia corporal este in principal lucru personal. Este o practic ce permite persoanei s descopere propriile bogii i posibiliti, este un mod de a se deschide spre toleran i acceptare a diversitii. expresie corporal o definire: - un camp de aciune privilegiat pentru ceea ce se poate numi lucru

contient cu sine insui; este o explorare liber ale caracteristicilor individuale cele mai profunde i cutarea unui acord riguros cu ceea ce avem mai universal uman; ne insuim o art ce nu este limitat de nicio form, orice circumstan, orice micare sunt foarte bune: este ceea ce ne permite s fim noi inine; - termenul de expresie corporal include trei elemente: forele interioare, forele exterioare i corpul uman prins intre acestea dou; - realizarea unei expresii corporale presupune o aplicaie concret a cunoaterii proprii folosind propriul corp pentru a descoperi limitele acestuia, fora i rezistena, posibilitile de deschidere ale acestuia. - scopul este de formare a eului propriul, ce poate fi definit astfel: dezvoltare personal, dezvoltare mental, dezvoltare artistic. Obiectivul general trebuie abordat dintr-o perspectiv pedagogic astfel c practica in expresie corporal permite adugarea activitii formative, stimuland o serie de aspecte comportamentale cum ar fi disponibilitatea emotiv, deschiderea i flexibilitatea cognitiv i afectiv, contiina fenomenelor trite, acceptarea celuilalt datorit diversitii. Finalitatea const in faptul c se dorete ca persoana care creeaz ceva s se creeze pe sine insi o autoformare ce permite regsirea armoniei cu propriul corp, oferind posibilitatea intalnirilor autentice cu ceilali. Lucrul este ghidat in principal de convingerea c propriul corp poate dezvolta un limbaj propriu, capabil de comunicare. Persoana este ajutat s se defineasc ca individ prin descoperirea dinamismului i limetelor corpului, posibilitile de deviere, de reformulare a imaginii propriului corp. Astfel, se incearc exprimarea a ceea ce un individ reprezint i a ceea ce acesta simte, in primul rand pentru el insui i apoi pentru ceilali. Pe plan personal provoac o confruntare cu noi inine ce duce la explozia propriilor posibiliti. Poate fi observat ca un joc intre spontaneitate i control, iar bucuria de a descoperi acest joc const in reuita exprimrii. diferena intre o micare voluntar i una involuntar, intre precis i confuz, intre o micare muzical i una mecanic. Stundetul trebuie s devin un cercettor, care ii pune intrebri despre el insui, care pune intre paranteze, temporar, corpul lui educat. Oricine poate aborda experiena expresiei corporale avand motivaii i finaliti diverse: unii o abordeaz ca pe o metod de lucru, unii ca pe o modalitate

de instigare a creativitii, alii ca pe o modalitatea mai bun de a inelege limbajul corporal. Poate servi ca ajutor in invarea unor dansuri, poate servi ca metod de relaxare, poate fi un punct comun pentru tehnicile muzicale i cele grafice, baza comun a diverselor tehnici gestuale. persoana este in raport cu ea inii; persoana este in relaie cu alt persoan; persoana se confrunt i construiete impreun cu grupul i cu mediul inconjurtor. printre care, cele mai importante sunt: inelegerea semnificaiei propriului corp; luarea la cunotin a modului personal de a se raporta la propriul corp i la pri ale acestuia; acceptarea propriului corp, a propriei imagini; achiziia unei stri de relaxare i destindere; achiziia contiinei i controlului propriilor senzaii i percepii psihosomatice i a prorpiilor limite fiziologice; achiziia coordonrii i armoniei micrilor, a articulaiilor i echilibrului corporal; descoperirea dinamismului i limitelor propriului corp; deschiderea spre senzaii auditive, vizuale, tactile, olfactive, gustative; creterea capacitilor de organizare spaial (orientare, distane, apropiere, profunzime) i temporale ( ritm i calitile sonore, durata, viteza, frecvena, intensitatea); creterea ateniei i concentrrii; discriminarea de o manier din ce in ce mai mare a originii energiei necesare pentru a realiza o micare; consolidarea percepiei unei posturi corecte in relaie cu baricentrul, fora de gravitaie, greutatea proprie; cunoaterea i inelegerea mecanismelor i a caracteristicilor comunicrii umane; cunoaterea i folosirea in cunotin de cauz a canalelor de comunicare corporal (privire, gesturi, mimica, postur, aspect exterior, vocalizare, etc); trirea unei dimensiuni fantastice a corpului prin intermediul activitii motrice spontane; intalnirea cu ceilali; invarea comunicrii cu ceilali; percepia corpului celorlali cu respect i responsabilitate;

descoperirea cum este perceput de ceilali propriul corp; inelegerea dinamicii grupului; evoluia prin intermediul propriilor dificulti i posibiliti; cunoaterea i inelegerea mecanismelor i a caracteristicilor comunicrii umane; cunoaterea i folosirea in cunotin de cauz a canalelor de comunicare corporal (privire, gesturi, mimica, postur, aspect exterior, vocalizare, etc); trirea unei dimensiuni fantastice a corpului prin intermediul activitii motrice spontane; intalnirea cu ceilali; invarea comunicrii cu ceilali; percepia corpului celorlali cu respect i responsabilitate; descoperirea cum este perceput de ceilali propriul corp; inelegerea dinamicii grupului; evoluia prin intermediul propriilor dificulti i posibiliti; Principalele axe de lucru sunt: tehnica, relaxarea, creativitatea, considerate mereu procese dinamice ce determin nivele de lucru diverse. corpul se recunoate antrenament corporal, antrenament tehnic; - corpul se joac eliberarea dinamismului vital prin joc corporal; - corpul simte luarea la cunotin i stpanirea respiraiei i simurilor; - corpul se odihnete relaxare, deconcentrare; - corpul exist improvizaii spontane pornind de la propriile senzaii; - corpul face cunotin cunoaterea i comunicarea cu ceilali, dimensiunea colectiv expresiv; - corpul creaz i se exprim plecand de la un spaiu ritmic, crearea unor forme expresive de comunicare. Personalitatea subiectului va transpare prin tehnic, astfel aceast imbogindu-se. De fapt limitele sunt acelea care solict cutarea i dezvolt creativitatea. Temele pot fi concrete, abstracte sau tehnice. Temele concrete, de exemplu un eveniment natural, sunt de inspiraie cotidian. Exist dou moduri de tratare a temelor concrete. Primul const in lucrul tehnic, cu exactitate i precizie, cellalt abordeaz tema din perspectiva senzaiilor, intuiiei.

Temele abstracte provocarea unei senzaii, a unor sentimente au ca scop atingerea esenialului cu mijloace minime. Temele tehnice sunt in principal constituite din elemente ale limbajului corporal i muzical: tem spaial, spre exemplu, aproape i departe; tem ritmic poate fi anacruza; tem de relaionare dialogul prin intermediul unui obiect. Orice element poate servi ca tem, ca mijloc de imbogire o alt tem, poate face parte integrant din alte elemente. consideraie urmtoarele: - poziia corpului, a prilor acestuia, cu o atenie deosebit asupra posturii, asupra centrului de greutate, percepiei greutii i punctelor de energie, controlului respiraiei; - deplasrile in spaiu, in planuri i nivele diferite, din stand in decubit cu toate pasajele intermediare ale micrii, dezechilibrrile, ritmul de execuie, intensitatea, pauzele; Expresia corporal nu inseamn demonstarea propriilor abiliti, ci lejeritatea aciunii, a ceea ce ia natere spontan. Se descoper astfel c propriul corp liber acioneaz cu naturalee, cu simplitate, ca atunci cand ne dedicm unui lucru care ne pasioneaz. Urmrii intr-o zi obinuit micrile pe care le folosii pentru a comunica sentimente celor din jur. Notai-le! Dai exemple de gesturi care sunt folosite in loc de salut

1. Ridicarea mainii

2. Ridicarea plriei, a epcii 3. Inclinarea capului 4. Ridicarea mainii la apc, plrie

Modalitile de comunicare nu sunt numai verbale, ci tonul, comportamentul i contextul sunt determinante pentru interpretare; e suficient s ne gandim la cum se schimb gesturile in raport cu situaiile. Comportamente, poziii, expresii ale feei i corpului, exprim ganduri, emoii, senzaii; corpul vorbete mai mult decat o fac cuvintele. Expresia corporal intre comunicare, aciune i creativitate, reprezint un mijloc de a exprima emoii de abordare a gestualitii intr-un mod contient. Impreun cu argumente teoretice sunt propuse modaliti de antrenare a propriilor gesturi i micri. Expresie corporal inseamn a experimenta, a descoperi noi forme de comunicare, cu ajutorul corpului, a gestului, a muzicii, punand in joc potenialul corporal foarte puin explorat in ziua de azi. Comunicare in special cea corporal reprezint un limbaj cu care de cele mai multe ori ne exprimm mai bine decat prin cuvinte. Aciune nu intotdeauna este suficient s cunoti un limbaj, trebuie s tii s-l i foloseti. Creativitate ne putem exprima in multe feluri: cuvinte, muzic, dans, desen, etc. De ce ne intereseaz expresia corporal? Pentru a recupera sugestiile limbajului corporal Pentru a aborda orice gest din viaa cotidian intr-un mod contient pentru a exprima emoii, gesturi, priviri imbogirea cunotinelor i capacitilor de relaionare (cu noi inine sau cu ceilali); pentru a da spaiu valenelor artistice din domeniul micrii; achiziionarea unor metode corecte de lucru prin intermediul experienelor motrice trite. ritmul este ordinea micrii. Gsii minim 10 sinonimii intre cuvinte i gesturi/micri corporale. Frig, foame, sete, iubire, dispre, ploaie, inteligent, lene, noapte, bucurie

Care este importana cunoaterii i abordrii expresiei corporale? contientizarea legturii dintre expresivitatea corporal i motricitate. Expresie corporal comunicare legat de viaa cotidian a fiecruia dintre noi in raport cu relaia cu sine insui, cu ceilali, cu mediul inconjurtor; Expresie corporal motricitate expresiv artistic o redescoperire a propriei laturi motrice. A asculta, a simi, a cunoate, a avea contiin i a dezvolta contiina sunt cuvinte ce descriu cel mai bine acest plan. Expresia la acest nivel corespunde exteriorizrii spontane a propriilor senzaii i emoii, ce se pot traduce corporal intr-o manier elaborat, prin studiul i decodificarea elementelor inerente din viaa cotidian. Dansul clasic reprezint forma cea mai clar a limbajului corporal. Prin dansul clasic sunt exaltate gestul i expresivitatea atat individual cat i colectiv. Activitatea expresiv a corpului, armonia gestului, percepia i controlul corpului in spaiu i timp devin pentru spectatori un mesaj real, estetic i cultural. Expresia corporal reunete un ansamblu de elemente cognitive, afective, atitudinale i de motivaie. Elementele perceptive, reprezentrile, imaginaia, strile emoionale, temperamentul, sunt rezultatul ordonator al inteligenei i gandirii. (Dragnea, A., Bota, A., 1999) Practica expresiei corporale ofer posibilitate de a deschide ua altor moduri de a simi i de a inelege micarea. Este o practic ce permite persoanei s descopere propriile bogii i posibiliti, este un mod de a se deschide spre toleran i acceptare a diversitii. practica in expresie corporal permite adugarea activitii formative, stimuland o serie de aspecte comportamentale cum ar fi disponibilitatea emotiv, deschiderea i flexibilitatea cognitiv i afectiv, contiina fenomenelor trite, acceptarea celuilalt datorit diversitii. Finalitatea const in faptul c se dorete ca persoana care creeaz ceva s se creeze pe sine insi o autoformare ce permite regsirea armoniei cu propriul corp, oferind posibilitatea intalnirilor autentice cu ceilali

Lucrul este ghidat in principal de convingerea c propriul corp poate dezvolta un limbaj propriu, capabil de comunicare. Persoana este ajutat s se defineasc ca individ prin descoperirea dinamismului i limetelor corpului, posibilitile de deviere, de reformulare a imaginii propriului corp. Astfel, se incearc exprimarea a ceea ce un individ reprezint i a ceea ce acesta simte, in primul rand pentru el insui i apoi pentru ceilali. Pe plan personal provoac o confruntare cu noi inine ce duce la explozia propriilor posibiliti. Studentul va trebui s ineleag in timp diferena intre o micare voluntar i una involuntar, intre precis i confuz, intre o micare muzical i una mecanic. Stundetul trebuie s devin un cercettor, care ii pune intrebri despre el insui, care pune intre paranteze, temporar, corpul lui educat Poate servi ca ajutor in invarea unor dansuri, poate servi ca metod de relaxare, poate fi un punct comun pentru tehnicile muzicale i cele grafice, baza comun a diverselor tehnici gestuale. Incercai s dai sens unor micri astfel incat colegii s poat inelege Mesajul Ducerea palmei intins la frunte privire in deprtare Balansarea unui picior ut Acoperirea gurii deschise mirare Btaia degetelor pe mas ploaie Balansarea mainilor deasupra capului btaia vantului Exprimarea reflexului de atitudine corporal corect, global i segmentar; Insuirea noiunilor de ordine i proporie in spaiu.