Referat la educatie

plastica

Tema: Baletul si dansul

Elev: Vieru Raluca Maria clasa a IX-a I

Colegiul National Ion Luca Caragiale
Ploiesti

Dansul

Dansul este un mijloc artistic de exprimare a unui mesaj printr-o

succesiune de micri ritmice, variate i expresive ale corpului, executate
n ritmul muzicii, avnd caracter religios, de art sau de divertisment.
Originile dansului coincid cu nceputurile comunitilor omeneti,
avnd funcii rituale (mistice, rzboinice), de invocare a forelor divine,
pentru reuita la vntoare, confruntri tribale etc. La unele popoare,
caracterul ritual s-a pstrat, decantat i abstractizat, pn n zilele
noastre.
n Grecia antic, dansul fcea parte dintre disciplinele fundamentale
ale educaiei, considerat eficient pentru sdirea, meninerea i ntrirea
sentimentelor de solidaritate social. n acest scop, se practicau dansuri
rzboinice (pirice), pacifice (emelii), de cules al viilor (epilenice) etc.
n Roma antic, exista dansul ritual saltatio, cu funcii invocatoare, dar
acesta a degenerat odat cu decderea Imperiului Roman.
n Evul Mediu, n ciuda tendinei clerului de a menine funcia religioas a
dansului, influenele laice a devenit din ce n ce mai puternice,
accentundu-se n sec. 13, cnd n practica social s-au genuri diverse de
dans (denumite chorea, charola, carole, danse, estampie, ductia,
pastourelle .a.), ca o expresie simpl i puternic a dragostei de via a
poporului.
Spre sfritul sec. 18, din Viena s-a rspndit valsul, un dans derivat
din Lndler. n aceeai perioad, au nceput s se impun i dansuri ale
altor popoare, ca mazurca, polca, boleroul, jota, fandango, ceardaul .a.
care au ptruns n toate mediile sociale, avnd rol de seam n
constituirea i afirmarea colilor naionale.
La hotarul dintre sec. 19 i 20, s-au rspndit dansuri de origine
american, precum tango, samba, habanera, charlestonul, foxtrotul etc.,
care poart amprenta muzicii de jazz, influennd creaia unor compozitori
moderni.

Tipuri de dansuri clasice

Tangoul este un dans i gen muzical care a aprut n oraele Buenos
Aires, Argentina i Montevideo, Uruguay i s-a rspndit ulterior n toat
lumea, dezvoltndu-se diferite variante.
Orchestre precum au fost cele conduse n trecut de Juan
D'Arienzo, Francisco Canaro i Anibal Troilo sunt definitorii pentru sunetul
tangoului, aa cum l cunoatem astzi.

Tangouri celebre
El Choclo(1903) Tango compus probabil n anul 1898, a fost
prezentat public n 1903 n localul El Americano din centrul Buenos
Aires-ului ca dans creol, spre a evita posibile conflicte, tango-ul fiind
considerat n acea epoc drept un produs inferior al claselor periferice.
3

Partitura a fost publicat n 1905. Este unul din precursorii tango-ului.

Traducerea titlului: tiuletele de porumb.(Muzica: ngel Villoldo
(compozitor argentinian, 1861-1919).)
La cumparsita(1916) Este probabil cel mai cunoscut i cel mai des
interpretat tango din lume. A fost compus n anul 1916 de ctre tnarul
student Gerardo Matos Rodriguez ca mar pentru o grup (numit
Murga) care defila la carnavalul din Montevideo. Traducerea
aproximativ a titlului: Defilare de carnaval. Ulterior, muzicantul Roberto
Firpo a preluat piesa, prezentndu-o cu orchestra sa ca un tango tipic
(premier la Caf la Giralda din Montevideo).( Muzica: Gerardo Matos
Rodriguez (compozitor uruguyan, 1897-1948).
Caminito(1926) Textul, scris n anul 1903, descrie o strdu ngust
tipic din satul Olta din nordul Argentiniei (denumit Caminito). Titlul a
fost extrapolat n 1926 de ctre compozitor i la strduele nguste din
cartierul La Boca din Buenos Aires.
Muzica: Juan de Dios Filiberto (compozitor argentinian, 1885-1964).
Text: Gabino Coria Pealoza (1881-1975).

Valsul este un dans n msura de trei timpi, cu micri

relativ vioaie, care se danseaz n perechi. Poate reprezenta i meloda
dup care se execut acest dans. A aprut pentru prima dat n Viena n
secolul al XVI-lea. Face parte din categoria dansurilor standard i din lista
celor 10 dansuri care se practic n dans sportiv. Este un dans cu un ritm
linistit, care arat armonia dintre barbat i femeie (parteneri). n dansul
sportiv este dansul cu cele mai putine figuri: ntoarcere spre dreapta,
ntoarcere spre stanga i sweevle, o figura complex.

Valsul mirilor vals vienez

Imagini vals

Valsul vienez numit astfel pentru a il diferentia de valsul lent

este cel mai vechi stil de dans standard. A aparut in a doua jumatate a
secolului 18 in Austria si pe cat a fost de popular pe atat de mult a fost
criticat. Intr-o revista din 1799, valsul era descris ca fiind un dans in care
doamnele isi ridica rochiile sus astfel incat sa nu le taraie pe jos si pentru
a nu le calca in picioare. De asemenea valsul vienez se danseaza intr-o
pozitie foarte apropiata, ceea ce a cauzat foarte multe controverse. O alta
revista a public un articol cu titlul Dovada ca valsul este principala sursa
pentru slabiciune fizica si morala a generatiei noastre. Si cu toate ca a
fost privit foarte urat de unele persoane, a devenit foarte celebru, ca
dovada in 1806 s-a deschis Zum Sperl si in 1808 clubul Apolli, locuri unde
incapeau sute de dansatori. In Anglia a fost introdus in anul 1812 si a
devenit cunoscut sub numele de Valsul German si a devenit din ce in ce
mai celebru datorita compozitorilor precum Josef Lanner, Johann Strauss I
si fiul lui Johan Strauss II.

Vals Lent (Vals Englezesc)

Istoria valsului lent

La originea Valsului Lent a fost Boston-ul, dans care a disparut odata

cu sfarsitul primului razboi mondial. Boston-ul (importat din SUA) a fost
dansat pentru prima data intr-un club select din Anglia, in 1874. Dansul
Boston nu seamana deloc cu Valsul Lent de astazi. Pozitia partenerilor era
diferita: partenerii dansau unul langa celalalt.
Valsul Lent prinde contur dupa Primul Razboi Mondial, cand se
decide ca miscarea sa fie: pas, pas, langa. Varianta moderna a acestui
dans a fost creata in jurul anului 1910, de catre profesori de dans din
Anglia.
La campionatul din 1922, Victor Sylvester a castigat dansand o combinatie
care era formata doar din figurile Natural Turn, Change of direction si
Reverse turn, mai putin decat invata astazi un incepator.

Dansul a fost imbunatatit incepand cu anul 1926, cand miscarea de baza

s-a schimbat in: pas, lateral, langa. Apoi au aparut multe alte figuri, care
au ajuns sa fie standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing
(ISTD). Cele mai multe se folosesc si astazi in dansul sportiv.

Menuetul

este un vechi dans francez graios din

perioada baroc, originar din Poitou, cu micri moderate n trei timpi. n
secolul al XVII-lea a luat locul dansului Courante i a fost introdus de
compozitorul Jean-Baptiste Lully la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, care a
devenit mare iubitor al acestui gen de dans. Menuetul este menionat
pentru prima dat n 1664 de ctre Guillaume Dumanoir n tratatul su
polemic mpotriva maetrilor de dans de laAcadmie royale de Danse.
n 1706, Raoul-Auger Feuillet face o descriere amnunit a micrilor de
dans n VmeRecueil de danse de bal pour l'anne 1707. Iniial, dansul era
deschis de o pereche, creia i urmau alte perechi, n ordinea rangului
nobiliar, n tempo msurat, cu inut solemn i diverse nclinri i
plecciuni.
Din Frana, menuetul s-a rspndit n ntreaga Europ. Dup o lung
cdere n desuetudine, menuetul a cunoscut o scurt revenire ctre
anul 1880 sub o form inspirat din cadril.
n perioada baroc, menuetul a fost introdus n suit de ctre Johann
Sebastian Bach i Georg Friedrich Haendel, dar cunoate o larg
rspndire n special nperioada clasic vienez. n 1750, Johann
Stamitz din coala de la Mannheim introduce menuetul ca parte a III-a a
unei simfonii. Acest procedeu este preluat de Joseph Haydn i Wolfgang
Amadeus Mozart. ncepnd cu Simfonia a Treia ("Eroica"), Ludwig van
6

Beethoven nlocuete menuetul cu micarea ceva mai viguroas

de scherzo.

Menuetul a fost inca din secolul 17 un dans al elegantei deorece

se practica la curtile aristrocratiei. Valsul a fost destul de popular la
vremea lui dar si destul de controversat din cauza tinutei foarte apropiate
dintre cei doi parteneri de dans.

Dansuri latino-americane
Dansurile latino sunt o denumire generic (i un termen din cadrul
jargonului pentru competiiile de dans sportiv n perechi) care se refer la
o gam variat de dansuri de societate i dansuri populare originare
dinAmerica Latin. Sunt motenitoarele culturii latino-americane, cum ar fi
cea a Cubei, Venezuelei, Brazilieietc, unde muzica i dansul nseamn
ceva mai mult dect distracie, este un stil de via, o form de expresie
i comunicare.

Samba este un dans brazilian i un gen muzical original din

Bahia care are rdcini braziliene (Rio de Janeiro) i africane prin
intermediul comerului cu sclavi din Africa occidental i al tradiiilor
religioase africane. A devenit un simbol mondial al Braziliei i
al carnavalului brazilian. Considerat una dintre cele mai populare expresii
culturale braziliene, samba a devenit o icoan a identitii naionale din
Brazilia. Samba de Roda (dansul n cerc) din Bahia, care a devenit un
Patrimoniu al Umanitii UNESCO n 2005, reprezint principala rdcin
a sambei carioca, care este cntat i dansat n Rio de Janeiro.
In forma ei original, samba este un dans de grup si se danseaz fr
contact ntre parteneri. Brbatii si femeile danseaz samba n maniere
diferite. Pentru femei dansul const n miscri simetrice si rapide ale
picioarelor nsotite de rsuciri ale soldurilor si ale umerilor, genernd
astfel un dans care face tot corpul sa vibreze. Brbatii realizeaz aceeasi
miscare a picioarelor, ns fr miscrile energice ale bazinului si ale
umerilor. Ei danseaz n jurul femeilor, srind, rotindu-se si lovindu-si
calciele cu palmele. Pattern-ul cel mai simplu de samba este o form de
btut din palme, remarcat de J. Debret la sclavi si care se mai ntlneste
si azi n Bahia.
Originea cuvntului samba este neclar: acesta ar putea proveni din
cuvntul semba, desi alte preri spun c ar fi derivat din zambo,
cuvnt care desemneaz rodul iubirii dintre un brbat negru si o
bstinas. De asemenea, n limbajul Umbundu este cunoscut termenul
esemba sau olisemba, care nseamn a dansa si a bate din palme.
Kimbundu cunoaste de altfel si termenul Sesemba, a dansa trnd
picioarele. Pentru partizanii religiei afro-braziliene, Candomble, samba
nseamn a-ti invoca propriul sfnt (orixa). Candomble pstreaz si azi
aceste ritmuri care au influenat muzica brazilian, facnd din samba un
gen unic.
8

Merengue este un dans tipic din Republica Dominican. Originea sa

rmne oarecum incert, dei este cunoscut faptul c provine din
Contradanza Cubanez, are influene ale Mazurki i Vals European
.Merengue a fost nsoit de instrumente tradiionale, cum ar fi Tiple,
Bordona de patru, ase i dousprezece, mai trziu, cu tambur, trtcu
i mandolina.Originea cuvntului Merengue merge napoi n timpurile
coloniale i vine de la cuvntul muserengue, numele unuei culturi
africane, ntlnite la coasta Guineei.
n ciuda creterii popularitii n rndul maselor, clas superioar nu a
acceptat merengue pentru o lung perioad de timp, din cauza relaiei lor
cu muzic african i texte literare care le nsoesc, de obicei vulgare.
Alte dansuri dominicane cu origini ale culturii negre nu au fost atacate de
caracterul de dansuri rituale. Ceea ce s-au ciocnit cu concepia religioas
a grupurilor de nalt clas. Caracterul su a fcut practica ritualul su se
limiteaz la cteva locuri sau de zile pe an,ce a avut un caracter de
rspndire foarte limitat n rndul populaiei. Merengue prin contrast, un
dans cu caracter de bucurie a fost introdus mult mai uor n locurile unde
se celebrau srbtori generale i, astfel, reacia de respingere a fost
puternic, dar a fost copleit de aroma ritmului.

Pasul de baz al dansului Merengue este un model n dou etape care

necesit o micare de old drept n mod contrar sensului de mers , ceea
cel face un pic dificil de a nva. Poziia de pornire: brbai i femei sunt
n poziie similar ca de vals i executa un pas ntr-o parte ceea ce se
numete un pas n gard(paso de la empalizada). Acesta se poate
executa apoi la dreapta sau la stnga. Aceasta se numeste Merengue
Ballroom, n care cuplurile nu se separ. 1920: glei sau bidoane de dans,
Bongo, guiro cubanez Cowbell, maracas, instrumentul de afro-latinoConga, pian i instrumente, bass, trompeta i trombon.

Dansurile irlandeze
Istoria timpurie a dansurilor irlandeze dezvaluie o constanta
deplasare a populatiei prin migratii si invazii. Fiecare popor, odata ajuns
pe pamant irlandez a luat cu el din zona natala stilul de dans si muzica
preferata.
Exista doar cateva referinte despre istoria dansurilor irlandeze insa exista
dovezi care ne arata ca printre primii practicanti ai artei dansului din
Irlanda se numara druizii. Acestia aveau dansuri specifice practicate in
timpul ritualurilor religioase ce serbau soarele si maretia stejarului.
10

Urme ale dansurilor lor circulare inca traiesc in ringurile de dans si astazi.
Cand celtii au sosit in Irlanda din Europa Centrala, au adus influentelor lor
specifice.
Cucerirea teritoriului irlandez de catre anglo-normanzi in secolul XII a
contribuit la consolidarea stilului irlandez de dans. The Carol (colindul)
este un dans popular normand in care conducatorul inconjurat de
dansatori canta colindul, iar dansatorii reproduc acelasi cantec in timp ce
danseaza.
In secolul XVI sunt mentionate trei dansuri principale irlandeze: Irish Hey,
Rinnce Fada (dansul lung) si Trenchmore. Primele referinte la dansuri apar
intr-o scrisoare semnata de Sir Henry Sydney si adresata catre Regina
Elisabeta I, in 1569.
Sydney a continuat in scrisoarea sa descrie formatia de dans, ulterior
specialistii stabilind dupa detalii ca acea trupa de dans a prezentat
publicului o versiune timpurie Rinnce Fada.
La jumatatea secolului XVI dansurile irlandeze erau prestatii obisnuite in
castelele nou construite. In aceeasi perioada multe dansuri s-au adaptat
mediului din Irlanda si au ajuns pana la curtea Reginei Elisabeta. Unul din
aceste dansuri a fost Trenchmore. Acesta este o adaptare a unui dans
taranesc irlandez.
Din acest moment un alt stil de dans numit Hey a devenit popular si si-a
pastrat pana in ziua de astazi stilul inconfundabil.
Dupa ce in Irlanda s-a instaurat regalitatea, figurile oficiale erau primite la
tarm de femei tinere dansand in ritmuri irlandeze inconfundabile. De
asemenea, cand Regele James a ajuns in 1780 in Kinsale, regiune din
tinutul Cork, a fost primit de dansatori. Trei oameni la brat, fiecare tinand
in mana o batista alba, au avansat pe ritmuri lente, urmati fiind de trei
cupluri unite de o batista alba, in semn de pace si puritate. Tempoul
muzicii a urcat treptat, iar spectacolul a fost unul deosebit.
Dansul in Irlanda a fost la inceput acompaniat de sunete de cimpoi si
harpa. In casele aristocratiei anglo-irlandeze stapanul casei deseori dansa
alaturi de servitori.

11

Dansurile inrlandeze

Dansul irlandez s-a facut cunoscut prin renumitele

spectacole Riverdance si Lord of the Dance in anii 90, fenomene ce au
contribuit la globalizarea dansului Irlandei. Desi a pornit de la un stil de
dans folcloric, dansul irlandez a evoluatrapid in sportul de performanta
pe care-l vedem astazi un gen prin ale carui miscari dansatorul sfideaza
gravitatia si limitarile fizice ale neinitiatilor.
Dansul irlandez este alcatuit din mai multe sub-ramuri prin
care practicantii progreseaza pe masurace-si insusesc abilitatile
fiecarui nivel de dificultate. Specificul dansului irlandez este
structuracoregrafiilor: acestea sunt alcatuite din pasi (de unde
si denumirea usor confuza de Irish stepdancing) ce sunt efectuati
simetric, pe piciorul drept si pe cel stang, pentru a se potrivi pe
structuramuzicii irlandeze.

Baletul
Baletul este un gen de dans artistic figurativ, spectacol teatral executat
de de una sau mai multe persoane. Un corp, un ansamblu de balet
compus din balerini i balerine, execut dansuri i micri mimice, dup o
compoziie muzical.
n secolul al XV-lea n Italia, dansul - mod de exprimare artistic din
cele mai vechi timpuri - s-a dezvoltat ncetul cu ncetul ntr-o form
artistic scenic. Domenico din Piacenza a scris un tratat n 1400 n care
descrie cca 20 de dansuri pe care le-a compus. Dar baletul n adevratul
sens al cuvntului s-a dezvoltat mai nti n Frana, la curtea
reginei Caterina de Medici, care dup decesul soului, regele Henric al IIlea, a invitat dansatori, coregrafi i compozitori italieni (ara de batin a
12

Caterinei) la curtea regal francez. Cu ocazia cstoriei contelui de

Joyeuse cu Mademoiselle de Vaudemont n 1581, Caterina de Medici i-a
dat violonistului italian Balthazar de Beaujoyeux mn liber s
organizeze o petrecere. Rezultatul a fost Ballet Comique de la Reine, care
este considerat prima ncercare de a crea un tot dramatic prin integrarea
muzicii, a dansului i a unei aciuni.

Baletul clasic este cel mai metodic dintre cele 3 categorii ale baletului.
Acesta adera la tehnica din baletul traditional. Exista mai multe directii in
ceea ce priveste zona originara a baletului clasic, cum ar fi: baletul rus,
baletul francez, baletul danez sau baletul italian. Baletul clasic este cel
mai bine cunoscut pentru caracteristicile sale unice si pentru tehnicile
sale, despre care veti afla mai multe in sectiunea Tehnica in balet clasic.
Elementele de coregrafie ale baletului clasic au fost prezentate pentru
prima data in lucrarea coregrafului Carlo Blasis, numita Tratat elementar
de teorie si practica in arta dansului, in anul 1820.
Tehnica de baza in balet are numai variatii regionale minore la nivel
global. Diferite metode de formare au fost concepute, acestea producand
o performanta fizica diferita si rezultate estetice. Baletul, dar mai ales
baletul clasic pune mare accent pe felul in care sunt executate
miscarile. Tehnica in balet se poate referi la principiile fundamentale si
pasii pe care pasii de balet sunt construiti. Aceste principii fundamentale
si acesti pasi includ "pulling up" (un termen folosit pentru a descrie
postura corecta si ridicarea muschilor, astfel incat sa creasca ceea ce se
numeste turn-out(vezi regulile baletului clasic ), plus cantitatea si calitatea
acestor miscari si o aliniere corecta), postura, intinderea degetelor de la
picioare si flexibilitate. O trasatura distinctiva a baletului este rotatia
exterioara a coapselor soldului, denumita "turn-out".

13

Ementele primare ale dansului constau in 5 pozitii de baza.

Dansatorii tineri primesc o educatie riguroasa in scolile specializate pentru
a practica balet clasic, educatie care incepe cand ei sunt foarte tineri si se
termina odata cu absolvirea scolii. Studentilor li se cere sa invete numele,
intelesurile si tehnica precisa a fiecarei miscati pe care o invata. Accentul
este pus pe dobandirea unei musculaturi puternice, mai ales partea de jos
a corpului, in special picioarele, dar si muschii abdominali, cei din urma
fiind foarte importanti pentru toate miscarile practicate in balet. Accentul
se pune totodata si pe flexibilitate in curs de dezvoltare si pe picioare
puternice, care sa permita dansul in varful degetelor.
In general, referitor la executia dansului, un dansator cu o tehnica buna
necesita o postura corecta a corpului(aliniere) si stapanirea a ceea ce este
numit "turn-out". Alinierea se refera la capacitatea dansatorului de a
pastra capul, umerii si soldurile aliniate vertical, iar turnout se refera la
capacitatea dansatorului de a finaliza miscarile cu picioarele rotite spre
exterior.
Tehnica baletului clasic este, in mod traditional, foarte stricta, deoarece
perfectionarea in ceea ce priveste principiile de baza si pasii executati sta
la baza infiintarii sale. Este indicat sa se practice de la o varsta frageda,
pentru a construi obiceiuri bune si pentru a proteja muschii dansatorului,
membrele, oasele si sanatatea. De exemplu, un tanar dansator este
invatat sa se sprijine pe degetul mare de la picioare (mai jos este un
exemplu "asa NU"), pentru a evita ruperea gleznei sale, in viitor, cand va
dansa in varful degetelor.
Exista opt stiluri de formare(training) in balet clasic, cele mai comune
fiind urmatoarele
metode: Bournonville (daneza), Vaganov (rusa), Cecchetti (italiana), Royal
Ballet School and Royal Academy of Dance methods (englez), Alicia
Alonso (cubaneza) siBalanchine (americana). Tehnicile folosite in baletul
clasic sunt un model pentru alte stiluri de dans, precum: balet modern,
balet contemporan si dans de strada (din aceasta categorie, hip hop mai
exact).
Pentru femei, tinuta tipica pentru balet include ciorapi(colanti) de culoarea
pielii, roz sau negre si un dres (care poate fi in diferite culori sau forme),
plus optional o fusta scurta peste. Pentru barbati, tinuta tipica pentru
balet include ciorapi(colanti) negri sau de culoare inchisa, impreuna cu o
camasa alba sau dres purtat pe sub ciorapi. Acestia mai trebuie sa poarte
si o centura, drept suport pentru imbracamintea lor. In multe cazuri, elevii
pot purta o salopeta, un articol format dintr-o singura bucata, care
combina colantii si tricoul, pentru a fi mai putin perturbator la linia
artistica. Dansatorii porta pantofi moi de balet (vezi imaginea de mai jos),
adesea denumiri flats in timpul orelor lor. Dansatoarele poarta de obicei
pantofi roz sau bej, in timp ce barbatii poarta pantofi negri sau albi.

14

Imagine baletul majestic

15

Exemplu de Balet ( Lacul lebedelor)

Lacul lebedelor (rus. ,
un balet de Piotr Ilici Ceaikovski (opus 20).

Lebedinoie

ozero)

este

Libretul baletului (n 4 acte) este unul dintre cele mai cunoscute i a

fost pus n scen pentru prima dat n 1877 n Moscova la
renumitul Teatru Boloi, coregraf fiind Julius Reisinger, avnd ca surs de
inspiraie o veche legend rus (dup alii, o legend german, dac
judecm dup numele personajelor principale: Siegfried, Odette - Odillia,
Rotbart .a.) i a corespuns preteniiilor compozitorului rus. Paradoxal nu a
fost primit foarte bine pe moment. Totui, n 15 ianuarie 1895, cu o nou
coregrafie realizat de Marius Petipa i Lev Ivanov a avut un succes enorm
la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg. Marius Petipa s-a ocupat de
primul i al treilea act (de la castel), iar Lev Ivanov de al doilea i ultimul
act (actele de la lac). ntre timp, textul a fost de mai multe ori transcris i
modificat, astfel c unele versiuni au un final diferit fa de cel original.
Legenda despre prinese transformate n lebede de un vrjitor ru, n care
vraja lui poate fi spulberat numai prin iubirea unui prin, se poate ntlni
n basmele mai multor popoare.

Actul I
n prolog aflm despre transformarea n lebd a unei prinese,
blestemat de geniul ru, Rotbart. Urmeaz o petrecere la majoratul
prinului Siegfried, cruia mama i propune ca a doua zi s-i aleag o
mireas. Dansurile nu-l nveselesc; mai degrab pleac singuratic spre
malul lacului din parcul castelului de unde se vd n zare ruinele unui
vechi palat. Gndurile sunt ntrerupte de zborul unui stol de lebede care
poposete pe malul lacului, lng ruine. Dornic s le vneze prinul
ia arbaleta i alearg prin pdure.

Actul 2
Ajunse la mal, lebedele se transform n prinese chiar n momentul
n care Siegfried voia s o inteasc pe cea mai frumoas. Lebedele l
nconjoar, iar cea mai frumoas dintre ele, Odetta, i destinuie blestemul
lor. Siegfried este hotrt s lupte pentru nimicirea geniului ru, Rotbart,

16

dar Odetta l previne c nu prin lupt poate dezlega blestemul, ci prin

iubire.

Actul 3
n sala de onoare a palatului i sunt prezentate lui Siegfried mai multe
tinere posibile mirese. El le refuz i se arat cucerit de o stranie pereche
care intr neanunat, recunoscnd n trsturile fetei (de fapt fiica lui
Rotbart) pe Odilia. Accept s se cstoreasc cu ea, clcndu-i astfel
jurmntul.

Actul 4
Trdat, lebda-prines se vede condamnat la prelungirea
blestemului. Siegfried vine, recunoscndu-i greeala i implornd iertarea.
Iubirea celor doi este mai puternic dect Rotbart. Blestemul se risipete la
cele dinti raze ale aurorei.

Scena din baletul ,, Lacul

Lebedelor

Stiluri de balet
17

Exista trei stiluri principale de balet: clasic, neoclasic si contemporan.

Au multe similaritati, dar le difereniaza modul in care se danseaza,
vocabularul si aspectul tehnic.
Baletul clasic este cel mai vechi si mai formal stil de balet si urmeaza
tehnica de balet traditionala initiata acum cateva sute de ani.
Frumusetea baletului clasic este ca desi are o structura data in ceea ce
privete felul in care se danseaza si un limbaj specific, interpretarea si
nvarea pot fi abordate in moduri diferite. Totusi, pentru ca este un stil
rigid, baletul clasic lasa putin loc creativitatii artistice.
Baletul clasic e caracterizat prin: gratie, miscari fluide, endehors, poante,
balans si simetrie, accent pe poveste, costume si scenografie elaborate.
Exemple de coregrafi de balet clasic: Petipa, Vaganova, Gorski, Lev
Ivanov, Vainonen, Bournonville, Perrot, Saint-Leon, etc
Baletul neoclasic, introdus in secolul XX de coregraful George Balanchine,
folosete vocabularul tradiional de balet dar este mai putin rigid.
Balanchine a folosit mini flexate si ocazional si picioare, endedans, poziii
necentrate si costume cum ar fi costumele de balet de studii si tunicile. Se
danseaza mai reped si in tempo mai dificil, mai tehnic. E un stil ce
amintete de stilul de dans imperial rus, dar fara detaliile narativa si
scenografia bogata.
El este caracterizat prin : viteza, energie, o manipulare a formei clasice,
asimetrie, multe spectacole intr-un singur act, costume si decor simple.
Baletul contemporan este influentat atat de baletul clasic cat si de dansul
modern. mprumuta tehnica si folosirea poantelor de la baletul clasic desi
permite folosirea unei Game mai variate de miscari si pai mai putin rigizi
decat in tehnica clasica.
George Balanchine este considerat a fi fondator si al baletului
contemporan, iar Mihail Baryshnikov este un exemplu strlucit de
dansator care si-a construit o intreaga cariera bazat pe acest stil.
El este caracterizat prin: dans la sol, endedans, o gama larga de miscari si
linii ale corpului, poante dar si picior gol.
Ca si Balanchine, creaiile unor coregrafi sunt parte neo-clasice, parte
contemporane. In scolile de balet, cele mai folosite sunt tehnicile Graham
si Limon. Astzi cele mai multe companii de balet si coregrafi se bazeaz
pe dansul modern: Alonzo King cu Lines Ballet care au fost si la Bucuresti,
Matthew Bourne, Nacho Duato care a fost si el la Bucuresti cu fosta sa
companie, William Forsythe, Ji Kylin, Angelin Prejlocaj, Christopher
Wheeldon si multi altii.

18

19