Istoria dansului sportiv - Latino

Paso Doble
Dansul Paso Doble este singurul dans latino-american ce nu isi are radacinile
in cultura Negro , fiind originar din Spania, descoperit de asemenea si in
Mexic. Numele de "Paso Doble" inseamna in limba spaniola "doi pasi" si se
poate deosebi de "Paso a Dos" care semnifica "dans in doi". Conceptul de
"doi pasi" se refera la natura de mars a pasilor de dans, care pot fi numarati
cu "1, 2" pentru "stanga, dreapta". Aceasta ar putea sa contrasteze cu
descrierea lui alternative ca fiind "Un pas spaniol", numit asa deoarece pe
fiecare bataie a muzicii se calca doar o singura data.

Paso doble este unul din multele dansuri spaniole traditionale care sunt
associate cu diferite aspecte ale vietii speniole. Paso Doble s-a dezvoltat pe
baza miscarilor matadorului in timpul coridelor. In acest dans partenerul este
mult mai mult in centrul atentiei, partenerei revenindu-i rolul capei. Elementul
de legatura intre corida si muzica acestui dans, este dat mai ales de
caracteristica muzicii de mars folosita la inceputul coridei. Coridele dateaza
inca din vechea Creta, si doar in anii 1700 a fost adoptata si de spanioli.
Dansul acesta este ultimul dans ce se invata in timpul cursurilor de dansuri
latino-americane, deoarece se bazeaza pe o coregrafie precis aranjata pe
linia
melodica,
fiind
un
dans
foarte
dificil.
Dansul Paso Doble a inceput sa castige popularitate in jurul anilor 1920,
punctul culminant al popularitatii fiind atins in anul 1926. Paso Doble a fost
acceptat ca dans de competitie dupa Al Doilea Razboi Mondial.
Masura muzicala este de 2/4, tempoul fiind de 60-62 masuri pe minut.
In momentul in care incepe muzica de Paso Doble, instantaneu se creaza o
atmosfera specific spaniola. Modul de prezentare a acestui dans este cu

pieptul larg, umeri desfacuti indreptati in jos, cu gatul tras pe spate, iar capul
este inclinat usor in fata spre in jos. Aceasta este pozitia toreadorului care
trebuie sa aiba contact visual permanent cu taurul. Greutatea corpului este
spre in fata, dar majoritatea pasilor ce merg spre in spate au conducere cu
calcaiul. De obicei coregrafia este legata de structura melodica a dansului
"Espagna Cani", care este dansul tiganesc spaniol, acest dans avand trei
bucati crescendo in muzica. Aceste momente sunt usor de remarcat datorita
pozelor spectaculoase relalizate de catre dansatori, ceea ce adauga
grandoare dansului.