Lector dr. Oprean Alexandru Băiceanu Alin-Alexandru Motricitatea înotătorului A. Motricitatea înotătorului este un rezultat al interacțiunii dintre apă și segmentele active ale corpului B. Rezistența hidrodinamică se manifestă ca: Forța care încetinește și oprește înaintarea; Forța de reacție la mișcările membrelor înotătorului C. Forța de reacție este supra propulsiei înotătorului. Forța de reacție(FR)=Forța de propulsie • Viteza în apă depinde de mărimea și direcția FR creată de memebrele înotătorului și de mărimea rezistenței hidrodinamice. Mușchii membrelor superioare activi la înot Mușchii membrelor inferioare activi la înot Viteza de înot • Interacțiunea dintre forța de propulsie și rezistența hidrodinamică poate fi descrisă de ecuația: FP(effective)(t) – FDA(frontal)(t)
FP- este forța propulsivă instantanee
FDA- este componenta frontală a forței rezistente Cand FP>FD înotătorul accelerează
Cand FP<FD înotătorul încetinește
Cuplu de tragere Fm și reacția apei Fr • Fm- forța rezultantă a mușchilor • Fr- forța de reacție Secvențele mișcărilor înotului Secvențele mișcărilor înotului Caracteristici mișcării membrelor superioare 1. Îndoirea cotului permite creșterea vitezei unghiulare și accelerarea mâinii și a antebrațului fară implicarea umărului 2. Îndoirea cotului crește suprafața semgmentelor care trag corpul 3. Cotul îndoit crește puterea brațului 4. Mișcările articulațiilor brațelor sunt coordonate în așa fel încât se obțin viteze unghiulare maxime 5. Mișcările de flexie și extensie sunt sincronizate Caracteristici mișcării membrelor inferioare Picioarele pot crea o forță de propulsie mai mare decăt brațele: - Picioarele au o suprafață de acțiune mai mare - Mușchii picioarelor sunt mai puternici Presiunea segmentelor picioarelor • Pentru ca picioarele să fie eficiente, trebuie ca mișcarea să aibă originea în șold, și tot piciorul trebuie să acționeze • Dacă mișcarea pleacă din genunchi, sau gleznă, nu va produce forța de propulsie Reducerea rezistenței hidrodinamice • În timpul înotului, este necesară ridicarea periodică a capului pentru recuperare și respirare. • În aceste mișcări, greutatea corpului deasupra apei poate crește de la 5 până la 15 kg, mărind forța de scufundare. Ritmul optim al brațelor • O viteză de bătaie (VB) prea mare, perturbă coordonarea mișcărilor de înot dacă mușchii nu se pot relaxa în perioade de recuperare ceea ce duce la instalarea oboselii • Daca viteza de bătaie este prea mică iar distanța de bătaie (DB) este prea mare, efortul devine excesiv pentru înotător, ceea ce crește acțiunea anaerobică a mușchilor și ca urmare acumularea de acid lactic, care scade performanța mușchilor.