III.1.

Tehnica si metodica nvatarii sariturilor Sariturile reprezinta probe atletice cu un nalt grad de spectaculozitate, ce au cunoscut de-a lungul timpului multiple modificari ale tehnicii sau procedeului folosit n obtinerea performantei. n esenta, n probele de sarituri se urmareste realizarea unei traiectorii n aer a C. .C. c!t mai lunga la saritura n lungime sau c!t mai nalta la saritura n naltime. "entru realizarea ac #$#f%&' estui scop se coreleaza toate fortele interne si e(terne ce intra n angrena'. Sarcina saritorului este de a transforma energia cinetica orizontala )elanul* ntr-o traiectorie parabolica a C. . . "rin natura miscarilor, sariturile sunt actiuni aciclice. Sariturile atletice sub diferitele forme se compun din urmatoarele faze+ elanul, bataia - desprinderea, zborul, aterizarea. Se remarca raportul de interdependenta ntre toate fazele nt!lnite n sarituri. -aza de bataie - desprindere este cea mai importanta n toate probele de sarituri, pe c!nd celelalte faze au pondere diferita n functie de tipul de saritura. Se nt!lnesc si anumite particularitati n proba de sarituri - triplusat - unde se nt!lnesc mai multe batai ).*, mai multe zboruri ).*, mai multe aterizari ).* n timpul aceleiasi sarituri, iar la proba de saritura cu pra'ina se observa ca n timpul zborului se mentine contactul cu solul prin intermediul pra'inei. III.1.1. Tehnica si metodica nvatarii sariturii n lungime n ansamblu aceasta proba acumuleaza relatia de viteza - forta prin faptul ca este nevoie de o anumita forta care sa transforme viteza orizontala ntr-o actiune ascensionala astfel ca C. . . sa efectueze pe o traiectorie data o miscare c!t mai lunga. -azele sariturii n lungime sunt+ a* /lanul - ce reprezinta o alergare de viteza uniform accelerata. "e parcursul elanului ritmul pasilor este constant, la fel si lungimea lor. -ace e(ceptie ultima portiune de 1 - . pasi unde se remarca o lungire si apoi o scurtare a pasilor, precum si o accelerare a ritmului pasilor.

n timpul elanului impulsia este ceva mai energica fata de alergarea de viteza, coapsa piciorului pendulant se ridica mai mult )aproape de nivelul orizontalei*, trunchiul saritorului este aproape de verticala, lucrul bratelor este mult mai energic. 0ungimea elanului difera de la sportiv la sportiv, dar de regula se mentine n 'urul a $% metri pentru atletii de mare performanta sau n 'urul a 12 - 11 pasi de alergare. /lanul se caracterizeaza printr-o constanta at!t n lungimea pasilor c!t si prin viteza de deplasare specific fiecarui sportiv. 3eferitor la ritmul ultimilor pasi la nivelul ncepatorilor se recomanda ca penultimul pas sa fie mai lung si ultimul mai scurt. 0a nivelul atletilor de performanta se obisnuieste ca ultimii 4 pasi sa fie controlati si din acestia primii trei sunt n ordine crescatoare, urmeaza pasul $ care este mai scurt )cu 5 12 cm*, pasul % mai lung cu 5 12 cm fata de primii . pasi si ultimul pas al 4 foarte scurt 5 cu .2 cm fata de penultimul pas.

-ig.1$. b* 6ataia si desprinderea - reprezinta cel mai important moment al sariturii. 7ici are loc actiunea de trcere de la miscarea ciclica orizontala la cea aciclica a sariturii. 8in punct de vedere fizic unghiul ideal de desprindere este de $%9 dar n practica acesta este imposibil. n functie de viteza desfasurata pe elan, n functie de forta de transformare a acestei viteze n forta ascensionala se nt!lnesc unghiuri de desprindere cuprinse ntre 11 - 1: grade. 7ctiunea de bataie - desprindere dureaza dupa masuratorile efectuate de specialisti ntre 2,12 - 2,1. secunde, deci este foarte scurta si totusi se pot afla unele momente descompuse+

asezarea piciorului de bataie - este o miscare de sus n 'os si dinspre nainte spre

napoi cu contact pe toata talpa. ;nghiul de contact ntre sol si gamba este de 4. - 4:9 )figura 1%*, faza de presiune )amortizare* se caracterizeaza prin trecerea C. . . din napoia punctului de spri'in la nivelul verticalei si apoi n fata. n acest moment piciorul de bataie se ndoaie cu apro(imativ .%9 pentru a <primi< greutatea corpului si a trece la pozitia de e(plozie spre nainte si n sus. 7ceasta actiune este corelata cu cea a piciorului pendulant si se face dupa ce acesta a depasit momentul verticalei piciorului de spri'in, e(tensia de desprindere, se produce prin e(tensia completa a corpului p!na n v!rful picioarelor. 7ceasta miscare este a'utata de av!ntarea piciorului pendulant si de actiunea bratelor.

-ig.1%. c* =borul - dupa desprindere C. . . se nscrie pe o traiectorie parabolica n aer. "ozitia trunchiului este dreapta in fata a(ei verticalei .;nghiul dintre trunchi si coapsa este de > :2 iar unghiul dintre coapsa piciorului de avintare si cea a piciorului de impulsie este de 1.%-1$%.6ratul opus piciorului de avintare este indoit si ridicat la nivelul umerilor cu un unghi de 122 112 ? fata de trunchi. n timpul zborului nu se pot face modificari ale traiectoriei de zbor n schimb se urmareste pregatirea urmatoarei faze. 7stfel, miscarile efectuate de sportivi contribuie la mentinerea echilibrului corpului n raport cu centrul de greutate, iar pe de alta parte se cauta gasirea celei mai bune pozitii n vederea pregatirii aterizarii. 7ceste actiuni sunt e(ecutate de picioare si brate. n functie de lungimea sariturii sunt necesare mai multe miscari ale bratelor si picioarelor de unde apar termenele+ saritura n lungime cu 1 1@1 pasi n aer )sarituri de $ - % m*, 1 1@1 pasi n aer )sarituri de 4 - & m*, . 1@1 pasi n aer )sarituri de & - : m*, . 1@1 pasi n aer A e(tensie )sarituri de peste : m*.

7v!nd n vedere lungimea sariturilor observam ca cea mai des folosita este saritura cu 1,1@1 pasi n aer n scoala si cea cu 1 1@1 pasi n aer la nivel de performanta a 'uniorilor )figura 14*.

-ig.14. d* 7terizarea - este faza ce urmeaza dupa terminarea zborului. Cea mai buna aterizare

este obtinuta dupa un zbor care permite o miscare nainte a coapselor, urmata de ridicarea genunchilor si gambei si o naintare a trunchiului.8upa ce sportivul atinge traiectoria ma(ima a zborului,e(ecuta o miscare de aducere a piciorului de bataie alaturi de piciorul de avintare.Corpul incepe sa se aplece in fata in asa fel ca unghiul dintre trunchi si coapse se micsoreaza tot mai mult cu cit se apropie mai mult de sol. ambele e(ecuta o pendulare inainte. Toate acestea vor realiza un contact cu solul )nisipul* c!t mai aproape de punctul de impact al traiectoriei C. . . si realizarea unei sarituri c!t mai lungi )figura 1&*.

-ig.1&. 8in figura 1& se poate observa ca n situatia n care din lipsa fortei necesara mentinerii picioarelor sus sau din cauza unei grupari prea rapide aterizarea are loc mult naintea punctului traiectoriei C. . . se produce o reactie a solului )nisipului* de propulsie nainte dupa aterizare )7*. n schimb, daca sportivul n dorinta de a lungi saritura peste limitele traiectoriei trece de acest punct, se produce o reactie a solului inversa combinata cu forta gravitationala ce determina caderea napoi a sportivului. III.1. Betodica nvatarii sariturii n lungime cu 1 1@1 pasi n aer si 1 1@1 pasi n aer n procesul de nvatare - perfectionare la saritura n lungime se disting doua aspecte. "rimul este cel legat de nvatarea tehnicii mecanismului de baza, iar al doilea se refera la dezvoltarea calitatilor motrice necesare realizarii sarcinilor cerute de tehnica. 8ob!ndirea unei tehnici bune cere o perfecta pregatire fizica. n procesul de nvatare - perfectionare a tehnicii sariturii n lungime se vor avea n vedere urmatoarele+ nvatarea se ncepe cu faza cea mai importanta care este bataia - desprinderea, nvatarea efectuarii bataii n viteza tot mai mare, gasirea unei relatii optime ntre elan si bataie - desprindere, asigurarea unei pozitii corecte a corpului n vederea realizarii unei aterizari bune.

III.1.1. "entru nvatarea si perfectionarea sariturii n lungime cu 1 1@1 pasi n aer actiunea metodica este urmatoarea+ a* bataia - desprinderea+ scoala sariturii - pas saltat, pas sarit, combinatii, sarituri pe obstacole, sarituri de pe obstacole, sarituri peste diferite obstacole mici. pas saltat pe piciorul de bataie, pas saltat pe piciorul de bataie dupa o alergare de . pasi, de % pasi, pas saltat precedat de o alergare de . - % pasi cu atingerea cu coapsa a unui obiect

Se lucreaza global n diferite formatiuni pe un teren plat+

usor. 7cesta se va nalta si departa progresiv,

pas sarit pe piciorul de bataie dupa o alergare de . - % pasi, diferite 'ocuri si stafete n care este solicitata desprinderea de pe un picior.

Se trece la groapa de sarituri n lungime unde se vor repeta toate e(ercitiile anterioare cu accent pe o mai lunga desprindere. elan de ., %, & pasi bataie desprindere n pas saltat cu actiunea de a balansa gamba cu elan de ., %, & pasi bataie libera si aterizare pe piciorul de av!ntare )pas sarit* cu mult n fata n momentul nceperii cobor!rii pe traiectorie, continuarea mersului. Se va urmari tinerea mai prelungita a coapsei piciorului de av!ntare ridicata, a'utor. 8in punct de vedere metodic se urmareste ca bataia sa fie corect facuta, contactul cu solul sa se faca pe toata talpa iar rularea sa fie rapida. n momentul cresterii vitezei de deplasare sa nu se treaca peste momentul desprinderii. b* elanul - a doua faza ca importanta, se nvata nca de la nceput av!nd n vedere ca nu se pot face desprinderi lungi fara o forma de alergare. "entru aceasta se vor efectua alergari pe 12 - .2 de metri cu accent pe cresterea progresiva n viteza, de ridicarea coapselor p!na la nivelul orizontalei si, totodata, trunchiul sa se afle naintea proiectiei verticalei ce trece prin punctul de spri'in cu solul. alergari uniforme accelerate cu sarcina de a pune piciorul pe anumite semne alergare de &, #, 11 pasi cu accent pe raportul ultimilor doi pasi, penultimul mai alergare pe elan de #, 11, 1., 1% pasi cu bataie si desprindere la nceput cu viteza alergare pe elan de 1. - 1% pasi cu urmarirea constantei alergarii )subiectii vor )cercuri, linii* trasate pe sol fara a privi la aceste semne, lung si ultimul scurt. Se pot face si semne pentru ultimii doi pasi, moderata apoi viteza de deplasare creste la fiecare e(ecutie, calca pe creta sau talc si astfel amprentele pasilor se vor marca pe sol* e(ecut!nd de mai multe ori aceeasi alergare pe aceeasi distanta, cu elan de ., %, & pasi bataie libera si aterizare n pozitia <fandat<, accentul se va cu elan de &, #, 11 pasi cu bataie libera se vor e(ecuta sarituri cu accent pe pune pe av!ntarea bazinului nainte, av!ntarea coapsei piciorului din fata n acelasi timp av!ntarea bratelor fiind de mare

c* -

alergare pe elan de 1. - 1% pasi cu viteza ma(ima finalizata cu bataie si desprindere aterizarea - se folosesc urmatorii pasi metodici+ desprinderi de pe doua picioare cu aterizare. 8upa ce se fac c!teva e(ecutii se vor desprinderi de pe un picior )cel de bataie* si efectuarea aterizarii. Se vor da sarcini desprinderi de pe loc de pe un picior )cel de bataie* de pe un obiect mai nalt desprinderi dupa 1 - . pasi de alergare cu accent pe lucrul picioarelor pentru

la groapa de nisip, dupa care se continua alergarea.

trasa semne pe nisip ce trebuie depasite, de a depasi limite tot mai mari, )capac lada, capac special pentru sarituri* si aterizare pe ambele picioare, aterizare. Se va lucra cu desprinderea de pe un plan mai nalt pentru a avea timp sa pregateasca aterizarea. d* zborul - actiunea ce se e(ecuta n timpul zborului nu se poate face fara un elan si o mentinerea coapsei piciorului de av!ntare c!t mai mult n sus, ducerea piciorului de impulsie )bataie* l!nga celalalt si pregatirea aterizarii, actiunea bratelor de av!ntare si apoi de echilibru al corpului. bataie desprindere buna. /lementele ce trebuie facute n timpul zborului sunt simple+

Toate acestea se vor efectua n timpul sariturii. "entru a perfectiona saritura n lungime cu 1 1@1 pasi n aer am selectionat urmatoarele e(ercitii+ bataie desprindere dupa un elan de % - & pasi peste un obstacol asezat n asa fel ca elan de %, &, # pasi bataie - desprindere cu atingerea unui obiect at!rnat. Se va cu elan de &, #, 11 pasi bataie desprindere de pe un plan mai nalt )banca, capac unghiul de desprindere sa se apropie de cel real, urmari av!ntarea piciorului, a bazinului si a bratului, lada* cu accent pe trecerea peste obstacole ce determina un unghi corect de desprindere si o zona de aterizare, se va stabili un elan etalonat )ca numar de pasi* cu un loc stabilit de plecare n elan se vor stabili vitezele optime pe elan, se va e(ersa ritmul pasilor )ultimii 1-.*. si un loc stabilit pentru bataie,

III.1.1. nvatarea si perfectionarea sariturii n lungime cu 1 1@1 pasi n aer. 8upa nsusirea tehnicii sariturii n lungime cu 1 1@1 pasi n aer elementele componente au fost nsusite si pentru aceasta saritura de aceea metodica nvatarii se va adresa numai momentului de zbor, moment n care se e(ecuta cei 1 1@1 pasi n aer. Succesiunea e(ercitiilor+ din mers imitarea miscarilor de pasi n aer cu accent pe amplitudinea miscarilor din spri'in pe umerii a doi parteneri efectuarea miscarii picioarelor n zbor, din at!rnat la bara fi(a sau inele etc. se vor imita miscarile de pasire n aer. Toate miscarile trebuie sa fie c!t mai ample. desprinderi de pe un plan nalt aflat la marginea gropii si e(ecutarea miscarii saritura n lungime integrala cu bataia pe un plan nclinat sau plan naltat pentru ca sarituri cu elan normal cu accent pe amplitudinea si pastrarea echilibrului e(ersarea globala sub forma de concurs. picioarelor, zborul sa fie mai lung si timpul necesar efectuarii miscarilor sa fie suficient, tunchiului prin e(ecutarea pasilor n aer, n special, cele din articulatia soldului,

III... Tehnica probei de triplusalt si metodica nvatarii Saritura reprezinta o succesiune de combinatii de pasi saltati si pasi sariti cu aterizare n groapa de nisip. 7ceasta proba necesita o pregatire fizica puternica, n conditiile n care articulatiile au fost ntarite, consolidate, la o v!rsta mai mare )1& - 1: ani*. 8in punct de vedere tehnic proba se compune din+ elan, bataie desprindere zbor, aterizare pe piciorul de bataie, bataie desprindere de pe acest picior, zbor, aterizare pe celalalt picior urmata de bataie desprindere, zbor, aterizare n groapa de nisip.

n principiu, n timpul celor trei batai - desprinderi si doua aterizari se ncearca mentinerea vitezei acumulata pe elan pentru a realiza saritura c!t mai lunga. III...1. Tehnica probei de triplusalt a* /lanul consta ntr-o alergare de viteza uniform accelerata cu un ritm al pasilor constant din punct de vedere al lungimii lor. /lanul este asemanator cu cel de la saritura n lungime fara a atinge o viteza asa de mare ca n aceasta proba, iar pregatirea pentru prima bataie desprindere nu este asa de puternica. b* 6ataia - desprinderea - n numar de trei - se efectueaza de pe ambele picioare, succesiv )S, S, 8 sau 8, 8, S*. Contactul se face pe toata talpa cu un usor accent pe calc!i, o tractiune puternica dinspre nainte spre napoi si de sus n 'os, realiz!ndu-se astfel un contact sub saritor. n prima faza a contactului cu solul se produce o cedare din articulatia genunchiului si soldului, iar dupa trecerea peste verticala a corpului se produce o e(tensie puternica cu o desprindere n unghi mai mic )apro(imativ 1$ - 1:9 la prima desprindere si 1% - 129 la a doua si a treia desprindere*. c* 7terizarile ce au loc dupa primul pas )saltat* si dupa al doilea pas )sarit* se aseamana cu o aterizare din pasul de alergare, dupa sistemul cedare - nvingere, dar aici socul este mult mai puternic iar faza de cedare - nvingere solicita mult mai mult articulatiile de la nivelul gleznei si genunchiului. 7ctiunea se aseamana cu cea de al saritura n lungime pentru ultimul pas. ;ltima aterizare are aceleasi caracteristici cu cea de la saritura n lungime. 8in punct de vedere tehnic n saritura triplusalt naltimea zborurilor sau lungimea saritorilor dupa prima sau a doua desprindere, nu trebuie sa duca la micsorarea vitezei de deplasare. 8aca prima desprindere este nalta sau lunga nu mai permite o amortizare si desprindere suficienta la al doilea pas si o pierdere a vitezei. 8aca al doilea pas este prea nalt sau prea lung nu mai este posibila desprinderea buna pentru ultima saritura. 8e aceea se recomanda ca repartizarea sariturilor sa fie c!t mai apropiate ca lungime, n special pasul saltat cu pasul sarit )prima si a doua saritura*. III...1. Betodica nvatarii sariturii triplusalt

nvatarea tehnicii sariturii triplusalt trebuie sa se faca dupa nvatarea si perfectionarea la un nivel corespunzator a alergarii de viteza si a sariturii n lungime cu elan. Ca elemente de baza, pe l!nga acestea, se vor folosi plurisalturile. 7v!nd n vedere ca metodica predarii de la saritura n lungime este cunoscuta, elemente de baza, alergarea de viteza, pasul saltat, pasul sarit sunt cunoscute, vom urmari adaptarea lor la specificul probei+ sus, cu elan de . - % pasi efectuarea a doua pistonari pe piciorul de bataie legate de un cu elan de . - % pasi legarea celor doi pasi saltati cu un pas sarit, cu elan de % - & pasi saritura n lungime cu bataie pe piciorul slab, cu elan de % - & pasi se face un pas sarit urmat de saritura n lungime, cu elan de %, &, # pasi e(ecutarea sariturii globale pe niste semne trasate pe sol cu elan de %, &, # pasi e(ecutarea sariturii globale cu viteza marita mentin!nd pas sarit, pasul saltat efectuat succesiv prin ducerea genunchiului la piept )a piciorului de pas saltat cu ridicarea genunchiului piciorului de bataie ncerc!nd sa fie c!t mai pas saltat cu trecerea peste diferite obstacole )mingi, bastoane*, efectuarea pasului saltat c!t mai mult spre nainte si mai putin spre n sus, efectuarea a doi pasi saltati legati de un pas sarit se va efectua si cu trecere peste cu elan de . - % pasi, efectuarea a doi pasi saltati cu caracteristicile descrise mai bataie* )S, S, S sau 8, 8, 8*, lung si sa fie agatata pista,

semn, obstacole,

prin care se marcheaza lungimea pasilor din saritura, semnele trasate pe sol. 7ctivitatea de perfectionare a sariturii triplusalt se orienteaza spre+ deprinderea de asezare n bataie prin <agatarea< solului, pe realizarea unui raport optim ntre primii doi pasi ai sariturii, pe asigurarea unui zbor echilibrat pentru a realiza pregatirea urmatoarei batai.

n procesul de perfectionare se vor folosi elementele ce compun saritura, separat, se vor perfectiona at!t din punct de vedere tehnic c!t si fizic. 8e asemenea, efectuarea sariturii

globale cu urmarirea tuturor aspectelor ce apar - viteza de elan A bataia desprinderea zborurile si aterizarile succesive. /lementul de baza ce trebuie nsusit este e(ecutia ritmica, adica o egalizare a pasilor at!t ca spatiu c!t si ca timp de e(ecutie pe fondul unei viteze tot mai mari. III.$. Tehnica si metodica nvatarii sariturii n naltime 7sa cum marea ma'oritate a probelor atletice a cunoscut o permanenta perfectionare, adoptare la materiale noi, tehnici noi si saritura in inaltime a parcurs mai multe etape precum de la cea de pasire peste stacheta la cea de rostogolire ventrala, apoi cea de rasturnare dorsala. Indiferent de procedeul folosit scopul n saritura n naltime este acela de a duce c!t mai sus C. . . al corpului si trecerea tuturor segmentelor peste stacheta. n toate procedeele se nt!lnesc urmatoarele faze n desfasurare succesiva+ elanul, bataia - desprinderea, zborul, aterizarea. 8in punct de vedere tehnic elanurile sunt diferite+ - rectilinii sau curbilinii, bataile - desprinderile sunt ascensionale, zborurile sunt fie cu fata si pieptul spre stacheta, fie cu ceafa si spatele spre stacheta. 7terizarea, de asemenea, se face pe un picior sau pe spate. Toate acestea vor fi descrise specific fiecarui procedeu. Trebuie mentionat ca n cazul sariturii cu rostogolire ventrala si cea a rasturnarii dorsale valoarea performantei nu difera prea mult. n schimb se poate observa ca numarul sportivilor ce practica primul procedeu este tot mai mic n ultimul timp. 7ceasta se datoreaza n primul r!nd faptului ca pentru a face o saritura cu rasturnare dorsala timpul de nvatare este mult mai scurt, si pe de alta parte viteza imprimata pe elan n acest procedeu este mai mare, ceea ce contribuie la valoarea performantei sariturii. Se poate afirma ca n proba de saritura n naltime tehnica conditioneaza n mare masura performanta. 8e aceea nvatarea, perfectionarea tehnicii este un proces ndelungat care se desfasoara la toate nivelele dezvoltarii. 8in punct de vedere tehnic legarea elanului de bataie - desprindere este punctul <cheie< n atingerea unor performante ma(ime.

III.$.1. n continuare vom analiza tehnic saritura n naltime III.$.1. a* cu forfecare. /lanul este rectiliniu n unghi de 1. - .19 fata de planul stachetei. ;ltimii doi pasi sunt mai rapizi si variaza ca lungime. 6ataia se face pe piciorul departat de stacheta la distanta de %2 - &2 cm de stacheta. "iciorul apropiat de stacheta e(ecuta o miscare de av!ntare nainte sus cu trecerea lui peste stacheta. "iciorul de bataie )impulsie* dupa desprindere e(ecuta o miscare de ridicare spre n sus si nainte cu trecere peste stacheta. 6ratele e(ecuta concomitent o miscare spre n sus si nainte. "iciorul de atac dupa ce trece de stacheta e(ecuta o cobor!re si ia contactul cu solul efectu!nd o amortizare din articulatia genunchiului si soldului. III.$.1. b* cu rostogolire ventrala - ce cuprinde un elan rectiliniu de # - 1. pasi etalonati ce se face sub un unghi de 1% - $29 fata de planul stachetei. /lanul cuprinde o prima faza de accelerare dupa care urmeaza pasi de pregatire a bataii. n faza de accelerare se alearga cu pasi usor nalti, pe pingea iar pe parcurs alergarea devine mai plata )centrul de greutate are o traiectorie c!t mai plata. n ultimii trei pasi se ncearca mentinerea vitezei, se coboara C. . . si realizarea unei pozitii optime de desprindere. 3itmul ultimilor . pasi+ al treilea mai scurt, al doilea mai lung iar ultimul mai scurt. "ozitia cea mai cobor!ta a C. . . se obtine n faza de spri'in vertical a ultimului pas )fig. 1:*. 7ceasta miscare specifica a piciorului de impulsie )genunchiul se mpinge nainte n 'os* are ca rol aducerea bazinului n fata depasind planul umerilor. "iciorul de bataie se aseaza pe calc!i, bratele paralele la spate.

-ig. 1:. 6ataia presupune transferul vitezei orizontale n viteza ascensionala. ;nghiul de desprindere este de 42 - 4%9. Imediat dupa asezarea calc!iului, piciorul de impulsie se ndoaie din genunchi si este tras nainte n asa fel ca saritorul sa a'unga c!t mai repede pe toata talpa. ;rmeaza o faza de accelerare n care piciorul de atac se apropie de piciorul de spri'in, l depaseste si e(ecuta o miscare de e(tensie puternica. 6ratele e(ecuta o miscare de av!ntare dinspre napoi spre nainte sus. Imediat ncepe e(tensia piciorului de bataie. n momentul desprinderii bratele si piciorul de atac trebuie sa fi atins punctul ma(im, piciorul de impulsie este e(tins din toate articulatiile. "roiectia umarului din partea piciorului de atac trebuie sa cada pe punctul de spri'in al piciorului de bataie. n faza finala a desprinderii se produce o usoara rotare n 'urul a(ei longitudinale a corpului )fig.1#*.

-ig.1#. =borul presupune o actiune ascendenta n care au loc diferite miscari pentru ridicarea C. . . la cel mai nalt punct si pregatirea pentru trecerea peste stacheta. Se accelereaza miscarea de rotare a trunchiului n asa fel ca saritorul sa a'unga cu toata partea frontala a corpului spre stacheta. "iciorul de atac dupa ce termina miscarea ascensionala se ntinde n directie paralela cu stacheta si peste stacheta. 0aba piciorului de atac e(ecuta o miscare de nvaluire a stachetei. Se mareste unghiul dintre corp si piciorul de atac, corpul saritorului este adus paralel cu stacheta, cu fata la stacheta, C. . . a a'uns la punctul ma(im si este trecut dincolo de stacheta. 6ratul departat de stacheta e(ecuta, de asemenea, o miscare de nvaluire acceler!nd rotarea trunchiului n a(a longitudinala. "iciorul de atac ncepe sa coboare, la fel si bratul departat de stacheta favoriz!nd ridicarea si trecerea peste stacheta a segmentelor ramase n urma )picior de bataie, bratul apropiat*. 6azinul si piciorul de bataie, mult fle(at din sold si din genunchi )deschidere de #29 si unghi de #29* pe fondul rotatiei reale e(ecuta miscare activa de rasucire spre e(terior si o deschidere mai ampla pentru a reusi sa eschiveze atingerea stachetei. 8upa trecerea stachetei se ncearca oprirea rotatiei corpului pentru a reusi o aterizare n acelasi timp pe piciorul de atac si pe bratul de aceeasi parte a piciorului de atac. 7terizarea este faza n care sportivul ia contact cu suprafata de aterizare )nisip, calup de burete* si prin miscari de amortizare se reduce socul si, de asemenea,

accidentarea. 8upa luarea contactului cu suprafata de aterizat, cu piciorul de atac si bratul de aceeasi parte se e(ecuta o ndoire din cot si genunchi si apoi o rulare laterala pe spate. III.$.1. c* Cu rasturnare dorsala - este un procedeu accesibil at!t pentru sportivi c!t si pentru copii n cazul n care dispunem de sectorul de aterizare. 7 c!stigat multi adepti din r!ndul celor ce practica performanta, av!nd o bataie mai simpla, cu o viteza pe elan mai mare iar pozitia corpului avanta'eaza trecerea C. . . la naltimi mult mai mari. Saritura are aceleasi faze ca si celelalte sarituri. /lanul reprezinta o alergare accelerata e(ecutata n prima parte rectiliniu de %, &, # pasi mai nalti dupa care se intra n elan curbiliniu de . - % pasi. "rin acest elan curbiliniu sportivul a'unge sa se afle lateral fata de planul stachetei. n prima parte a elanului miscarile sunt asemanatoare alergarii de viteza. n partea curbilinie a elanului corpul se nclina spre interior, piciorul este pus energic, iar centrul de greutate coboara usor 12 - 11 cm. ;ltimii trei pasi sunt caracteristici - pasul . mai scurt, pasul 1 lung, ultimul pas fiind cel mai scurt. 0aba piciorului de bataie se aseaza cu un unghi de 12 - 1%9 fata de planul stachetei si la apro(imativ 42 - 122 cm de planul stachetei )n functie de viteza de elan si de naltimea la care se sare*. "iciorul se aseaza pe calc!i de sus n 'os si trage spre napoi. 6ataia. 8upa ce ultimul pas al elanului a luat contact cu solul dupa descrierea dinainte are loc un moment de amortizare , cobor!rea C. . . din articulatiile din genunchi si sold. 6ratele sunt ramase n urma trunchiului. 8upa trecerea corpului de momentul verticalei se produce o contractie completa a muschilor piciorului de bataie si a spatelui. "iciorul de av!ntare )de atac* actioneaza energic n sus, ndoit din genunchi cu gamba rela(ata. Se e(ecuta o usoara miscare de rotatie spre interior si n sus )n spirala* astfel ca la terminarea miscarii de desprindere saritorul se afla cu spatele spre stacheta. 6ratele actioneaza simultan cu piciorul de av!ntare, spre n sus, bratul apropiat de stacheta efectu!nd o miscare mai ampla cu o usoara rotare spre interior n faza de ascensiune si apoi o ntoarcere a palmei spre stacheta prin e(terior. 7(a umerilor este la nceput aproape perpendiculara pe stacheta a'ung!nd la finalul desprinderii sa fie paralela cu stacheta. =borul. n prima parte a zborului, cea de urcare a centrului de greutate, se continua miscarea de rotare a corpului. n momentul ma(im de naltare se e(ecuta o

miscare de e(tensie cu actiunea puternica a capului care face ca sa se declanseze o miscare de apropiere a corpului de planul stachetei. 6ratul si umarul apropiate de stacheta trec peste ea. "iciorul de atac coboara si se alatura piciorului de bataie. n momentul n care trunchiul si bazinul au trecut peste stacheta se e(ecuta o miscare cu capul )de a baga barbia n piept* ce va declansa cobor!rea bazinului si e(tensia puternica a picioarelor )biciuirea spre piept*. 7cest amplu e(ercitiu se e(ecuta n functie de timpul de zbor )naltimea la care se sare*. 8upa trecerea stachetei trunchiul se afla la orizontala iar picioarele la verticala )fig.12*. 7terizarea se e(ecuta pe spate cu musculatura trunchiului usor contractata pentru a nu produce o ndoire e(agerata din regiunea lombara.

-ig.12. III.$.1. Betodica nvatarii sariturii n naltime n ordinea evolutiei procedeelor de trecere III.$.1. a* Cu forfecare. -iind o miscare simpla nu este nevoie de multe elemente introductive. Totusi vom prezenta c!teva e(ercitii ce pot a'uta la o mai rapida nsusire+ scoala alergarii si sariturii, pas saltat cu desprindere energica pe verticala, cu atingerea unui obiect suspendat, elan de . - % pasi finalizat cu pas saltat nalt, alergare de ., %, & pasi si saritura prin pasire peste o stacheta 'oasa )alergarea se face de pe loc se e(ecuta o forfecare de picioare cu trecerea peste o linie trasata pe sol. acelasi e(ercitiu cu trecere peste un mic obstacol )baston*, la sectorul de sarituri )groapa de nisip* din st!nd lateral fata de stacheta )'oasa*

cu trecerea peste un obstacol mic,

perpendicular pe stacheta, Corpul se afla lateral fata de linie si piciorul de bataie departat fata de aceasta linie,

e(ecutarea forfecarii cu trecerea piciorului apropiat peste stacheta si apoi a celui departat )fara sa se ncerce desprinderea*,

st!nd la un pas departare de locul de bataie )ce poate fi marcat pe sol* se face un pas cu elan de . pasi )marcati pe sol* se va e(ecuta saritura la nceput cu viteza mica si cu elan de . - % pasi saritura n naltime cu forfecare )se mareste unghiul fata de cu elan de & - # pasi saritura n naltime cu forfecare. Se vor face analiza tuturor cu elan de # - 11 pasi se e(ecuta saritura sub forma de concurs, pentru perfectionare se poate folosi asezarea stachetei n plan oblic cu partea nalta

cu piciorul ce va deveni de bataie, urmat de bataie desprindere si e(ecutarea foarfecii, unghi c!t mai mic, planul stachetei si viteza de deplasare*, aspectelor tehnice,

pe st!lpul departat locului de bataie. /(ercitiul este folosit pentru a determina sportivul sa e(ecute o miscare de atac c!t mai nalta. III.$.1. b* cu rostogolire ventrala. Se va urmari obisnuirea cu miscarea de desprindere pe verticala, de av!ntare puternica a piciorului de atac. Bi'loacele folosite+ din st!nd cu piciorul de bataie n fata, av!ntarea piciorului de atac ntins din st!nd, pas cu piciorul de bataie *accent pe asezarea piciorului*, av!ntarea cu concomitent cu a bratelor n sus, piciorul de atac )n acelasi timp si a ambelor brate* si ridicarea pe v!rful piciorului de bataie, din st!nd, pas cu piciorul de bataie, av!ntarea piciorului de atac, desprindere din st!nd cu piciorul de bataie n fata, av!ntarea piciorului de atac si e(ecutarea acelasi e(ercitiu e(ecutat n urma unei alergari de . pasi apoi de % pasi, efectuarea unui elan de . pasi )% pasi* cu cobor!rea accentuata a centrului de puternica si aterizare pe acelasi picior c!t mai aproape de locul de bataie, unei rotatii de 1:2C n 'urul a(ului longitudinal si aterizare pe piciorul de atac,

greutate prin fle(ia ampla n penultimul pas si av!ntarea puternica a piciorului de atac, desprindere, piciorul de bataie dupa desprindere e(ecuta o miscare de <eschiva< )ndoirea genunchiului si ducerea n lateral, marirea unghiului dintre cele doua membre inferioare, acelasi e(ercitiu cu trecerea peste o stacheta 'oasa )la nivelul genunchilor*, fig.1

/(ercitii de nvatare a zborului deasupra stachetei

Saritura peste o stacheta tinuta oblic cu capatul departat pe sol. Se urmareste Imitarea trecerii peste stacheta )stacheta tinuta vertical sau peste b!rna de

conducerea miscarii de rasucire din laba piciorului de atac. gimnastica, sau peste un coleg, partener*. Se urmareste efectuarea miscarii de nvaluire a stachetei cu bratul opus piciorului de bataie, trunchiul paralel cu stacheta si miscarea de <eschiva< a piciorului de bataie. Sarituri la stacheta 'oasa cu elan+ de 1 pas de . pasi

de % pasi

n care accentul se pune pe actiunea piciorului de atac si actiunea trunchiului deasupra stachetei. reselile frecvente+ ncercarea de a trece stacheta nainte cu trunchiul si apoi cu piciorul, trecerea bratului apropiat peste stacheta, e(tensia trunchiului deasupra stachetei, /fectuarea sariturii integrale cu accent pe diferite acte motrice+ determinarea directiei elanului )unghiul fata de planul stachetei*, ritmicitatea pe elan, av!ntarea piciorului de atac concomitent cu av!ntarea bratelor, etc. )fig. 11*. Se va obliga e(ecutantul sa faca aterizarea pe pingeaua piciorului de atac, pentru a face amortizarea socului de aterizare, ceea ce duce la nvatarea corecta a nvaluirii stachetei si conducerea miscarii de rotatie cu laba piciorului de atac.

-ig.11 Saritura integrala de % - & pasi cu trecere peste stacheta asezata oblic *cu capatul Saritura integrala cu cresterea treptata a vitezei pe elan. Sarituri n conditii de concurs. 8atorita specificului acestui procedeu, trecerea stachetei cu spatele si aterizarea pe spate, aceasta saritura se poate realiza numai daca conditiile tehnice )zona de aterizare cu bureti calup* sunt asigurate. n cazul n care conditiile o permit se va ncepe cu acomodarea cu aterizarea pe spate. "entru aceasta folosim e(ercitiile+ departat c!t mai nalt* pentru a accentua lucrul piciorului de atac.

III.$.1. c* cu rasturnare dorsala

din st!nd cu spatele la saltele, desprinderi de pe doua picioare si aterizare n sez!nd din st!nd cu spatele la saltele, desprindere, realizarea arcuirii si aterizare pe spate, din st!nd cu spatele la saltele pe un plan mai nalt )banca, capac lada*, desprindere 7celasi e(ercitiu cu desprindere de pe piciorul de bataie. 8in st!nd departat pe calupii de aterizare, efectuarea a doua sarituri scurte urmate 8in st!nd cu spatele la saltelele de aterizare desprindere de pe un picior cu trecere nvatarea elanului se face la nceput printr-o+ alergare pe un semicerc trasat pe sol )semicercul de la 4 metri din 'ocul de alergare pe un semicerc cu bataie si desprindere )la v!rful semicercului* cu alergare pe un semicerc cu desprindere si ntoarcere #2C cu spatele spre e(teriorul alergare . - % pasi pe un arc de cerc, desprindere si rotarea trunchiului n asa fel ca acelasi e(ercitiu efectuat n fata stachetei.

la nceput apoi pe spate,

de pe doua picioare. /(ecutarea n aer a miscarii de arcuire si aterizare pe spate.

de desprindere, zbor si aterizare pe spate. peste o stacheta aflata la nivelul saltelelor. Se face si sub forma de concurs.

handbal*, aterizare c!t mai aproape de locul de bataie, semicercului )se urmareste aterizarea c!t mai aproape de locul de bataie*, aterizarea sa se faca cu spatele la o linie trasata pe sol, Se va accentua actiunea de desprindere pe verticala fara a se duce umarul spre spate, coordonarea actiunii bratelor cu cea a piciorului de av!ntare. Conducerea miscarii din genunchiul piciorului de atac. alergare de . - % pasi pe un arc de cerc. 7rcul de cerc poate avea diferite raze *n descrestere*. "asi asezati pe semne trasate pe sol, bataie, desprindere si trecere peste stacheta.Biscarea se e(ecuta din mers apoi din alergare.de asemenea se incepe cu un pas apoi cu trei pasi,cinci pasi,etc. Se repeta saritura cu elan de % pasi si cu ridicarea progresiva a stachetei. /(ecutarea sariturii cu un elan rectiliniu de . - % pasi urmat de elanul curbiliniu de . pasi )cu accent pe actiunea picioarelor pe acesti ultimi pasi*. Se va urmari mentinerea vitezei pe elanul complet, blocarea n bataie, av!ntarea puternica a piciorului de atac spre n sus

)pe o linie n spirala, pentru a da sensul de rotatie al trunchiului*. Se va evita asezarea piciorului de bataie cu v!rful n afara planului stachetei, desprinderea n <spate - culcat<, /(ecutarea sariturii cu elan ntreg - cu accent pe diferite acte motrice. -ormarea simtului ritmului si coordonarea generala. III.%. Betoda nvatarii sariturii cu pra'ina Saritura cu pra'ina este o proba atletica comple(a, cu particularitati tehnice ce prezinta aspecte multiple si particulare, datorita folosirii unui spri'in au(iliar - pra'ina. "entru a reusi sa se realizeze o saritura cu pra'ina este necesara de asemenea o pregatire a calitatilor motrice necesare. n prima etapa a nvatarii mi'loacelor folosite trebuie sa duca la nsusirea folosirii pra'inii ca spri'in dupa desprinderea saritorului de sol. 7ceasta se face n functie de conditiile materiale e(istente *pra'ina rigida, pra'ina elastica*+ obisnuirea cu materialul )transportul, priza*, din st!nd pe un obstacol nalt cu priza pe pra'ina la un punct nalt )cu bratele

ntinse* se face o mpingere si trecere n at!rnat pe pra'ina. 7ceasta face o pendulare peste verticala cu sportivul n at!rnat cu genunchiul piciorului de av!ntare ndoit sus. 7terizarea se face pe ambele picioare fara a da drumul obiectului. trecere n at!rnat pe pra'ina - cu spri'in dat de un partener. Impulsia data de piciorul de bataie si mpingerea de catre partener la nivelul omoplatilor asigura ridicarea si trecerea pra'inii peste verticala. trecerea n at!rnat pe pra'ina e(ecutat independent )fig. 1.*,

-ig.1.

trecerea n at!rnat - ridicarea picioarelor si bazinului )n pendulare* si aterizare pe

un plan mai nalt. 0a nceput priza este mai 'oasa, dupa care se ncearca o prindere c!t mai sus, acelasi e(ercitiu efectuat din at!rnat de o fr!nghie suspendata, din at!rnat de o fr!nghie desprindere de pe un plan nalt si trecere n at!rnat - ndoit acelasi e(ercitiu cu trecere peste o stacheta si aterizare.

si trecere pe un alt plan nalt, Se vor evita greselile ce apar+ o mpingere pe verticala, se face ca pra'ina sa nu treaca de verticala, tractiunea n brate dupa desprindere, lovirea pra'inii cu piciorul de atac, dezechilibrare laterala cu pra'ina. Sarituri peste stacheta 'oasa - cu spri'in dat de antrenor, profesor. "urtarea pra'inii n elan din mers, din alergare, /(ersarea nfigerii pra'inii n cutia de spri'in din mers pe 1 pasi, din alergare /lan de % - & pasi cu nfigerea pra'inii si trecerea n at!rnat. nfigerea pra'inii

n ambele cazuri priza se slabeste pentru a se face alunecarea m!inilor pe pra'ina. trebuie pregatita n prealabil prin cobor!rea v!rfului pra'inii treptat spre sol. "umnul m!inii din spatele prizei se mpinge nainte spre bazin. nfigerea pra'inii se face la nceput n groapa de nisip si apoi n cutia speciala. Se vor evita greselile ce apar+ cobor!rea v!rfului pra'inii n ultimul moment, tractiunea n brate imediat dupa desprindere, e(ecutarea bataii prea departe. e(ercitii de nvatare a rasturnarii si gruparii, cu elan scurt ridicarea genunchilor l!nga pra'ina, sarituri peste stacheta 'oasa cu elan scurt de % - & pasi, e(ercitii de ntoarcere si mpingere n brate. Se vor e(ecuta la nceput la groapa de

lungime si sariturile se vor face mai mult n lungime. 7poi se vor e(ecuta peste stacheta. 7par greselile+ ntoarcere timpurie, departarea picioarelor si bazinului de pra'ina, ntoarcere nt!rziata sau incompleta. - Saritura cu pra'ina cu stabilirea elanului, a locului de prindere )priza* si a locului de bataie.

-ig.1$ "regatirea tehnica a saritorului cu pra'ina este conditionata de perfectionarea calitatilor motrice necesare n saritura+ viteza de deplasare, forta detenta, forta n membrele superioare, forta n spate si abdomen. Coordonarea tuturor actiunilor.