1.1.

Clarificari notionale
Dansul este o arta cu totul particulara, mai veche dect muzica, pictura sau literatura, cu toate ca
ea se serveste de ele ntr-o sinteza aristica deosebita.
Se poate comunica prin miscare, ntr-o maniera spontana, cu reactii imediate la diferite emotii si
stari tensionate sau ntr-o maniera elaborata, intr-un proces de instruire special conceput, cum ar
fi studiile pentru
Dansul sportiv se distinge de celelalte genuri ale dansului prin caracterul sau
competitional. El mbina fericit, acea maniera de comunicare elaborata a miscarii artistice n
concordanta deplina cu caracterul liniei melodice, cu caracterul competitional.
1.2. Istoricul si evolutia dansului sportiv pe plan national si international
Dansul face parte din cultura universala ca toate celelalte arte. ncepnd cu primele forme ale
culturii primitive, dansul exprima toate trairile confuze, puternice si instinctuale ale omului supus
unor realitati care i depaseau puterea de ntelegere. Reusea sa transforme realitatea interioara si
cea exterioara printr-un mod simplu
de exprimare - dansurile primitive-(dansurile imitative dansurile de magie dansurile de divinatie).
n lumeaprimitiva comunicarea se realiza si prin dans.
Dansurile capata denumiri tarantella, saltarella-romana, fresca, sau toscana, etc.
n secolul XIV apar dansurile de ceremonie, de curte, n acelasi timp maestrii de dans, si
primelensemnari cu privire la arta dansului (1455 Antonio Carnazzano-Libro dellarte del
ldanzzare).
n secolele XVI- XVII apare Baletul de curte. n Franta la curtea regelui dansatorii aveau roluri
si interpretau diferite personaje.
Mai trziu, baletul de curte se transforma ntr-o forma vie de dans dansul de salon sau de
curte n care dansatorii erau chiar invitatii.
n 1661 se nfiinteaza Academia Regala de Muzica si Dans la Londra, institutionalizeaza
programul debalet.Valsul apare dupa 1750 n Austria, sub forma sa populara numita landler sau
spinner.n contrast cu menuetul, valsul avea o coregrafie simpla cu leganari usoare ale corpului.
Este repedeadoptat n salile de bal si din acea epoca pna n prezent, a ramas regele balului nu
a fost detronat.
Dupa 1850, dansul capata noi valente si se adapteaza schimbarilor intervenite n societate. si
diversifica formele de manifestare de la baletul cu formele lui clasice, rigide, pna la dansul
modern, cu miscari total opuse dansului clasic. Este perioada marilor dansatori, Loie Fuller
( 1862-1928), Isadora Duncan(1878-1927).
n cursul secolului al XIX-lea n America societatea era cucerita de arta dansului att cea scenica,
ct si de cea desfasurata in salile de bal. n acele saloane valsul vienez va capata inflexiuni lascive
si se va numi valsul lent (Boston)
Dupa 1900 se contureaza Foxtrotul, mai apoi Charlestonul, Slow-fox-ul si Quick-Step-ul.
Ritmurile dansurilor de salon sau parchet se amesteca cu noile ritmuri latino-americane, venite
din America Latina.
n 1910 apare Tangoul de sorginte argentiniana, cu o expresivitate si un caracter special.
n 1926 apare Rumba, dans provenit din ritmurile cubaneze, cu ritm lent si elegant, ncarcat de
sentiment si foarte expresiv.
La nceputul anilor 1930 dansurile de parchet sau de salon devin foarte raspndite n toate
capitalele Europene, ale Americii de Nord si Americii de Sud. Se dansau valsul vienez, valsul
boston, slow-foxul,quick-step-ul, charleston-ul, tango-ul - ntr-o tinuta speciala de bal -, si cu o
tehnica speciala.
n 1965 cele doua federatii internationale de dans sportiv, adica cea a dansatorilor amatori FIDA
si cea a dansatorilor profesionisti ICBD se unesc sub conducerea stralucitului Detlet Hegeneanu
(fost dansator si campion al Germaniei) si realizeaza mult asteptata federatie unica de dans
sportiv IDSF. Din acel moment dansatorii att amatori ct si cei profesionisti si-au desfasurat
activitatea competitionala pe baza unui regulament tehnic si de arbitraj unic.
_____________

_____________________

__________

Din anii 1990 IDSF si-a intensificat stradaniile pentru a obtine recunoasterea de catre CIO a
dansului sportiv. Aceste stradanii au fost ncununate de succes n anii 1992 cnd IDSF-ului i se
recunoaste dreptul de membru deplin n Organizatia Internationala a Sporturilor Olimpice.
Astazi IDSF cuprinde peste 70 de tari membre si asociatii auxiliare ale Federatiei Mondiale a
Rock-and Roll-ului. Numarul membrilor nscrisi este estimat a fi de peste doua milioane.
n Romnia dansul sportiv este foarte tnar ca ramura de sport. Federatia Romna de Dans
Sportiv(FRDS) a fost nfiintata n 1991 conform ordinului nr 1737 al Ministrului Tineretului si
Sportului, iar n 1992 FRDS s-a afiliat la IDSF doar cu 9 cluburi de dans din cteva orase ale tarii.
La sfrsitul anului 2001 si nceputul anului 2002 la FRDS erau afiliate 90 de sectii (centre si
cluburi) din21 de judete unde activeaza peste 2500 de sportivi dansatori legitimati.
1.3. Caracteristicile dansului sportiv
Caracterul competitional se regaseste si n nenumarate alte domenii de activitate, cum ar fi cel al
culturii,artei (arta plastica, arta muzicala ca interpretare).
Dansul sportiv se afla la granita dintre sport si arta, mbinnd n mod fericit att caracteristicile
unei discipline sportive, ct si pe cele ale unui domeniu al artei.
1) Caracteristica pricipala a dansului sportiv este desfasurarea competitiilor in cadrul a
Sectiunea cuprinde 5 dansuri de salon: Vals lent, Tango, Vals vienez, Slow-fox,
Quick step.
Sectiunea cuprinde 5 dansuri cu specific latino-american: Samba, Cha-cha-cha, Rumba, Passo
doble, Jive.n dans perechea este totul, iar din acest punct de vedere, pe ringul de dans este
urmarita, notata si evaluata ca fiind un singur corp.
2) al dansului sportiv reiese din lupta directa ce se desfasoara pe ringul de dans
ntre perechile de dansatori sportivi pentru obtinerea unor rezultate si pozitii ct mai bune n
clasament, dar si din ntreg cadrul organizatoric subordonat regulamentului de dans sportiv care
apartine FRDS ct si IDSF-lui.
ntrecerea pe ring a dansatorilor reprezinta un prilej de manifestare si comparare a
capacitatilorindividuale, dar si al nivelului tehnic al perechilor. n acelasi timp constituie un mod
de evaluare a eficientei pregatirii lor n antrenamente si nu n ultimul rnd ordoneaza clasamentul
perechilor n functie de categorie si de vrsta.
Caracterul de ntrecere pe ringul de dans, nu apare cu nimic mai prejos dect n alte arene ale
altor ramuri sportive. El este cel care evidentiaza n primul rnd, cele mai bune perechi ale
competitiei si motiveaza fiecare pereche n spiritul sportiv.
________ __

_________

______

______

__________________

3) prin care se ntelege o gama foarte mare, o diversifitate complexa de

miscare. Aceasta varietate motrica se datoreaza unui fond artistic foarte larg al dansului n general
si al dansului sportiv n special.
3 elementele dansului de caracter sau dansului popular se pierd n negura istoriei.
Dansul sportiv a preluat multe din aceste elemente ce subliniaza specificul si caracterul unor
popoare (spaniol,american etc.), le-a prelucrat, a creat tehnici noi de exprimare motrica. Elemente
ale dansului de caracter provin din dansuri populare ale multor popoare. are si el influente asupra
dansului sportiv. n dansul modern elementele tehnice sunt total opuse dasnului clasic, iar
elementele corporale aduc n prim plan trairile personale cu accent pe expresia miscarii si gestica
motrica.
sunt cele care provin, n principal, din dansurile de parchet sau
de salon, aparute pe la nceputul secolului al XIX-lea n marile capitale europene.
4)
este obligatoriu subordonata de particularitatea de forma si continut a
acompaniamentului muzical.
sunt Agogica si Dinamica.
Agogica se ocupa cu particularitatile de refren, tempo si cele de interpretare.
Dinamica este cea care prezinta proprietatile sunetului muzical naltimea, intensitatea,
culoarea
_________________________

_______________

__________

_______________________________

__________

_ ______________________________

_____ _________

si durata.
Att agogica ct si dinamica, sunt componente de baza ale melodiei.
, este parte integranta a muzicii, el dnd vitalitate, pulsatie si fiind din toate punctele de vedere,
unelement indispensabil conturarii ideii muzicale. n domeniul formulelor muzicale, ritmul ocupa
un loc important
n realizarea unitatii de miscare, influentnd implicit expresia muzicala, proportia unei portiuni
din bucata muzicala. Vincent DIndy propunea urmatoarea definitie a ritmului: Ritmul este
origine si proportie n spatiu si
timp. Fara ritm nu se poate concepe existenta, nu numai a muzicii, ci si a dansului,a pantomimei,
a poeziei.
comporta numeroase interpretari, datorita multiplelor relatii ce se stabilesc ntre ritm si
alte notiuni; ritm tempo, ritm durata, ritm periodicitate, ritm desfasurare n timp, ritm
dinamicainterioara, ritm forma muzicala, sau ritm muzical si ritm psihologic.
, se refera la corelatia dintre succesiunea diferitelor valori de note. Ritmica se ocupa cu
ordonarea sunetelor muzicale ntr-o anumita succesiune, care are drept scop realizarea expresiei
artistice a sunetelor muzicale. Sub acest aspect ritmica influenteaza realizarea actiunilor motrice;
ritmul ,muzical dicteaza ritmul motric, ritmul miscarii. Ritmul motric nseamna modalitatea de a
organiza si efectua actul motric avnd n
vedere trei dimensiuni:
care presupune timpul n care se aude sunetul. Durata sunetului determina
durata actului motric, a gestului, a actiunii tehnice, deprinderii specifice. n dansul sportiv,
durata actiunilor motrice (pasi, deplasari, etc.), se coordoneaza dupa durata sunetelor muzicale a
masurilor si a frazelor muzicale.
, care reprezinta alternanta diferitelor forme de contractii musculare:
tensiuni si relaxari la nivelul articulatiilor si n acelasi timp, momentele de accentuare ale unor
tipuri de actiuni musculare (contractari, relaxari) specifice dansului sportiv (pozitii dificile
mentinute 1-2 secunde, mentinerea segmentelor n pozitii de echilibru, etc.), au ca efect un limbaj
corporal estetic al ntregului corp. Dinamica actiunilor musicale raportata la ritmul bucatii
muzicale, se realizeaza deci prin coordonarea motrica cu accentele muzicale.

reprezinta capacitatea de a executa actiuni n mod succesiv si

cursiv, ntr-o adaptare perfecta cu ritmul muzical.
Ritmul este cel ce dinamizeaza si mpinge miscarea nainte. De exemplu: rimurile de samba sau
chacha-cha sunt atractive tocmai prin vioiciunea lor, prin expresivitatea deosebita a melodiei si
ndeamna sa te adaptezi lor.
reprezinta gradul de miscare mai rara sau mai accelerata, sau viteza cu care se succed timpii ntro masura, fraza sau bucata muzicala. Se exprima grafic de catre autor, la nceputul sau pe
parcursul bucatii muzicale prin indicatii specifice.

reprezinta taria cu care vibreaza un sunet si cum este el perceput (ascutit,

mediu sau jos). Vibratiile sonore diferite determina reactii si executii diferite n miscare:
- pe sunete nalte se fac ridicari pe vrfuri sau micari n plan nalt.
- pe sunete joase actiuni n planuri joase.

este proprietatea specifica sunetului muzical care face posibila deosebirea ntre
diferite sunte si vocea omului, si alte instrumente. Calitatea sunetului iese n evidenta prin
interpretarea
artistica si expresiva a miscarii dansatorilor. O muzica lipsita de culoare atrage o miscare
asemanatoare
(fara expresie).
muzical nseamna puterea cu care se emite sunetul, ea influnteaza direct miscarea
_____

___________

_____________

_____________________

_______ _________________

___________

______________________

__

___________________

_____

_________________

____________________

prin nuantele bine cunoscute (piano, pianissimo, forte, fortissimo, mezzoforte etc.). Schimbarea
intensitatii cu care vibreaza sunetul ntr-o fraza muzicala se produce gradat sau ntrerupt, acest
lucru se numeste dinamica.
Particularitatile de tarie a sunetului muzical se reflecta n miscarea corporala a dansatorilor care
pot avea diferite grade de contractii musculare.
- trasatura foarte importanta a dansului sportiv care se materializeaza
prin expresivitate corporala.
este un mod de formulare, de manifestare a unor idei si sentimente sau reflectarea unei stari
interioare cu ajutorul limbajului specific, plastic limbajul corporal.
Expresivitatea artistica este determinata de mbinarea reusita ntre expresivitatea corporala si
expresivitatea muzicala; ntre cele doua crendu-se o comunicare prin intermediul dansatorului.
specifica dansului sportiv are doua componente:
a formelor de expresie;
calitatii acestor forme.
Plasticitatea corporala trebuie privita ca fiind un ansamblu dintre plasticitatea formei si a
continutului miscarii.
n dansul sportiv plasticitatea miscarilor este data de:
executia artistica;
compozitia artistica.
______________________________

_____________

________________

__________

Dansul este arta si mesaj catre spectator. Exista o legatura strnsa si directa ntre cel ce
produce arta si cel care o consuma. n dans mesagerul direct este interpretul, sau perechea de
dansatori. Limbajul corporal al dansatorilor aduce la suprafata prin intermediul miscarilor nuante
sugerate de muzica si creaza trairi si emotii spectatorilor.
_____________________________

BIBLIOGRAFIE
1. Balanchine, G., 1977,
, New York, Editura F. Mason
2. Bughici, D., 1978,
, Bucuresti, Editura Muzicala
3. Filoteanu, N., Marian, D., 2000,
, Bucuresti, Editura Sigma;
4. Gagea, A., 2002, , Sesiunea de Comunicari Stiintifice Anuale a
Universitatii Ecologice Bucuresti
5. Giuleanu, V., 2002, Teoria muzicii, Bucuresti, editura Fundatiei de Mine
6. Grigore, V., 2002,
, Bucuresti
7. Holz, P., 1994,
Leistunssport 24
8. Ivan, M., 2004,
(Lucrare de doctorat), Bucuresti;
9. Jeleascov, C., 2000,
, Bucuresti, Editura Fundatiei Romnia de Mine;
_____________________________

_______________

__________

____________

_____________

____ _____ ______ _________

___

_____________

__

__________________

__ ______________________________________

___________________________

______________

__________________________________________

___

PREGTIREA I ANTRENAMENTUL N DANSUL SPORTIV

Pe ringul de dans dansatorii devin interlocutorii dintre muzic i cei care privesc i
ascult. Ei creazi transmit emoii care ajung la privitori prin intemediul micrilor
plastice, armonioase. Spectatoriirecepioneaz gesturile i micrile dansatorilor printr-un
sistem de valene i transpuneri senzoriale personale.Unificarea simmintelor spectatordansator se realizeaz prin intermediul micrii.Dansatorii proiecteaz valori prin

aciunile lor, care trebuie s fie percepute, nelese, de privitori nfuncie de realitiile
personale.
Componentele antrenamentului de dans
Coninutul antrenamentului reunete elemente de structur care, pe baza, unor legi i
reguli funcionalei metodoligice, determin n final performana sportiv
(G. Niculescu 2003).
Componentele(factorii) procesului de pregtire sportiv n dansul sportiv sunt:
Pregtirea fizic;
Pregtirea artistic;
Pregtirea tehnic;
Pregtirea psihologic;
Pregtirea muzical;
Toate aceste componente (factori) se influeneaz reciproc i se afl ntr-o permanent
interdependen.Relaiile dintre aceti factori ai pregtirii se ordoneaz secvenial de la
fizic la tehnic, apoi de la tacticla psihologic (Bompa T 2001). Fiecare factor variaz n
funcie de faza (stadiul) de pregtire n care se afl sportivul.
Pregatirea fizica
Pregatirea fizica n dansul sportiv se realizeza prin cele doua componente binecunoscute:
1. pregatirea fizica generala (multilateral);
2. pregatirea fizica specifica.
Pregatirea fizica generala ncepe imediat dupa selectia initiala si ramne o constanta a
antrenamentului de dans.
Pregatirea fizica specifica se realizeaza n raport direct cu cerintele tehnice, artistice si fiziologice
ale dansului sportiv. Ea are urmatoarele prioritati:
care vizeaza formarea tinutei corecte si specifice danslui sportiv (pozitia standard,
pozitialatino) prin:
exercitiile la bara de perete; de catre ambele sexe
exercitii la centrul salii.
Pregatirea fizica specifica educa estetica motrica, dezvolta calitatile motrice de baza.
este componenta esentiala n antrenamentul de dans. Prin ea se realizeaza
concordanta dintre muzica si miscare, adica continutul tehnic specific se adapteaza
particularitatilor piesei
muzicale. n acest context, acompaniamentului muzical devine factorul principal care
influenteaza comportamentul motric specific.
presupunea adaptarea miscarilor la particularitatile de ritm ale pieselor
musicale prin:
succesiuni simetrice si periodice a timpilor accentuati si neaccentuati;
redarea duratelor diferitelor valori de note muzicale;
executia acestor durate n alternanta, prin evolutia spatio-temporala simetrica si periodica a
miscarilor.
___________

___________

__________

Pregatirea artistico-coregrafica
Pregatirea artistica n dansul sportiv ocupa un loc foarte important n obtinerea performantei
sportive si a calitatii acestei performante.
Structurile motrice n dans au caracter artistic-expresiv, comunicativ, iar miscarea capata
plasticitate si eleganta.
Pregatirea artistica are ca , att pentru fete ct si pentu baieti urmatoarele zone
Educarea esteticii miscarii:
_________________

Conturarea personalitatii artistice prin:

Dezvoltarea simtului artistic prin :
Dezvoltarea expresivitatii corporale prin :
Dezvoltarea capacitatii de a improviza prin :
Pregatirea tehnica
Pregatirea tehnica este conditionata de nivelul de dezvoltare a capacitatilor coordinative,
calitatilor motrice si trebuie sa se desfasoare concomitent cu cea fizica, deoarece nvatarea
structurilor tehnice nu se poate realiza fara suportul fizic al capacitatii de efort al organismului.
n dansul sportiv, pregatirea tehnica presupune nvatarea structurilor simple si complexe ale
miscarii corporale specifice dansului, necesare sportivilor pentru abordarea celor 10 dansuri
obligatorii.
dansului cuprinde :
Structuri tehnice pentru dansurile sectiunii standard.
Structuri tehnice pentru dansurile sectiunii latino-americane att pentru baiat ct si pentru
fata. de dans cuprinde :
Prizele specifice care se relizeaza la nivelul minilor celor doi parteneri sunt diferite
pentru dansurile standard si pentru dansurile latino-americane.
Pozitile celor doi parteneri n realizarea perechii sunt diferite:
- Pozitie nchisa pentru dansurile standard.
- Pozitie deschisa pentru dansurile latino-americane.
Pasii specifici de dans sunt :
- Pasi standard
- Pasi latino-americane.
Legaturi de pasi cu denumiri specifice pentru dansurile standard si dansurile latinoamericane.
Elemente de echilibru static si dinamic.
ntoarceri si piruete.
Saltari si sarituri.
Dezechilibrarile si valurile de: .
Elemente semi-acrobatice:
, etc.
Ridicari si purtari de catre partener.
n procesul nvatarii, n dansul sportiv, sunt utilizate urmatoarele metode :
- Metoda verbala (a antrenorului);
- Metoda explicatiei si a demonstratiei, care mpreuna creaza cele mai bune, trainice
reprezentari despre miscarea corecta;
- Metoda observatiei;
- Metoda exersarii care cuprinde: exersarea analitica, exersarea partiala, exersarea
globala, exersarea mentala;
- Metoda programarii algoritmice.
Pregatirea psihologica
Dansul sportiv se caracterizeaza prin calitatile artistice cu accent pe expresivitate,
comunicare,spectaculozitate, plasiticitate, ceea ce presupune n pregatirea psihologica a
sportivilor dansatori vor fi dezvoltate calitatile corespunzatoare care pot aduce rezultate maxime.
Este nevoie de elaborarea unor strategii si tehnici specifice de instruire si pregatire psihica cu
scopul cresterii capacitatilor psihice ale dansatorilor, a
personalitatilor corespunzatoare cu cerintele performantei n dansul sportiv.
Pregatirea psihologica a dansatorilor va avea n vedere dezvoltarea sfera cognitiva (procese
intelectuale,mecanismele cunoasterii, decizia, atentia, imaginatia, memoria motrica); sfera
afectiva (emotii, sentimente,pasiuni etc); sfera volitiva (ambitie, rabdare, perseverenta, stapnire
de sine etc.) si sfera personalitatii (interese,motivatii, atitudini, trasaturi temperamentale si
caracteriale, constiinta de sine etc.).
______________

________________

_______________

________

_____

___

Pregatirea sub aspectul muzical-motric

Miscarea nu se poate desfasura n afara timpului. Din momentul initial al porniri miscarii pna la
momentul opririi, deplasarea corpului se realizeaza ntr-un anumit timp, are o anumita durata.
TIMPUL (DURATA)
O caracteristica a miscarii este , care reprezinta masura temporala a distantei parcurse de corpul
n miscare. Ea se determina prin diferenta dintre timpul final si timpul initial.
Valoarea acestei diferente o reprezinta durata miscarii.
RITMUL MISCARII
, este parte integranta a muzicii, el dnd vitalitate, pulsatie si fiind din toate punctele de vedere,
un element indispensabil conturarii ideii muzicale. n domeniul formulelor muzicale, ritmul
ocupa un loc important n realizarea unitatii de miscare, influentnd implicit expresia muzicala,
proportia unei portiuni din bucatamuzicala. care presupune timpul n care se aude sunetul.
Durata sunetului determina durata actului motric, a gestului, a actiunii tehnice, deprinderii
specifice. n dansul sportiv, durata actiunilor
motrice (pasi, deplasari, etc.), se coordoneaza dupa durata sunetelor muzicale a masurilor si a
frazelor muzicale.
_____

_____

_____________________

_____________________________