UNIVERSITATEA”DUNĂRE DE

JOS”GALAȚI,ROMANIA
SPECIALITATEA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

REFERAT

Tema: Importanța muzicii pentru practicarea dansului sportiv.

Disciplina: Teoria și practica în dans sportiv.

Autor: Starniciuc Olga

Coordonator: Olga Craijdan

Chișinău 2021
 Cuprins:
1.Introducere.
2.Dansul sportive.
3.Dansul sportive in Romania.
4. Dinamismul, tempoul şi ritmul.
5.Bibliografie.
 1.Introducere.
Dansul – este un fel de artă, în care chipurile artistice
se creează prin mijloacele mișcărilor plastice și prin
alternarea ritmică, clară și neîntreruptă a pozițiilor
expresive a corpului omului. Dansul este legat
neîntrerupt cu muzica,conținutul emoțional și de chip se
găsește în compoziția coregrafică, în mișcări și în figuri.
Însușii noțiune de dans are alt sens mai aprofundat,
decât noțiune de„coregrafia”, ea reflect mai degrabă
conținutul din limba greacă rădăcina„chorey”- mișcare.
Dansul educă expresivitatea mișcării, îmbunătățește
aspectul corpului,coordonarea mișcărilor, simțul ritmului,
elasticitatea, rezistența generala, forța musculară,
contribuie la dezvoltarea libertății mișcărilor, crește
activitatea de muncă.

2.Dansul sportivе
Dansul sportiv îi influenţează la fel de puternic şi pe
dansatori, deoarece este necesară antrenarea corpului,
a imaginaţiei, a perceperii muzicii; trebuie antrenată arta
transformărilor. Dansatorul trebuie să simtă stilul,
caracterul muzicii, a dansului şi a propriei imagini în
dans. Toate aceste elemente schimbă în mod radical nu
doar exteriorul, dar şi sufletul dansatorului, îmbogăţindu-
l. Munca enormă depusă îşi găseşte exprimarea în
dansul sportiv, fiind trecută prin sufletul dansatorilor, prin
perceperea lumii şi a locului lor în ea. Deoarece
dansurile de bal sunt considerate gen sportiv, pentru
această activitate sportivă se organizează Competiţii.
Competiţiile la dans sportiv se organizează pe 3
secţiuni: europeană (Standard), latino-americană (Latin)
şi zece dansuri. În secţiunea europeană se 4 dansează:
vals lent, tango, vals vienez, slow fox şi quick step. Din
secţiunea latino- americană fac parte: samba, cha-cha-
cha, rumba, paso doble şi jive. În zece dansuri intră
dansurile din secţiunea europeană (Standard) şi cea
latinoamericană (Latin).
Vom descrie succint dansurile din secţiunea latino-
americană.
Rumba este, la fel, un dans cubanez, în doi, de origine
africană. Caracteristica distinctivă a rumbei sunt
mişcările line ale dansului. Cea mai cunoscută în lume
melodie pentru rumba, devenită în scurt timp clasică,
este considerată faimoasa „Guantanamera” a
compozitorului Joseito Fernandez. Iniţial, rumba era un
dans de nuntă. Rumba, dintre toate dansurile de bal,
transmite cel mai adânc conţinut emotiv. Unii consideră
că „rumba este dansul dragostei”.
Cha-cha-cha este un stil muzical şi un dans cubanez,
care a găsit o largă răspândire în ţările latinoamericane
din bazinul Caraibelor şi în comunităţile latino-
americane din SUA cu un număr mare de originari din
aceste ţări.
Samba este un dans brazilian. Muzica are un ritm
caracteristic, creat de sunetele tobelor şi ale
maracaselor.

3.Dansul sportive in Romania.

Pe vreamea cand in strainatate se organizau conferinte
in cadrul carora dansurile erau standardizate si
concursuri in care se puneau in practica aceste
standarde, in Romania se desfasura primul concurs de
 dans de societate, in 1984, la 6 Pitesti, sub titulatura
Dansul Florilor, organizat fiind de Viorel Nastase, unul
dintre fondatorii F.R.D.S. Acestui concurs i-au urmat
altele sub aceeasi titulatura de "dans de
societate", urmand ca din 1991, odata cu
infiintarea F.R.D.S. sa se treaca la denumirea moderna
de "dans sportiv". La un an de la infiintare,
pe 1 ianuarie 1992, F.R.D.S. s-a afiliat la I.D.S.F.,
devenind membru cu drepturi depline.
Federatia Romana a pornit timid la drum cu doar 9
cluburi de dans inscrise oficial, din cateva orase ale tarii.
Evolutia anilor urmatori a fost fulminanta si
spectaculoasa, in doar 13 ani Federatia inregistrând sub
cupola ei peste 90 de cluburi cu peste 2500 de dansatori
activi. Staff-ul federatiei a fost preocupat permanent de
crearea unei lumi specifice a dansului sportiv romanesc
care trebuia sa-si cucereasca un loc alaturi de alte
discipline consacrate ale sportului romanesc.
 4. Dinamismul, tempoul şi ritmul.
Dinamismul, tempoul şi ritmul Muzica joacă un rol
important în formarea artei coregrafice, deoarece ea
participă în crearea imaginii artistice, transmise prin
dans. Din acest motiv, selectarea repertoriului muzical
necesită o atenţie deosebită. Doar o muzică „de calitate”
ajută în direcţionarea corectă, ea „sugerează” utilizarea
unor sau altor mişcări, influenţează calitatea interpretării
şi a întruchipării imaginii în dans. Dansul încearcă să
direcţioneze forma şi conţinutul sunetului muzical spre
imaginea mişcărilor, spre tempourile, desenele ritmice,
intonaţiile caracteristice ambelor genuri de artă.
Expresivitatea mişcărilor de dans, realizate pe o anumită
melodie, trezeşte emoţii pozitive, îi face pe spectatori să
trăiască aceleaşi emoţii, să participe imaginar la
competiţie. O caracteristică specifică a artei coregrafice
constă în legătura organică a dansului şi a muzicii, în
corelarea mijloacelor expresive plastice şi muzicale.
„Armonia” sau legătura imaginii plastice şi a celei
muzicale, în mare măsură, determină valoarea artistică,
conţinutul, frumuseţea compoziţiei, forţa de influenţă
asupra spectatorului. Muzica determină tempoul, ritmica
şi caracteristicile dinamice ale dansului. Tempoul este
viteza mişcării (lent, moderat, rapid). Ritmul constă în
consecutivitatea organizată a sunetelor de aceeaşi
durată sau durată diferită. Fiecărui dans din secţiunea
latino-americană îi corespunde un anumit ritm şi
tempou:
》Paso doble – măsura muzicală 4/4, tempoul – 60-62
tacturi pe minut.
》 Jive – măsura muzicală 4/4, tempoul – 42-44 tacturi
 pe minut.
》Cha-cha-cha – măsura muzicală 4/4, tempoul – 30-
32 tacturi pe minut.
》Rumba – măsura muzicală 4/4, tempoul – 25-27
tacturi pe minut.
》 Samba – 50-52 de tacturi pe minut (măsura 2/4).
5.Bibliogtafie.
-Craijdan, O. Curiculum universitar la educația
ritmică muzicală.Chișinău:USEFS,2015
-Aducovschi, D., Mihaiu, C., Istoria dansului sportiv
în Universitatea din București, Ed. U.B., 2009.
-Craijdan, O. Educarea capacităţilor coordinative la
etapa iniţială a pregătirii sportive în gimnastica
ritmică. În: Ştiinţa culturii fizice. 2013, nr. 3, p. 10-18.
ISSN 1841-1606.