Lucrări de testare la laboratoare

Gr: 306 St: Antoci Nicolae

Lucrarea de testare la laboratorul nr.1
Tema: Bazele metodice și organizatorice al instrucției tragerii
Scopul: Însușirea și aprofundarea de către studenți a noțiunilor cu privire la
formele, metodele și procedeele de instruire în cadrul pregătirii de foc. Formarea
metodică a studenților în organizarea și conducerea procesului de instruire.
Verificarea nivelului de însușire a cunoștințelor și formării deprinderilor la studenți
referitor la tema studiată.
Subiectele de testare:
1. Definiți noțiunea - Sarcinile principale ale instruirii (5 puncte).
Sarcinile principale ale instruirii sunt transmiterea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor de bun trăgător pentru a fi în măsură deplină a realiza
obligaţiunile de serviciu în diferite condiţii operative şi tactice . Sarcinile le revin
în majoritatea sa organelor de forţă în RM. Realizarea sarcinilor se execută prin
Programele de instruire şi Regulamentele Tragerilor cu Armamentul de Infanterie,
respective.

(_______)
2. Definiți noțiunea - Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie (5
puncte).
Instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, categorie principală de
pregătire a trupelor, organelor și serviciilor, are ca scop să formeze şi se
perfecţioneze colaboratorilor din domeniul PPS deprinderi de foarte buni trăgători
cu armamentul din dotare, înalte calităţi morale şi de luptă, pentru a fi în măsură se
îndeplinească cu orice sacrificiu datoria sa de serviciu.

(_______)
3. Determinați prin ce se obține eficacitatea focului (5 puncte).
Eficacitatea focului se obţine prin precizie, rapiditate în trageri, prin
concentrarea şi executarea lui oportună, prin surprindere şi la distanţa bătăii
maxime a armamentului, precum şi printr-o conducere judicioasă a acestuia.
Focul se subordonează luptei şi trebuie să fie organizat într-o concepţie
unitară. In luptă orice colaborator trebuie să folosească focul armamentului din
dotare cu eficacitate maximă.

4. Determinați activitățile care se desfășoară în cadrul şedinţelor de

pregătire la instrucţia tragerii (4 puncte).
Formarea şi menţinerea deprinderilor de bază de trăgător cu armamentul de
infanterie se realizează în cadrul şedinţelor de pregătire la instrucţia tragerii,
La această disciplină colaboratorii:
- cunosc armamentul,
- învaţă principiile şi regulile de tragere,
- îşi formează deprinderi privind tehnica folosirii armamentului,
 - apoi în cadrul şedinţelor individuale de trageri a tragerilor de luptă cu
grupa , progresiv, pe baza unor situaţii tactice din ce în ce mai complexe, se
formează pentru a şti să folosească cu iscusinţă armamentul din dotare, să
acţioneze pentru nimicirea în timp scurt a inamicului.

5. Analizați deprinderile de bază pentru colaboratori în vederea executării

tragerii cu randament înalt (13 puncte).
In vederea executării tragerii cu randament înalt colaboratorilor trebuie să li
se formeze temeinice deprinderi de bază pentru :
— controlul armei înainte şi după executarea tragerii;
— luarea unei poziţii corecte pentru tragere ;
— evitarea îndreptării armei în direcţia altei persoane;
— încărcarea armei;
— stabilirea înălţătorului ;
— aşezarea corectă a armei în umăr ;
— ochirea pe timp de zi şi noapte ;
— menţinerea respiraţiei, apăsarea pe trăgaci, concomitent cu executarea
ochirii;
— menţinerea stabilităţii armei în umăr şi pe parapet pe timpul executării
focului în serii;
— aplicarea corecţiilor de ochire pentru vânt şi asupra ţintelor care se
deplasează ;
— corectarea tragerii pe baza observării locului de cădere a gloanţelor
sau cu ajutorul urmelor luminoase ale gloanţelor trasoare ;
— asigurarea armei imediat după încetarea tragerii, înaintea oricărei
deplasări;
— remedierea incidentelor de tragere.

6. Analizați componentele pregătirii temeinice a colaboratorilor în vederea

executării tragerilor cu armamentul de infanterie (8 puncte).
Pregătirea temeinică a colaboratorilor în vederea executării tragerilor cu
armamentul de infanterie se realizează succesiv, pe componentele acesteia astfel:
- exerciţii demonstrative de prezentare a armamentului de infanterie din
înzestrarea unităţii, a proprietăţilor tehnice şi de luptă ale acestuia;
- cunoaşterea armamentului de infanterie din înzestrarea subunităţii, a regulilor de
mânuire, întreţinere şi folosire în luptă;
- cunoaşterea noţiunilor teoretice despre balistica interioară şi exterioară ;
- exerciţii de învăţare a regulilor de tragere ;
- exerciţii de învăţare a operaţiunilor pentru tragere;
- exerciţii de întrunire a operaţiunilor pentru tragere;
- exerciţii de antrenament în condiţiile şedinţelor de tragere;
- cunoaşterea regulilor şi măsurilor de siguranţă pe timpul executării şedinţelor
individuale de tragere.

(_______)
 7. Analizați structura generală a unei şedinţe practice pentru formarea
deprinderilor motrice (15 puncte).
Structura generală a unei şedinţe practice pentru formarea deprinderilor
motrice poate fi următoarea :
— primirea raportului, verificarea prezenţei, ţinutei şi asigurării materiale
;
— deplasarea la terenul de instrucţie (poligonul de antrenament), pe
timpul căreia este indicat să se execute unele acţiuni care vin în sprijinul nemijlocit
al şedinţei (antrenament la deplasare rapidă, observarea şi determinarea distanţelor
din vedere, îmbrăcarea măştii contra gazelor etc.);
— montarea câmpului de ţinte (controlul acestuia) şi a atelierelor ;
— controlul armamentului şi muniţiei;
— verificarea nivelului unor
deprinderi (acţiuni, mişcări, operaţii) formate anterior sau a unor cunoştinţe privind
condiţiile şedinţelor ce se pregătesc ;
— anunţarea temei și scopului exerciţiului ce se desfăşoară ;
— demonstrarea întrunită a acţiunii ce urmează a fi învăţată ;
— demonstrarea acţiunii pe părţi, în ritm încetinit, descompus, însoţită de
explicaţii scurte şi clare ;
— verificarea înţelegerii de către colaboratori a modului de executare a
acţiunii;
— anunţarea numărului de exersări şi a baremelor ce trebuie realizate în
cadrul şedinţei ;
— exersarea pe părţi a acţiunii, în ritm încetinit, descompus, în ordinea
regulamentară, până la învăţarea modului corect de executare;
— verificarea de către instructor a modului de execuţie de către fiecare
colaboratori, corectarea precisă, individuală a greşelilor şi indicarea modului de
execuţie corect;
— exersarea acţiunii întrunite, pe obiective, verificarea, corectarea şi
repetarea acţiunii;
— controlul armamentului şi muniţiei;
bilanţul exerciţiului în care de regulă se arată rezultatele generale obţinute,
pozitive şi negative, cauzele greşelilor şi modul de lucru suplimentar cu cei care nu
şi-au însuşit în mod corespunzător acţiunea.
(_______)

8. Definiți noțiunea – Metoda (5 puncte).

Metoda, reprezintă modul de lucru sau calea folosită de conducătorul,
instructorul pentru a transmite colaboratorilor cunoştinţe, a le forma deprinderi, a-i
dezvolta din punct de vedere fizic şi psihic.

(_______)
 9. Determinați metodele folosite în procesul de predare-învăţare la
instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, care se aplică îndeosebi : ... ?
(5 puncte).
Din multitudinea metodelor folosite în procesul de predare-învăţare, la
instrucţia tragerii cu armamentul de infanterie, se aplică îndeosebi : demonstrarea,
explicaţia, descrierea, convorbirea şi exersarea (autoinstruirea).

(_______)

10. Definiți și analizați metoda – demonstrarea (5 puncte).

Demonstrarea este metoda care constă în prezentarea reală a obiectelor
(pistol mitralieră, pistol), a acţiunilor ce se desfăşoară pentru executarea tragerilor
(poziţii de tragere, încărcare, ochire), a imaginilor acestora prin filme, diafilme,
diapozitive, fotografii, machete, sau prin scheme, planşe, desene la tablă.
Demonstrarea trebuie să asigure ca acţiunile, mişcările, armamentul să fie
percepute de colaboratori prin cât mai multe căi, să li se întipărească în minte
elemente privind : forma, mărimea, culoarea, greutatea, sunetele produse, ordinea
de execuţie.
Este recomandabil ca demonstrarea să se prezinte iniţial în întregime pentru
a crea colaboratorului imaginea generală a obiectului, mişcării, acţiunii, apoi pe
părţi cu scurte explicaţii pentru a se învăţa corect părţile mari, unele amănunte, sau
ordinea de executare a mişcărilor

11. Definiți și analizați metoda – explicația(5 puncte).

Explicaţia, constă de regulă într-o argumentare temeinică, care orientează
pe colaboratori în descoperirea cu mai multă precizie şi fineţe a principiilor care
stau la baza funcţionării armamentului, poziţiilor pieselor şi mecanismelor în
diferitele sale faze, etc. În majoritatea cazurilor, explicaţia se foloseşte împreună cu
demonstrarea şi trebuie să fie scurtă, clară, atractivă, să capteze atenţia
colaboratorilor.

12. Definiți și analizați metoda – descrierea (5 puncte).

Descrierea este metoda folosită frecvent în şedinţele de cunoaşterea
armamentului şi constă în formularea şi exprimarea prin cuvinte într-o
sistematizare logică a obiectelor ce se prezintă colaboratorilor.

(________)
13. Definiți și analizați metoda – convorbirea (5 puncte).
Convorbirea este metoda prin care conducătorul, instructorul poartă
discuţii cu colaboratori asupra unor probleme, le adresează întrebări pentru a le
stimula gândirea, răspunde întrebărilor adresate de colaboratori, verifică, fixează şi
sistematizează cunoştinţele însuşite anterior.
 (________)
14. Definiți și analizați metoda – exersarea (5 puncte).
Exersarea, reprezintă metoda de bază de instruire cu ajutorul căreia prin
repetări sistematice îndreptate spre un scop bine definit se formează la colaboratori
deprinderi temeinice necesare unor foarte buni trăgători.

(_______)

15. Definiți noțiunea - Însuşirea cunoştinţelor (10 puncte).

Însuşirea cunoştinţelor este activitatea multilaterală, intensă şi conştientă
desfăşurată în scopul perceperii, înţelegerii, fixării, sistematizării noţiunilor,
fenomenelor şi acţiunilor precum şi învăţarea aplicării lor în practică.

16. Determinați ce trebuie să facă posibilă însușirea (5 puncte).

Însuşirea trebuie să facă posibilă :
— actualizarea cunoştinţelor (reproducerea);
— folosirea cunoştinţelor în practică :
- în condiţii similare ;
- în condiţii noi şi diferite ;
— transformarea cunoştinţelor în convingeri.

(_______)

17. Numiți etapele însușirii cunoștințelor (4 puncte).

Însuşirea cunoştinţelor presupune parcurgerea de regulă, a mai multor
etape cum sânt: perceperea, înţelegerea, memorarea şi aplicarea în practică a
acestora.

(________)
18. Analizați activitățile conducătorului în I-a etapă al însușirii
cunoștințelor (6 puncte).
În prima etapă, a perceperii, instructorul activează toţi analizatorii (vizual,
auditiv, motor, cutanat, olfactiv) astfel :
- formulează scopul observării;
- indică succesiv obiectul, (fenomenul, acţiunea), forma generală, părţi
mari, studiul succesiv în detaliu a părţilor, face comparaţii, se sprijină pe
cunoştinţele anterioare ;
- sistematizează rezultatele observării subliniind esenţialul;
- foloseşte material real, machete, planşe, scheme, grafice etc. ;
- captează atenţia privind valoarea conţinutului, limbajul clar, concis,
ritm potrivit, intensitatea vocii şi intonaţia.
- .

(________)
 19. Analizați activitățile colaboratorului în I-a etapă al însușirii
cunoștințelor (9 puncte).
In această etapă colaboratorii :
- observă, examinează şi studiază obiectul (fenomenul, acţiunea)
concentrându-şi atenţia asupra acestuia ;
- formulează în limbajul interior idei (reprezentări vizuale);
- face comparaţii ;
- raportează cele observate sau pun întrebări;
- ascultă explicaţiile ;
- înregistrează întrebările şi formulează răspunsurile;
- combină diferitele tipuri de reprezentări;
fac primele încercări de asociere

(________)

20. Analizați activitățile conducătorului în etapă II-a al însușirii

cunoștințelor (7 puncte).
In etapa înţelegerii instructorul:
foloseşte material intuitiv diversificat, leagă cunoştinţele noi de cele vechi,
scoate în evidenţă părţile principale, foloseşte raţionamente, trage concluzii,
recapitulează

(________)
21. Analizați activitățile colaboratorului în etapă II-a al însușirii
cunoștințelor (6 puncte).
În acest timp cei care se instruiesc trebuie : să poată răspunde la întrebări,
să redea cu cuvinte proprii cunoştinţele predate, să explice şi exprime prin
raţionamente, să tragă concluzii, să poată face analiza şi sinteza celor predate
(________)
22. Analizați activitățile conducătorului în etapă III-a al însușirii
cunoștințelor (10 puncte).
În etapa memorării instructorul conştientizează pe subordonaţi asupra
necesităţii memorării, foloseşte procedee pentru reţinerea esenţialului, organizează
materialul pentru a fi accesibil, creează condiţii optime pentru activitatea
subordonaţilor ; foloseşte asocierea, schematizarea, sintetizarea, comparaţia,
repetarea.

(________)
23. Analizați activitățile colaboratorului în etapă III-a al însușirii
cunoștințelor (8 puncte).
In acelaşi timp sau la studiu colaboratorii sistematizează materialul predat,
eşalonează judicios repetările, rezolvă independent probleme, acţiuni, repetă
mişcări, memorează logic, prin repetare înţeleg într-o lumină nouă cunoştinţele
predate.
 (________)
24. Analizați activitățile conducătorului în etapă IV-a al însușirii
cunoștințelor (5 puncte).
Aplicarea în practică a cunoştinţelor este condusă de instructor prin :
punerea de probleme legate de practică, rezolvarea de exerciţii, situaţii, stabilirea
de noi sarcini pentru subordonaţi.

(________)
25. Definiți noțiunea- Formarea deprinderilor (5 puncte).
Formarea deprinderilor este activitatea practică de bază prin care
colaboratorii învaţă, se antrenează şi se perfecţionează pentru a deveni foarte buni
trăgători.
Pentru formarea la colaboratori a unor deprinderi temeinice şi scurtarea
timpului de instruire conducătorii trebuie să cunoască (să stabilească) succesiunea
logică (algoritmul) fiecărei activităţi.

(________)
26. Analizați algoritmul pentru formarea unei deprinderi motrice cu orice
categorie de armament (10 puncte).
Pentru formarea unei deprinderi motrice (din cele arătate mai sus) cu orice
categorie de armament, comandantul de subunitate, conducătorul, instructorul
poate folosi următorul algoritm (succesiune):
— denumeşte acţiunea (operaţiunea):
— comunica scopul acţiunii:
— arată comanda la care se execută ;
— demonstrează acţiunea în întregime, în ritm regulamentar, fără
explicaţii ;
— demonstrează acţiunea pe părţi, dând explicaţiile necesare ;
demonstrarea se face, de regulă, pe direcţia axului de tragere, colaboratorii privind
acţiunea din partea dreaptă sau stingă ;
— se solicită 1—2 colaboratori pentru a executa acţiunea ;
— se trece la execuţie ;
— verifică execuţia, observă şi corectează greşelile ;
— se trece la exersare pentru fixarea operaţiunii, observând şi corectând
în continuare greşelile comise de colaboratori
— se comunică aprecierile asupra execuţiei şi se trece la executarea
operaţiunii următoare.
(_______)

Concluzii: _________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________

Evaluarea: nota 10 – 161-175 puncte; nota 9 – 142-160 puncte; nota 8 – 125-141

puncte; nota 7 – 116-124 puncte; nota 6 – 107-115 puncte; nota 5 – 90-106 puncte;
nota 4 – 72-89 puncte; nota 3 – 54-71 puncte; nota 2 – 36-53 puncte; nota 1 – 0-35
puncte.