Pee en ciao) PEON Meter Ce oes Bere Petia een Pees Pei neneee ear ce ie ic Ris oe ee a ener eo ae ek Ce A“ i EY PNenee Reu C “VE ieke ta ay ane eeaeiel rere rw Cu ua eerie SON CuO eet nee renner Men ue Pranerhen Tne cane ND Binneest te eee eet toy infractionalitatea crescuta. Din pacate, parinti nu iau ie baie per areca CRN MCL tragica. CCM CISC ec ein Peper er eae eee a 3a fle mai importanti decat prietenii le vor arata ee et Ce cee erie on Were ccna PM nue 7 Aes‘Cum si ne pst copii aproape Bestseliernajional _Dbligatri de cite penta oricine are cop ‘Onan Citizen Parenting plin de considera, blind, adapta Calgary Herald Dey ete vorba despre leoria personal a lui Neufeld, Mate (Scattered “Minis, Waen the Boy Say No) expat iit coleglu su into prod recs pe un ton vehement, care face ieilecomplene accesibile Fi a [Esimplfca excesiv. Reaatl esto cart care prinde, cu potential de ‘fle malt pari. Fdmonton Journal 0 carte minanat un pel putemic de detetare pena prin. Descieen iueut de ator orienta spre egal moduli in care aceasta interfereazd ‘cumalurzareaemolonalsntoes8 este att fapand ei realist. Dar ‘arte ete in aelai imp 3 optimist, sabliniind importanaRindamentals ‘ataamentul in eesterea copier scum poate fi acesta implementa in ‘iaja de 2 cu 2. Am pit caren al contemplatia, et i provocatoare Fate o cate important, pina de injelepeiune:” “Anthony Wolf, psiholog clinician st autor al Git Out of My Life, but First Could You Drive Me & Cheryl 0 the Mall?= Parents Guide tthe New Teenager Cum se pastram cop aproape este 0 cane vzionara care rece de “aplcaile obignuite pentru a Tace lumina asuprauneierize de propor fnerecunoscute. Autor ne arth cum pietder legura cu copii nos {cum submineaza aceasta prrdere dezvotsre for, amen Tis Sructure societit. Cel mai important, ci ofer, prin exemple concrete ‘Sl sugesti clare jor practic penru ca pain st Indeplineasca rola) instinctual O carte extaordinarh st bine sri, una care tebe Int in serio, fou serios." Peter A. Levine, profesor dt. derenume menial autora besteerutilor hing the Tiger, Hel Trauma gi lt Won rt Forever: Guiding Your Child Throgh Trauma -Avnd in spate 30 de ani de cercetri si experieni, Neufeld a elaborat 0 ‘Gori coerent si convingitoae eu prvite la dezvettarea copier, ore ‘ie va provoca un fon instataneu de rcunoastere accepae tn rnd ‘Storr ai, Abordarea sa are puterea de» schimbs, dae na chiar dea salva, vehi copilor nor.” "National PostAces carte important fim cx indrineals problems gi schitea23 planrile pentu soluionarea ei, aids lua i secios suestile sale Scum, atl neat puter imbundiimpreand worl copie oq, precun $ipe celal epi lor” ‘dt Danicl Siege, autor al The Developing Min iParenting from the ‘Inde Out, mens Fonator a Centr per ut rier x Servos d= la UCLA: profesor asociat de psihate clinica, UCLA, Aceasit carte reprezintl un important pas inant fn inehgerea tris $sueringeleopilor nox. Gordon Neufeld ne art cd acest stein pare ina pert atamentlui copilo fa be arnt i penne ‘atagamersalt fat deepal. Mintea lu! Neufeld ete puter. capabla ‘i njateagh Anil spat de cuttrs er Rai rae eco ‘de nivel eel soma de Paul Goodman, ining Up Absunl. Ofer ‘elteo cope ctrl psnte pe cae eaoastt beet Bly, post aloe al The Sibling Sacer Job -~Gindurile gi perspectvele prezentate de autori sunt folesitoare — inspraionale chiar ~ elo ear ale si deve via i enegia clevi: ‘National Association of Secondary School Principals Bullein _~Avem aici o care nou si impontants despre parenting... Conceptee, Drncinile isnt practice le wor ofr prnor puters” Life Learning Magazine Autor preznt state ferabile care 8 site pin sate oni ‘act sftuile lor aunt scale sperim cl vom avea parte de mei ul llr siguran" The Georgia Siraight Dr. Gordon Neufeld gi Gabor Maté Capitol ni despre cresere copii in lune digital Cum sa ne pastram copiii aproape ‘ ‘De ce pain trebuie si fie mai importangi decdtprictenitTraduca: Rats Comty Redactor: Mine Dit Corer: Malina Pop Tebroedactre EaardConstain ‘Copyright © 2004 Gordon Newtek and Gabor Mate Ponti copyrisht "2013 Gordon Neufeld a Gabor Mae Al rights reserved unr Imrational an Pans Ameren Copaight Conventions, No praf this book maybe rpraduce in any frm or by a eet or snechaial mins, tliding infomation sora nd tcl systems ‘tou permission in wn em the pls, except by uevwet ‘tbo may gue eel pages ina review ‘Pubtatedn Canada by Vinmge Canad, division of Rando House of Canada Limited, Torn, n 2018 Orgy pubis a harder in Cana Aled A. Krop Canada advo of Random Howse of Canad Limi. 208, Disbited by Random Hose of Cana Limi Via Cana with colopon riser akan Deserires CP thie Nato # Rome NEUFELD.GORDON ‘Cum psi cop sproape ec prin webu fe mat apr eit pete de Gordon News Gabor Mae ra: Rau Cont, = Bact ‘Mal Media Ext Paling. 2017 ISN YrksOO.94M2 8 1. Mate, Gabor 1, Com, Ral (ra isa MULT MEDIA EST PUBLISHING Ine Tam aco O17 Seo ogra ome ea see ‘sticam aceastd carte copilor nostri. prectn 3 copillor actual sun itor al eoplior nos. Fe ne-au inspira 3 ne-a dat motive pentru a le exprima, Tamara, Natasha, Bria, Shay si Branden & Daniel, Aaron si Hannah « ‘Kiara, Julian si SineadAgfiunea are sens doar in ead relailor si, fr ale injelege pe acestea, acfiunea de orice fel va duce doa la conflict. nfelegerea relaiior este infnit mat important deetcHutarea unui plan de actiune. 4. Krishnamurti Nota care citor Gordon Nevfed gcu mine ne cunoagtem de mull ani de cid jor ca Rae §.6u mine Iam elutat pena a cere far cu pivire la 1 at are copia mst. Aeestaavea pe ate opt ani. Credeam el sso a eopi-problema, Gordon nea ars n cur timp. c& nue nicio ic au cpil sau canoe cu bordares sous in piv relate ‘Ciiva ani mai tieiu ne-am feu grit cid cel de-at dole fo, tena adolescent, nu prea s8 ne mai accep auortaten sau se ma ‘ie compan, Ne-am consultat din now eu Gordon al eri spans 2 sc rca 8 ne cur fl inapo in reli ex no, departe de eal “ht Aluach am aft prima dat despre concep docroraiat Neuld de ‘stare elite egal, despre egal care au inlocuit prin ea inlaenss wip supra copilr si despre numerassclecansecinfe negative ale ‘west transfer endemic i soictatea modem. Am avul multe motive fri aif recunosctto de-atone!incolo, pene efelegre pe care am Sita ait eu. et Rae. ‘Gordon cu mine am srs Prat copitaproare catenin skeacreistincele de paenting ale oamenidr.Dacd vom avea succes ‘w aceasta priving, vom rstums principale tori curentecu pire lx scene $ eucarea eopillor. Preocuparea noasrd nu este fal de cee iri a trebui fc. fade eine tebuie sie ei pentru cop |b Ofer aici oconeeptie asupra copula dezvolii copula si de ‘scien, mpedimentlor care stay asin calea dezvolri sins Loenostr nurs neler acestora sa implica toa nina, ‘weraserencopllor va sit injelepiuneasportana pin de compsiune const ssa parenting do acces. ‘Obsesia moderna lega de prening ca sc de doprndei abil ste wrmat dup regu recomandate de experi este, de fap, rezultatal rit relie cu copii pe care generale anterioare 20 i bza.Acesta ete de fp parenting, orelaie. Biologia su citer ‘suadopia ne pot angaa in aie, ins doar ofegturd in ambelesensurt ‘sts 0 poate aigura,Cind clitaten noast de prin este sigur’, sinteleseativea® ne dicteazA mai abil dect orice expert cum st ‘igtjm g stn instru opi care eal in responsabilitatea nonst. ‘Soret const na ono elatia cu copii toate interacial pe care Tn les dest, din motive pe care le vom carifica,elittea hf plant este subminat. infront o competi isdioas8eare ne ‘udpareaed cops de noi in timp ce, sultan, ne indeparieaza pe no 7um ne past pene ecaltatea de pari. Nu mai dispunem de haca economic social a cullturi eare ae sprijin parentingul in misunea lui sce. Dad ctrl neroare au putt presupune atagamentul copilor lor fil de printer stabil de durat, ne nu mal avem acest lax. Ca prin modem. bie 8 devenim consent de cee ce ise de motvele ptr care here ru funcjionca in ereteea gi educareacopilorq aolescenior gt Aceasd congtientizare ne va preg pent provocarea dew constr © ‘lai cu copii in care oi adult Furnizri de ingiire, ne asumém din nou toll de condvettor, fr a ne mai haa pe constringeri i conseinfe atfciaie penir a edgtiga eooperarea, compliana i respect copilor ‘ogi. Prin intermedi rate cu nol vor eos copii ss implincased esl fires de a deen inte independent, automotive mature, care Sa preuiascavaloaren cares este ia setimentce,dreptuile 9 derunitates uma acer Coe ne ptr opt aprogpe este ipa n cit pai. Prima explicd ce este oretara spre egal i cum a sjuns es écvina 0 inact oemnprezent cultura neat. Adoua gates pare dealing urecoasle eect negative ale rien spe eal asupra abi noaste dea pig i supra dezvolti copilor nog. Toi cuprinsl cestor tri pl schitim contra devon sndtosse a cpiilon. in eomtast ca ‘dl rene anxeaten. in acelagi fel, folosindu-se unii pe ceilalti drept busole, opi se projec de spina tbl de a ei un vi de 0 ‘tre Lael corset int nse sb prvin senimentle ‘tijd confi sa abr Cont oe spe sre! de “eal unt pi in mod remarcail de acts sentiments. Toma “ui cnt oma ral pocum cvbil cond deo, ca un bane ‘pce at nfl hdres as i mportan fp ck se lor mast toca advent iinet gnedemoe de creere Ace cop um ped ‘Verran fk ase sm asl ive conto Font epi coc ou nlc mule leo ee cient sie ui cei shar dc sun in fra ri Ne oe runt dlr it Teaco, Nester cu aparenta teriguapl ch tle nel, desi vdem eu och ber ck *indteop in deci grey sa cB na sume desi ‘ul pls tecu prin experi an dea cerca arate una dolescent ealtte Jasons i were ce aes {iam ey voto incpinre col exten odin Tanne spervalspote considera stayarnt 8 de price i ice dara de reme ce previnesetientle de fheverest dozen Inia ei free dour de sentiment Ur plese, sin de stl ease pide nine nCam prin cop apap Cele sase tipuri de atagament Peni ane ing cum se caine de copii nostro pena teavin pe ol edi sedi de clue cere, chaiest injlegem aayrnentl Derren careurmene a Toll dessa paraiso cust pracic cu pie la acnsa dnaed Sena, Daca nel! soph tp face fat apunca a ire mamele itrievat pon aces crt Cl al pe. tant ator pena neg cpl dn intern spre extehor oe inflegere tase. Acest irs ne pat jade emcee SM identifica semalole de slam atanct eld copie Incpe Soret pe cp pot entice stp de tase esas te oferind unin asupeacompotmentll coils descr, ‘supra propriull nostra comportament, Aces tip ur de sampla fa comple. Fxe de rent fp etme cin cops se seu deal coi umes ple eli simple de says Simurite Scop primal tip deatasament este apopiwea ied Coil are nevi i sil persoana de eae se stacars fe ch ete pn intermedia mivosul, vederi, ast sau stings Va face Penin a mentinecontctleu cea persoun. Cd apopires se latrerupta. copilul se alarmeaza $i protesteaz’ veheme! r cn copii, novo de proximate iid nw spare nictodat. Cu et ma mat et inva tt ta mal seva cas Pe acest tip de atasament. Copii orientati spre eBalii lor, precium Cyn sant interes fe tmprewal 8 rape ‘spatiu, sa piarda timpul cu ceilalti, sf menina cc al al ataaren ait de primi consi su mai sera aane lipnte de sens. tes cu price ore in 8 ne spun dip nimi pune Peer aleseon de T3 an, Ne ineetay de fap mimi: ese vor de unital col dea sac ud. Capi ocna spe al cop ruses impart dete: eee sinc natal char oper neat ‘3 doresscd meres in roman Clr ormese! dor instinetele denaturate, m ms a Emnformitaten ‘Col deal dole tip de atasament este usor de evidentia in cazul vir mici, Copitul igi doreste fie asemenea celor de care s¢ ‘nie eal mai apropiat.Incearea Si preia formele de expresie pr snare st emulate. Acest tp de atagament are un rol iraportant tnvaarealimbajulul si wanstnitere culturit. Sa remarcat ci dup ‘clde-al Doilea Razboi Mondial vocabularul copilors-adiminuat sciifiatiy, De ce? Pent e8 acum coptt inva limbajul unl de la eelilalt Copii orienta spre epahi lor isi modeleaza uni ators overs si vorbirea, preferinfle, gesturile, aspectul si conduit ‘Un alt mod de atasare prin uniformitate este identificarea \te identifica cu cineva sau cu ceva inseamna s& devil una cu acea nwa ar Ast mitt pat un pit, on en tm grup, un fol, 0 ja, o echipd, © vedet rock, o idee sau chiar opr activitate, Nationalismul extrem si rasismal sunt bazate pe Nlemfiffcarea sinelu cuiva cu propria {ark sau propel grup etn. ‘Cu cat un copil este mai dependent, eu att mai puternice sor fi aceste identifica. in societatea noastr egal Copiilr ~ sau ‘edetele pop ale lumii lor ~au devenit epicentrl identficari, in local prinior ori al personalitayilor culurale sau istorice. Simimenta de apartenenta si totaltate ‘ice deal rile tip de atagament debutea7A in copia mica. daca fel se desflgoura aga cum trebuic_A fi apropiat de cinevainseamnd ‘consider! acea persoana ca find ata {i aparine. Copilasul va ‘evendica pe oricne sau orice de care est alagat~ fe ca este mama, tot, ursuletul sau surioara, fn mad similar copii onentat spre egalit 14 plstrere controlul unit asupra ators $i <3 se protejere de pividere, Conflictele penerate de posesivitate pot fi intense si trite. Intrebari precum cine este cel mai bun prieten al cuiva sunt probleme de vaya side moarte pentru multi adolescent. Acest tip fmatur de atasament domina multe dintre interaciunile copitlor ‘orienta spre egal lor, ma ales in cazulfetclor. ‘oialitatea urea indeaproape sentimentul de apartenenta 4 se refer Ia afi credincios gi obedient fat de figura aleast de tasament. Copii orienta spre egal ii urmeaza instinctele naturale de ataare siunci cand igi pstrcaza uni altora secretele, igi in unit alto partea gi urmeaza indicate colorali. Loialitatea poate fi puternicd dar umeaz pur i simplu atagamentul. Dacd atasamentul tinui copl se schimbd, la fel se va intampla gt cu apartenenta si loiaitatea. Fy(Ge in poem eit neee Copii foarte atasati de cei asemena lor sunt extrem de loa uni faa de alii i fat de grupul din care fae parte. Moartea Reenei Virk, 0 adolescent din Victoria, Columbia Britanic3, ueisS de af opi, fost cunoscutl de mult adolescent cu ile inainte ea vreun adult safle; acest incident a cdpétat notorietate internationals. Importanta Cel de-al patrulea mod de objine apropierea si conectarea este prin ‘cutarea importanjet, care se refers la asimtic8 suntem importanhi pentru cineva, la faprul c& prezenta noastr’ conteaZA pentru per~ soana respectiva, Este in natura umand si pistrim aproape ceca ‘ce are valoare pentru no. A fi drag cuiva inseamna a avea garania “spropicrit#i conextuni Prescolarl eare se ataycarh se stduieste eu infcarare 4 mulumeasca sisi edgtige aprobare gi este foarte Sensiil la privirile nemulzumite si dezaprobatoare. Asfel de copit tehiese pentru a vedea fefele fericite ale celor de care sunt asi ‘Copii orienta spre grupal de egal fac acelas lucr, dar simpatia pe are vor so tezeascd este aezalilor lor Ti numese, simatic ‘ei care plc it apraba, chiar dac& aceste persoanesimpatice” se ‘comport uri ev ali Problema acest tip de alagament este aceea + face pe copii vulnerabilt la durere. Cand iyi doresti 8 contezi ‘pentru cineva isis i rant atu can sim c8 nu esti important pentru persoana respectiva. A cauta favorurilecuvadeschide calea Spre sufernga in momentul cider In dizgrate. Un copil sensiil poate fi devastatatuncicind ochi in care cau cAldurd gi bucurie ‘ase lumineaza in prezenfa sa, feel och unui print sau at unt pricten. Cei mai mul piri, chiar daca mu sunt perfect, au sanse ‘ult mai mie! deat preteni 8 encased in acest fel cop Sentimentele Cel deal cincilea mod de a g8siintimitate este prin intermediul ‘sentimemelor sentimente de caldura,iubire, aectiune. Emotia este Jntotdeauna implica in atasament, ins in eazul unui prescolar care poate simi profund si este vulerabilelutaea intima’ emotionale poate fi inens8, Copii care caut in acest fe legtturi se indsgostese desea de ei de care se atageaza. Copilul care traiese intimitatea emofionala cu parintele poste tolera un nivel ereseut de separare fizich fird a se Indeparta de acesta, Daca atasarca prin simturi — primul gi cel mai prmitiy tip este braful seurt al atasamentul ‘dragostea este brajul sau long. Copiful pstreazA in minte imagines pirinteluiiubit gi iubitor, sind confor i sprijin fn aceasta 6 eta stam pereite,ne coele Dar acum inte pe un teritoru periculos. A+ darui cuiva ‘nin este rscant pentru c& poate i zdrobii. Unit oameni nu man {sd niciodadh abilitatea de a se desehide si de a se arta vulnerabilt “snoional, de obicei din cauzasentimentelr impuri de respingere abandon, Ce care au iubit sau fost rnigi pot bate in retragere Se forme mai putin vulerabile de tagament. Aga cum vom arata, {lnerabiitatea este ceva de care copii orienta spre egal lor dorese ‘Siscape, Cind formele profunde de atyament se dovedese af prea ‘nscante, vor predormina tipurile mai putin vulnerable. Intimates ‘imojionaléeSte mai putin eomund in eazul copilor oriental spre §W pit deat in cazul eelor orienta spre pating iprcienes [Nrsnsela tip de atagament se realizar prin apreciene. Pimele ‘Sine sl acestu uti tip sunt in general observa in moment intel eal, Perr aaprpit de cneva rebue si cuoseut {iacel cineva, Inn el seamnd i aaxtmentulprininerme- ‘iulsimjunor cu dfn cama entenevove sti ai sau vient Sic nivel ect mai degrabapshologe. Cand inimite, ‘cpillia imps! scretle, De fat secrete imparts vor tefn adesea cent nintate. Cop orienta spre iron le place na Secrets fat de acesta penta a ma rd tiata. ena cpa orienta spre cial cop, cl mai bun p scl fa de arena ext eee, Opersand mu poate “ancl deat atanc ind se expune psiologe. Ate imp ‘or ta ineles gests apo espns eprezina petra mu an tne seme ment auat Dept ezuta acest et cea mai fr fend ntate simetval posta care mal dine no antom ‘cen ina ne impart ee mu profundspeccupi 9 nesigurane Caltcieva, chiar eu est pe eae it ob. Cu toate acestea mo ‘xis al formal de intmiote ce poste clips sentiment dea icamosct tray pleut accepts be ven via 8 exis ‘Vain cop schimbnd nonomarie secret pe ascans ste wjors presupunem cs dere uni alors evening vulne= i De fap sere pe eae se preset extern ‘Srtioe dene ate persaane. Advair intimate pihoogic ete ‘neepin cava copra spre grip dee con probabil pent scare asc sit pea mart Copii care impress {See ca pig sunt percep a ind pin ida de ete pi ‘ten for Peterbr me nf vine sBcea i spun aes feta adolescent de 14a auch eel ce postam pert ci apap ‘ase tipuri de ataament, dar un singurimbold pent conee: tare. Dact dezvoltarea este normal, sinitoas cele gase tulpini se Jntrees ino fringhie de conectare gi apropiere care poate pasta ‘iniitatea chars in cele mai dificil tmprejurii, Ua copil complet stag are a dispoziie diverse feluni dea Famine apreape, char inexzulizolirit firice. Cu cét mai imatur este copill, cu att mai ‘primity a sill stu de tagare, similar cual unui bebelus sau cop ‘mic. Nu fecarecopl is atinge potenfialul, ar cei orienta spreezalit lor, el mai pujin dntre tof. Pentru motive pe care le vor clarfica, ‘el orienta spre prieten sunt pregispusi sprea mane iat iat relational lor emoy.onale sunt proieciate s evite constie propre! vulncrabilititi cupitolele 8 s 9), Copii oriental spre Ge egal triese intr-un univers de relat de agement supe $i serios limite. Deoarece etutarea asemindri este cel mai putin Yulnerail tip de atasament, este tipul ales cu precddere de catre care urmrese conectarea cu pricteni. De act efortul deaf ‘aseminatorposibil uni cu cela in fell in care arth se ‘comport, pandese, in gusts vali ecu copii eae au relat de atasament sind- ci orientat spre grup sun limitati de obice: la dowt-tei modalitii de a se conecta sa se ne aproape. Ei sunt astfel puteric dependent de acestetipuri de atayament, aga cum ‘oamenilpst de vedere depine de celelalte simuri pentru a cunase Tamea, Daca existh un singur mod de a tine aproape, strinsoarea este foarte probabil sfc ntensa si Indira In acelag fel, tens ‘9 indy, se atageaza unit de ceilati copti orienta spre egal Cand relaile de atagament ‘sunt in competitie Dat find importanjatagamentului pentru psihieul copi- Ju, persoana de care acesta se atageazA cel mai mult vaavea cel ‘mai mare impact supra viet sale. ‘Nar fi care posiiléconectarea copilulu cu prin deato- ti iin acelasi timp, si cu preteni? Acestluru ese posibil si chiar ismuite na ficeau decats8incdutieasc® Iucruile. Lzolarea ti in ‘camer nu avea nieiun impact, Desi mam nu ered in bataic,& sjuns, din disperare, st apelez a pedepsefzice, Paring renunfasers ‘ota si mai aytepte colaborarea lui Sean chiar iin peivinja uno Sarcini minore,precum statul la masa impreund a ind. Nu reujeau sickeum s8- determine i-ji fac temele.Inaint de incheierea mar jul, inedpainarea posaci a lui Sean distrusese pavea familie, arin erau att de epuizati emotional, cA nu mai era in stare 58 se giindeased cu afectine sau caldurd afl lo. “Melanie avea 13 on. Tat ei isi stipinea cu greu friaatunci ‘ind orbea despre ea Via lor se schimbase dupt moartea bun peciind Melanie era in clasa a sasea. Pani in acel moment Melim sn pant cepi ape fasese conperanti acas8,o clevl bunt la coal gio sor iubitoare et tei ani mai mare. Acum chile de Ia coal $1 ‘ri psa deloc de teme, Se furisa in mod regulat afar din cas Refiza st vorbeasca cu pring delarnd cdi urtste si ch vrea doar sfc sath in pace. Si ea rfizas& mndince impreun8 cu familia, Drefernd si ia masa singura in camera ei. Mama sa era trumati- ath. Is\ pettecca mult timp neyociind eu fica et st fe ériguta", ‘i vind acoso timp, sf nu se mal furigeze afar, Tat nu ptea ‘upora atitudinea insolent a Melani, El eredea 8 solutiaconsta jn aplicarea regulilor sn gofeitea une leci pe care si nu 0 poat® iit, In ceca ce- privea, orice alt abordare insemns 8 tolereaza ‘Comportamental maceeptabil a fet. inutafind lucrurle. Era et St mai furos eu et, pnd la aceasta schimbare brusc de atitudine, ‘Melame fusese fia tate. due yi ascultitoare, “Tre scenari individ, tre seturi separate de crcumstante tei copt fart deri stotuinicianal nie, Frustrarleresimiite ‘Scacest prin sunt imparedsite de mali afi. Manifest ditera id la cop la copil, dar rerenul este remarcabil de asemandtor: rmesera de print este mult mai grea decat se anticypase.Litania plangerilorparinfior este deja una comund: .Copii din za de a7i ‘ura respectul pent autriate pe care- yearn noi; nun pot ‘eterna copill sii fica temo pentru aca, ss fac patul. jeplineasca sarinie, sisi fac ordine in camera, Sau, varianta ‘nonica des intlnit, acd parentingul este aga de important, copii ar trebui si soscascd ou instructiunt de folosire” Secretul autoritati parentale “Multe persoane au conchis cd paring nu stu ce trebuie $8 facta absent unt preg formale. In prezent exist ot fell de ‘cursuri de parenting, inclusiveursuri in earl arora print inva tum ai le eiteasea poezioare bebelusilor. $i totus expertii mu pot prods ceca ce este absolut necesar parentinguli ficient Autoitatea pringilor nu apare in urma folosiit diverselor tec, indiferent it de bine intenfionate arf i in urma relaiior de atasament. i toate cele trei exemple de mai sus acea putere ipsea. ‘Sectetul puter parentale st in dependena copilul. Copit se nase complet dependent, incapabil si se descurce singun in Teme. Lipsa lor de viabiitae ca indiviz Ti face sa se bazezeexclusiv igri, indruma si diectiona, pentru speijin si eee df pie cp rite ete probare, pentru se sm acast si aparinnd unui loc. Aceas stare ‘de dependenta face necesarparentingul. Dac fii nostri nu ar avea ‘nevove de noi nici noi musam avea nevoie de avoritates de a paring ‘La prima vedere dependenfa copilor ar prea simpl8. Dar cexista un neajuns: a ff dependent nu garanteact dependenta de ingijtori potrvii Ficare copil se nagte eu nevoia de af ingriit, F dupa primi doi-irei ani de vist nw se mai indreapta neapirat spre parnts pentru aceasta, Puterea noastri ca prin! se bazeszh fu atat pe dependenta copilului in general ci pe dependena lui fata de no. Puterea de ane indeplin:atribuile de ping tine nu att de nevoile copilul, cit de orientarea lui spre noi pentru ai le indepli ‘Nu putom avea cu adeirat pride un copil care nu se buzeazd pe noi pentru 2-1 ingrj, care depinde de noi doar pentew hand, imrtcaminte, adipost alte necesitayi materiale. Nu puters spijni emotional un copi care nu se bazeazA pe noi pen indepli- trea nevoilor psihologice. Este Fustrant si ndrumi un cop care nu primest eu bundvoina indrumaril s este obositr $ autodistructiv ‘SBajul pe cineva eare nui cautdajutonl ‘Aceasta er siuafa cu care se eonfunau pin li Kirsten, Sean si Melanie, Kiesen no se mai taza pe pring ei pentru as satisface nevoile de atasament sau penta prim india despre ce ‘fac sau cum si fe. La numa: yapte ana mai avea deja nevoie de i pentru gsi confortsalinare,Attudinea lui Sean mergea i mai ‘pare: el dervoltase deja orezsteniprofund8 fai de dependenta ‘depiring. Rezistent li Scan si Melanie se extinsese pan la punc- tullin care refuzau si ia masa in familie. Devenita adolescent, ‘Melanie nu mai eltta conectarea eu paring ei. Nuo interesa si fic Jngeleasi sau caoseuta dee Nict unul din ce tri copii nu se mat simea dependent de print: acest lucrasttea la baza frustrrilor,

S-ar putea să vă placă și

• Protocolul de Psihodiagnostic Clinic in ADHD

  

  Document10 pagini

  Protocolul de Psihodiagnostic Clinic in ADHD

  Cristina Sel

  Încă nu există evaluări
• Ziua 2 - Mai Aproape de Liniște

  

  Document4 pagini

  Ziua 2 - Mai Aproape de Liniște

  Cristina Sel

  100% (1)
• Program de Interventie Personalizat

  

  Document9 pagini

  Program de Interventie Personalizat

  Cristina Sel

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Raport Psihodiagnostic

  

  Document2 pagini

  Raport Psihodiagnostic

  Cristina Sel

  100% (1)
• Anamneză Copil

  

  Document5 pagini

  Anamneză Copil

  Cristina Sel

  Încă nu există evaluări
• Plan Interventie Copil Cu Intarziere Mintala

  

  Document1 pagină

  Plan Interventie Copil Cu Intarziere Mintala

  Cristina Sel

  100% (1)
• Fisa de Lucru Ce Stiu Sa Fac Cel Mai Bine PDF

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lucru Ce Stiu Sa Fac Cel Mai Bine PDF

  Cristina Sel

  Încă nu există evaluări
• Fisa de Lucru Ce Stiu Sa Fac Cel Mai Bine PDF

  

  Document1 pagină

  Fisa de Lucru Ce Stiu Sa Fac Cel Mai Bine PDF

  Cristina Sel

  Încă nu există evaluări