UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA, IAI
FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRARE A
AFACERILOR
STUDII POSTUNIVERSITARE MRU
LUCRARE DE DIZERTAIE
PERCEPII ALE STRESULUI OCUPAIONAL IN
ACTIVITATEA DIDACTIC I MODALITILE
DE COPING
COORDONATOR TIINIFIC:
LECT. DR. OVIDIU GAVRILOVICI
STUDENT:
IAI, 2009
CUPRINS
I. ARGUMENT!". #
II. PARTEA TEORETICA
C!$%&'(' I. P)&*'+,!%$-! "+.+)!'/ ! 0%)+0('($. S%)+0('
&-(!1$&.!'.
I1.Definirea stresului...pag. 6
I1.1. Stresul ca reacie.....pag. 7
I1.2. Stresul ca stimul..pag. 8
I1.3. Stresul ca interaciune.pag. 9
I2. Teorii explicatie asupra stresuluipag. 1!
I3. "ituri #espre stres.pag. 12
I$. Surse ale stresului ocupational %stresorii&..pag. 12
I'. Sta#ii ale stresului..pag. 1'
I6. "o#ele ale stresului ocupaional ..pag. 16

C!$%&'(' II. M&2!'$%/1$ 2+ -&$."
II.1. Strategii #e aparare fa( #e stresul
ocupaional..pag. 19
II.2. "o#alit(i #e copingpag. 22
II.3. Interenii #e management al stresuluipag. 2$
III. PARTEA PRACTIC
C!$%&'(' III. D+0$".(' -+)-+%/)$$
III.1. )*iectiul si ipote+ele cercet(riipag. 28
III.2. "eto#ologia #e cercetare ..pag. 29
III.3. ,opulaia -i e-antionul inestigat...pag. 3!
III.$. .aria*ilele utili+atepag. 3!
C!$%&'(' IV. R+3('%!%+'+ &*1$.(%+ 0$ $.%+))+%!)+! '&)
I..1. ,re+entarea -i interpretarea re+ultatelor.pag. 31
2
IV. CONCLUZIILE
C!$%&'(' V. C&.-'(3$$'+ -+)-+%/)$$
. 1. .ali#area / inali#area ipote+elor cercet(rii..pag. $1
..2. Interpretarea psi0ologic(...pag. $1
.. 3. ,remise ale cercet(rilor iitoarepag. $3
1i*liografie ..pag. $'
C!$%&'(' VI. A.+4+..!". #5
Instrumente folosite
Detalii #espre e-antion
Ta*ele cu #ate statistice

3
I. ARGUMENT
Stresul ocupaional repre+int( o pro*lem( important( 2n #omeniul psi0ologiei
muncii -i organi+aional(3 -i una #intre multiplele pro*leme cu care se confrunt(
societatea mo#ern(3 fiin# generat #e iaa profesional(3 #e me#iul muncii3 cu consecine
nemi4locite asupra actiit(ii profesionale3 #ar -i asupra s(n(t(ii celor care prestea+(
munca respecti(.
Stresul profesional -i5a pus amprenta -i asupra instituiilor -colare3 ce repre+int(
importante erigi 2n e#ucaia -i formarea personal( -i profesional(3 iar ca#rele #i#actice
sunt elementele c0eie ce pot contri*ui la optimi+area procesului instructi5e#ucati.
Ins( puine stu#ii #e specialitate au i+at stresul ocupaional al ca#relor #i#actice.
6stfel3 acesta a constituit unul #in motiele #e alegere a temei. 7ercet(ri i+8n# stresul
ocupaional au fost3 #e regul(3 #estinate personalului executi #in #iferite organi+aii -i
managerilor3 mai puin ca#relor #i#actice.
Stu#iul #e fa( 2-i propune s( erifice pre+ena unei relaii 2ntre percepia
cau+elor stresului ocupaional la nielul ca#relor #i#actice #in in((m8ntul primar si
gimna+ial -i mo#alit(ile #e coping a#optate.
7onceptul #e stres ocupaional%sau stres la locul #e munc(& poate fi #efinit ca
fiin# re+ultatul cel mai #(unator3 fi+ic si psi0ic3 ce se pro#uce c8n# cerinele postului nu
se potriesc cu resursele3 capacit(ile si neoile anga4atului. 6cesta manifest( o #u*l(
aciune9 la nielul persoanei care receptea+( situaia stresant( -i la nielul instituiei
asupra c(reia se r(sfr(nge existena unui climat stresant. 6stfel3 pentru a face fa(
stresului si a se a#apta con#iiilor stresante3 se recurge la anumite mecanisme #e ap(rare.
"o#alitatea #e coping% #e control al stresului sau #e ap(rare fa( #e stres& i+ea+(
strategiile #e #iminuare a efectelor negatie ale stresului. 7oping5ul presupune
#eopotri( eforturi orientate spre aciune -i orientate intrapsi0ic3 pentru a face fa(
solicit(rilor externe si interne -i conflictelor #intre ele.
Ipote+ele principale susin c( exist( o relaie intre cau+a perceput( a stresului
ocupaional al ca#relor #i#actice -i mo#alitatea #e coping a#optat(3 fiin# confirmate #e
cercetarea reali+at(.
$
In reali+area #esignului inestigati s5au aplicat un 70estionar #e percepie a cau+elor
stresului ocupaional -i un 70estionar #e i#entificare a mo#alit(ii #e coping3 construite
special pentru stu#iul pre+ent. 6cestea au fost aplicate unui num(r #e $! #e ca#re
#i#actice #in 2n((mantul primar -i gimna+ial3 cu 8rste cuprinse 2ntre 3! -i 6! #e ani.
:e+ultatele lucr(rii confirm( existena unor relaii 2ntre cau+a perceput( a stresului
ocupaional -i mo#alitatea #e coping a#optat(. 6stfel s5au g(sit relaii in#irecte 2ntre
suprasolicitare ca -i cau+( perceput( a stresului ocupaional -i #istanare3 aceast(
mo#alitate #e coping fiin# a#optat( 2n mai puine situaii #e c(tre ca#rele #i#actice ce se
consi#er( a fi suprasolicitate. ) relaie #irect( exist( 2ntre me#iocritatea eleilor3 ca -i
cau+( perceput( a stresului ocupaional -i planificarea re+ol(rii #e pro*leme. 7a#rele
#i#actice ce percep me#iocritatea eleilor o cau+( a stresului profesional3 or a#opta ca
mo#alitate #e coping planificarea re+ol(rii #e pro*leme3 propun8n# -i g(sin# soluii la
pro*leme.
Stu#iul #e fa( poate repre+enta un punct #e plecare pentru cercet(ri ulterioare3
costituin#3 #e fapt3 polul *a+al 2n stu#ierea pro*lemei #iscutate. ;tiin#u5se c( exist( o
relaie #e corelaie 2ntre aria*ilele puse 2n #iscuie3 cercet(rile iitoare pot #emara in
#irecia i#entific(rii tipului #e leg(tur( #intre acestea3 a corelatelor #e personalitate care
mo#erea+( relaia #intre stresori -i reaciile la stres 2n r8n#ul ca#relor #i#actice3 a
ealu(rii impactului strategiilor #e re#ucere a stresului ocupaional3 la nielul instituiilor
-colare.
'
II. PARTEA TEORETIC
CAPITOLUL 6. PRO7LEMATICA GENERAL A
STRESULUI
I6. D+8$.$)+! 0%)+0('($
<na #intre pro*lemele 2nt8mpinate 2n cercetarea stresului o repre+int( marile
#iscrepane care exist( 2ntre #efinirea stresului -i felul 2n care acesta este operaionali+at.
De exemplu3 conceptul #e stres a fost #efinit #eseori at8t ca aria*il( in#epen#ent(3 c8t -i
ca aria*il( #epen#ent(3 #ar -i ca proces. 6ceast( confu+ie terminologic( se #atorea+(
aplica*ilit(ii conceptului #e stres 2n cercet(rile #in -tiinele me#icale3 comportamentale
-i sociale 2n ultimii '!56! #e ani. =iecare #isciplin( a cercetat stresul #intr5o perspecti(
unic(3 singular(3 a#opt8n# fie mo#elul stimulilor %stresul fiin# o aria*il( in#epen#ent(&3
fie mo#elul r(spunsului %stresul fiin# o aria*il( #epen#ent(&. 6ceast( a*or#are a fost
#at( #e o*iectiele specifice ale cercet(rilor -i #e aciunile care au fost reali+ate 2n urma
re+ultatelor acestora. 6stfel3 este ei#ent c( noiunea #e stres a suscitat o permanent(
#e+*atere. 6proape toate cercet(rile 2ncep prin a puncta #ificult(ile generate #e confu+ia
existent( 2n 4urul 2ncerc(rilor #e a #efinii ceea ce este stresul %7ooper3 De>e -i
)?Driscoll3 2!!1&.
Stresul a fost #efinit ca un stimul sau un r(spuns sau ca re+ultat al interaciunii
stimul 5r(spuns3 interaciune care exprim( un oarecare #e+ec0ili*ru al relaiei persoanei
cu me#iul s(u. )#at( cu #e+oltarea cunoa-terii relaiei #intre persoan( -i me#iu3
cercet(torii s5au concentrat asupra naturii acestei interaciuni -i3 mai important3 asupra
proceselor psi0ice prin care au loc aceste interaciuni.
Se poate consi#era c( mo#alit(ile tra#iionale #e a #efini stresul %stimul3 r(spuns3
interaciune&3 prin accentul pus pe eenimente externe persoanei3 au #eiat atenia
cercet(torilor #e la procesele psi0ice prin care persoana aprecia+( aceste eenimente
%Duc@>ort03 1986&.
6
,e m(sur( ce cunoa-terea -i 2nelegerea stimulilor3 r(spunsului -i a interaciunii -i
#efinirea acestora au aansat3 #e+*aterea referitoare la #efinirea stresului -i5a mutat
interesul. An loc #e a accentua separat pe #iferite elemente ale procesului care rele(
stresul3 se consi#er( c( atenia tre*uie concentrat( asupra naturii procesului 2n sine -i
integrarea #efiniiilor stimulilor -i r(spunsului 2ntr5o perspecti( mai general(3 care s( ia
2n calcul -i leg(turile #inamice #intre elementele procesului.
)piniile actuale cu priire la felul 2n care tre*uie #efinit stresul impun
cercet(torilor s( g8n#easc( stresul ca fiin# cea relaional3 ca re+ultat al unui sc0im*
%tran+acii& 2ntre in#ii# -i me#iu %Ba+arus3 199!&. 6*or#area tran+acional( orientea+(
cercet(torii spre i#entificarea acelor procese care leag( in#ii#ul #e me#iu3 accentul
c(+8n# pe tran+acie -i consi#er8n# c( stresul nu ine #oar #e in#ii# sau #oar #e me#iu.
I.1.1.Definiiile stresului ca reacie
Cxpresia Da fi stresatE este una cu care ma4oritatea oamenilor sunt familiari3 #ar
sensul acesteia este #iferit #e la un in#ii# la altul. 6ceast( expresie nu se concentrea+(
prea mult pe natura stresului3 ci mai #egra*( asupra consecinelor sale. 6*or#area su*
aspectul reaciei consi#er( stresul ca fiin# o aria*il( #epen#ent( %un r(spuns la un stimul
#eran4ant sau amenin(tor&.
)riginile #efinirii stresului ca reacie pot fi i#entificate 2n me#icin( -i3 #e o*icei3
stresul este stu#iat #intr5o perspecti( fi+iologic(. 7ercet(rile efectuate #e Fans SelGe3 2n
anii ?3! -i ?$!3 marc0ea+( 2nceputul acestei a*or#(ri. SelGe a intro#us noiunea #e *oal(
legat( #e stres 2n termenii sin#romului general #e a#aptare (general adaptation
syndrome), suger8n# c( stresul este un r(spuns nespecific al corpului uman la solicit(rile
exercitate asupra sa %SelGe3 1976&. 6ccentul este ei#ent3 unul me#ical9 *oala generic(
era caracteri+at( #e pier#erea motiaiei3 apetitului3 pier#eri 2n greutate -i lips( #e
energie. Stu#iile reali+ate pe animale au in#icat -i o #eteriorare -i #egenerare fi+ic(
intern(. S5a consi#erat c( r(spunsurile la stres nu #epin# #e natura factorului stresor -i3 2n
consecin(3 urmea+( un mo#el uniersal.
7
De-i cu8ntul stres are conotaii negatie3 SelGe %1976& atenionea+( c( reaciile la
stres nu sunt 2n mo# necesar rele -i c( sunt #e neeitat3 #in moment ce a fi 2n ia(
ec0ialea+( cu a r(spun#e la stres. 2n realitate3 un anumit niel #e stres este necesar
pentru motiaie3 cre-tere3 #e+oltare -i sc0im*are 9 acesta a fost numit eustres. )ricum3
factorii #e stres ne#orii3 greu #e a#ministrat3 sunt #(un(tori -i pot con#uce la distres %sau
epui+are&.
I.12.Definiiile stresului ca stimul
I#entificarea potenialelor surse #e stres este tema central( a mo#elului stresului
ca stimul. :aiunea acestei a*or#(ri st( 2n faptul c( fore externe acionea+( asupra
organismului 2ntr5o manier( #istructi( %7ooper3 De>e -i )?Driscoll3 2!!1&.
Definiiile stresului ca stimul 2-i au originea 2n fi+ic( -i inginerie3 analogia
const8n# 2n faptul c( stresul poate fi #efinit ca o for( exercitat(3 care antrenea+( 2n
consecin( o cerere sau o reacie la 2nc(rcare3 cre8n# astfel o #istorsiune. Dac( tolerana
organismului este #ep(-it(3 pot s( apar( #efeciuni temporare sau #efinitie. In#ii#ul
este 2n permanen( *om*ar#at cu poteniale surse #e stres %#e o*icei #enumii stresori),
iar un eeniment aparent minor poate rupe ec0ili*rul #elicat 2ntre mo#alitatea #e control a
stresului -i anularea complet( a comportamentelor #e control al stresului. 2n conclu+ie3
acest mo#el consi#er( stresul ca fiin# o aria*il( in#epen#ent(.
Limite ale definiiilor stresului ca reacie i ca stimul
6m*ele #efiniri ale stresului sunt 2nca#rate conceptual 2n para#igma relati
simpl( stimul 5 r(spuns. 6st(+i se consi#er( c( am*ele negli4ea+( #iferenele in#ii#uale
-i procesele perceptie -i cognitie care generea+( aceste #iferene %7ox3 199!&.
Deoarece #efiniiile #e tip stimul 5 r(spuns se concentrea+( fiecare pe un singur
aspect al relaiei3 putem consi#era c( un eeniment este potenial stresant sau c( un
r(spuns poate fi o reacie la stres. 7onsi#er(m astfel c( un stimul sau un r(spuns pot fi
#eclarate ca DstresantE3 respecti Dreacie la stresE #oar #ac( aceste #ou( componente sunt
8
consi#erate a fi 2n leg(tur( -i #ac( se #etermin( impactul uneia asupra celeilalte %7ooper3
De>e -i )?Driscoll3 2!!1&.
) alt( pro*lem( care apare c8n# se#efine-te stresul ca stimul sau ca reacie este c(
nu se surprin# #iferenele in#ii#uale. 7unoa-terea stimulului nu permite 2n mo# necesar
estimarea cu exactitate a reaciei3 pro*a*ilitatea ca stimulul s( pro#uc( un r(spuns fiin#
mo#erat( #e #iferenele in#ii#uale %personalitate3 caracteristici3 a-tept(ri3 alori3
scopuri&.
Dup( cum am ar(tat anterior3 stresul presupune at8t un stimul3 c8t -i un r(spuns3
am*ele aflate 2n relaie.
I.1.3. Stresul ca interaciune
6*or#area interacional( 2n #efinirea stresului se concentrea+( pe interaciunea
statistic( 2ntre stimul -i r(spuns. 6ceast( a*or#are structural( -i cantitati( este una 2n
care o relaie3 #e o*icei o corelaie3 este presupus( 2ntre un stimul -i un r(spuns. 6ceast(
a*or#are este3 2n esen(3 una static( %#e tip cau+( -i efect&. ) astfel #e #efinire3 care se
concentrea+( #oar pe interaciunea #intre #ou( aria*ile3 este limitat( 2n 2ncercarea #e a
explica complexitatea unei asemenea relaii la manipul(ri structurale3 cum ar fi intro#u5
cerea unei tere aria*ile mo#eratoare3 care 2ns( nu explic( stresul 2n sine.
68n# 2n e#ere aceste aspecte3 consi#er(m c( stresul ar tre*ui (+ut ca o
tran+acie3 ca o relaie continu( 2ntre in#ii# -i me#iu. 6*or#area interacional( are o
capacitate limitat( #e a #emonstra lanul cau+al pre+ent 2n aceast( relaie. ,rin contrast3
mo#elul tran+acional 2-i propune explorarea naturii eseniale a relaiei stresor 5 r(spuns 5
re+ultat -i explicarea #inamicii acestui proces3 nu numai ei#enierea unor leg(turi
statistice 2ntre aria*ile %7ooper3 De>e -i )?Driscoll3 2!!1&.
6stfel3 stresul este nu #oar un factor ce ine #e in#ii# sau #e me#iu3 ci este 2nca#rat mai
#egra*( 2ntr5un proces permanent 2n care in#ii#ul tran+acionea+( 2n #iferite me#ii3
ealuea+( factorii stresori -i 2-i propune s( treac( peste situaiile stresante. 2n esen(3
#efinirea tran+acional( a stresului presupune c( acesta este o stare cogniti( #inamic(.
Cste un #efect 2n 0omeosta+( sau un #e+ec0ili*ru care impune o soluie #e reec0ili*rare
sau o restaurare a 0omeosta+ei&.
9
I.2. T+&)$$ +4'$-!%$9+ !0()! 0%)+0('($
,rimul teoretician al pro*lematicii stresului a fost Fans SelGe. 6cesta consi#er( c(
stresul este r(spunsul nespecific al organismelor ii la solicit(rile #e orice natur(. )rice
fel #e solicitare este 2ntr5un anumit sens in#ii#ual(3 a#ic( specific(. In#epen#ent #e
natura mo#ific(rilor organice pe care le pro#uc3 toate su*stanele au o proprietate
comun(9 impun organismului s( se a#apte+e3 s( se reorgani+e+e.6ceasta nu este o cerin(
specific(H a#aptare ins(-i este sarcina3 in#iferent #e natura implicaiilor. 7u alte cuinte3
#incolo #e consecinele specifice apare in mo# nespecific necesitatea unor reacii #e
a#aptare care s( #uc( la resta*ilirea st(rii #e ec0ili*ru. Csena stresului const( in
exigenele nespecifice fa( #e multiplele funcii implicate.
In ceea ce prie-te caracterul agentului stresor care prooac( stresul3 al aciunii agentului
stresor3 este i#iferent #ac( situaia sau lucrul in faa c(ruia suntem pu-i este pl(cut sau
nepl(cutH contea+( numai m(rimea necesit(ii #e a#aptare.
Dr. I.J. "ason consi#era ca proprietatea comun( a factorilor #e stres este aceea c(
mo*ili+ea+( sistemul fi+iologic al reaciilor emoionale sau #e alarm( 2n situaii nepl(cute
sau c8n# iaa este ameninat(.
Stresul nu este intot#eauna cconsecina unei aciuni nocie. Cste neesenial #ac(
factorul #e stres este un lucru pl(cut sau nepl(cutH efectul exclusi #epin#e #e m(sura 2n
care solocit( a#apta*ilitatea organismului. )rice actiitate normal( poate pro#uce un stres
puternic f(r( o consecin( #(unatoare. Stresul #(unator sau nepl(cut este numit D#istresK.
I#eea
#e stres este foarte ec0e. ,oate c0iar Domul preistoric 2-i #(#ea seama #e tr(s(turile
comune ale acelor sen+aii #e #ecura4are -i extenuare care 2l cuprin#eau #up( o munc(
grea3 2n urma c(l#urii excesie sau frigului3 st(rilor #e fric( sau unor 2n#elungate
perioa#e #e *oal(. 70iar #ac( el nu con-tienti+ea+( faptul c( ap(reau 2ntot#eauna reacii
similare c8n# cea era peste puterile lui3 acest sentiment 2i atr(gea totu-i instincti atenia
c( limitele propriei sale capacit(i erau #ep(-iteK%SelGe3 197$3p. 176&. Stresul nu tre*uie
eitat. De fapt3 nici nu poate fi eitat. In#iferent ce facem sau ce se 2nt8mpl( cu noi3
1!
2ntot#eauna aem neoie #e energie pentru 2ntreinerea ieii3 com*aterea efectelor
#(un(toare si a#aptare la influenele 2n permanent( sc0im*are pe care le exercit( me#iul.
<n anumit niel al stresului exist( -i in starea #e relaxare3 in timpul somnului.DStarea
lipsit( #e stres se nume-te moarteK.%SelGe&.
Int8lnirea cu stresul poate fi folositoare #ac(3 familiari+8n#u5ne cu mo#ul #e
acionare al stresului ne om forma in consecin( concepia #e ia(.
7ei care s5au ocupat la 2nceput #e pro*lematica stresului nu au f(cut #eose*irea
2ntre #istres si stres3 #e-i stresul este o noiune mai larg( cuprin+8n# si emoiile pl(cute3
2mplinirile si afirmarea personalit(ii.
=i+iologul france+ #in a #oua 4um(tate a secolului LIL3 7. 1ernar#3 a
#emonstrat primul3 cu mult 2nainte ca i#eea #e stres s( fi ap(rut3 c( me#iul intern al
organismelor nu se sc0im*( #e-i me#iul lor extern se sc0im*( 2n permanen(. Cl a
o*serat c( iaa li*er( -i in#epen#ena este con#iionat( #e sta*ilitatea me#iului intern.
'! #e ani mai t8r+iu3 fi+iologul american J. 1. 7annon a propus ca ansam*lul
Mproceselor fi+iologice coor#onate care asigur( meninerea st(rilor #e sta*ilitate ce
guernea+( in mare parte organismulK s( fie #enumite 0omeosta+ie3 exprim8n#
capacitatea #e a menine o situaie static( inaria*il(.
7onserarea ieii si s(n(t(ii noastre cere ca nimic
in noi s( nu se a*at( prea mult #e la starea o*i-nuit(. In ca+ contrar surin 2m*oln(irea -i
moartea. ,rima #escriere a Msin#romului ce apare in urma #iferitelor
influene nocieK a fost pu*licat( in 1936H mai t8r+iu aceste reacii au #eenit cunoscute
su* #enumirile #e sin#rom general #e a#aptare %SN6&3 respecti sin#rom #e stres
*iologic. S5a ei#eniat faptul c( energia #e a#aptare sau capacitatea
#e a#aptare a organismului este finit(3 #eci se poate epui+a. Oe putem irosi u-or
capacitatea #e a#aptare sau putem 2n(a cum s( ne #r(muim acest stoc #e energie
folosin#u5l numai 2n scopuri utile care pro#uc c8t mai puin #istres.
11
I.:. M$%()$ 2+0)+ 0%)+0
E4$0%/ ;!0+ ,$%()$ 2+0)+ 0%)+0:
1. Stresul este acela-i pentru toata lumea.
2. Stresul este 2ntot#eauna r(u pentru tine.
3. Stresul este oriun#e #eci nu poi sc(pa #e el.
$. 7ele mai populare te0nici #e re#ucere a stresului sunt cele mai *une.
'. Ou sunt simptome3 nu este stres.
6. Doar simptomele ma4ore #e stres necesit( atenie.
Oici unul nu a fost ali#at #e cercet(rile 2n #omeniu.
I.#. S()0+ !'+ 0%)+0('($ &-(!1$&.!' < 0%)+0&)$$= ;$ +8+-%+'+ !-+0%($!
Stresul ocupaional este una #intre multiplele pro*leme cu care se confrunt(
societatea mo#ern(3 fiin# generat #e iaa profesional(3 #e me#iul muncii3 cu consecine
nemi4locite asupra actiit(ii profesionale3 #ar -i asupra s(n(t(ii celor care prestea+(
munca respecti(. 7a urmare a mo#ific(rilor explo+ie ale te0nologiilor3 a penetr(rii
agresie a proceselor #e informati+are3 #ar -i a mo#erni+(rii sistemelor manageriale s5au
sc0im*at 2n profun+ime natura societ(ii3 2n general3 -i a locurilor #e munc(3 2n special.
6sist(m3 #up( anii ?8!3 la startul unor procese manageriale care inclu# operarea la nielul
marilor priati+(ri -i fu+ion(ri ale colo-ilor in#ustriali3 la procesele #e reengineering -i
#e+oltare a unei economii #e pia( foarte actie. "anagementul internaional a #eenit
12
una #in preocup(rile la mo#( ale speciali-tilor 2n culturi organi+aionale. 7ompetiia
economic( #ur( 2n care este angrenat( iaa social( pre+ent( este consi#erat( ca unul #in
semnele sau reaciile generatoare a ceea ce a intrat 2n lim*a4ul coti#ian su* #enumirea #e
Dstres profesionalE sau Dstres ocupaionalE.
"anifest(rile ei#ente ale fenomenului #e stres ocupaional la niel
organi+aional au #eterminat -i intensificarea cercet(rilor empirice pe aceast( tem(.
7onsecinele stresului muncii asupra personalului muncitor au fost stu#iate cu
atenie3 reu-in#u5se o*inerea unor informaii precise. Simptomele stresului ocupaional
sunt u-or #e ei#eniat -i o*serat3 el manifest8n#u5se prin comportamente cum ar fi9
2nt8mpinarea #in partea anga4ailor a unor #ificult(i 2n a#aptarea la sc0im*(rile care se
impun postului #e munc( ocupat3 sc(#erea #ramatic( a pro#uctiit(ii muncii. 7u alte
cuinte3 se manifest( o #u*l( aciune9 la nielul persoanei care receptea+( situaia
stresant( -i la nielul organi+aiei asupra c(reia se r(sfr8nge existena unui climat
stresant.
S%)+0&)$$ repre+int( orice con#iie ocupaional5organi+aional( care necesit(
r(spunsuri a#aptatie #in partea in#ii#ului.
Cxist( #ierse taxonomii care grupea+( stresorii. 7ooper P "ars0all %1976&
inentaria+( urm(toarele tipuri #e stresori9
factori intrinseci muncii %supra/su*solicitare3 ritm3 autonomie etc.&H
rolul 2n organi+aie %conflict3 am*iguitate #e rol3 responsa*ilitatea etc.&H
#e+oltarea 2n carier( %supra/su*promoare3 securitatea postului etc.&H
relaiile interpersonale la locul #e munc(H
structur(3 climat 2n organi+aie %participare la luarea #eci+iei3 stil managerial3
comunicare etc.&.
7ea mai cunoscut( taxonomie3 cea a lui 1ee0r P Oe>mann %1978&3 i#entific( 37
#e factori ocupaionali5organi+aionali ca posi*ili stresori3grupai 2n patru categorii9
solicit(ri ale muncii -i caracteristici #e sarcin(H
solicit(ri #e rol -i expectaneH
caracteristici -i con#iii organi+aionaleH
cerine -i solicit(ri externe %#in afara organi+aiei&.
13
1ee0r P Sc0uler i#entific( urm(toarele categorii #e stresori9
procese -i caracteristici organi+aionaleH
solicit(ri ocupaionale -i caracteristici #e rolH
caracteristici -i expectane in#ii#uale.
Stresorii cei mai #es citai 2n literatura #e specialitate sunt9 am*iguitatea -i
conflictul #e rol3 suprasolicitarea 2n munc(3 pericolul acci#entelor -i ritmul muncii3
constr8ngeri situaionale impuse in#ii#ului #e organi+aie etc. De reinut este faptul c(
stresorii nu sunt aceea-i pentru toi oamenii3 astfel c( aceea-i situaie repre+int( pentru
unii real( surs( #e stres3 2n timp ce pentru alii3 #oar o proocare.
7. E8+-%+'+ repre+int( acele reacii in#ii#uale la aciunea unui stresor #in partea
in#ii#ului3 2n timp ce DtensiunileM create sunt efectele aersie asupra in#ii#ului. 7ele
mai frecente exemple #e efecte sunt9
efecte psihologice9 #epresie *urnout3 plictiseal(3 o*oseal(3 ostilitate3
#epersonali+are3 anxietate3 frustrare etc.H
probleme de sntate fizic: #ureri #ierse fi+ice3 ulcer3 *oli car#ioasculare3
#e+ec0ili*re 0ormonaleH
efectele comportamentale ce vizeaz9
- organizaia <a*senteism3 performan( 2n munc(3 fluctuaii #e personal3 acci#ente #e
munc( etc&H
- individul %a*u+ #e su*stane nocie3 toxice3 tutun3 alcool3 #roguri etc.H pro*leme
maritale3 acci#ente3 suici# etc.&H
7ea mai gra( consecin( a stresului ocupaional necorectat o repre+int(
D*urnoutulMsau sin#romul #e epui+are3 #e u+ur( neroas(.
Termenul este foarte u+itat #e cercet(tori3 unii c0iar confun#8n#u5l cu stresul ocupaional
2nsu-i. ,ines -i 6ronson %1981& su*linia+( c( fenomenul #e *urnout apare ca re+ultat al
stresului 2n#elungat la locul #e munc( -i parcurge 2n eoluia sa trei etape9
epuizarea fizic Q o*oseal(3 sf8r-eal(3 insomnii3 lips( #e energie3 sl(*iciune3
o*oseal( cronic( etcH
epuizarea mental Q atitu#ini negatie orientate fie spre munc(3 fie spre colegi3
parteneri3 clieni3 cola*oratori3 -efi3 sericiu -i c0iar familieH
1$
epuizarea emoional Q #epresie3 nea4utorare3 #isperare3 #ispariia satisfaciilor
anterioare
I.>. S%!2$$ !'+ 0%)+0('($
1. Reacia de alarm
Cste primul r(spuns al organismului3 acest proces 2nsemn8n# Mmo*ili+area
general(K a forelor #e ap(rare ale organismului. In fa+a acut( a reaciei #e alarm(
re+istena general( a organismului sca#e su* nielul me#iu. :(spunsul complet 2nsa nu se
re#uce la reacia #e alarm( c(ci3 2n ca+ul 2n care agentul noci continu( s( acione+e se
pro#uce starea #e a#aptare sau re+isten(. 7u alte cuinte nici un organism nu se poate
afla 2n starea #e alarm( permanent(. 6ceasta reacie iniial( este urmat( 2n mo# necesar
#e un sta#iu #e re+isten(.
2. Stadiul de rezisten
6cest al #oilea sta#iu se #eose*e-te #e primul prin reaciile c0imice -i fi+iologice
care se pro#uc. Dup( ce organismul s5a a#aptat3 2n sta#iul #e re+isten(3 capacitatea #e
re+isten( a organismului cre-te peste cea me#ie.
3. Stadiul de epuizare
Oielul suprem #e manifestare a stresului3 2n sens nona#aptati3 2l repre+int(
apariia st(rii #e epui+are la nielul persoanei3 care nu mai poate gestiona constructi
stresul.
Cpui+area este un re+ultat al o*oselii fi+ice3 psi0ologice -i emoionale. Ans(
aceast( o*oseal( poate exprima 2nstr(inarea unei persoane #e munca sa. Cxist( mai multe
cau+e ale epui+(rii3 uneori para#oxale -i contra#ictorii. ,lictiseala3 ca stare opus(
supra2nc(rc(rii3 poate cau+a -i ea epui+are. :elaiile #e comunicare #efectuoase 2ntre -efi3
su*alterni3 colegi3 clieni repre+int( o cau+( o*i-nuit( a epui+(rii. :ecompense
inec0ita*ile sau nesatisf(c(toare pot con#uce -i ele la epui+are. ,rea mult(
responsa*ilitate -i prea puin spri4in3 sau necesitatea #e a #o*8n#i foarte rapi# noi a*ilit(i
1'
-i cuno-tine -i #e a reali+a DaltfelE sarcini o*i-nuite sunt alte aspecte ce contri*uie la
apariia epui+(rii %=urn0am3 1997&.
Simptomele epui+(rii #e*utea+( cu o*oseala fi+ic(. .ictimele epui+(rii 2ncep prin
a se pl8nge #e o*oseal( fi+ic(. Sunt caracteri+ate #e nieluri re#use #e energie -i se simt
o*osite tot timpul. 6cu+( numeroase semne #e sl(*iciune fi+ic(3 precum #ureri frecente
#e cap3 insomnii -i sc0im*(ri 2n regimul alimentar. 6l #oilea niel este o*oseala
emoional(. Depresia3 sentimentele #e inutilitate -i sen+aia #e a fi prins 2n capcana
postului sunt semne ale acestui sin#rom. 2n ultimul r8n#3 oamenii care sufer( #e epui+are
manifest( a#esea un mo#el mental sau atitu#inal al o*oselii3 cunoscut ca form( #e
#epersonali+are. 6ceste persoane #ein cinice fa( #e alte persoane3 le tratea+( ca pe ni-te
o*iecte -i manifest( un comportament negati fa( #e organi+aia lor. 6#esea au
sentimentul e-ecului sau al unor reali+(ri nesemnificatie. Intr( astfel 2ntr5un cerc icios
care #uce la sc(#erea stimei #e sine3 a eficienei generale -i la o ia( nu tocmai pl(cut(.
;i toate acestea #atorit( expunerii prelungite la stres intens.
In cele #in urm(3 apare #istrugerea a*ilit(ii organismului #e a se repara si #e a se
ap(ra. 7a re+ultat3 riscul #e *oal( este iminent.
I.5. M&2+'+ !'+ 0%)+0('($ &-(!1$&.!'
Cxist( mai multe mo#ele ale stresului3 2n general3 -i ale stresului ocupaional3 2n
special3 2n timp3 au fost proiectate numeroase mo#ele explicatie ale stresului
ocupaional3 #ar a#esea #esignul lor -i #atele experimentale re+ultate au fost
controersate. =actorii care #eclan-ea+( stresul afectea+( -i influenea+( in#ii+ii3
organi+aia -i actiitatea acesteia.
<nul #intre primele mo#ele ale stresului ocupaional a fost #e+oltat #e psi0ologii
<niersit(ii -i Institutului #e 7ercet(ri Sociale #in "ic0igan. 6cest mo#el susine c(
me#iul afectea+( percepia persoanei3 care3 la r8n#ul ei3 2i afectea+( r(spunsurile -i care3
2n final3 influenea+( s(n(tatea in#ii#ului. In aceast( ecuaie se consi#er( c( #iferenele
in#ii#uale -i elementele me#iului social pot altera aceste relaii %1ee0r3 199'&. "o#elul
#e start a fost 2m*og(it #e cele care au urmat prin a#(ugarea unor elemente #e #etaliu.
16
An =igura 1 este ilustrat un mo#el simplu al stresului orientat pe teoria "e#iu
5,ersoan( 5 :eacie %" 5 , 5 :&.
=igura 1. Modelul -! al stresului (preluare dup "ogat#y,$., %&&',pag.%(&).
M&2+'(' 2+ 0%)+0 M+2$( ? P+)0&!./ ? R+!-1$+ a fost cel mai mult #iscutat 2n
literatura psi0ologic( #e specialitate. Cl susine i#eea c( reaciile la stres au loc 2n
momentul 2n care relaia #intre persoan( -i me#iu este 2n #e+ec0ili*ru. Dar pre+ena unor
carene 2ntre particularit(ile in#ii#uale ale persoanei %aptitu#ini3 tr(s(turi #e
personalitate3 alori etc.& -i me#iu %solicit(ri3 con#iii #e munc( etc.& pot con#uce la
ne2n#eplinirea tre*uinelor in#ii#uale sau ne2n#eplinirea cerinelor muncii. 6cestea pot
#uce la crearea unei st(ri stresante -i3 implicit3 la reflectarea ei 2n #iferite reacii
in#ii#uale. :eaciile la stres nu sunt altcea #ec8t re+ultanta unor percepii su*iectieH
#e aici -i marea #iersitate a acestor reacii sau3 cu alte cuinte3 personali+area lor.
Implicit3 2n acest ca#ru #e ec0ili*ru/#e+ec0ili*ru este cuprins( -i capacitatea sau a*ilitatea
in#ii#ului #e a reali+a un management al posi*ilului conflict #intre con#iiile #e me#iu
-i tr(s(turile #e personalitate3 alori3 tre*uine personale3 2ntregul care poate contri*ui la
nepotriirile menionate -i care poate fi #escris ca repre+ent8n# aspecte ale procesului
tran+acional. 7ele menionate fac o*iectul mo#elului ,ersoan( 5 "e#iu3 care a #eenit
ulterior ,ersoan( 5,otriire la "e#iu.
M&2+'(' &+)!1$&.!'?$.%+)!-%$9 2+ +9!'(!)+ ;$ -&$." ! 0%)+0('($ &-(!1$&.!'
<C&&+) +% !'. 69@@= cuprin#e patru elemente5c0eie9 sursele stresului %factori intrinseci
muncii3 rolul 2n organi+aie3 natura relaiilor interpersonale3 climatul etc.&H caracteristici
in#ii#uale %8rst(3 sex3 preg(tire3 status profesional3 interese3 o*iceiuri etc.&H strategii #e
coping %suportul social3 logic(/raiune3 relaii familiale -i #e munc(3 controlul timpului
etc.&H efectele stresului asupra in#ii#ului sau organi+aiei %#ureri3*oli3 insatisfacie
profesional(3 moral -i interes sc(+ut&.
17
M&2+'(' $.%+)2$0-$'$.!) 2+ !*&)2!)+ ! 0%)+0('($ &-(!1$&.!' %Sc0a*racR P
7ooper3 1998& este construit 2n 4urul conceptului #e integritate %DintegritGM&3 care se refer(
la organi+area manifest(rilor in#ii#uale optime3 2n termenii unui repertoriu personal #e
opiuni pentru aciune 2ntr5o situaie social5cultural( sau #e munc( #at( -i care are un
pronunat caracter procesual3 multinielar cu puternice conotaii cultural morale.
Situaiile #e munc( sunt a*or#ate fie ca stresori3 fie ca patternuri colectie #e coping sau
factori #e s(n(tate3 #eoarece inclu# soluii pentru pro*leme recurente sau prein efecti
instalarea stresului.Sistemati+8n# totalitatea #atelor cuprinse 2n mo#elele pre+entate mai
sus3 se poate consi#era c( mo#elarea stresului ocupaional i+ea+( patru mari categorii #e
aria*ile9 stresori3 reacii la stres3 ealuare -i mecanisme #e coping3 iar procesul stresului
ocupaional este unul #inamic5recursi #eoarece ealuarea -i copingul sunt mecanisme
actie care au funcia #e a a#apta permanent stresori #in me#iu la realitatea proprie sau
iners #e a #etermina reconfigur(ri -i restructur(ri la nielurile cogniti5neuro*iologic -i
comportamental3 care s( minimi+e+e efectele negatie ale stresului ocupaional.
M&2+'(' )&-+0(!' !' '($ M-AG)!%B %1976& concepe stresul ocupaional ca pe un
proces ciclic 2nc0is care parcurge patru sta#ii. 6stfel3 situaiile o*iectie #e munc( sunt
ealuate cogniti -i transformate 2n percepii asupra me#iului muncii. )#at( perceput(
situaia stresant(3 in#ii#ul se a anga4a 2ntr5un proces #eci+ional pentru a g(si cel mai
a#ecat r(spuns oluntar5comportamental pentru situaia specific(.
18
CAPITOLUL II. MODALITI DE COPING
II.6 S%)!%+"$$ 2+ !!)!)+ 8!1/ 2+ 0%)+0(' &-(!1$&.!'
=ol@man3 Ba+arus3 Nruen -i DeBongis %1986& au #efinit mo#alitatea #e control al
stresului ca fiin# Defortul cogniti -i comportamental #e a a#ministra %re#uce3 minimali+a
sau tolera cerinele interne -i externe ale me#iului3 consi#erate ca #ep(-in# resursele
persoaneiE. 2n general3 cercet(rile au releat c( strategiile #e control al stresul.
)amenii pot r(spun#e la stres 2n #ou( feluri9
o cale este cea pe care =ol@man -i Ba+arus %1988& au #enumit5o strategie
raional( #e control al stresului %prin re+olare #e pro*leme&3 a#ic( emoiile
negatie asociate stresorilor sunt #ep(-ite prin cea mai *un( re+olare
posi*il(3 emoiile negatie fiin# un in#icator al importanei pro*lemei.
"otiaia #e a aciona corect este a#eseori asociat( cu o procesare mai ast( a
informaiei. ,rocesarea extins( a informaiei este in#icatorul 5 cel mai potriit
pentru sine -i cel mai ei#ent pentru ceilali 5 faptului c( cinea este motiat
s( fie corect 2n #eci+ia luat( 2n raport cu stresorul. 6stfel3 2n loc #e a con#uce
la folosirea strategiilor euristice simplificatoare3 emoiile negatie pot con#uce
la procesare extensi( a informaiei.
alt( manier( #e control al stresului o repre+int( a#optarea unor aciuni care s(
minimi+e+e #irect emoiile negatie prin mo#ificarea olumului sau
coninutului g8n#urilor referitoare la sursele #e stres3 a#ic( strategia #e control
emoional al stresului. Ba limit(3 acest tip #e strategie #e control a stresului
poate presupune comportamente #e eitare sau #e refu+ a #eci+iei %6n#erson3
2!!3&9 pasarea #eci+iei la o alt( persoan( sau o preferin( crescut( pentru
meninerea situaiei curente sau pentru o alternati( u-or #e 4ustificat %Buce3
1998&.
7arer -i cola*oratorii %1989& merg mai #eparte -i propun #iferenieri 2n ca#rul
fiec(rui tip #e strategie #e control al stresului. <nele r(spunsuri emoionale implic(
19
negare3 altele implic( reinterpretare po+iti( eenimentelor3 iar altele presupun c(utarea
unui spri4in social. ;i 2n ca+ul strategiei raionale #e control al stresului aem mai multe
categorii #e r(spunsuri9 planificare3 aciune #irect(3 c(utarea spri4inului -i renunarea la
anumite actiit(i pe perioa#e mai scurte sau mai lungi. 7ele 1$ strategii propuse #e
7arer sunt9
reinterpretare po+iti( -i cre-tereH
mo#alitate acti( #e control al stresuluiH
planificareH
c(utarea spri4inului social pentru pro*leme emoionale H
c(utarea spri4inului social pentru pro*leme instrumentale H
renunarea la actiit(i concurente H
religieH
acceptareH
#e+anga4are mental(H
concentrare pe emoiiH
#e+anga4are comportamental(H
negareH
consum #e alcoolH
umor.
7a -i 2n ca+ul stresorilor exist( numeroase taxonomii care grupea+( #ierse
strategii #e profilaxie -i control ale stresului at8t la niel in#ii#ual3 c8t -i organi+aional.
Oe>mann P 1ee0r %1978& grupea+( strategiile #e coping ale stresului ocupaional la
niel in#ii#ual 2n patru categorii9
strategii #e natur( psi0ologic( %organi+area propriei iei3 ealuarea realist( a
propriei persoane -i a propriilor aspiraii&H
strategii #e natur( fi+ic(/fi+iologic( %#iet(3 exerciii fi+ice3 somn&H
strategii #e sc0im*are a propriului comportament/managementul timpului li*er3
folosirea r(spunsului #e relaxare3 cultiarea unor prietenii trainice pentru suportul
social&H
2!
strategii #e sc0im*are a me#iului #e munc( %anga4area 2ntr5un loc #e munc( mai
puin solicitant sau sc0im*area ocupaiei3 sc0im*areaorgani+aiei3 2n faoarea
alteia mai puin solicitante&.
Cxist( numeroase stu#ii care #emonstrea+( eficiena meto#elor #e coping
orientate in#ii#ual ce pro#uc amelior(ri semnificatie3 #ar #in p(cate pe termen scurt 2n
ca+ul anxiet(ii3 #epresiei3 tensiunii arteriale etc.
Strategiile #e coping la niel organi+aional au fost cercetate cu mai puin interes3
#eoarece se consi#er( c( tre*uie sc0im*at in#ii#ul -i 2n me#iul muncii.
1ee0r P Oe>mann %1978& grupea+( strategiile #e interenie la niel organi+aional 2n
trei categorii9
S schimbareamodificarea caracteristicilor organi+aionale %sc0im*area structurii
organi+aieiH sc0im*area proceselor organi+aionale9 recompense/remunerare3 selecie3
instruire3 #e+oltare3 sociali+are3 politici #e rotaie -i transfer a posturilor #e munc( etc.H&
S schimbareamodificarea caracteristicilor #e rol %re#efinirea rolurilorH re#ucerea
supra2nc(rc(rii3 suprasolicit(rii rolurilorH cre-terea particip(rii 2n luarea #eci+iilorH
#elegarea autorit(ii/puteriiH re#ucerea conflictului -i am*iguit(ii #e rol etc.&H
S schimbareamodificarea caracteristicilor #e sarcin( %proiectarea sau a#ecarea postului
#e munc( 2n corelaie cu a*ilit(ile -i preferinele anga4ailorH utili+area preferinelor
anga4ailor 2n selecie -i plasamentH promoarea programelor #e instruire3 reinstruire -i
speciali+are pentru anga4aiH in#ii#uali+area tratamentului su*or#onailor etc.&.
7ele mai frecente interenii la niel organi+aional pentru re#ucerea stresului
ocupaional3 %apu# 1ur@e3 1993& se refer( la9
Q re#ucerea conflictului #e rol prin planificarea o*iectielor sau cre-terea particip(rii la
luarea #eci+iilorH
Q cre-terea autonomiei 2n munc(9 autonomia orarului3 programuluiH
Q 2m*un(t(irea a#ec(rii persoan( Q me#iuH
Q re#ucerea *ournout5ului psi0ologic prin sc0im*area elementelor actiit(iiH
Q re#ucerea conflictului munc( Q familieH #iminuarea stresului generat #e re#ucerile #e
personalH
Q re#ucerea stresului priin# fu+ionarea sau preluarea3 respecti 8n+area sau cump(rarea
organi+aiilor etc.
21
6l(turi #e cele trei concepte eseniale 2n stu#iul stresului ocupaional3 sunt aute
2n e#ere -i9
S caracteristicile #emografice %8rst(3 sex&H
S con#iiile fi+ice %s(n(tate3 re+isten(3 somatotip&H
S tr(s(turile #e personalitate %comportament #e tip 6H afectiitate negati(9 anxietate3
#epresie3 neuroticism3 coningeri #espre sine/lume -i atitu#ini Q re+isten(
psi0ic(/ro*ustee3 locul controlului3 autoeficacitatea3 sentimentul #e coeren(3 stima #e
sine3 optimismul&.
7arer a constatat c(3 #in #iferite motie3 in#ii+ii nu utili+ea+( toate strategiile
#e control al stresului3 ci #oar unele #intre ele3 cu care sunt o*i-nuii. Se pot 2ns( organi+a
programe #e training care s( i+e+e antrenarea oamenilor #in organi+aii pentru ca ace-tia
s( utili+e+e cu mai mare frecen( strategiile a#aptatie #e control al stresul ocupaional.
II.2. M&2!'$%/1$ 2+ -&$."
Coping5ul este procesul prin care in#ii#ul face fa(3 %re#uce3 st(p8ne-te3
tolerea+(3 minimi+ea+(&3 solicit(rile interne -i/sau #in me#iul exterior3 pe care el le
aprecia+( ca fiin# solicitante sau peste nielul resurselor personale.
:elaia #intre coping -i eenimentul stresant repre+int( un proces #inamic.
Ba+arus arat( c( prin coping se reali+ea+( o tran+acie intre persoan(3 care are un set #e
resurse3 alori -i me#iu3 care are propriile lui resurse3 cerine -i constr8ngeri. 6stfel3
coping5ul nu este o aciune singular(3 ci este un set #e r(spunsuri care se petrec #e5a
lungul timpului3 prin care persoana -i me#iul se influenea+( reciproc.
In general3 se consire#( c( exist( #ou( tipuri #e eforturi #e coping9
coping centrat pe pro*lem(
coping centrat pe emotii
C&$."?(' -+.%)!% + )&*'+,/3 2ncearc( s( fac( cea constructi 2n leg(tur( cu
agentul stresor9 s( anali+e+e3 s( re+ole3 s( minimi+e+e situaia stresant(.
C&$."?(' -+.%)!% + +,&1$$ inclu#e eforturile #e a regla consecinele emoionale ale
eenimentului stresant.
22
An general3 pro*lemele legate #e munc( fac oamenii s( utili+e+e mo#alit(i #e
coping centrate pe re+olarea #e pro*leme3 iar pro*lemele legate #e s(n(tate con#uc la un
coping centrat pe emoii% Ba+arus -i =ol@man3 199!&.
<lterior3 autorii au #epistat opt strategii #e coping pe care oamenii le utili+ea+(9
-&.8)(.%!)+! Q se caracteri+ea+( prin eforturile cu conotaie agresi( #e a
sc0im*a situaiaH sugerea+( un anumit gra# #e ostilitate -i #e asumarea
risculuiH
2$0%!.1!)+! Q #escrie eforturile #e auto#eta-are faa #e situaia stresant(3 #e
minimali+are a semnificaiei situaieiH
!(%&-&.%)&'(' Q #escrie efortul #e a regla propriile emoiiH
-/(%!)+! 0(&)%('($ 0&-$!' ? caracteri+ea+a efortul #e a o*ine suport
emoional #e la alte persoaneH
!0(,!)+! )+0&.0!*$'$%/1$$ Q #esemnea+a con-tienti+area propriului rol 2n
pro*lema respecti( concomitent cu 2ncercarea #e a pune lucrurile 2n or#ineH
'!.$8$-!)+! )+C3'9/)$$ 2+ )&'*+,+ Q #escrie eforturile #eli*erate pentru
re+olarea situaiei pro*lematice -i 2n plus3 a*or#area analitic( a pro*lemeiH
)++9!'(!)+! &3$%$9/ Q caracteri+ea+( eforturile #e a g(si o semnificaie
po+iti( 2n experien( cu efecte *enefice asupra eoluiei personale.
Ba+arus%conf. TaGlor3 1996& arat( c( eforturile #e coping sunt centrate pe cinci
scopuri importante9
1.re#ucerea situaiilor #(un(toare -i sporirea #emersuriloir pentru 2m*un(t(irea
situaieiH
2.tolerarea sau a#aptarea la eenimente sau realit(i negatieH
3. meninereRa stimei #e sine la un niel *unH
$3 meninerea ec0ili*rului emoionalH
'. continuarea relaiilor satisf(c(toare.
23
II.:. I.%+)9+.1$$ 2+ ,!.!"+,+.% !' 0%)+0('($
An ciu#a faptului c( impactul negati al stresului asupra in#ii+ilor -i
organi+aiilor este ei#ent3 olumul #e atenie acor#at #e anga4atori pentru 2nelegerea
cau+elor %surselor& o*oselii #atorate muncii -i pentru mo#ificarea con#iiilor #e munc(
stresante este relati mic3 cel puin 2n comparaie cu alte #omenii #e actiitate3 cum ar fi9
controlul costurilor sau 2ntreinerea ec0ipamentelor.
)ricum3 organi+aiile inestesc anual sume relati mari #e *ani 2n programe #e
com*atere a stresului %2n principal3 training #e management al stresului&3 2ns( #eseori
2nelegerea surselor stresului este insuficient( -i sca#e eficiena te0nicilor #e management
al stresului. 6stfel 2nc8t cercet(torii scot 2n ei#en( aplicarea la 2nt8mplare a te0nicilor
#e management al stresului -i lipsa #e congruen( 2ntre cercet(rile -i teoriile #in #omeniul
stresului -i practicile organi+aionale.
,e l8ng( selecie -i training3 stresul pare a fi o alt( +on( un#e exist( o pr(pastie
2ntre teorie -i practic( la nielul comportamentului organi+aional. 6ceast( #iergen(
este cau+at( 2n primul r8n# #e percepiile -i cre#inele pe care le au managerii cu priire
la9
5 impactul me#iului #e munc( asupra nielului #e stres al anga4atuluiH
5 cine tre*uie s( fie responsa*il pentru managementul stresului la nielul anga4ailor 9
5 comparaia 2ntre costurile asociate cu sc0im*area con#iiilor #e munc( -i costurile
asociate programelor #e instruire 2n care anga4aii 2na( s( fac( fa( mai *ine stresului.
6ce-ti factori au o aciune com*inat( -i au ca re+ultat un climat 2n care
managementul stresului este (+ut fie ca o responsa*ilitate #irect( a anga4atului ca
persoan(3 fie ca cea ce se re+ol( printr5un training care a cre-te capacitatea
anga4ailor s( a#ministre+e nielul #e stres3 f(r( a mo#ifica su*stanial postul sau
con#iiile #e munc(.
Cxist( mai multe interenii utile 2n com*aterea stresului legat #e munc(3 #up(
cum se poate o*sera 2n ta*elul 2.
2$
Intervenii principale
cop ,reenie 5 re#ucerea num(rului -i/sau a intensit(ii stresorilor.
)int "o#ificarea me#iului #e munc(3 a te0nologiilor -i a
strstructurilor organi+aiei.
*resupuneri 7ea mai eficient( strategie #e a*or#are 2n managementul
stresorilor.
+,emplu :e#esignul posturilor3 restructurarea rolurilor3 restructurarea
organi+aiei.
Intervenii secundare
cop ,reenie/reacie 5 mo#ificarea r(spunsului in#ii#ual la
stresori.
)int In#ii#ul.
*resupuneri de
-az
Ou putem elimina/re#uce stresorii3 astfel 2nc8t e mai
*ine s( ne concentr(m pe reaciile in#ii+ilor la
ace-ti stresori.
+,emplu Training #e management al stresului3 programe #e sport3
comunicare -i informare.
Intervenii teriare
cop Tratament 5 minimi+area consecinelor negatie generate
#e stresori3 a4ut8n# in#ii+ii s( se a#apte+e.
)int In#ii#ul.
*resupuneri de
-az
7oncentrare pe re+olarea pro*lemelor ime#iat ce ele au
ap(rut.
+,emplu ,rograme #e asisten( pentru anga4ai3 consiliere.
T!*+'(' 2. Managementul stresului - posi-ile intervenii (dup "ogat#y,$.,%&&',
pag.%(.).
6ceast( a*or#are poate fi #ifereniat( pe nieluri #e interenie %primar(3
secun#ar( sau teriar(&3 #up( scopul actiit(ilor #e interenie3 #up( nielul #e aciune
-i #up( o*iectiele fiec(rei interenii.
/nterveniile primare se *a+ea+( pe supo+iia c( mo#ul cel mai eficient #e
com*atere a stresului este eliminarea sau re#ucerea surselor #e stres #in me#iul #e
2'
lucru. 6*or#area preenti( a managementului stresului este o interenie #e acest tip -i
#eine eficient( atunci c8n# se implementea+( sistematic3 #up( o ealuarea atent( a
surselor #e stres. 78tea exemple #e m(suri specifice intereniilor primare sunt9
5 restructurarea #epartamentelor organi+aieiH
5 re#efinirea responsa*ilit(ii posturilor3 ce poate implica mai mult( autonomie -i
control oferite anga4ailor 2n munca lorH
5 rearan4area spaiului #e munc(H
5 sta*ilirea unui sistem #e recompense mai ec0ita*il.
An contrast cu interenia primar(3 interveniile secundare se centrea+( pe
mo#alit(ile #e antrenare a anga4ailor 2n meto#e #e management al stresului3 pentru a
putea face fa( cu succes factorilor #e stres #in me#iu3 mai ales 2n ca+ul sc0im*(rii
con#iiilor #e munc(. Intereniile secun#are sunt cele mai utili+ate forme #e interenie
pe care organi+aiile le aplic( 2n tratarea pro*lemelor generate #e stresul organi+aional
%De>e3 199$&.
78tea exemple #e te0nici #e interenie secun#ar( sunt9 trainingurile #e relaxare3
restructurarea cogniti(3 managementul timpului -i strategii #e re+olare a conflictelor.
De asemenea3 unele organi+aii ofer( anga4ailor acces la s(li #e sport -i la programele
sportie ale companiei.
Oielul teriar al intereniilor organi+aionale asupra stresului se concentrea+(
asupra rea*ilit(rii anga4ailor care au aut pro*leme #e s(n(tate ca re+ultat al stresului la
locul #e munc(. Interenia la acest niel se *a+ea+( mai mult pe DtratamentE #ec8t pe
preenie -i este cel mai *ine ilustrat( #e programele #e asisten( a anga4ailor care
implic( forme #e consiliere a acestora 2n e#erea a#apt(rii lor la con#iiile #e stres
organi+aional. De asemenea3 se are 2n e#ere -i i#entificarea altor surse #e stres3 care nu
aparin organi+aiei %#e exemplu3 stres marital sau #ificult(i familiale&3 care pot interfera
cu performana 2n munc(.
De-i exist( o cre-tere a nielului stresului ocupaional -i a costurilor legate #e
com*aterea acestuia3 un num(r mic #e stu#ii au fost reali+ate pentru a ealua impactul
intereniilor organi+aionale asupra stresului.
6u#itul stresului 2n organi+aii poate fi reali+at at8t prin c0estionare3 c8t -i prin
meto#e alternatie #e factur( calitati(9 #e exemplu3 4urnalul unei +ile #e munc(. De fapt3
26
mixtul meto#ologic este o cerin( 2n stu#iul stresului ocupaionalH com*inarea meto#elor
#e #iagnostic %at8t cantitatie3 c8t -i calitatie& ne a4ut( s( i#entific(m sursele #e stres3
#ar -i intensitatea perceput( #e anga4ai a acestora.
,e *a+a #iagno+ei stresului organi+aional3 se pot alege cele mai a#ecate meto#e
#e interenie -i se pot implementa programe eficiente #e preenire3 com*atere sau
tratare a pro*lemelor generate #e stresul ocupaional.
An multe ca+uri3 utili+area planurilor #e cercetare experimentale nu este posi*il( 2n
me#iu organi+aionalH #e aceea3 planurile #e cercetare casi5experimentale sunt mult mai
fe+a*ile. 7ele mai utili+ate planuri #e cercetare sunt planurile #e cercetare cu grupuri
neec#ivalente -i planuri #e cercetare #e tip serii de timp 0ntrerupte. Diferena ma4or(
#intre cele #ou( planuri #e cercetare este c( planul cu grupuri neec#ivalente presupune
anali+area #iferenei #intre grupul experimental -i grupul #e control3 pe c8n# planul #e tip
serii de timp 0ntrerupte presupune comparaia 2ntre acelea-i persoane #up( perioa#e #e
timp egale.
An conclu+ie3 intereniile la nielul organi+aiilor cu scopul #e a elimina stresorii
sau cel puin #e a le re#uce impactul or fi mai eficiente #ac( se respect( un num(r #e
pa-i. 6ceste etape presupun9
a& i#entificarea factorilor care funcionea+( ca surse poteniale #e stres H
*& ealuarea atent( a nielului #e stres tr(it #e anga4ai3 folosin# in#icatori ai stresuluiH
c& implementarea unor interenii care 2-i propun s( re+ole pro*lema3 -i nu #oar s(
trate+e simptomele.
27
CAPITOLUL III. DESIGNUL CERCETRII
III.6. O*$+-%$9(' 0$ $&%+3+'+ -+)-+%/)$$
O*$+-%$9(' cercet(rii este acela #e a i#entifica existena unei relaii 2ntre percepia
cau+elor stresului ocupaional si mo#alit(ile #e coping a#optate.
.aria*ila in#epen#ent( percepia cau+elor stresului ocupaional a fost
operaionali+at( folosin# #imensiunile9 suprasolicitare3 relaii cu colegii3 con#iii
improprii #e munc(3 nesigurana postului3 me#iocritatea eleilor3 iar mo#alitatea #e
coping prin urm(toarele #imensiuni9 confruntarea3 #istanarea3 autocontrolul3 c(utarea
suportului social3 asumarea responsa*ilit(ii -i planificarea re+ol(rii #e pro*leme.

I&%+3+'+ -+)-+%/)$$
1. Cxist( o relaie 2ntre suprasolicitare ca -i cau+( perceput( a stresului ocupaional
-i #istanarea ca mo#alitate #e coping.
2. Cxist( o relaie 2ntre nesigurana postului ca -i cau+( perceput( a stresului -i
asumarea responsa*ilit(ii ca mo#alitate #e coping.
3. Cxist( o relaie 2ntre nesigurana postului ca -i cau+( perceput( a stresului -i
planificarea re+ol(rii #e pro*leme ca mo#alitate #e coping.
$. Cxist( o relaie 2ntre con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a stresului
ocupaional -i confruntare ca mo#alitate #e coping.
'. Cxist( o relaie 2ntre con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a stresului
ocupaional -i #istanarea ca mo#alitate #e coping.
6. Cxist( o relaie 2ntre con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a stresului
ocupaional -i c(utarea suportului social ca mo#alitate #e coping.
7. Cxist( o relaie 2ntre con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a stresului
ocupaional -i asumarea responsa*ilit(ii ca mo#alitate #e coping.
28
8. Cxist( o relaie 2ntre me#iocritatea eleilor #rept cau+( a stresului ocupaional -i
planificarea re+ol(rii #e pro*leme ca mo#alitate #e coping.
III.2. M+%&2&'&"$! 2+ -+)-+%!)+
,entru culegerea #atelor necesare s5a utili+at meto#a c0estionarului.
6stfel3 pentru i#entificarea percepiei cau+elor stresului ocupaional 2n actiitatea
#i#actic( s5a utili+at 70estionarul #e percepie a cau+elor stresului ocupaional3%anexa1&3
iar pentru #epistarea mo#alit(ilor #e coping s5s folosit 70estionarul #e i#entificare a
mo#alit(ilor #e coping % anexa 3&.
1#estionarul de percepie a cauzelor stresului occupaional are scopul3 #up( cum
spune -i titlul3 #e a i#entifica percepia cau+elor stresului ocupaional la nielul ca#relor
#i#actice. Instrumentul folose-te o scal( 2n cinci trepte%nicio#at(52ntot#eauna&3 iar
operaionali+area conceptului #e percepie a cau+elor stresului ocupaional s5a reali+at
printr5un num(r #e cinci #imensiuni 9 suprasolicitare% itemii 13 63 113 19&3 relaii cu colegii
%itemii 23 73 123 16&3 nesigurana postului% itemii 33 83 133 17&3 con#iii improprii #e
munc( %itemii $3 '3 93 1$& si me#iocritatea eleilor% itemii 1!3 1'3 183 2!&.
7oeficientul 6lp0a calculat pentru c0estionar are aloarea !373.
1#estionarul de identificare a modalitilor de coping a fost construit special
pentru acest stu#iu -i a#aptat #upa mo#elul ela*orat #e Ba+arus si =ol@man3 a8n# scopul
#e a i#entifica mo#alit(ile #e coping a#optate. )peraionali+area conceptului s5a reali+at
prin -ase #imensiuni consi#erate componente ale mecanismului #e coping 9 confruntarea
% itemii 13 73 133 19&3 #istanarea %itemii 23 83 1$3 2!3 23&3 autocontrolul % 33 93 1'3 213 2' &3
c(utarea suportului social %itemii $3 1!3 163 22 &3 asumarea responsa*ilit(ii %itemii '3 113
173 26& -i planificarea re+ol(rii #e pro*leme % itemii 63 123 183 2$3 27 &.
Instrumentul folose-te o scal( 2n cinci trepte %nicio#at(5intot#eauna& -i conine un num(r
#e 27 itemi. 7oeficientul alp0a are aloarea !3793 ceea ce in#ic( faptul c( instrumentul
i#entific( cu preci+ie mo#alit(ile #e coping.
29
III.:. P&('!1$! 0$ +;!.%$&.(' $.9+0%$"!%
7ercetarea i+ea+( ca#re #i#actice #in in((m8ntul primar si gimna+ial.
C-antionul inestigat cuprin#e un num(r #e $! #e 2n((tori -i profesori % OT $! & #in
ca#rul a trei -coli #in T8rgu Oeam3 inestigai 2n perioa#a noiem*rie 2!!8. Su*iecii au
r(spuns *eneol -i au 8rste cuprinse 2ntre 3! -i 6! #e ani3 #intre care $7.'U au 8rsta
2ntre 3!5$! ani3 3'.'U 2ntre $15'! #e ani -i 17.'U 2ntre '156! #e ani. In ceea ce prie-te
genul su*iecilor3 21 su*ieci sunt #e genul masculin si 19 #e genul feminin. 7u priire la
sti#iile su*iecilor3 2'U au stu#ii me#ii3 22.'U stu#ii postliceale -i ''.'U au stu#ii
uniersitare.
III.#. V!)$!*$'+'+ (%$'$3!%+
In aceast( cercetare s5au utili+at ca aria*ile in#epen#ente 9
percetia cau+elor stresului ocupaional cu cele cinci #imensiuni 9
5 suprasolicitareH
5 relaii cu colegiiH
5 con#iii improprii #e munc(H
5 nesigurana postuluiH
5 me#iocritatea eleilor.
mo#ali(ile #e coping cu -ase #imensiuni 9
5 confruntarea
5 #istanarea
5 autocontrolul
5 c(utarea suportului social
5 asumarea responsa*ilit(ii
5 planificarea re+ol(rii #e pro*leme.
3!
CAPITOLUL IV
REZULTATELE O7INUTE I INTERPRETAREA LOR
>.6. P)+3+.%!)+! ;$ $.%+))+%!)+! )+3('%!%+'&)
6tingerea o*iectiului cercet(rii necesit( erificarea ipote+elor #e lucru. 6ceasta
s5a reali+at prin prelucrarea statistic( a #atelor cu a4utorul programului S,SS 1!.!.
IPOTEZA 6. +,ist o relaie de corelaie indirect 0ntre suprasolicitare ca i
cauz perceput a stresului ocupaional i distaare ca modalitate de coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei ca meto#( statistic(.
Descriptive Statistics
2.4688 .6655 40
3.3250 .8224 40
suprasolicitare
distantare
Mean Std. Deviation N
Interpretarea re+ultatelor9
Correlations
1.000 -.396*
. .012
40 40
-.396* 1.000
.012 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
suprasolicitare
distantare
suprasoli
citare distantare
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$. *.
31
o coeficientul #e corelaie9 r T 5!.39
o pragul #e semnificaie9 pV!.!'
o num(rul #e su*ieci9 OT $!
7oeficientul #e corelaie ri#icat la p(trat in#ic( proporia #e arian( explicat( #e
relaia g(sit(3 mai exact ce procenta4 #in populaia general( pre+int( exact relaia
%rT 5!.393 #eci rWT !.1'&. Se o*ser( c( a*ia 1'U #in ariaia o*serat( in
populaie se 2nt8lne-te 2n realitate3 #eci relaia g(sit( este pre+ent( la 1'U #intre
su*ieci.
<rm(torul aspect anali+at este sensul corelaiei 9
r T 5!.393 ceea ce in#ic( faptul c( cele #ou( aria*ile se afl( 2n relaie iners
proporional(. 6stfel3 su*iecii care percep suprasolicitarea ca -i cau+( a stresului
ocupaional or a#opta 2n mai puine situaii #istanarea ca mo#alitate #e coping.
In acela-i timp3 su*iecii care nu percep suprasolicitarea ca -i cau+( a stresului
ocupaional3 pot a#opta #istanarea ca mo#alitate #e coping.
"(rimea a*solut( a coeficientului #escrie t(ria leg(turii ce exist( intre cele #ou(
aria*ile. .aloarea lui r T 5!.39 este cuprins( 2ntre !.3! si !.'!3 ceea ce in#ica
pre+ena unei leg(turi me#ii 2ntre percepia suprasolocit(rii ca -i cau+( a stresului
ocupaional si #istanarea ca mo#alitate #e coping.
,ragul #e semnificaie este mai mic #ecat !3!'3 ceea ce arat( c( exist( o leg(tur(
semnificati( 2ntre percepia suprasolicit(rii ca -i cau+( a stresului ocupaional -i
#istanarea ca mo#alitate #e coping.
) posi*il( interpretare psi0ologic( ar putea fi aceea c( un ca#ru #i#actic ce se
percepe a fi suprasolicitat3 nu prie-te #istanarea ca soluie pentru re#ucerea
stresului3 ci a 2ncerca s( 2-i optimi+e+e actiitatea prin utili+area unor mo#alit(i
concrete -i operaionali+ate.
32
IPOTEZA 2. +,ist o relaie de corelaie indirect intre nesigurana postului ca
i cauz perceput a stresului i asumarea responsa-ilitii ca modalitate de coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.5'50 .'121 40
3.4813 .6660 40
nesi"uranta postului
asu(area
responsa)ilitatii
Mean Std. Deviation N
Tab. 1
Interpretarea re+ultatelor9
o 7oeficientul #e corelaie 9 r T 5!.$$
o ,ragul #e semnificaie 9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci 9 OT$!
:e+ultatele la anali+a corelaiei explic( faptul c( cele #ou( aria*ile se afl( in
relaie iners proporional(3 2ntre acestea exist8n# o leg(tura me#ie -i
semnificati(. 6stfel3 su*iecii care percep ca -i cau+( a stresului nesigurana
postului3 or a#opta 2n mai puine situaii asumarea responsa*ilit(ii ca -i
mo#alitate #e coping. In acela-i timp3 su*iecii care nu percep nesigurana
Correlations
1.000 -.440**
. .005
40 40
-.440** 1.000
.005 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
nesi"uranta postului
asu(area
responsa)ilitatii
nesi"uranta
postului
asu(area
responsa)
ilitatii
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.01 level #2-tailed$. **.
33
postului ca -i cau+( a stresului ocupaional3 or a#opta asumarea responsa*ilit(ii
ca -i ca+u( a stresului ocupaional.
Interpret8n# psi0ologic3 s5ar putea afirma c( situaia incert( si insuficienta
motiare #eterminat( #e nesigurana postului poate #etermina #in partea ca#rului
#i#actic o atitu#ine #e nonimplicare3 care con#uce la lipsa asum(rii
responsa*ilit(ii.
IPOTEZA :. +,ist o relaie de corelaie indirect 0ntre nesigurana postului ca
i cauz perceput a stresului si planificarea rezolvrii de pro-leme ca modalitate de
coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.5'50 .'121 40
4.1500 .'02' 40
nesi"uranta postului
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
Mean Std. Deviation N
Interpretarea re+ultatelor9
o 7oeficientul #e corelaie9 r T 5!.3'
o ,ragul #e semnificaie9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci9 OT$!
Correlations
1.000 -.359*
. .023
40 40
-.359* 1.000
.023 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
nesi"uranta postului
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
nesi"uranta
postului
plani%icarea
re*olvarii de
pro)le(e
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$. *.
3$
:e+ultatele la anali+a corelaiei explic( faptul c( cele #ou( aria*ile se afl( 2n
relaie iners proporional(3 2ntre acestea exist8n# o legatur( me#ie si
semnificati(. 6stfel3 su*iecii care percep ca -i cau+( a stresului nesigurana
postului3 or a#opta 2n mai puine situaii planificarea re+ol(rii #e pro*leme ca -i
mo#alitate #e coping. In acela-i timp3 su*iecii care nu percep nesigurana
postului ca -i cau+( a stresului ocupaional3 or a#opta planificarea re+ol(rii #e
pro*leme ca -i mo#alitate #e coping.
Interpretarea psi0ologic( ar putea aea la *a+( i#eea c( lipsa #e siguran( a
postului nu ofer( o orientare 2n perspecti( -i o motiare a#ecat(3 astfel 2nc8t nu
#etermin( ca#rul #i#actic s( se oriente+e spre sta*ilirea unor o*iectie -i #ate
limit( pentre re+olarea situaiilor pro*lematice.
IPOTEZA #. +,ist o relaie de corelaie direct 0ntre condiiile improprii de
munc drept cauz a stresului ocupaional si confruntare ca modalitate de coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.2313 .6134 40
conditiile i(proprii
de (unca
con%runtare
Mean Std. Deviation N
Interpretarea re+ultatelor9
Correlations
1.000 .424**
. .006
40 40
.424** 1.000
.006 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii
de (unca
con%runtare
conditiile
i(proprii
de (unca con%runtare
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.01 level #2-tailed$. **.
3'
o 7oeficientul #e corelaie9 rT !.$2
o ,ragul #e semnificaie 9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci9 OT$!
:e+ultatele o*inute in#ic( faptul c( cele #ou( aria*ile se afl( 2n relaie #irect
proportional(3 2ntre acestea exist8n# o leg(tur( me#ie -i semnificati(. Su*iecii care
percep con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a stresului or a#opta ca mo#alitate
#e coping confruntarea. Su*iecii care nu percep con#iii improprii #e munc( #rept
cau+( a stresului nu a#opt( nici confruntarea ca mo#alitate #e coping.
Interpretarea psi0ologic( poate s( i+e+e faptul c( cei care percep ca -i cau+( a
stresului ocupaional con#iiile improprii #e munc(3 #epun eforturi #e a sc0im*a
situaia3 canali+8n#u5-i energia spre optimi+area situaiei.
IPOTEZA >. +,ist o relaie de corelaie indirect 0ntre condiiile improprii de
munc drept cauz a stresului ocupaional i distanarea ca modalitate de coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.3250 .8224 40
conditiile i(proprii
de (unca
distantare
Mean Std. Deviation N
Interpretarea re+ultatelor9
Correlations
1.000 -.377*
. .016
40 40
-.3''* 1.000
.016 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii
de (unca
distantare
conditiile
i(proprii
de (unca distantare
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$. *.
36
o 7oeficientul #e corelaie9 r T 5!.37
o ,ragul #e semnificaie 9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci9 OT$!
:e+ultatele in#ic( o relaie iners proporional(3 2ntre aria*ile exist8n# o leg(tur(
me#ie -i semnificati(. 6stfel3 su*iecii care percep ca -i cau+a a stresului
ocupaional con#iiile improprii #e munc(3 or a#opta 2n mai puine situaii ca
mo#alitate #e coping #istanarea.
Interpret8n# psi0ologic s5ar putea afirma c( su*iecii care 2-i #esf(-oar(
actiitatea 2n con#iii improprii #e munc(3 2-i or canali+a eforturile 2n #irecia
unei implic(ri actie -i #irecte pentru optimi+area situaiei.
IPOTEZA 5. +,ist o relaie de corelaie direct 0ntre condiiile improprii de
munc drept cauz a stresului ocupaional si cutarea suportului social ca modalitate de
coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.4'50 .5'96 40
conditiile i(proprii de
(unca
cautarea suportului social
Mean Std. Deviation N
Interpretarea re+ultatelor9
Correlations
1.000 .404**
. .010
40 40
.404** 1.000
.010 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii de
(unca
cautarea suportului social
conditiile
i(proprii
de (unca
cautarea
suportului
social
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.01 level #2-tailed$. **.
37
o 7oeficientul #e corelaie9 rT !.$!
o ,ragul #e semnificaie 9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci9 OT$!

:e+ultatele arat( o relaie #irect proportional(3 me#ie si semnificati( 2ntre cele
#ou( aria*ileH su*iecii care percep con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a
stresului or a#opta ca mo#alitate #e coping c(utarea suportului social. Su*iecii
care nu percep con#iii improprii #e munc( #rept cau+( a stresului nu a#opt( nici
c(utarea suportului social ca mo#alitate #e coping.
7a interpretare psi0ologic( s5ar putea afirma c( su*iecii care percep con#iiile #e
munc( ca fiin# improprii3 2ncearc( s( fac( fa( stresului comunic8n# cu ceilali -i
s( o*in( suport pentru re+olarea situaiei.
IPOTEZA D. +,ist o relaie de corelaie indirect 0ntre condiiile improprii de
munc drept cauz a stresului ocupaional si asumarea responsa-ilitii ca modalitate de
coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.4813 .6660 40
conditiile i(proprii
de (unca
asu(area
responsa)ilitatii
Mean Std. Deviation N
Correlations
1.000 -.395*
. .012
40 40
-.395* 1.000
.012 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii
de (unca
asu(area
responsa)ilitatii
conditiile
i(proprii
de (unca
asu(area
responsa)
ilitatii
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$. *.
38
Interpretarea re+ultatelor9
o 7oeficientul #e corelaie9 rT 5!.39
o ,ragul #e semnificaie 9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci9 OT$!
:e+ultatele arat( o relaie iners proporional(3 me#ie -i semnificati(. Su*iecii
care percep con#iiile improprii #e munc( #rept cau+( a stresului or a#opta 2n
mai puine situaii ca mo#alitate #e coping asumarea responsa*ilit(ii. Su*iecii
care nu percep con#iii improprii #e munc( #rept cau+( a stresului or a#opta
asumarea responsa*ilit(ii ca mo#alitate #e coping
Interpret8n# psi0ologic se poate afirma c( cei care percep cau+( a stresului
con#iiile improprii #e munc( or eita s( 2-i asume responsa*ilitatea pentru
aceasta3 atri*uin# existena situaiei altor factori.
IPOTEZA @. +,ist o relaie de corelaie direct 0ntre mediocritatea elevilor
drept cauz a stresului ocupaional i planificarea rezolvrii de pro-leme ca modalitate
de coping.
Testarea ipote+ei se reali+ea+( prin utili+area corelaiei.
Descriptive Statistics
2.8813 .6430 40
4.1500 .'02' 40
(ediocritatea elevilor
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
Mean Std. Deviation N
39
Interpretarea re+ultatelor9
o 7oeficientul #e corelaie9 rT !.31
o ,ragul #e semnificaie 9 pV !.!'
o Oum(rul #e su*ieci9 OT$!
:e+ultatele arat( o relaie #irect proporional(3 me#ie -i semnificati(. Su*iecii
care percep me#iocritatea eleilor #rept cau+( a stresului or a#opta ca mo#alitate
#e coping planificarea re+ol(rii #e pro*leme. Su*iecii care nu percep
me#iocritatea eleilor #rept cau+( a stresului nu or a#opta planificarea re+ol(rii
#e pro*leme ca mo#alitate #e coping.
,si0ologic se poate interpreta c( su*iecii care percep me#iocritatea eleilor #rept
cau+( a stresului ocupaional 2ncearc( s( #ep(-easc( pro*lema prin planificarea
re+ol(rii #e pro*leme3 parcurg8n# #iferite etape -i a#apt8n# -i particulari+8n#
coninutul in funcie #e nielul in#ii#ual al eleilor.
Correlations
1.000 .313*
. .049
40 40
.313* 1.000
.049 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
(ediocritatea elevilor
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
(ediocritatea
elevilor
plani%icarea
re*olvarii de
pro)le(e
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$. *.
$!
CAPITOLUL V. CONCLUZIILE CERCETRII
V.6. V!'$2!)+!E $.9!'$2!)+! )+3('%!%+'&) -+)-+%/)$$
7ercetarea a pre+entat un num(r #e opt ipote+e3 toate confirmate. Ipote+ele
susin c( exist( o relaie 2ntre percepia cau+elor stresului ocupaional -i mo#alit(ile #e
coping a#optate. )*iectiul lucr(rii a i+at i#entificarea acelor cau+e percepute ale
stresului occupaional care corelea+( cu #iferite mo#alit(i #e coping.
In urma anali+ei statistice s5a constatat existena unor relaii #e corelaie #irect
proporionale 2ntre con#iiile improprii #e munc( -i confruntare3 respecti c(utarea
suportului social -i 2ntre me#iocritatea eleilor -i planificarea re+olarii #e pro*leme. De
asemenea3 s5au i#entificat relaii #e corelaie iners proporionale 2ntre suprasolicitare si
#istanare3 2ntre nesigurana postului -i asumarea responsa*ilit(ii3 respecti planificarea
re+ol(rii #e pro*leme3 2ntre con#tiile improprii #e munc( -i #istanarea3 respecti
asumarea responsa*ilit(ii.
$1
V.2. I.%+))+%!)+! 0$B&'&"$-/
Dup( cum am amintit3 pro*lema stresului ocupaional 2n ca+ul ca#relor #i#actice a
fost atins( in literatura #e specialitate #oar tangenial. De asemenea3 intereniile #e
management al stresului au fost ignorate3 fiin# #e regul( #estinate altor categorii
profesionale. In stu#iul #e fa( s5a 2ncercat iniierea unei cercet(ri pornin# #e la i#eea
existenei unei relaii 2ntre cau+ele percepute ale stresului ocupaional-si mecanismele #e
coping. :e+ultatele o*inute sugerea+( faptul ca su*iecii3 ca#re #i#actice 2n -coala #e
mas(3 i#entific( 2n actiitatea instructi5e#ucati(3 urm(toarele cau+e ale stresului
ocupaional9 suprasolicitarea3 con#iiile improprii #e munc(3 nesigurana postului3
me#iocritatea eleilor3 repsecti relaiile cu colegii. Dintre acestea #oar primele patru
corelea+( cu mo#alitaile #e coping incluse in c0estionar.
6stfel3 se ei#enia+( ca su*iecii percep suprasolicitarea ca una #in principalele
cau+e ale stresului la cate#r(. 6cest fapt 2-i pune amprenta asupra performanei actiit(iii
#i#actice3 motiaiei ca#relor #i#actice si asupra *eneficiarilor sistemului e#ucati. An
acest ca+3 pentru a re#uce efectele stresului proocat #e suprasolicitare3 ca#rele #i#actice
prefer( s( prieasc( realist situaia3 eit8n# #istanarea sau negli4area acesteia. Ci or
utili+a mo#alit(i concrete si operaionali+ate pentru optimi+area situaiei.
) alta cau+( ei#eniat( se refer( la con#iiile improprii #e munc(. ) parte #in
ca#rele #i#actice care se loesc #e aceast( pro*lem( o or a*or#a #irect3 #epun8n#
eforturi pentru sc0im*area situatiei3 confrunt8n# at8t sursa #e stres c8t -i efectele negatie
ale acestuia. 6cest fapt 2nt(re-te re+ultatele o*inute 2n pre+entul stu#iu -i anume
existena unei relaii iners proporionale 2ntre con#iiile improprii #e munc( -i a#optarea
#istan(rii ca mo#alitate #e aface fa( stresului. An acest sens reacia su*iecilor nu a fi
una #e eitare a situaiei pro*lem( -i #e #istanare3 ci #e confruntare #irect( cu aceasta.
6cest fapt a #uce la re#ucerea stresului -i la optimi+area actiit(ii. 7u toate acestea3
re+ultatele in#ic( faptul ca su*iecii eit( s( 2-i asume responsa*ilitatea pentru aceast(
situaie -i par s( atri*uie altor factori existena con#iiilor #e munc( percepute ca fiin#
improprii. An acela-i timp unii su*ieci or 2ncerca s( fac( fa( acestei cau+e prin c(utarea
suportului social3 comunic8n# #esc0is cu ceilali #espre pro*lem( -i 2ncerc8n# s( o*in(
2nt(rire po+iti( prin cultiarea relaiilor interpersonale.
$2
<rm(toarea cau+( perceput( a stresului prie-te nesigurana postului. In ca+ul
ca#relor #i#actice3 acest fapt se tra#uce prin lipsa perspectiei pe termen lung a locului #e
munc(. Suplinitorii3 at8t cei calificai c8t -i cei necalificai3 *eneficia+( #e contracte #e
munc( pe perioa#( #eterminat(3 lipsin# sigurana existenei postului ocupat -i 2n anii
urm(torii. 6ceasta #etermin( o insuficient( implicare si motiare a su*iecilor3 con#uc8n#
la o minim( asumare a responsa*ilit(ii. 6cest fapt are repercursiuniu asupra calit(ii
procesului instructi5e#ucati -i3 implicit3 a *eneficiarilor. Din acelea-i consi#erente3
su*iecii eit( s( a#opte ca mo#alitate #e coping planificarea re+ol(rii #e pro*leme3
a8n# in e#ere perspectia limitat( oferit( #e postul ocupat.
) ultim( cau+( ei#eniat( #e re+ultatele stu#iului i+ea+( me#iocritatea eleilor.
6cest aspect afectea+( actiitatea ca#relor #i#actice3 acstea afl8n#u5se in situaia #e a5si
limita posi*ilit(ile #e eoluie profesional(. 6stfel ace-tia 2ncearc( s( #ep(-easc( aceste
aspecte prin planificarea re+ol(rii #e pro*leme3 parcurg8n# #iferite etape -i a#apt8n# si
particulari+8n# coninutul e#ucaional conform ten#inelor mo#erne ale e#ucaiei
inclu+ie.
:e+ultatele o*inute ar putea seri managerilor instituiilor -colare3 2neleg8n#
complexitatea actiit(ii #i#actice -i posi*ilele reacii comportamentale generate #e stres
2n r8n#ul ca#relor #i#actice3 put8n# astfel intereni 2n #irecia armoni+(rii climatului
socio5afecti #in -coli3 a8n# ca o*iecti #iminuarea nielului stresului.
6r fi *enefic( existena unui compartiment #e consiliere #estinat ca#relor
#i#actice care s( permit( acestora accesul la sericii speciali+ate #e spi4inire si suport.
De asemenea3 ar fi salutar( iniierea unor programe #e training care s( antrene+e
ca#rele #i#actice s( utili+e+e cu mai mare frecen( strategii a#aptatie #e control al
stresului ocupaional3 2n scopul cre-terii calit(ii #emersului #i#actic.
V.:. P)+,$0+ !'+ -+)-+%/)$'&) 9$$%&!)+
De multe ori3 efectuarea unei cercet(ri are aloarea unui punct terminus pentru
anumite teorii sau ipote+e3 #ar 2n acela-i timp3 repre+int( -i un punct #e plecare pentru
fixarea unor noi o*iectie #e cercetare.
$3
6stfel cercet(rile iitoare ar putea continua cu o*iectie ce i+ea+( i#entificarea
nielului stresului 2n ran#ul ca#relor #i#actice3 a tipului #e relaie 2ntre cele #ou(
aria*ile utili+ate3 existena unor #iferene 2n a#optarea mo#alit(ii #e coping 2n funcie
#e sex3 8rst(3 stu#ii3 form( #e in((m8nt %#e mas(3 special&. De asemenea3 ar putea fi
conturate cercet(ri 2n #irecia i#entific(rii caracteristicilor specifice la nielul
personalit(ii care corelea+a cu o anumit( mo#alitate #e coping3 mo#ific(rile surenite la
nielul percepiei stresorilor -i al reaciilor fa( #e ei %stu#ii longitu#inale&.
Intre*(ri #e genul Dcare este relaia #intre percepia cau+elor stresului ocupaional -i
mo#alit(ile #e coping a#optateXK3 Dcum influenea+( percepia unei anumite cau+e a
stresului mo#alitatea #e copingXK3 Dexist( #iferene 2n ce prie-te a#optarea unei
mo#alit(i #e coping 2n funcie #e 8rst(3 sex3 stu#iiXK 2-i or putea g(si raspunsul 2n
posi*ile cercet(ri iitoare3 ale c(ror re+ultete or facilita 2nelegerea reaciilor
comportamentale generate #e stres3 at8t #e c(tre ca#rele #i#actice3 c8t mai ales #e c(tre
managerii #e instituii -colare. ) *un( cunoa-tere a factorilor cu influena asupra
comportamentului uman 2n #iferite situaii3 poate con#uce la a#optarea unor strategii #e
autoap(rare eficiente.
Importana cercet(rii -i o*inerii unor re+ultate releante 2n #omeniul psi0ologiei
muncii -i organi+aionale este i+i*il( mai ales pe termen lung3 prin cre-terea utili+(rii
intereniilor #in sfera managementului resurselor umane3 2n scopul contracar(rii
efectelor negatie ale stresului -i a unor interentii optime la nielul managementului
stresului.
$$
7I7LIOGRAFIE
1. 6n#erson3 O.3 2!!33 M6pplicant an# recruiter reactions to ne>
tec0nologies in selection. 6 critical agen#a for future researc0K3 international
Iournal of Selection an# 6ssessment3 nr. 11.
2. 1ogat0G3 Y.3 %coor#.&3 2!!73K"anual #e te0nici -i meto#e 2n psi0ologia muncii -i
organi+aional(K3 C#. ,olirom3 Ia-i.
3. 7osmoici3 6n#rei3 19963 M,si0ologie general(K3 C#. ,olirom.
$. 7ristea3 D.3 2!!!3 MTratat #e psi0ologie social(K3 C#. ,ro Transilania.
'. 7ooper3 N.B.H De>e3 ,05IH )ZDriscoll3 ".,.3 2!!13 M)rgani+ation Stress. 6 reie>
an# critiRue of t0eorG3 researc0an# applicationsK3 Sage ,u*lications Inc.3 Bon#ra.
6. 7ox3 T.3 199!3 MT0e recognition an# measurement of stress9 7onceptual an#
met0o#ological issuesK3 in O. 7orlett3 I. Jilson%e#.&3 MCaluation of 0uman
>or@K3 TaGlorP=rancis3 Bon#ra.
7. Duc@>ort03 D.3 19863 M"anaging >it0out stressK3,ersonel "anagement3 nr. 16
8. =ol@man3 S.H Ba+arus3 :.S.H Nruen3 :.I.H De Bongis3 6.3 19863 D6ppraisal3 coping3
0ealt0 status an# psGc0ological sGmptomsM3 Iournal of ,ersonalitG an# Social
,sGc0ologG3 nr. '!.
$'
9. Faarneanu3 C. 7.3 2!!23 MSuport #e curs S,SS 1!.!K3 <niersitatea M6l. I.
7u+aK3 Ia-i.
1!. Iaman#escu3 I.1.3 19933 MStresul -i *olile interneK3 C#. 6ll3 1ucuresti.
11. Ba+arus3 :.S.3 199!3 MT0eorG5 *ase# stress measurementK3 ,sGc0ological InRuirG3
nr. 1.
12. Oica3 ,.H Iftimescu3 6.3 M"anagementK%suport #e curs&
13. ,ro#an3 6.3 M"anagementul resurselor umaneK %suport #e curs&3 C#. <niersit(ii
M6l. I. 7u+aK3 Ia-i.
1$. SelGe3 F.3 197$3 M;tiin( -i ia(K3 C#. ,olitic(3 1ucure-ti.
1'. SelGe3 F.3 19763 MStress in 0elt0 an# #iseaseK3 Bon#ra3 1utter>ort0.

$6
VI. ANEFE
ANEFA 6
CGESTIONAR DE PERCEPIE A STRESULUI OCUPAIONAL IN
ACTIVITATEA DIDACTIC <CPSOAD=
7a#rele #i#actice se confrunt( 2n actiitatea profesional( cu situatii -i factori
generatori #e stres. In acest stu#iu ne interesea+( opinia #umneaoastr( referitoare la
sursele generatoare #e stres la locul #e munc(. .a rug(m s( in#icai m(sura 2n care (
regasii 2n urm(toarele afirmaii3 marc8n# un L 2n c(sua corespun+(toare.

NR.
CRT.
ITEM N$-$?
&2!%/
R!)+?
&)$
U.+?
&)$
D+0+?
&)$
I.%&%?
2+!(.!
1. Simt c( nu fac faa olumului mare #e
munc(.
2. 6ctiitatea mea profesional( are #e suferit
#in cau+a criticilor primite #in partea
superiorilor.
$7
3. "( nelini-te-te lipsa #e siguran( a
locului #e munc(.
$. Imi #oresc im*un(t(irea con#iiilor #e
munc( 2n care lucre+.
'. "( simt frustrat #e lipsa #ot(rilor
materiale.
6. "( simt cople-it #e responsa*ilit(ile #e
la locul #e munc(.
7. 7onflictele cu colegii 2mi influenea+(
negati actiitatea profesional(.
8. "( 2ngri4orea+( c( nu oi aea
continuitate la cate#r(.
9. "i5a- #ori ca materialul #i#actic cu care
lucre+ s( fie mo#erni+at.
1!. "( a#apte+ u-or la cerinele unui colecti
me#iocru #e elei.
11. 78n# m( 2ntorc #e la sericiu m( simt
foarte o*osit
12. =ac faa cu u-urin( criticilor primite.
13. "( g8n#esc c( 2ntr5o +i oi r(m8ne f(r(
sericiu.
1$. Sunt mulumit #e me#iul 2n care lucre+.
1'. Oielul eleilor m( 2mpie#ic( s( #esf(-or
o actiitate performant(.
16. "( *ucur #e fiecare clip( petrecut( 2n
compania colegior.
17. Ou m( sperie sc0im*area locului #e
munc(.
18. "e#iocritatea eleilor nu5mi influenea+(
calitatea #emersului #i#actic.
19. "( relaxea+( actiitatea pe care o
#esf(-or.
2!. Imi este greu s( a#apte+ actiitatea
#i#actic( la posi*ilit(ile intelectuale
re#use ale eleilor.
$8
S+4:
VH)0%!:
S%(2$$:
C&%!)+! 0$ $.%+))+%!)+! 0-&)()$'&) CPSOAD
N).
C)%.
D$,+.0$(.$ $.9+0%$"!%+ N).
$%+,$
N(,/)(' $%+,$'&) -!)+ '+
)+)+3$.%/ I. -B+0%$&.!)
1. Suprasolicitare $ 1 6 11 19
2. :elaii cu colegii $ 2 7 12 16
3. Oesigurana postului $ 3 8 13 17
$. 7on#iii improprii #e munc( $ $ 9 1$ '
'. "e#iocritatea eleilor $ 1! 1' 2! 18
C&%!)+:
Oicio#at( T 1 punct
<neori T 2 puncte
:areori T 3 puncte
Deseori T $ puncte
Intot#eauna T ' puncte
S+ -&%+!3/ $.9+)0 urmatorii itemi9 1!3 123 1$3 163 173 183 19.
S-&)()$'+ la fiecare #imensiune aria+( 2ntre 1 si '3 o*in8n#u5se prin calculul me#iei
aritmetice a punctelor pe fiecare #imensiune in parte.
S()!0&'$-$%!)+: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( percepia acesteia ca -i
cau+( a stresului ocupaional.
R+'!1$$ -( -&'+"$$: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( percepia acesteia ca -i
cau+( a stresului ocupaional.
N+0$"()!.1! &0%('($: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( percepia acesteia ca
si cau+( a stresului ocuptional.
$9
C&.2$1$$'+ $,)&)$$ 2+ ,(.-/: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( percepia
acesteia ca -i cau+( a stresului ocupaional.
M+2$&-)$%!%+! +'+9$'&): un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( percepia acesteia ca
-i cau+( a stresului ocupaional.
CB+0%$&.!)(' 2+ +)-+1$+ ! 0%)+0('($ &-(!1$&.!' $. !-%$9$%!%+! 2$2!-%$-/J
-&+8$-$+.%(' 2+ 8$2+'$%!%+ A'B!?C)&.*!-B
R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A)
Item-total Statistics
Scale Scale Corrected
Mean Variance Item- Al!a
i" Item i" Item Total i" Item
#eleted #eleted Correlation #eleted
PS$% &'()*** +,(',-' (,%*+ (-,'.
PS$. ,*()*** +-(/.+/ (+&&+ (-,)-
PS$/ ,*(/,** +&(%/&. (+&-. (-,*)
PS$& &)(',** ++(-)+) (/'/& (-+,'
PS$, &'(',** ++(*,** (&-&/ (-+%*
PS$+ ,*(&,** +)(.+*, (&)-+ (-+&*
PS$- ,*(&*** +.(%&-& (-..' (-&/+
PS$) &'(-,** +,(')+) (/.'& (--%%
PS$' &)(.,** -/(+-%% -(*.., (-'*.
PS$%* ,*(.,** +&('/&. (,)-. (-,&,
PS$%% &'(%*** -%(*&.% (%'%' (---,
PS$%. &'(/,** +,(,*.+ (&&%' (-+..
PS$%/ ,*(.,** +,(&+*, (&&&, (-+.*
PS$%& ,*(&,** +)(.+*, (/./. (--*,
PS$%, &)('*** -%(.,.+ (%%%+ (-)&.
PS$%- ,*(+*** +/(+.%% (,-/& (-,.'
PS$%) &)(.,** -%())%+ (*&*& (-'.'
PS$%' &)(-,** -/(*/', -(**%, (-'.,
PS$.* &'(/*** +)(..%% (%'+& (-).'
PS$.% &'()*** +'(),.+ (%-'- (-)*,
Relia0ilit1 Coe""icients
N o" Cases 2 .*(* N o" Items 2 .*
Alpha = .7784
'!
ANEFA 2
CGESTIONAR DE IDENTIFICARE A MODALITILOR DE COPING <CIMC=
In ia(3 ne confrunt(m cu situaii mai puin pl(cute3 c0iar stresante. In acest stu#iu3
ne interesea+( reaciile pe care le aei in situaii pro*lematice. .( rug(m s( in#icai
m(sura 2n care ( reg(sii 2n urm(toarele afirmaii3 marc8n# un L 2n c(sua
corespun+(toare.
N).
C)%.
I%+, N$-$&?
2!%!
R!)+?
&)$
U.+?
&)$
D+0+?
&)$
I.%&%?
2+!(.!
1. "i5am a#unat toate puterile -i am
luptat pentru ceea ce #oream.
2. 6m acceptat soartaH uneori pur -i
simplu nu am noroc.
3. 6m c(utat s( nu m( gr(*esc3 s( nu
reatione+ #up( primul impuls.
$. 6m or*it cu cinea pentru a afla
mai multe #espre acea situaie.
'. 6m reali+at ca mi5am 2ngreunat
singur situaia.
6. "5am concentrat asupra a ceea ce
aeam #e f(cut mai #eparte.
7. 7u toate c( nu eram sigur #e soluia
g(sit(3 totu-i am aplicat5o.
8. 6m 2ncercat s( uit ce se int8mplase.
9. 6m f(cut 2n a-a fel 2ncat ceilali s(
nu afle cat #e gra( era situaia.
1!. 6m solicitat sfatul unui prieten sau
al unei ru#e.
'1
11. "i5am cerut scu+e sau am f(cut
cea s( repar situaia.
12. 6m 2ntocmit un plan #e aciune si l5
am urmat.
13. "i5am exprimat furia fa( #e ceea
ce #eterminase situaia.
1$. 6m refu+at s( m( g8n#esc prea mult
la cele 2nt8mplate.
1'. Ou am spus nim(nui #espre ceea ce
simeam.
16. 6m primit compasiune -i inelegere
#e la cinea apropiat.
17. 7an# lucrurile nu mergeau cum
tre*uie3 eram con-tient c( e -i ina
mea.
18. 6m g(sit soluii la pro*lemele cu
care m5am confruntat.
19. "i5am l(sat sentimentele s( ias( la
suprafaa.
2!. 6m tratat situaia cu u-urin( -i nu
am a*or#at5o prea serios.
21. 6m c(utat s( nu 2mi las sentimentele
s( intefere+e prea mult cu ale altora.
22. 6m or*it cu ceilali #espre felul in
care m( simeam.
23. 6m c(utat s( (# partea *un( a
situaiei.
2$. 6m -tiut ce tre*uia f(cut3 a-a c( mi5
am #u*lat eforturile s( fac lucrurile
s( mearg(.
2'. 6m continuat ca -i c8n# nimic nu s5
a 2ntamplat.
26. "i5am promis mie c( lucrurile or
sta altfel.
27. 6m sc0im*at cea ca s( 2n#rept
situaia.
'2
S+4:
VH)0%!:
S%(2$$:
C&%!)+! ;$ $.%+))+%!)+! 0-&)()$'&) CIMC
N).
C)%.
D$,+.0$(.$ $.9+0%$"!%+ N).
$%+,$
N(,/)(' $%+,$'&) -!)+ '+
)+)+3$.%/ $. -B+0%$&.!)
1. 7onfruntare $ 1 7 13 19
2. Distanare ' 2 8 1$ 2! 23
3. 6utocontrol ' 3 9 1' 21 2'
$. 7(utarea suportului social $ $ 1! 16 22
'. 6sumarea responsa*ilit(ii $ ' 11 17 26
6. ,lanificarea re+ol(rii #e pro*leme ' 6 12 18 2$ 27
C&%!)+:
Oicio#at( T 1 punct
<neori T 2 puncte
:areori T 3 puncte
Deseori T $ puncte
Intot#eauna T ' puncte
S-&)()$'+ la fiecare #imensiune aria+( 2ntre 1 si '3 o*in8n#u5se prin calculul me#iei
aritmetice a punctelor pe fiecare #imensiune in parte.
C&.8)(.%!)+: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( a#optarea acesteia ca
mo#alitate #e coping.
'3
D$0%!.1!)+: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( a#optarea acesteia ca mo#alitate
#e coping.
A(%&-&.%)&': un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( a#optarea acesteia ca
mo#alitate #e coping.
C/(%!)+! 0(&)%('($ 0&-$!': un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic( a#optarea
acesteia ca mo#alitate #e coping.
A0(,!)+! )+0&.0!*$'$%/1$$: un scor ri#icat la aceasta #imensiune in#ic( a#optarea
acesteia ca mo#alitate #e coping.
P'!.$8$-!)+! )+3&'9/)$$ 2+ )&*'+,+: un scor ri#icat la aceast( #imensiune in#ic(
a#optarea acesteia ca mo#alitate #e coping.
ANEFA :
CB+0%$&.!) 2+ $2+.%$8$-!)+ ! ,&2!'$%/1$'&) 2+ -&$." J -&+8$-$+.%(' 2+ 8$2+'$%!%+ A'B!
? C)&.*!-B
R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A)
'$
Item-total Statistics
Scale Scale Corrected
Mean Variance Item- Al!a
i" Item i" Item Total i" Item
#eleted #eleted Correlation #eleted
IMC% )-(&,** '/(/%/. (,)-+ (--/'
IMC. ))(&*** %*.(')', -(*,*/ ()*+-
IMC/ ))(**** '+(%*,/ (/+,* (-).'
IMC& ))(**** %*+(,.+/ -(.%*. ()%*%
IMC, ))(),** '-()%)& (.-+) (-)+)
IMC+ )-(&,** )'(,./- (--'+ (-+/'
IMC- ))(+*** '+(,+)& (..)' (-'*,
IMC) ))(*,** ),(-/&. (+'-& (-+*)
IMC' ))(+*** %**(,+)& (*,/) ()**&
IMC%* ))(%*** %%/(,+)& -(+.+' ().%+
IMC%% )-(&,** '&(*,** (,'&- (--&)
IMC%. )-(),** '&(&,** (,/.* (--++
IMC., ))(',** '/(&%)& (/)+& (-)%.
IMC.+ )-('*** '/(.,.+ (&-,+ (---*
IMC.- )-(-,** '.(&*-' (-%&, (--*%
IMC%/ )'(%,** %*+(*.)' -(%'%/ ()*)%
IMC%& ))(.,** '-(--+/ (.%%% (-'*,
IMC%, ))(',** %*&(-)+) -(%.)+ ()*,%
IMC%+ ))(/*** '%(,)', (+*)- (--%%
IMC%- )-('*** '.(-.+/ (,)&. (--/.
IMC%) )-(&,** '&(%,,/ (++*. (--/'
IMC%' ))(&,** )'(&%)& (+&,- (-+-.
IMC.* )'(.*** %*/(-&-& -(*-/* ()**)
IMC.% ))(,,** '/(/%/. (/)-/ (-)%.
IMC.. ))(+,** '&(++*, (/))% (-)%&
IMC./ )-(-*** '-('*,/ (/),. (-)/-
IMC.& )-(+,** ))(%/&. (-''. (-+%*
Relia0ilit1 Coe""icients
N o" Cases 2 .*(* N o" Items 2 .-
Alpha = .7916
ANEFA #
D!%+ 2+0)+ '&%(' 0%(2$!%:
''
varsta subiectilor
19 4'.5 4'.5 4'.5
14 35.0 35.0 82.5
' 1'.5 1'.5 100.0
40 100.0 100.0
intre 30 si 40 ani
intre 41 si 50 ani
intre 51 si 60 ani
+otal
,alid
-re.uenc/ ercent ,alid ercent
!u(ulative
ercent
genul subiectilor
21 52.5 52.5 52.5
19 4'.5 4'.5 100.0
40 100.0 100.0
su)iecti de "en %e(inin
su)iecti de "en (asculin
+otal
,alid
-re.uenc/ ercent ,alid ercent
!u(ulative
ercent
'6
intre 51 si 60 ani
intre 41 si 50 ani
intre 30 si 40 ani
su)iecti de "en
%e(i
studiile subiectilor
10 25.0 25.0 25.0
9 22.5 22.5 4'.5
21 52.5 52.5 100.0
40 100.0 100.0
studii (edii
studii postliceale
studii universitare
+otal
,alid
-re.uenc/ ercent ,alid ercent
!u(ulative
ercent
ANEFA >
O(%(%?()$ -&)+'!1$$:
I&%+3! 6:
su)iecti de "en
(asc
studii postliceale
studii (edii
'7
studii universitare
Descriptive Statistics
2.4688 .6655 40
3.3250 .8224 40
suprasolicitare
distantare
Mean Std. Deviation N
Correlations
1.000 -.396*
. .012
40 40
-.396* 1.000
.012 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
suprasolicitare
distantare
suprasoli
citare distantare
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$.
*.
I&%+3! 2:
Descriptive Statistics
2.5'50 .'121 40
3.4813 .6660 40
nesi"uranta postului
asu(area
responsa)ilitatii
Mean Std. Deviation N
Correlations
1.000 -.440**
. .005
40 40
-.440** 1.000
.005 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
nesi"uranta postului
asu(area
responsa)ilitatii
nesi"uranta
postului
asu(area
responsa)
ilitatii
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.01 level #2-tailed$.
**.
I&%+3! ::
'8
Descriptive Statistics
2.5'50 .'121 40
4.1500 .'02' 40
nesi"uranta postului
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
Mean Std. Deviation N
Correlations
1.000 -.359*
. .023
40 40
-.359* 1.000
.023 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
nesi"uranta postului
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
nesi"uranta
postului
plani%icarea
re*olvarii de
pro)le(e
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$.
*.
I&%+3! #:
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.2313 .6134 40
conditiile i(proprii
de (unca
con%runtare
Mean Std. Deviation N
'9
Correlations
1.000 .424**
. .006
40 40
.424** 1.000
.006 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii
de (unca
con%runtare
conditiile
i(proprii
de (unca con%runtare
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.01 level #2-tailed$.
**.
I&%+3! >:
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.3250 .8224 40
conditiile i(proprii
de (unca
distantare
Mean Std. Deviation N
Correlations
1.000 -.3''*
. .016
40 40
-.3''* 1.000
.016 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii
de (unca
distantare
conditiile
i(proprii
de (unca distantare
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$.
*.
I&%+3! 5:
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.4'50 .5'96 40
conditiile i(proprii de
(unca
cautarea suportului social
Mean Std. Deviation N
6!
Correlations
1.000 .404**
. .010
40 40
.404** 1.000
.010 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii de
(unca
cautarea suportului social
conditiile
i(proprii
de (unca
cautarea
suportului
social
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.01 level #2-tailed$.
**.
I&%+3! D:
Descriptive Statistics
2.9938 .6214 40
3.4813 .6660 40
conditiile i(proprii
de (unca
asu(area
responsa)ilitatii
Mean Std. Deviation N
Correlations
1.000 -.395*
. .012
40 40
-.395* 1.000
.012 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
conditiile i(proprii
de (unca
asu(area
responsa)ilitatii
conditiile
i(proprii
de (unca
asu(area
responsa)
ilitatii
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$.
*.
I&%+3! @:
Descriptive Statistics
2.8813 .6430 40
4.1500 .'02' 40
(ediocritatea elevilor
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
Mean Std. Deviation N
61
Correlations
1.000 .313*
. .049
40 40
.313* 1.000
.049 .
40 40
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
earson !orrelation
Si". #2-tailed$
N
(ediocritatea elevilor
plani%icarea re*olvarii
de pro)le(e
(ediocritatea
elevilor
plani%icarea
re*olvarii de
pro)le(e
!orrelation is si"ni%icant at t&e 0.05 level #2-tailed$.
*.
62