Managementul Resurselor Umane

managementul managementulresurselor resurselor 25/11/03 25/11/03 7:33 7:33PM PM Page Page57
CUPRINS
tefan Stanciu Mihaela Ionescu
CAPITOLUL 1 Introducere n managementul resurselor umane / 11
Managementul resurselor umane
1.6. Managementul resurselor umane / 1 1.6.1. !once"te / 1 1.6.2. #$iecti%e "ri%in& resursele umane / 3 1.6.3. 'e"a rtamentul &e resurse umane /
CAPITOLUL 2 Manager ! leaders" #/ $% 2.1. Managerii / 57 2.1.1. !a racteri(are general) / 57 2.1.2. Profiluri manageriale / 60 2.1.3. !a racteristicile managerilor / 6 2.2. Managerii &e resurse umane / 73 2.3. 'elegarea / 77 2. . 'eci(ia * func+ie esen+ial) a con&ucerii / 7, 2. .1. !once"te / 7, 2. .2. -i"uri &e &eci(ie / .1 2. .3. 'eci(ia &e gru" / .3 2. . . /ta"ele "rocesului &eci(ional / .5 2.5. 0ea&ershi" / ,1 2.6. 'e(%olta rea com"eten+elor managerilor / 100 2.7. 1"lica+ii 2i stu&ii &e ca( / 102
CAPITOLUL & Strateg ' #ol t c ! #lanur #r ( nd resursele umane / 111 3.1. Strategii / 111 3.1.1. Schim$area organi(a+ional) / 111
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page .
3.1.2. Planifica rea strategic) / 115 3.1.3. !erin+e 2i linii strategice / 116 3.1. . 3n ce const) strategia &e "ersonal4 / 117 3.1.5. #"+iuni strategice / 11, 3.2. Politici &e "ersonal / 121 3.2.1. !a racteristicile "oliticilor tra&i+ionale / 121 3.2.2. !a racteristicile "oliticilor mo&erne / 122 3.2.3. Politici cu s"ectru larg / 126 3.2. . Politici "ri%in& "lec)rile %oluntare / 130 3.2.5. Pre%i(iunea 2i "lanificarea "ersonalului / 131 3.3. Progno(a resurselor umane / 136 3. . -en&in+e 5n &omeniul resurselor umane / 137 3.5. Practici "ri%in& "ersonalul / 1 0 3.5.1. 'emoti%area6 a$senteismul 2i a$an&onul / 1 0 3.5.2. 7luctua+ia &e "ersonal / 1 1 3.5.3. 'iscrimina re 2i "ractici negati%e / 1 2 3.6. 1"lica+ii 2i stu&ii &e ca( / 1 7
CAPITOLUL ) Pro ectarea' anal *a ! e(olu+ a #ostur lor / 1$& .1. 'efini+ii 2i conce"te / 153 .2. Proiectarea "osturilor / 155 .3. 'efinirea "osturilor / 15, .3.1. !once"te / 15, .3.2. 1nali(a "osturilor / 160 .3.3. Meto&e &e anali() a "osturilor / 16 .3. . 'escrierea "ostului / 170 .3.5. /%aluarea "osturilor / 176 . . /%olu+ia "ostului / 177 .5. 8e"roiectarea "osturilor / 17, .6. 1ne9e / 1.0 .6.1. !riterii &e e%aluare a "osturilor / 1.0 .6.2. In&icatorii stan&ar&elor &e "erforman+) / 1.1 .7. 1"lica+ii 2i stu&ii &e ca( / 1.1
CAPITOLUL $ Recrutarea ! selec+ a resurselor umane / 1,% 5.1. 8ecrutarea resurselor umane / 1.7 5.1.1. #rgani(area 2i &esf)2urarea recrut)rii / 1., 5.1.2. Surse 2i meto&e &e recrutare / 1,2 5.1.3. 8ecruta rea "rin Internet / 1,7 5.2. Procesul &e selec+ie / 1,. 5.2.1. 7actorii care influen+ea() selec+ia / 200 5.2.2. 'escrierea "rocesului &e selec+ie / 201 5.2.3. 1ne9e / 210 5.3. 1"lica+ii 2i stu&ii &e ca( / 213
CAPITOLUL - .(aluarea #er/ormantelor #ersonalulu / 21$ 6.1. 'efinirea "erformantei. Satisfactia 5n munca 6.2. #$iecti%ele e%aluarii "erformantelor
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ,
6.3. !riterii &e e%aluare si stan&ar&e &e "erformanta 6. . /ta"ele "rocesului &e e%aluare 6.5. Meto&e si tehnici &e e%aluare a "erformantelor 6.6. 1"licatii "ri%in& e%aluarea "erformantelor 6.7. Surse &e erori 5n e%aluarea "erformantelor 6... !omunicarea 5n "rocesul e%aluarii
CAPITOLUL % Mot (at a' #osta*a a com#ortamentulu n organ *at 7.1. Moti%atia ca forta &e actiune sociala 7.2. Semnificatii si genuri ale moti%atiei 7.3. 8olurile moti%arii "ersonalului 7. . !om"onentele moti%atiei 7.5. -eoriile moti%atiei 7.6. Moti%atie si "erformanta 7.7. Moti%atie "rin mo$ilitate si schim$are sociala
CAPITOLUL , Preg0t rea resurselor umane1 2e*(oltarea car ere / 2-3 ..1. Preg)tirea 2i &e(%olta rea / 26, ..1.1. 7actorii &e influen+) / 271 ..1.2. !on&i+iile reu2itei / 272 ..1.3. 'esf)2urarea "rocesului / 272 ..2. 'e(%olta rea carierei "rofesioanale / 27. ..2.1. Planifica rea ca rierei * factori &e influen+) / 27. ..2.2. Planifica rea ca rierei organi(a+ionale / 2.3 ..2.3. 'e(%oltarea carierei / 2.5 ..3. 1"lica+ii 2i stu&ii &e ca( / 2..
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 11
Introducere n managementul resurselor umane
Intro&ucere :n managementul resurselor umane 1
11-1 Managementul resurselor umane 1.6.1. Concepte 3n teoria tra&i+ional) a organi(a+iei6 salaria+ii erau "ri%i+i &in "ers"ecti%a mo&u; lui 5n care ace2tia e9ecutau anumite o"era+ii "resta$ilite6 "uneau 5n mi2care ma2ini 2i &is"o(iti%e tehnologice sau 5n&e"lineau unele acti%it)+i. 12a au a")rut 2i con; ce"tele6 folosite 2i ast)(i &in ")cate6 &e <for+) &e munc)= sau <m>n) &e lucru=. !eea ce interesa era ca"acitatea acestora &e a "une 5n o"er) &eci(iile con&uc)torilor6 con; form regulilor. 12a a a")rut 5m")r+irea muncii 5n <munc) "ro&ucti%)= a <creatorilor &e $unuri materiale=6 res"ecti% <munc) ne"ro&ucti%)= a <"ersonalului ne"ro&ucti%=6 care era &e o$icei asociat cu cei care &esf)2urau acti%it)+i &e natur) intelectual). !once"tul &e <for+) &e munc)= era folosit 5ntot&eauna la singular 2i &esemna ansam$lul6 masa? nicio&at) individul 6 cu "ersonalitate6 ne%oi6 com"ortament 2i %i; (iune s"ecific) nu intra 5n o$iecti%ele con&uc)torilor * %e(i -a$elul 1.2. @a&a"tare &u") Mathis6 1,,76 ". A. Managementul resurselor umane "resu"une 5m$un)t)+irea continu) a acti%it)+ii tuturor angaBa+ilor 5n sco"ul reali()rii o$iecti%elor organi(a+ionale. 3n acest sens6 ac+iunile manageriale tre$uie s) ia 5n consi&erare fiecare salariat ca o in&i%i&uali; tate &istinct)6 cu caracteristici s"ecifice. 1"licarea cu succes a managementului resurselor umane "resu"une e9isten+a unui sistem &e e%aluare a "erforman+elor6 a unui sistem &e stimulare 2i &e recom"ensare a re(ultatelor angaBa+ilor. Resursele umane re"re(int) acele %alori ale firmei6 care 5n&e"linesc criteriile 5n %irtutea c)rora "ot fi consi&erate sursa "rinci"al) ce asigur) com"etiti%itatea aces; teia? resursele umane sunt %aloroase6 rare 2i relati% &e ne5nlocuit. Potri%it literaturii &e s"ecialitate6 managementul resurselor umane "resu"une o a$or&are glo$al)6 inter&isci"linar) 2i "rofesional) a "ro$lematicii "ersonalului &in ca&rul unei organi(a+ii.
-a$elul 1.2.
Caracter *are Conce#+ #r ( nd #ersonalul -eoria tra&i+ional) a 5ntre"rin&erii Co+iuni folosite 7or+) &e munc)6 m>n) &e lucru Munc) "ro&ucti%) 2i creatori &e $unuri @categorii "ri%ile; giateA / munc) ne"ro&ucti%) 2i "ersonal ne"ro&ucti% @cate; gorii &iscriminateA 3n mo& glo$al6 ca mas) &e oameni ca"a$ili s) munceasc) 3n func+ie &e munca &e"us) Managementul resurselor umane 8esurse umane
!ategorii cu caracter &iscri; minatoriu
8esurse umane
Mo&ul &e a$or&are a "erso; nalului &e c)tre manageri
!a in&i%i&ualit)+i6 cu "ersonalit)+i6 ne%oi6 com"ortamente 2i %i(iune s"ecific) 3n func+ie &e re(ultatele o$+inute
Princi"iul fun&amental &e salari(are 1cti%itatea &e e%aluare a "er; forman+elor Stimularea ini+iati%ei salaria+ilor
Cesemnificati%)6 formal)
/sen+ial)
1$sent)? ini+iati%a salaria+ilor este consi&erat) o &iminuare a autorit)+ii 2efilor ierarhici
Sus+inut) 2i "romo%at) "rin rec; om"ense @"romo%are 5n func+ie6 salarii mai mari etc.A
<'e ce %in oamenii s) lucre(e la o anumit) orgni(a+ie4= <!um sunt in&i%i(ii i&entifica+i 2i selecta+i4= <!um 2tiu angaBa+ii ce s) fac) la "osturile lor4= <!um 2tiu managerii &ac) angaBa+ii au "erforman+e a&ec%ate4 'ac) nu au6 ce se "oate face4= etc. 1cestea sunt numai c>te%a &in 5ntre$)rile ale c)ror r)s"unsuri fac o$iectul mana; gementului resurselor umane. 3ncercarea &e a &efini managementul resurselor umane este &ificil)6 a%>n& 5n %e&ere multitu&inea &e factori care "oten+ea() "rocesul? c>te%a &intre "osi$ilele "ro"o(i+ii &efinitorii c%asiechi%alente sunt @Manolescu6 1,,.6 "". 2,;30A: * func+iunea care "ermite organi(a+iilor s);2i ating) o$iecti%ele "rin o$+inerea 2i men+inerea unei for+e &e munc) eficiente? * a$or&area strategic) a asigur)rii6 moti%)rii6 antren)rii 2i &e(%olt)rii resursei cheie a unei organi(a+ii? * ansam$lul &eci(iilor 2i "racticilor manageriale care afectea() sau influen+ea() &irect oamenii sau resursele umane6 care muncesc "entru organi(a+ie? * ansam$lul acti%it)+ilor &e or&in o"era+ional @"lanificarea6 recrutarea6 men+i; nerea "ersonaluluiA 2i &e or&in energetic @crearea unui climat organi(a+ional cores; "un()torA6 care "ermit asigurarea organi(a+iei cu resursele umane necesare?
* cu"rin&e toate acti%it)+ile orientate s"re factorul uman6 a%>n& &re"t o$iecti%e: conce"erea6 "roiectarea6 utili(area o"tim)6 5ntre+inerea 2i &e(%oltarea socio;uman)? * re"re(int) un com"le9 &e m)suri conce"ute inter&isci"linar cu "ri%ire la recrutarea "ersonalului6 selec+ia6 5nca&rarea6 utili(area "rin organi(area ergonomic) a muncii6 stimularea material) 2i moral) ">n) 5n momentul 5ncet)rii contractului &e munc). Prin urmare6 "arcurg>n& 2i anali(>n& &iferitele &efini+ii "re(entate6 se "oate a"recia c)6 5n "re(ent6 nu e9ist) o &efini+ie unanim acce"tat) a managementului resurselor umane care s) 5ntruneasc) consensul s"eciali2tilor 5n &omeniu. Se con; stat) c) &efini+iile amintite nu con+in elemente contra&ictorii6 acestea se com; "letea() reci"roc6 fiecare &efini+ie contri$uin& la circumscrierea con+inutului ma; nagementului resurselor umane. # sinte() a acestor &efini+ii ar fi aceea c) managementul resurselor umane include toate deciziile manageriale [i practicile care influen]eaz` sau afecteaz` n mod direct oamenii, respectiv resursele umane care [i desf`[oar` activitatea n cadrul unei organiza]ii. 1.6.2. O iective privind resursele umane In&iferent &e mo&ul &e organi(are6 acti%itatea &e resurse umane &intr;o organi; (a+ie tre$uie s) se su$or&one(e strategiei generale a firmei 2i s) contri$uie la 5n&e"linirea o$iecti%elor acesteia? mai mult &ec>t at>t6 ea tre$uie s) ai$) &ou) cate; gorii &e o$iecti%e "ro"rii: ! o iective strategice 6 care se refer) la "rogno(a6 "lanificarea 2i a&o"tarea "oliticii &e "ersonal "e termen lung?
"rezent`m, ca e#emplu, o iectivele strategice ale managementului resurselor umane dintr$o organiza]ie militar` din ]ara noastr` %sursa& 'ttp&(())).actrus.ro( i lioteca(cursuri(manage$ ment(petca(f*1+*1.'tml,& ! integrarea strategic` a managementului resurselor umane n conte#tul previziunii de ansam$ lu a organiza]iei militare, n concordan]` cu politica [i cultura acesteia! sporirea fle#i ilit`]ii organiza]iei militare prin intermediul ela or`rii [i al dezvolt`rii unei structuri organizatorice articulate, receptiv` la sc'im `ri! stimularea loialit`]ii personalului fa]` de organiza]ia militar` printr$o motivarea cores$ punz`toare! garantarea calit`]ii ntregii activit`]i militare, prin implementarea conceptului .otal /ualit0 1anagement %../.1.,.
* o iective opera]ionale 6 &e natur) tactic) 2i a&ministrati%)6 care au 5n %e&ere organi(area acti%it)+ilor curente6 inclusi% gestionarea "ro$lemelor "ri%in& "ersonalul organi(a+iei. Managerii &e %>rf &in firmele rom>ne2ti nu acor&)6 5nc)6 o suficient) im"ortan+) o$iecti%elor strategice 5n &omeniul managementului resurselor umane6 &atorit) limitelor in&i%i&uale @cuno2tin+e insuficienteA sau &in li"s) &e interes. Politica 5n &omeniul resurselor umane6 formulat) &e con&ucerea organi(a+iei6 orientea() acti%itatea fiec)rui salariat. Pentru acesta6 este necesar ca elementele acestei "olitici s) fie &etaliate 2i concreti(ate la fiecare ni%el ierarhic.
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page
!erin+ele unei "olitici eficiente 5n &omeniul resurselor umane "ot fi re(umate astfel: * integrarea managementului resurselor umane 5n managementul organi(a+iei? * o$+inerea a&e(iunii 5ntregului "ersonal6 "entru &erularea acti%it)+ilor care &ecurg &in necesitatea atingerii o$iecti%elor strategice "e care organi(a+ia 2i le;a asumat? * asigurarea unui climat &e im"licare 2i &e %alorificare a "oten+ialului fiec)rui salariat? * moti%area "o(iti%) "entru in&i%i(ii care o$+in re(ultate "erformante 2i stimula; rea celor care "ot atinge acest sta&iu? * orientarea fiec)rui angaBat c)tre auto"erfec+ionare? * antrenarea in&i%i(ilor care &oresc s) "artici"e 5n mo& &irect la a&o"tarea actu; lui &eci(ional. 1.6.2. 3epartamentul de resurse umane 'esf)2urarea normal) a acti%it)+ii unei organi(a+ii necesit) organi(area unor com"artimente &e s"ecialitate constituite su$ form) &e ser%icii6 $irouri sau &e"ar; tamente6 5n func+ie &e "rofilul 2i %olumul &e acti%itate6 forma &e organi(are 2i m)rime. 'intre acestea face "arte 2i &e"artamentul &e resurse umane @'8DA6 orga; ni(at 5n func+ie &e ra+ionamentele "ro"rii ale firmei. 3epartamentul de resurse umane reprezint` structura organiza]iei a ilitat` s` pun` n valoare toate celelalte resurse de care dispune organiza]ia, n vederea atin$ gerii o iectivelor strategice [i imediate. Managementul resurselor umane %i(ea() asigurarea tuturor "osturilor &in structura unei organi(a+ii cu oameni "otri%i+i. 1ceasta "resu"une i&entificarea necesarului &e "ersonal6 recrutarea6 selectarea6 angaBarea6 stimularea/moti%area6 salari(area6 "romo%area6 formarea 2i "erfec+io; narea6 "recum 2i acti%it)+ile cu caracter social. 1stfel6 &e"artamentul "oate &esf)2ura acti%it)+i 5n urm)toarele &omenii: * "ersonal6 inclu(>n& recrutarea6 selec+ia6 5nca&rarea 2i "romo%area6 gestionarea c)r+ilor &e munc)6 e%i&en+a salaria+ilor? * 5n%)+)m>nt6 cu"rin(>n& "reg)tirea "ersonalului6 s"eciali(area 2i "erfec+ionarea acestuia? * salari(are * sta$ilirea &re"turilor salariale6 moti%are 2i "romo%are? * normarea muncii * ela$orarea 2i re%i(uirea normelor &e munc)? * e%aluarea "erforman+elor salaria+ilor. Pro$lema fun&amental) la "roiectarea unei organi(a+ii const) 5n asigurarea con&i+iilor "entru utili(area o"tim) a resurselor umane6 a%>n& 5n %e&ere c) acestea &etermin) gra&ul &e utili(are a tuturor celorlalte resurse 2i su$sisteme. Proiectarea orientat) c)tre factorul uman asigur) un ni%el ri&icat al "erforman+ei celorlalte su$; sisteme &in com"onen+a organi(a+iei. Managementul resurselor umane %i(ea()6 &e; o"otri%)6 cerin+ele factorului uman &eterminate &e caracteristicile "articulare "siho; sociale6 "recum 2i &e cerin+ele generate &e "ro&uc+ie 2i &e "osi$ilit)+ile tehnice.
Structurarea unei firme 5nce"e "rin "roiectarea '8D. 1ceast) su$strucur) tre; $uie "roiectat) "entru a fi ca"a$il) s) %alorifice factorul uman 5n folosul firmei 2i al in&i%i&ului. 'eoarece firmele se &e(%olt) 2i &e%in &in ce 5n ce mai com"le9e6 &e"artamentul &e resurse umane &o$>n&e2te o mai mare im"ortan+). Sco"ul lui &e $a() r)m>ne acela2i? &iferen+a const) &oar 5n mo&alitatea utili(at) "entru a;2i 5n&e"lini o$iec; ti%ele. Dneori6 micile firme au o unitate 2i c>+i%a s"eciali2ti 5n &omeniul resurselor umane * %e(i 7igura 1.1 . @Mon&E6 20026 ". 12A? alteori6 managerii 5n2i2i gesti; onea() acti%it)+ile legate &e resursele umane. /i 52i concentrea() acti%itatea "e anga; Barea 2i "romo%area "ersoanelor com"etente. Dnele as"ecte ale resurselor umane "ot fi chiar mai im"ortante 5n firmele mici &ec>t 5n cele mari? &e e9em"lu6 o gre2eal) a con&ucerii @angaBarea unui salariat incom"etent care 5nl)tur) to+i clien+iiA "oate cau(a falimentul firmei6 ceea ce 5ntr;o firm) &e mari "ro"or+ii are efecte mai re&use.
4ntr$o firm` de mici dimensiuni, pe care o cunoa[te]i, cine se ocup` de activit`]ile privitoare la resursele umane5
3ntr;o firm) &e &imensiuni me&ii6 "recum cea re"re(entat) 5n 7igura 1.15. @ i id .6 ". 13A6 e9ist) un manager s"eciali(at care coor&onea() toate acti%it)+ile legate &e resursele umane 2i care are rolul esen+ial6 fiin& secon&at &e un asistent. !>n& acti%it)+ile legate &e resursele umane &e%in "rea com"le9e "entru a fi rea; li(ate &e o singur) "ersoan)6 se creea() &i%i(ii @ser%iciiA se"arate6 con&use &e un &irector &e resurse umane. 1ceste &i%i(ii 5n&e"linesc sarcini "recum: a&ministrarea6 "lanificarea 2i normarea muncii6 a"licarea legisla+iei muncii 2i salari(area6 re; crutarea6 selec+ia 2i angaBarea6 integrarea6 "erfec+ionarea 2i consilierea 5n carier)6 "rotec+ia 2i securitatea muncii * 7igura 1.16. @ idem A. 7iecare &i%i(ie are un mana; ger care cola$orea() cu &irectorul &e resurse umane. 1cesta &in urm) "oate fi 2i %ice"re2e&intele firmei6 lucrea() 5n ca&rul managementului &e %>rf 2i formulea() strategiile firmei.
6igura 1.17. '8D :ntr;o firm) &e &imensiuni mici
6igura 1.18. '8D 5ntr;o firm) &e &imensiuni me&ii
Ini+ial6 managerii firmei selectea() "ersonalul care %a ocu"a "osturile &e"arta; mentului &e resurse umane. S"eciali2tii selecta+i "ot fi: Buri2ti6 "sihologi6 sociologi6 s"eciali2ti 5n managementul organi(a+iei6 statisticieni6 informaticieni6 ingineri 2i al+ii * $uni cunosc)tori ai &omeniului &e acti%itate al firmei. /ste recoman&a$il ca o "arte &in acest "ersonal s) ai$) o "reg)tire com"lementar) &e "sihologie. Furi2tilor le re%ine rolul &e a le "re(enta managerilor firmei toate reglement)rile "ri%in& le; gisla+ia muncii 2i &e a organi(a &in "unct &e %e&ere Buri⁣formal "roce&urile &e recrutare6 selec+ie6 angaBare6 "erfec+ionare 2i salari(are. Psihologilor li se cere s) &efineasc) 2i s) "un) la "unct "roce&urile 2i tehnicile "entru recrutarea6 selec+ia 2i e%aluarea can&i&a+ilor "entru "osturile %acante6 res"ecti% "entru "ersonalul angaBat. 'i%ersitatea "ro$lemelor 2i acti%it)+ilor cu care se confrunt) "rofesioni2tii 5n &omeniul resurselor umane face ca ace2tia s) fie "reg)ti+i "entru o arie larg) &e acti%it)+i. /9"er+ii sus+in o 5m")r+ire a cuno2tin+elor "e trei &omenii: e&uca+ie gene; ral) @lim$i str)ine6 matematic)6 "sihologie6 sociologieA6 cuno2tin+e fun&amentale &in &omeniul afacerilor @management6 conta$ilitate6 statistic)6 finan+eA6 manage; mentul resurselor umane6 inclu(>n& 2i cuno2tin+e generale "ri%in& legisla+ia muncii6 com"ortament uman6 a&ministrarea salariilor6 negocieri colecti%e6 "sihologie in&us; trial).
6igura 1.16. '8D 5ntr;o firm) &e &imensiuni mari
-a$elul 1.
2omen Atr 4u+ 1. 8ecrutare6 selec+ie6 angaBare * sta$ilirea criteriilor &e recrutare 2i selec+ie * ela$orarea 2i a"licarea testelor "entru selec+ie * angaBarea 2i re"arti(area "e "osturi * negocierea contractelor in&i%i&uale * &esfacerea contractului &e munc) * integrarea noilor angaBa+i * e%i&en+a "ersonalului * controlul res"ect)rii &isci"linei muncii 2. Moti%are6 salari(are * sta$ilirea criteriilor 2i meto&elor &e e%aluare * e%aluarea "erforman+elor fiec)rui angaBat * a"licarea unor forme a&ec%ate &e salari(are * conce"erea &e stimulente ne"ecuniare * asigurarea unor corela+ii 5ntre cre2terea "ro&uc+iei6 "ro; &ucti%it)+ii muncii6 fon&ului &e salarii 2i salariului in&i%i; &ual 3. !alificare 2i * sta$ilirea ne%oilor &e "reg)tire 2i &e "erfec+ionare "rofesional) "erfec+ionare a "reg)tirii "rofesionale * ela$orarea "rogramelor &e "reg)tire 2i &e "erfec+ionare6 "recum 2i urm)rirea a"lic)rii lor * organi(area cursurilor &e "reg)tire 2i &e "erfec+ionare * asigurarea con&i+iilor "entru "artici"area salaria+ilor * e%aluarea ac+iunilor &e "reg)tire 2i "erfec+ionare . Promo%area "ersonalului * ela$orarea criteriilor &e "romo%are * folosirea unor meto&e a&ec%ate &e "romo%are * ela$orarea unui "lan &e "romo%are * organi(area concursurilor &e "romo%are 5. Sta$ilirea necesarului * ela$orarea criteriilor &e sta$ilire a necesarului &e "ersonal &e "ersonal * normarea muncii * &imensionarea echi"elor &e lucru * &escrierea 2i anali(a "osturilor6 ela$orarea fi2elor "os; turilor * "roiectarea structurii organi(atorice 2i re"arti(area "osturilor * ela$orarea 8egulamenului &e #r&ine Interioar) @8#IA * ela$orarea "lanului &e munc) 2i salarii 6. Strategia * ela$orarea strategiei 2i "oliticii &e "ersonal 2i "oliticile &e "ersonal * crearea unei $)nci &e &ate 5n &omeniu * 5ntocmirea "rogramului &e asigurare "e termen lung a "ersonalului "e categorii 2i "rofesii6 cu "reci(area surselor &e recrutare 2i stimulare * ela$orarea "rogramului &e 5m$un)t)+ire a con&i+iilor &e munc) 7. 1sigurarea unor con&i+ii $une * ela$orarea contractului colecti% &e munc) &e munc) * negocierea 2i urm)rirea reali()rii "re%e&erilor acestuia * i&entificarea "osi$ilit)+ilor &e 5m$un)t)+ire a "rotec+iei 2i igienei muncii * organi(area 2i "restarea unor ser%icii social;culturale
Intro&ucere :n managementul resurselor umane ,
8es"onsa$ilitatea managementului resurselor umane re%ine at>t &e"artamentului &e s"ecialitate c>t 2i managerilor su"eriori6 iar coo"erarea &intre ace2tia este esen+ial). Mai mult6 2eful acestui &e"artament tre$uie s) fie su$or&onat &irect mana; gerului general. Managerii &e %>rf au &atoria &e a cunoa2te acti%it)+ile s"ecifice ale resurselor umane6 stimul>n& coo"erarea eficient) &intre com"artimentele firmei 2i &e"artamentul &e resurse umane. Princi"alele atri$u+ii ale &e"artamentului &e resurse umane6 sistemati(ate "e &omenii &e acti%itate6 sunt "re(entate 5n -a$elul 1. . @Mathis6 1,,76 "". 17;1.A. Pentru 5n&e"linirea acestor atri$u+ii6 managerii &e %>rf tre$uie s) sta$ileasc) cu 2eful &e"artamentului &e resurse umane orient)rile care %or sta la $a(a acti%it)+ii6 "reci(>n& clar rela+iile cu celelalte &e"artamente ale firmei. 3n mo& tra&i+ional6 s;a consi&erat c) rolul &e"artamentului &e resurse umane a fost acela &e a sus+ine 2i oferi informa+ii con&ucerii 2i nu &e a lua &eci(ii. 3n numeroase ca(uri6 con&ucerea firmelor a"elea() la &e"artamentul &e resurse umane6 5i cere lucr)ri "e care6 uneori6 le a"lic). 1st)(i6 conce"+ia conform c)reia acti%itatea &e resurse umane este &e consul; tan+) a 5nce"ut s) se schim$e6 &eoarece s"eciali2tii &in acest &omeniu au 2i res"on; sa$ilitatea &e a im"une res"ectarea legisla+iei muncii. 3n tot mai multe firme6 &e"ar; tamentul &e resurse umane ca")t) autoritate6 urm)rin& ca &eci(iile &in acest &ome; niu s) cores"un&) "re%e&erilor legale.
5 4l ogra/ e
1. Gol&ur Hheorghe6 6undamentarea comple#` a procesului decizional economic, /&itura Itiin+ific)6 Gucure2ti6 1,73. 2. !hi2u Jiorica 1na6 1anualul specialistului n resurse umane 6 !asa &e /&itur) I8/!S#C6 Gucure2ti6 2002. 3. 'eet( StanleE 1.6 3emocrac0 in an 9ge of Corporate Colonization 6 State Dni%ersitE of CeK LorM Press6 CeK LorM6 1,,2. . 'iBm)rescu Ion6 :azele managementului 6 Gucure2ti6 /&itura 'i&actic) 2i Pe&agogic)6 Gucure2ti6 1,,6. 5. Natch Ma rE Fo6 Organizational .'eor0. 1odern, ;0m olic and "ostmoderne "erspectives 6 #9for& Dni%ersitE Press6 CeK LorM6 1,,7. 6. NeEel !arl6 <nc0clopedia of 1anagement 6 8einhol& Pu$lishing6 CeK LorM6 1,63. 7. Noffman #sca r6 1anagement. 6undamente socioumane 6 /&itura Jictor6 Gucure2ti6 1,,,. .. Fohns HarE6 Comportament organiza]ional 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 1,,.. ,. Manolescu 1urel6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 8.1.I.6 Gucure2ti6 1,,.. 10. Mathis 8o$ert6 Cica Panaite6 8usu !ostache6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 1,,7. 11. Mihu+ Ioan @coor&.A6 1anagement 6 Dni%ersitatea <1 'ecem$rie 1,1.= 1l$a;Iulia6 1l$a; Iulia6 1,,.. 12. Mon&E 8. OaEne6 =uman Resource 1anagement 6 Prentice Nall6 CeK FerseE6 2002. 13. Cicolescu #%i&iu6 Jer$oncu Ion6 1anagement 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 1,,5. 1 . Pichault 7ranPois6 Ci(et Fean6 >es prati?ues de gestion des ressources 'umaines & approc'es contingente et politi?ue 6 Q&itions &u Seuil6 Paris6 2000. 15. Stanciu Itefan6 0eo%a ri&is !ristina6 1anagementul resurselor umane. .este [i studii de caz 6 /&itura Gren6 Gucure2ti6 2003. 16. Jl)sceanu Mihaela6 Organiza]iile [i cultura organiz`rii 6 /&itura -rei6 Gucure2ti6 1,,,. 17. Ramfir !)t)lin6 "si'osociologia organiz`rii [i conducerii 6 /&itura Politic)6 Gucure2ti6 1,7 . 1.. Ramfir !)t)lin6 Jl)sceanu 0a()r @coor&.A6 3ic]ionar de sociologie 6 /&itura Ga$el6 Gucure2ti6 1,,..
57
Manager ! leaders" #
O iectivele capitolului sunt comple#e& * analiza profilului personalit`]ii managerilor, n general [i a managerilor de resurse umane, n special* cunoa[terea caracteristicilor, a ilit`]ilor [i competen]elor managerilor* studierea deciziei ca func]ie esen]ial` a conducerii* cunoa[terea leaders'ip$ului.
2111 Manager 2.1.1. Caracterizare general` 0a origine6 cu%intele manager 2i management "ro%in &in latinescul < manus = S m>n)6 res"ecti% <a m>nui= * 5n general6 &ar 2i <a struni caii la o c)ru+)= * 5n s"e; cial. 'in lim$a france()6 cu%>ntul < man@ge = a trecut 5n lim$a engle() su$ forma %er$ului < to manage =6 cu sensul ini+ial &e <a struni caii=6 &ar 2i cu 5n+elesul &e a rela+iona corect cu &i%erse "ersoane cu sco"ul &e a o$+ine re(ultate6 a &uce ce%a la $un sf>r2it. !u tim"ul6 semnifica+ia %er$ului s;a e9tins6 cu ra"ortare &irect) la &es; f)2urarea unei acti%it)+i o"era+ionale sau &e logistic)6 sens &in care au &eri%at mai t>r(iu su$stanti%ele <manager= 2i <management= @!hi2u 1na Jiorica6 20026 ". A. Jer$ul < to manage = 5nseamn) a m>nui6 a @teA &escurca6 a con&uce sau a a&mi; nistra. !onform &ic+ionarelor6 66 managerul este persoana care conduce o ntre$ prindere, o afacere =? 5n alt) or&ine &e i&ei6 <a con&uce= semnific) 66 a ndruma un grup de oameni, o activitate, o organiza]ie etc .=6 66 a lua 'ot`rAri potrivit competen]ei legale, cu privire la desf`[urarea activit`]ii unei institu]ii sau ntreprinderi, r`spun$ zAnd de aceasta =6 res"ecti% 66 a diriBa o discu]ie, o dez atere etc .=
Considera]i c`, din punct de vedere managerial, Ca te descurcaD are o conota]ie negativ`5 9rgumenta]i r`spunsulE
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 5.
5.
'efini+iile "re(entate "ermit schi+area "rofilului managerului6 "rofil care face o$iectul acestui ca"itol. Manualele "ri%in& managementul resurselor umane "re(int) &oar in&irect cerin+ele6 tr)s)turile &e "ersonalitate6 com"eten+ele6 a$ilit)+ile6 stilul6 meto&ele &e lucru 2i alte instrumente care ser%esc la a"licarea func+iilor manage; mentului. !onsi&er)m c) "re(entarea as"ectelor men+ionate este strict necesar)6 5n conte9tul fa"tului c) managerii lucrea() cu oameni. 3n sens larg6 managerul este "ersoana care a"lic) func+iile managementului6 5n acor& cu sarcinile6 com"eten+ele 2i res"onsa$ilit)+ile atri$uite func+iei "e care o e9ercit). 'u") ni%elul ierarhic la care se situea()6 managerii sunt: &e ni%el inferior * cei care lucrea() &irect cu e9ecutan+ii6 &e ni%el me&iu * cei care au 5n su$or&ine at>t e9ecutan+i c>t 2i manageri &e ni%el inferior6 res"ecti% &e ni%el su"erior * cei care au 5n su$or&ine toate ni%elurile ierarhice ale organi(a+iei. Schematic6 "on&erea acti%it)+ilor managerilor * 5n "lanul conce"tual6 al rela+iilor umane @moti%are6 antrenare6 comunicareA 2i 5n "lan tehnic este &iferit)6 5n func+ie &e ni%elul la care acti%ea() fiecare @7igura 2.1.6 !hi2u6 20026 ". 2,A. 3ntr;o alt) a$or&are6 managerii sunt: <e9ecuti%i=6 <generali2ti= 2i <s"eciali2ti= @Mon&E OaEne6 Coe Premeau96 20026 ". 11A? managerii &e to" sunt <e9ecuti%ii=6 generali2tii sunt cei c)rora le re%ine a"licarea tuturor func+iilor manageriale 5n &omeniul resurselor umane6 iar s"eciali2tilor le re%in acti%it)+i concrete @recrutare6 inte%iuri "entru selec+ie6 e%aluarea "erforman+elor etc.A. !om"eten+a managerial) se e%i&en+ia() "rin ca"acitatea con&uc)torilor &e a;2i 5n&e"lini sarcinile la stan&ar&ele a&o"tate &e organi(a+ie.
6igura 2.1. Iera rhia managerilor
1cti%it)+ile s"ecifice managerilor 52i au originea 5n func+iile clasice6 formulate &e Nenri 7aEol 5n 1, 6: "re%i(iune6 organi(are6 coman&)/coor&onare 2i control. 3n o"inia lui NenrE Mint($erg @citat &e Mihu+6 1,,.6 ". 22A rolurile "e care ma; nagerii tre$uie s) 2i le asume 2i s) le e9ercite sunt:
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 5,
Manageri 2i lea&ershi"
5,
1. roluri &e re"re(entare @sta$ilesc 2i men+in contacte umane6 re"re(int) gru"u; rile "e care le con&ucA? G. roluri informa+ionale @monitori(are6 &iseminare6 sunt "urt)tori &e cu%>ntA? !. roluri &eci(ionale @antre"renoriat6 &eci& asu"ra "ro$lemelor &eose$ite care a"ar 5n %ia+a organi(a+iei6 aloc) resurse6 negocia()A. 8olurile managerilor sunt cone9e? nici unul &intre acestea nu "oate fi negliBat. 0ista res"onsa$ilit)+ilor rituale ale &irectorilor @!ri$$in6 1,.66 "". 1; 2A este im"resionant): 1A "lanific) * tre$uie s) "re%e(i %iitorul "entru a;l con&uce? 2A organi(ea() cu efort minim 2i re(ultate ma9ime? 3A recrutea() 2i contri$uie la "erfec+ionarea resurselor umane? A con&uc * 5m"art rolurile 2i atri$uie func+iile necesare6 sta$ilesc normele &e "ro&uc+ie6 &etermin) re"onsa$ilit)+ile? 5A coor&onea() munca6 in&i%i(ii 2i gru"urile6 astfel 5nc>t organi(a+ia s) func+ione(e f)r) risi") &e resurse? 6A 5ncuraBea() cola$orarea? 7A controlea() eforturile angaBa+ilor6 5ntre+in>n& un "roces continuu &e infor; mare? .A stu&ia() 2i e%aluea() munca angaBa+ilor? ,A con&uc angaBa+ii s"re a;i 5ncuraBa s) fac) ceea ce tre$uie f)cut? 10A gestionea() cele "atru atuuri "rinci"ale "e care le &e+in: tim"ul6 i&eile6 ta; lentul 2i com"ortamentul. Managerilor le re%in acti%it)+ile care &eri%) &in func+iile managementului: creea() 2i a"lic) strategii &e &e(%oltare6 fac "re%i(iuni 2i "lanuri? organi(ea() 2i coor&onea() munca? asigur) un climat "ro"ice "erforman+ei6 care moti%ea() anga; Ba+ii? se "reocu") &e cre2terea eficien+ei actului &e con&ucere? "romo%ea() comuni; carea cu "ersonalul6 cu clien+ii 2i cu furni(orii? &e(%olt) rela+ii strategice etc. Managerilor le sunt asociate %er$e &e ac+iune: a face, a dezvolta, a interveni, a diri$ Ba, a coriBa 2i altele asemenea. Managerii nu gestionea() st)ri &e echili$ru6 ci feno; mene &inamice? ei nu caut) men+inerea unei situa+ii e9istente6 &ac) aceasta nu mai este "rofita$il). Managerilor le este asociat %er$ul a sc'im a. 0or le este caracte; ristic fa"tul c) "ot i&entifica a&e%)rata ierarhie a "riorit)+ilor6 c) "ot ac+iona eficient 5n &omenii inter&isci"linare cu gra& 5nalt &e incertitu&ine6 asum>n&u;2i riscuri 2i g)sin& c)i &e re(ol%are6 nu 5n ultimul r>n& "rin conBugarea eforturilor cola$orato; rilor lor. Potri%it lui Nenri 7aEol @ apud FacM 'uncan6 1,,06 ". .7A6 munca managerial) este &ificil) 2i cere &in "artea "ersoanelor care o e9ercit) caracteristici e9ce"+ionale: cunoa2terea esen+ei tuturor as"ectelor a&ministrati%e6 tehnice6 comerciale 2i finan; ciare ale organi(a+iei6 ca"acitatea &e solu+ionare a "ro$lemelor ati"ice care li se "re(int) s"re re(ol%are6 re(isten+) fi(ic)6 "sihic) 2i mental)6 "recum 2i "utere &e munc) "entru a reu2i 5n confruntarea cu $eneficiarii 2i cu "artenerii &e afaceri.
60
2.1.2. "rofiluri manageriale "ersonalitatea este com"onenta sta$il) a con&uitei unei "ersoane :nglo$Tn& "ar; ticularit)+ile sale intelectuale6 afecti%e6 &e %oin+) 2i tem"eramentale. /lementele sistemului "sihic uman aflate 5n rela+ii com"le9e &e &eterminare sunt: sen(a+iile6 "erce"+iile6 re"re(ent)rile6 memoria6 g>n&irea6 imagina+ia6 lim$aBul6 aten+ia6 con2tiin+a6 incon2tientul6 inteligen+a6 intui+ia6 moti%a+ia6 afecti%itatea6 %oin+a6 &e"rin&erile6 "re&is"o(i+iile6 a"titu&inile6 tem"eramentul6 caracterul 2i com"orta; mentul. 'intre acestea aptitudinile, temperamentul 2i caracterul sunt consi&erate 5nsu2irile &e $a() ale "ersonalit)+ii6 care au rele%an+) "entru acti%itatea oric)rui con; &uc)tor. 9ptitudinile sunt &is"o(i+ii naturale sau &o$>n&ite "entru a efectua anumite sarcini. 1"titu&inile "ot fi intelectuale6 sen(oriale6 motorii etc. 1cti%itatea managerial) "resu"une o serie &e cerin+e care se e9"rim) "rin func; +iile managementului. 7iecare func+ie cores"un&e unei anumite a"titu&ini 5n "lanul "ersonalit)+ii6 iar fiecare a"titu&ine a "ersonalit)+ii %a satisface o anumit) func+ie 5n "lanul managerial. 9ptitudinea de planificare const) 5n ca"acitatea managerului &e a configura "rin g>n&ire imaginati%) elementele %iitorului 5ntr;un ansam$lu coerent &e i&ei 2i &e a 5ntre%e&ea "osi$ilit)+ile &e reali(are. 1"titu&inea &e a &eci&e "resu"une o mare ca; "acitate &e o$+inere 2i "relucrare a informa+iei 2i ne%oia &e a g>n&i analitic 2i cri; tic. /ste ne%oie &e &iscern)m>nt 2i o$iecti%itate 5n alegere6 conBug>n& g>n&irea luci&) cu s"iritul realist. 9ptitudinea de organizare const) 5n ca"acitatea managerului &e a "une 5n con; &i+ii func+ionale resursele materiale6 financiare6 informa+ionale 2i umane6 astfel 5nc>t s) se o$+in) atingerea o$iecti%elor asumate cu eficien+) 2i eficacitate. #rgani(area cere o g>n&ire sintetic)6 asociati%)6 critic)6 realist)6 su"l) 2i &inamic)6 sim+ul tim; "ului 2i temeinice cuno2tin+e &e s"ecialitate. 9ptitudinea de coordonare cere ca managerul s) ai$) tact 2i o $un) cunoa2tere a oamenilor6 "recum 2i ca"acitatea &e a comunica cu ace2tia ra+ional 2i afecti%. 1"titu&inea &e coor&onare "resu"une un com"ortament &inamic6 nuan+at 2i ra"or; tat la conte9t. 9ptitudinea de control "resu"une echitate 2i fermitate6 sta$ilitate emo+ional)6 g>n&ire analitic) 2i sintetic)6 aten+ie concentrat) 2i &istri$uti%)6 r)$&are6 tact 2i 5n; cre&ere 5n oameni. .emperamentul este "re(entat &e &ic+ionarele &e "sihologie ca fiin& ansam$lul &e elemente $iologice care caracteri(ea() &inamica e9tern) a ac+iunii omene2ti: mo&ul &e acumulare 2i &esc)rcare a tensiunii @&e un&e caracteristicile: energic6 e9"lo(i%6 re(istent6 e9"ansi% 2i contrarele lorA 2i &inamica ac+iunii @ra"i&/lentA. !lasificarea "ro"us) &e Ni""ocrate conturea() "ortretele tem"eramentale fun; &amentale. .emperamentul coleric este caracteri(at "rin: reacti%itate motorie 2i com"orta; mental) accentuat)6 li"sa st)">nirii &e sine6 agita+ie6 ten&in+a s"re agresi%itate6 "ro;
61
cese afecti%e intense 2i "uternic e9teriori(ate6 e9"lo(ii emo+ionale6 fire &eschis)6 alternan+) 5ntre un regim &inamic 2i &el)sare6 5nclina+ie s"re e9agerare. Managerul coleric este e9tra%ertit 2i &e(echili$rat6 &is"us s);2i asume ini+iati%e6 este autoritar 2i entu(iast6 are "utere &e munc)6 este im"re%i(i$il6 "oate fi generator &e conflicte 2i tensiuni6 are ten&in+a &e a &omina gru"ul? 5ntr;o acti%itate concret) 52i etalea() ra"i& "osi$ilit)+ile. /ste inca"a$il s) &esf)2oare munci mig)loase. Poate fi un $un con; &uc)tor "entru com"artimente o"era+ionale. .emperamentul sanguin este caracteri(at "rin atri$utele: hi"er;reacti%itate moto; rie6 &inamicitate ri&icat) 2i a&a"ta$ilitate6 %or$e2te mult 2i re"e&e6 &eci&e cu ra"i&i; tate6 are fire &eschis) 2i comunicati%)6 are emo+ii intense 2i &is"o(i+ie stenic)6 simte &eseori ne%oia &e schim$are6 52i etalea() ra"i& "osi$ilit)+ile6 &) &o%a&) &e ca"aci; tate &e munc) 5n&elungat)6 52i men+ine echili$rul 2i re(isten+a "sihic) 5n situa+ii &ifi; cile6 acce"t) 2i su"ort) e2ecurile. Managerul sang%inic este e9tra%ertit 2i echili$rat6 ceea ce 5nseamn) c) 5ntrune2te toate cerin+ele "entru un a&e%arat li&er: creati%itate6 fle9i$ilitate6 &orin+a &e ac+iune 2i sim+ "ractic &u$lat &e instinct. Se a9ea() "e rela+iile umane6 &ar nu negliBea() constr>ngerile im"use &e structur). /ste "rototi; "ul managerului &emocrat6 iu$it &e su$or&ona+i * "e care 5i consi&er) cola$oratori. .emperamentul flegmatic este calm6 lucrea() lent6 este echili$rat emo+ional6 &ar are sentimente &ura$ile6 "re(int) un ansam$lu com"ortamental s)rac6 %or$e2te "u+in 2i lent6 are r)$&are 2i 5nclina+ie s"re rutin)6 este tolerant6 nu iu$e2te schim$)rile6 "oate munci cu aten+ie tim" 5n&elungat6 este tenace 2i cugetat. Managerul flegmatic este intro%ertit 2i echili$rat6 consec%ent6 meticulos 2i relati% "asi%. Pentru c) este realist "oate fi manager6 &ar nu li&er.
Ce departamente pot conduce cei care apar]in temperamentului flegmatic5
.emperamentul melancolic manifest) o sla$) re(isten+) neuro"sihic)6 are ca"a; citate &e munc) re&us) 5n con&i+ii &e su"rasolicitare6 este foarte sensi$il 2i afectat &e insuccese6 com"ensea() &ificult)+ile &e a&a"tare "rin 5nchi&ere 5n sine6 &o%e&e2te "ru&en+) e9agerat) 5n situa+ii nea2te"tate6 sentimentele 5i sunt trainice6 &e"in&e &e gru"6 este mig)los6 aBunge uneori la e"ui(are. Managerul melancolic este intro%ertit 2i &e(echili$rat6 are sim+ analitic 2i are ten&in+a &e a fi autoritar 2i incom"etent. 1cesta nu face fa+) situa+iilor conflictuale 2i nu le "oate controla6 &eci nu "oate fi un $un manager. 3n "ractic)6 tem"eramentele "ure se 5nt>lnesc rar6 mai &egra$) este %or$a &e tem; "eramente com$inate. 9ten]ieE 3n &eterminarea tem"eramentului tre$uie s) se +in) seama &e 5m"re; Bur)ri: situa+ie o$i2nuit)6 situa+ie ine&it)6 situa+ie critic) sau situa+ie limit). Caracterul este ansam$lul atitu&inilor6 %alorilor6 normelor6 actelor &e con&uit)6 fenomenelor cogniti%e6 %oliti%e 2i afecti%e6 integrate 5ntr;un sistem com"le9. !arac; terul este ca&rul normati% 2i &e ac+iune a "ersoanei6 este mo&ul &e a fi6 &e a sim+i 2i &e a reac+iona al unui in&i%i&. 'intre sutele &e tr)s)turi &e caracter e9istente6 "en; tru manageri "ot fi im"ortante urm)toarele: orientarea @ca"acitatea &e a selecta
62
influen+ele e9terne &u") criterii moral;%aloriceA6 sta">nirea &e sine6 consisten+a @concor&an+a &intre i&ee6 atitu&ine6 %or$) 2i fa"t)A6 genero(itatea 2i altruismul6 "u; terea caracterului @ca"acitatea &e a &omina 5m"reBur)rile 2i &e a se &omina "e sineA6 statornicia 2i o"timismul. /. Uretschemer a clasificat oamenii &u") 5nf)+i2area lor fi(ic)6 i&entific>n& ti"urile somatice "re(entate 5n cele ce urmea(). .ipul picnic se caracteri(ea() "rin statur) miBlocie 2i e9ces "on&eral. 'in "unct &e %e&ere com"ortamental acestuia 5i sunt caracteristice: %ioiciunea6 mo$ilitatea6 o"timismul6 ca"acitatea &e a sta$ili u2or contacte6 &o%e&e2te 5nclina+ie s"re concesii 2i com"romisuri. .ipul astenic are cor"ul lung 2i sla$. !om"ortamental este 5nclinat s"re a$strac; ti(are6 interiori(are6 sensi$ilitate6 meticulo(itate ">n) la "e&anterie6 are sim+ul onoa; rei6 "recum 2i am$i+ie care ascun&e uneori anumite com"le9e &e inferioritate. .ipul atletic este $ine "ro"or+ionat fi(ic6 are tr)s)turi "sihice interme&iare 5ntre celelalte &ou): tr)iri afecti%e echili$rate6 5ncre&ere 5n sine6 &) &o%a&) &e realism 2i "re(int) 5nclina+ie s"re acti%it)+i care reclam) un mare consum &e energie. 9semenea tipologii umane prezint` interes n studierea caracteristicilor manage$ rilor, doar dac` pot fi asociate cu aspecte comportamentale dominante predicti ile. !on&i+iile &e ac+iune sunt esen+iale 5n stu&iul "sihologiei manageriale. 'e e9em; "lu6 5n con&i+ii conflictuale gra%e sunt "refera+i managerii energici6 autoritari6 cura; Bo2i6 &eci2i6 care se orientea() re"e&e 5n conte9t6 chiar &ac) recurg la miBloace ferme "entru a &e")2i cri(a. Pe &e alt) "arte6 5n situa+ii o$i2nuite6 &ar care "resu"un &e(; %oltare organi(a+ional)6 sunt "refera+i managerii calmi6 echili$ra+i6 r)$&)tori6 &emo; cra+i 2i st)">ni "e sine. 'in multitu&inea factorilor noncogniti%i ai "ersonalit)+ii ne %om referi 5n c>te%a r>n&uri la e9tra%ersie/intro%ersie 2i la sta$ilitate/insta$ilitate emo+ional). /9tra%erti+ii ti"ici sunt orienta+i s"re lumea &in afar) a o$iectelor 2i rela+iilor sociale6 fiin& "reocu"a+i mai ales &e re(ol%area unor "ro$leme "ractice? sunt mai ra"i(i 5n reac+ii6 sunt acti%i 2i e9"ansi%i6 %or$esc mult6 sta$ilesc u2or "rietenii 2i cunosc mult) lume? lucrea() $ine 5m"reun) cu al+ii 2i "refer) s) ai$) multe 5n&a; toriri sociale? se ener%ea() re"e&e6 &ar nu "entru mult) %reme? fiin& a&esea mai su"erficiali 5n g>n&ire 2i sentimente6 sunt totu2i to%ar)2i "l)cu+i 2i 5ntre+in o atmos; fer) tonic) 2i &e $un) &is"o(i+ie oriun&e s;ar afla. Intro%erti+ii ti"ici sunt "ru&en+i6 taciturni6 im"enetra$ili 2i i(ola+i6 reac+ionea() mai greoi 2i se ener%ea() c>n& sunt for+a+i s);2i schim$e mo&ul o$i2nuit &e lucru? ei 52i limitea() cercul cuno2tin+elor la c>+i%a "rieteni ale2i cu griB)? 5n rela+iile sociale se manifest) cu st>ng)cie 2i e%it) oca(iile &e a %or$i 5n "u$lic? mai "rofun(i 5n sentimente 2i g>n&ire6 se &escurc) mai greu 5n tre$urile "ractice. -i"ul sta$il emo+ional manifest) armonia &is"o(i+iilor 2i statornicia intensit)+ii acestora6 are un stil "on&erat 2i re(isten+) la solicit)ri emo+ionale6 &) &o%a&) &e o"ti; mism6 "re(int) un com"ortament antrenant 2i s"irit realist6 "ractic6 transmite sen(a+ia &e confort "sihic interior 2i &e s)n)tate6 afi2ea() 2i transmite 5ncre&erea &e sine.
63
0a "olul o"us6 se constat) treceri a$ru"te &e la o stare afecti%) la alta6 "esimism6 rigi&itate6 ten&in+e s"re imaginar6 irita$ilitate6 nelini2te 2i sen(a+ie &e &isconfort "si; hic. Persoanele insta$ile emo+ional "ot tr)i sentimente &e %ino%)+ie6 se su$estimea; ()6 tin& c)tre singur)tate 2i manifest) fluctua+ii ale aten+iei. /chili$rul "roceselor ner%oase6 res"ecti% sta$ilitatea emo+ional) sunt consi&erate cerin+e im"ortante 5n acti%it)+ile &e con&ucere a "ersonalului. 'e regul)6 managerii sunt selec+iona+i &intre "ersonalit)+ile caracteri(ate "rin ca"acitate &e organi(are 2i "romo%are a rela+iilor inter"ersonale. 3n articolul <0Vartiste6 lVartisan et le technocrate= &in re%ista Festion @mai6 1,,3A Patricia Pitcher "re(int) trei ti"ologii &e manageri: arti2ti6 "rofesioni2ti @arti(aniA 2i tehnocra+i. Men+ion)m fa"tul c) tehnocra+ia este consi&erat)6 &e regul)6 ca fiin& ramura managementului care su"raestimea() locul 2i rolul tehnicienilor 2i minima; li(ea() func+iile "oliticii organi(a+ionale. Managerii sunt6 5n "rimul r>n&6 oameni care fac tot ceea ce 2tiu 2i tot ceea ce "ot s) fac)? "osi$ilit)+ile managerilor sunt6 e%i&ent6 mai largi &ec>t ale celorlal+i mem$ri ai organi(a+iei6 &ar sunt6 totu2i6 limitate. 0iteratura &e s"ecialitate "ri%in& managementul resurselor umane a$un&) 5n in&ica+ii "ri%in& 66ce= 2i 66cum= tre$uie f)cut? ceea ce a"are mai rar este 66cine= "oate face ceea ce tre$uie f)cut "entru ca organi(a+ia s) "rogrese(e 2i efectele economice 2i sociale s) fie "o(iti%e. !ele trei ti"uri &e manageri se &eose$esc esen+ial: aA managerul care are %isuri 2i am$i+ii &e mare an%ergur) * artistul? $A managerul care cosi&er) c) %isurile sunt &e "risos * "rofesionistul @arti(anulA? cA mangerul care &is"re+uie2te 2i re"rim) %isurile * tehnocratul. 3n -a$elele 2.1. 2i 2.2. sunt nominali(ate "rinci"alele caracteristici ale acestor ti"ologii manageriale. 1nali(>n&u;le6 se "oate "une6 firesc6 5ntre$area: care este ti"ul &e manager care "oate con&uce organi(a+ia s"re succes4 8)s"unsul la aceast) 5ntre$are este sim"lu: 5n func+ie &e natura6 &imensiunile6 tra&i+ia6 "restigiul6 o$iec; ti%ele strategice maBore6 structura "ersonalului6 conBunctura economic) 2i social)6 resursele materiale 2i financiare6 organi(area intern) etc. * toate ti"urile &e manageri "re(entate "ot con&uce cu onestitate organi(a+ia s"re reali()ri economice nota$ile6 conser%>n& fon&ul &e $a() al resurselor umane ale organi(a+iei. 3n 7igura 2.2. este "re(entat) o schem) "ri%in& &e"en&en+a &intre caracteristicile managerilor 2i re(ultatele o$+inute "rin a"licare a "oliticilor acestora. Se o$ser%) c) acti%itatea managerului tehnocrat se e%i&en+ia() "rin eficacitate ri&icat)6 &ar m)surile ne"o"ulare "e care le a&o"t) 5l fac %ulnera$il "e termen lung? cu managerul artist se "oate c>2tiga "rin ins"ira+ia &e moment6 &ar se "oate "ier&e 5n %iitorul ime&iat sau 5n&e")rtat6 &atorit) li"sei &e "rofesionalism. Profesionistul asigur) re(ultate $une "e termen me&iu6 &ar "oate fi sur"rins6 uneori6 &e o conBunc; tur) &e "ia+) nefa%ora$il). /l "oate :ns) a&uce satisfac+ia lucrului 5n echi") &u") reguli atent %erificate. # mai larg) "alet) &e ti"ologii manageriale a"ar+ine lui 8oger MoEson. 1cesta nuan+ea() categoriile i&entificate &e Patricia Pitcher6 su$liniin& calit)+ile6 ne%oile6
&efectele 2i limitele "e care le "re(int) 5n lucrul cu oamenii @-a$elul 2.3. &u") MoEson6 20016 ". 1 5A.
6igura 2.2. Performan+ele managerilor :n ra"ort cu tim"ul
2.1.2. Caracteristicile managerilor Persoanele angaBate 5n acti%it)+i manageriale tre$uie s) fie "uternic moti%ate "en; tru a satisface e9igen+ele "osturilor &e con&ucere "e care le ocu"). 1anagerii tre$ uie s` doreasc` s` aBung` la performan]` ? aceast) caracteristic) uman) se mani; fest) la in&i%i(ii care "re(int) moti%a+ii in&i%i&uale 2i &e or&in social. 'in categoria moti%a+iilor in&i%i&uale face "arte6 5n "rimul r>n&6 &orin+a &e a a%ea "utere? unii oameni &oresc s) ai$) "utere "entru a;i "utea influen+a 2i &iriBa "e ceilal+i oameni 2i "entru a &o$>n&i recunoa2tere &in "artea acestora. 'orin+a &e a &e+ine "uterea este ancestral)? "e &e alt) "arte6 &orin+a &e a o folosi "entru interese "ro"rii re"re(int) o situa+ie "ericuloas) at>t "entru in&i%i&6 c>t 2i "entru organi(a+iile 2i gru"urile sociale su$or&onate. 'ac) in&i%i&ul &o%e&e2te c) are autocontrol6 c);2i st)">ne2te emo+iile 2i c) nu;2i folose2te "uterea 5n sco"ul &e a &omina "ur 2i sim; "lu6 %a fi urmat &e su$or&ona+i 2i %a c>2tiga "restigiu 2i a&mira+ie. Persoanele care au 5n su$or&ine gru"uri &e oameni tre$uie s) 5ntruneasc) o serie &e calit)+i "rintre care: inteligen+)6 memorie6 s"irit &e o$ser%a+ie6 ca"acitatea &e concentrare6 s)n)tate6 caracter integru 2.a. Pe &e alt) "arte6 ace2tia tre$uie s) ai$) cuno2tin+e temeinice 5n &omenii &i%erse: management6 economie6 "siho;sociologie6 Buri&ic6 tehnic etc. /i tre$uie s) ai$) cultur) general) 2i s) cunoasc) cel "u+in o lim$) str)in) "entru a se "utea informa.
65
-a$elul 2.1.
T #ul Caracter st c Managerul artist este 5n&r)(ne+6 "lin &e imagina+ie6 e9"lo(i%6 entu(iast6 %i(ionar6 im"re%i(i$il6 emoti%6 %esel6 ciu&at6 ins"irator6 are s"irit &e ini+iati%) 2i intui+ie. Cu acce"t) 5n nici un ca( inter"ret)rile con%en+ionale &es"re afaceri6 &es"re "ia+) sau &es"re lume6 5n general. 7iin& ata2at "e &e"lin organi(a+iei6 cheltuie2te &in "lin energie 2i 5ncerc) s);i antrene(e 2i s);i ins"ire6 "rin e9em"lul s)u6 "e su$or&ona+i. Mangerul "rofesionist @arti(anA are o $ogat) e9"erien+) 5n &omeniul 5n care acti%ea(). 1 reu2it s) &o$>n&easc) cuno2tin+ele necesare e9ercit)rii meseriei "ar; curg>n& toate tre"tele acesteia 2i consi&er) c) 5n &omeniul s)u cunoa2te totul. Cu acce"t) ca munca s) se &esf)2oare aleator6 res"ect>n& toate eta"ele "re%)(ute "entru fiecare gen &e acti%itate. /ste e9igent 2i6 5n general6 r)$&)tor. 3i "lace munca "e care o face 2i nu &ore2te s) fac) altce%a. /ste 5n+ele"t6 "ru&ent6 ama$il6 $ine%oitor6 &emn &e 5ncre&ere6 onest6 &irect6 re(ona$il6 realist6 res"onsa$il 2i6 e%i; &ent6 conser%ator * "entru c) res"ect) tra&i+iile 2i le "une 5n %aloare. Cu acce"t) schim$)rile organi(a+ionale &ec>t atunci c>n& reali(ea() utilitatea lor e%i&ent). 32i cunoa2te $ine concuren+ii. Cu se las) ")c)lit &e su$or&ona+ii care 5ncerc) s);i "re; (inte i&ei &e")2ite 5ntr;un nou am$alaB? acestora le tre$uie argumente "uternice ca s);2i con%ing) su"eriorul6 care &) &o%a&) &e fle9i$ilitate 2i &e toleran+)6 &ar care nu face com"romisuri. 'ac) managerul s;a con%ins c) "roiectul "ro"us &e su$alterni este soli&6 acesta %a face toate eforturile "entru a;l a"lica. Managerul "rofesionist lucrea() 5n sistemul "a2ilor m)run+i: mai 5nt>i tre$uie s) se ameliore(e ceea ce nu este 5nc) &es)%>r2it6 urmea() a"oi e9"lorarea eta"elor urm)toare6 urm)rin& cu asi&uitate s) "romo%e(e s"iritul &e echi"). -ehnocra+ii sunt e9celen+i manageri? lucrea() "recis6 ra"i&6 f)r) e(it)ri sau com; "le9e6 "un>n&u;2i 5n %aloare "rinci"iile6 meto&ele 2i tehnica managerial) "erfor; mant). /i fac s) "re%ale(e as"ectele concrete6 tehnice ale unei "ro$leme6 5n &etri; mentul consecin+elor sociale. 1ce2tia 52i controlea() emoti%itatea6 men+in &istan+a fa+) &e su$alterni6 sunt serio2i6 analitici6 meto&ici6 cere$rali6 conser%atori6 "rofun(i6 hot)r>+i 2i &o%e&esc6 &e multe ori6 e9celen+). Sunt res"ecta+i6 &ar nu sunt iu$i+i. Puterea lor const) 5n "rofun&a anali() a situa+iilor "e care le st)">nesc "e &e"lin. Sunt ca"a$ili &e a oferi "entru oricare situa+ie solu+ii &e re(ol%are. 1u ca"acitatea &e a transmite altora cuno2tin+ele lor6 ceea ce este o calitate a"reciat) &e su$or&ona+i. Managerii tehnocra+i contea() "e alian+e 2i "e "lanificarea strategic). 'au &o%a&) &e o"ortunitate 5n toate "lanurile 2i 5n toate "rogramele "e care le "reg)te2te 2i "e care 2i le asum).
-a$elul 2.2.
T #ul Im#l ca+ econom ce ! soc ale -em"eramentul managerului artist este fluctuant? acesta trece cu u2urin+) &e la st)ri &e e9altare la st)ri &e"resi%e6 &e la st)ri &e $ucurie * 5n ca( &e reu2it)6 la st)ri &e m>h; nire * 5n ca( &e e2ec. 'e regul)6 este o"timist &ar6 nea%>n& sim+ul &etaliilor6 nu "oate antici"a efectele unor "roiecte "e care &ore2te s) le "un) 5n "ractic)6 astfel 5nc>t re(ul; tatele finale nu au 2anse sigure &e succes. 1c+ionea() s"ora&ic6 uneori incoerent 2i &) &o%a&) &e o g>n&ire eclectic). Cu se str)&uie2te s) conBuge eforturile su$or&ona+ilor. Pe termen lung6 strategia @im"ro%i(at)A "e care o "ractic) managerul artist este contra; "ro&ucti%) "entru organi(a+ie? "e termen scurt6 arta im"ro%i(a+iei sale manageriale "oate face ca reali()rile firmei s) fie &eose$ite6 ceea ce "oate contri$ui la cre2terea "o"ula; rit)+ii sale. 7iin& am$i+ios 2i onest reu2e2te s) 5n%e+e at>t &in succese c>t 2i &in gre2eli.
66
Managerul "rofesionist este calm6 o"timist6 "on&erat 2i "ru&ent. Perce"+ia sa este a9at) "e %iitorul ime&iat6 "e achi(i+ia &e re(ultate concrete? nu se las) se&us &e as"ectele "ri%in& sarcinile ime&iat urm)toare6 nu "ermite a$or&area unor "roiecte care nu sunt $ine structurate 2i $ine argumentate. # asemenea atitu&ine re"re(int) o $un) garan+ie "entru organi(a+ie6 cu at>t mai mult cu c>t reu2e2te s) antrene(e su$or&ona+ii 5n reali(area o$iecti%elor "e termen scurt sau me&iu "e care 2i le asum). !onsi&er) c) o$iecti%ele "ot fi reali(ate &in a"roa"e 5n a"roa"e6 astfel 5nc>t nu e9"une organi(a+ia unor e2ecuri ime&iat "re%i(i$ile. 1re ca"acitatea &e a &a 5ncre&ere salaria+ilor 2i &e a le asigura ne%oia &e securitate. Managerul tehnocrat nu este6 &e regul)6 o"timist? consi&er) lumea 2i organi(a+ia ca fiin& entit)+i care tre$uie a&ministrate c>t mai $ine "osi$il6 la ni%el glo$al. H>n&irea sa foarte structurat)6 a"roa"e rigi&)6 5i "ermite s) i&entifice meto&e6 tehni; ci 2i reguli &u") care organi(a+ia "oate fi con&us). 'u") ")rerea sa6 strategia6 "rin; ci"iile 2i tehnicile care tre$uie a$or&ate fa+) &e fluctua+iile "ie+ei tre$uie ela$orate &oar &e c)tre e9"er+i. 1ceast) a$or&are este a9at) 5n e9clusi%itate "e o$+inerea &e $eneficii concrete6 &ar nu nea")rat ime&iate. Pentru momentul &at6 "roiectarea tutu; ror ac+iunilor s"re %iitor con&uce la const>ngeri 2i la renun+)ri economice.
-a$elul 2.3.
T# manager al Cal t0+ Ne(o #ro#r Sen* t ( socia$il6 intuiti%6 "rotector a&a"ta$ilitate6 imagina+ie6 5ncre&ere 5n oameni 6n lucrul cu oamen se 4a*ea*0 #e mani"ulare afecti%) creati%itate6 structur)6 res"onsa$ilitate structur) 2i res"onsa$ilitate
2e/ecte armonie cu me&iul
7 s0tor
are ne%oie &e &irecti%e clare 2i &e &istan+) mare fa+) &e anturaB
&e"en&en+) fa+) &e al+ii
Caracteristici cerute managerilor Capacitatea de a n]elege cadrul general n care evolueaz` organiza]ia Capacitatea de a planifica, organiza [i coordona [i capacitatea de gestionare a timpului Capacitatea de a decide Capacitatea de a ac]iona Capacitatea de a men]ine une rela]ii umane [i capacitatea de a lucra n ec'ip` Capacitatea de crea]ie [i spiritul de ini]iativ` Capacitatea de a se perfec]iona 3orin]a de a conduce Cuno[tin]e manageriale, economice [i de psi'o$sociologie <#perien]` managerial` ;im]ul responsa ilit`]ii ;tarea s`n`t`]ii >oialitatea fa]` de organiza]ie Conduit` moral` s`n`toas` Gec'ime semnificativ` n organiza]ia respectiv`
67
Dnele &intre as"ectele "re(entate mai sus tre$uie 2i "ot fi &e(%oltate. 1stfel6 "rin ca"acitatea &e a men+ine $une rela+ii umane se 5n+elege acel ansam$lu &e tr)s)turi &e com"ortament care;i &etermin) "e con&uc)tori s) se im"lice 5n "rocesele &in interiorul gru"urilor "rin acor&area 5ncre&erii6 e9"rimarea res"ectului fa+) &e munca cola$oratorilor 2i fa+) &e "ro$leme lor. 1rta &e a comunica "resu"une ascultarea atent)6 %or$irea cursi%)6 neten&en+ioas) 2i "rietenoas)6 e9"rimarea manifest) a 5ncre&erii 5n interlocutor6 a$sen+a irit)rii 2i gra$ei etc. St)">nin&;o6 managerii "ot afla cu u2urin+) care sunt a&e%)ratele "ro; $leme ale salaria+ilor6 care sunt cau(ele acestora6 ce as"ira+ii 2i ce ne%oi au 2i care sunt solu+iile "e care ei le 5ntre%)& @0ocMe et al .6 1,,16 "". 3.;3,A. 1&e%)ratul con&uc)tor tre$uie s) "oat) s) se a&a"te(e la orice situa+ie6 tre$uie s) fie ca"a$il s) ac+ione(e a&ec%at 2i tre$uie s) fie consec%ent cu sine 2i cu "rin; ci"iile sale @!ri$$in6 1,.66 ". 1,A. Pentru ca un lider sa ai$) un com"ortament a&ec%at6 com"ati$il 2i consec%ent tre$uie s) "ose&e calit)+ile la care ne %om referi 5n cele ce urmea(): 1A ca"acitatea &e "erce"+ie6 ceea ce "ermite interce"tarea semnalelor care;i sunt transmise. 2A sim+ul o"ortunit)+ii6 ceea ce 5i "ermite s) anali(e(e semnalele "e care in&i; %i(ii 2i gru"urile i le trimit. !u alte cu%inte6 cola$orarea cu inferiorii sau su"eriorii 2i munca 5n echi") sunt %itale "entru succesul eforturilor lor. 3A &arul negocierilor * "entru ca li&erul s) fie eficace tre$uie s) ai$) $une rela+ii cu su"eriorii6 omologii 2i cu su$alternii. Sintetic6 5n o"inia lui 0ouis Sahuc @1,.7A6 com"ortamentul managerilor 2i cerin+ele aferente se manifest) 5n &ou) "lanuri: 5n situa+ii &e con&ucere efecti%) @1A 2i 5n "lan general @GA6 a2a cum a"ar 5n ta$lourile &e mai Bos.
A * Sensul res"onsa$ilit)+ii * !a"acitatea &e moti%a re * 'iscern)m>nt * 'is"oni$ilitate * !on2tiin+) &e sine 5 3isponi ilit`]i intelectuale& a&a"ta$ilitate6 creati%itate6 ima; gina+ie6 ca"acitatea &e a se face 5n+eles6 cre&i$ilitate "rofe; sional) Comportament uman& maturitate6 cre&i$ilitate 5n "lan uman6 ca"acitatea &e a comunica6 acce"tarea e2ecului 2i a$sen+a frus; tr)rii Comportament profesional& ca"acitatea &e organi(are6 ca"acitatea &e a "une "roiectele 5n o"er)6 &eschi&ere s"re schim$a re6 eficacitate "rofesional)6 &is"oni$ilitatea &e a &e; lega
!aracteristica &istincti%) a managerului o constituie "uterea sa asu"ra celorlal+i @Mihu+6 1,,.6 "". 276;27.A. Puterea "resu"une at>t &re"tul c>t 2i a$ilitatea &e a influen+a com"ortamentul celorlal+i. 're"tul &e a im"une altor "ersoane o anumit) con&uit) este numit autoritate . 1ceasta are un caracter legitim6 institu+ionali(at 2i re"re(int) latura formal` a puterii .
6.
1$ilitatea unui in&i%i& &a a &etermina com"ortamentul celorlal+i6 res"ecti% latu$ ra informal` a puterii 6 constituie capacitatea sa de influen]`. 1ceast) caracteristic) este &eterminat) &e calit)+ile cerute managerului: caracter6 &eschi&ere s"re oameni6 inteligen+)6 cuno2tin+e &e "siho;sociologie etc. 'in com"ararea laturii formale 2i a celei informale a "uterii re(ult) c) acestea sunt in&e"en&ente? &ac) am$ele as"ecte @autoritatea 2i ca"acitatea &e infuen+)A se reg)sesc 5n aceea2i "ersoan) acesta este un li&er autentic. Managerii tre$uie s) ai$) ca"acitatea &e a 5m$ina laturile "uterii6 &e a reali(a un stil &e con&ucere cu %alen+e "artici"ati%e. Pentru ca managerul s) 5i "oat) moti%a 2i antrena "e al+ii6 acesta tre$uie s) se afirme ca o "ersonalitate "uternic)6 care &o%e&e2te c) este cea mai influent) "er; soan) a organi(a+iei. 3n con&i+iile 5n care ca"acitatea &e influen+) este inferioar) autorit)+ii manageri; ale6 re(ultatele organi(a+iei %or fi mo&este6 chiar &ac) managerul are "reg)tirea &e s"ecialitate a&ec%at) func+iei. 'ac) autoritatea managerial) este inferioar) ca"aci; t)+ii &e influen+)6 re(ultatele organi(a+iei %or fi $une6 chiar &ac) "reg)tirea &e s"e; cialitate a managerului este insuficient a&ec%at) func+iei. 3n acest ca(6 managerul are ca"acitatea &e a;2i antrena su$alternii6 &e a;i moti%a 2i &e a le asigura satisfac+ia muncii. /9ist) 2i e9ce"+ii &e la regulile e9"rimate mai sus. 'ac) managerul &e+ine 5n mo& e%i&ent ca"acitate &e influen+)6 atunci el "oate fi numit con&uc)tor sau li&er. 'ac) "re&omin) latura formal) a "uterii el %a fi numit 2ef6 &irector6 &ar nu li&er.
Hn adev`rat manager nu spune& tre uie s` facem astaE- face el nsu[i sau i determin` pe cola oratori s` fac` ceea ce tre uie.
3n stu&ierea "ersonalit)+ii managerului &e succes se consi&er) @Mihu+6 1,,.6 "". 300;305A c) urm)toarele %aria$ile &e+in o im"ortan+) maBor): caracteristicile anato; mo;fi(iologice6 g>n&irea 2i &ominanta emisferic)6 sim+ul tim"ului 2i6 ca un corolar6 tem"eramentul. Caracteristicile fizice "ot &etermina 5ntr;o m)sur) 5nsemnat) succesul unui ma; nager6 &ar nu e9ist) re+ete &u") care s) ne ghi&)m? a%em &oar "referin+e. Statura tre; $uie s) fie im"un)toare6 iar 5nf)+i2area tre$uie s) fie agrea$il). Statura nu este "er; ce"ut)6 totu2i6 5n acela2i mo&6 5n toate continentele 2i 5n toate tim"urile. !uloarea &eschis) a ochilor este inter"retat) 5n s"a+iul euro"ean ca a"ar+in>n& unei "ersoane reci6 calculate? nasul "roeminent6 &ar nu &e(agrea$il6 in&uce 5n su$or&ona+i im"re; sia &e om hot)r>t6 am$i+ios6 energic 2i "lin &e 5ncre&ere. GArsta "otri%it) "entru un manager este &iferit) &e la o +ar) la alta6 &e la o cul; tur) la alta. Managerii tineri sunt mai &inamici6 mai am$i+io2i6 mai li$erali6 "re&is; "u2i s);2i asume riscuri6 &ar sunt li"si+i &e e9"erien+). Su$or&ona+ii tineri "refer) s) ai$) &re"t manageri "ersoane tinere6 cei %>rstnici * "ersoane %>rstnice. ;e#ul nu con&i+ionea() "erforman+a managerial). 1t>t $)r$a+ii c>t 2i femeile "ot fi autoritari 2i au ca"acitatea &e a influen+a oamenii. !>te%a &iferen+e "sihologice 2i
6,
atitu&inale sunt e%i&ente: eficacitatea $)r$a+ilor este u2or su"erioar) 5n ra"ort cu cea a femeilor? $)r$a+ii "un accent "e echitate6 iar femeile "e egalitate? $)r$a+ii uti; li(ea() o %arietate mai am"l) &e tactici 2i &e strategii? "rofilul moti%a+ional al femeilor este ce%a mai a"ro"iat &e unul o"tim? su$or&ona+ii @in&iferent &e se9A "re; fer) s) ai$) manageri $)r$a+i. FAndirea pozitiv` re"re(int) orientarea 5n&re"tat) s"re %iitor 2i %alori su"erioare6 fiin& caracteri(at) "rin entu(iasm 2i o"timism. 8eferitor la 5ncre&erea &e"lin) 5n "ro"riile ca"acit)+i tre$uie su$liniat c) maBoritatea succeselor se &atorea() fa"tului c) managerii au &orit s) le reali(e(e? &ac) managerii au &u$ii c) un anumit o$iec; ti% "oate fi atins atunci6 &e regul)6 acesta nu %a fi atins. 3n -a$elul 2. . a"ar &ife; ren+ele &intre g>n&irea negati%) 2i g>n&irea "o(iti%) @a&a"tare &u") Mihu+6 1,,.6 ". 303A. 3ominanta emisferic` constituie un as"ect im"ortant care &etermin) com"orta; mentul managerului. /ste cunoscut fa"tul c) emisfera st>ng) a creierului constituie centrul &e ra+ionalitate. 7unc+iile ei sunt 5n &omeniul concretului6 al analiticului? aici se formea() "erce"+ia &etaliilor6 "erce"+ia tim"ului6 &e aici e controlat) %or$irea. Persoanele la care "re&omin) func+iile acestei emisfere sunt6 &e o$icei6 <&re"taci=6 ra+ionali6 tehnici2ti6 cu "icioarele "e ")m>nt. Stilul autocrat este a&o"tat6 &e regul)6 &e c)tre "ersoanele &in acesat) categorie? managerii "rofesioni2ti @arti(aniA 2i ma; nagerii tehnocra+i sunt6 &e regul)6 &re"taci. /misfera &rea"t) a creierului este locul 5n care se na2te imagina+ia6 creati%itatea6 sim+ul estetic 2i intui+ia. Managerii la care "re&omin) aceste tr)s)turi sunt managerii arti2ti? nu iu$esc matematica 2i tehnica6 le "ace s) im"ro%i(e(e6 au har6 ins"ira+ie 2i intui+ie? &e regul)6 sunt st>ngaci. !a manageri6 sunt orienta+i s"re rela+iile umane * "e care le "romo%ea() 2i le 5ntre+in? sunt "rieteno2i6 altrui2ti6 culti%) s"iritul &e echi") 2i acor&) su$or&ona+ilor li$ertate &e ac+iune. Stilul managerial &emocrat a"are atunci c>n& func+iile am$elor emisfere cere; $rale au aceea2i "on&ere. Marile "ersonalit)+i manageriale au fost $eneficiarele unui "erfect echili$ru al func+iilor celor &ou) emisfere. ;im]ul timpului este una &in cele mai im"ortante caracteristici manageriale. 'in ")cate6 tim"ul nu "oate fi stocat6 nu "oate fi 5nlocuit cu alte resurse 2i nu "oate fi recu"erat. 3n calitate &e alocator &e resurse6 managerul are &atoria s) ierarhi(e(e "ri; orit)+ile organi(a+iei6 astfel 5nc>t s) nu fie &e")2it &e e%enimente. 3n func+ie &e mo&ul 5n care managerii gestionea() tim"ul6 ace2tia se reg)sesc 5ntr;una &in %ari; antele "re(entate 5n 7igura 2.3. @Mihu+6 1,,.6 ". 305A. 3n lucrarea 1anagementul timpului sau Cum s` ne sta ilim priorit`]ile5 Ste"hen 8. !o%eE arat) c) &e"en&en+a &e urgen+) este un com"ortament auto&istructi%6 care satisface &oar tem"orar un gol creat &e necesit)+i ne5m"linite @!o%eE6 20006 ". 33A. Instrumentele 2i a$or&)rile managementului tra&i+ional al tim"ului hr)nesc &e fa"t aceast) &e"en&en+). Planificarea (ilnic) 2i listele &e o$iecti%e men+in aten+ia con; centrat) "e 5n&e"linirea sarcinilor "rioritare a9ate "e urgen+). 1tunci c>n& urgen+a &e%ine factorul &ominant &in %ia+a in&i%i&ului6 sensul im"ortan+ei se "ier&e. "riorit`]ile par a fi lucrurile urgente .
70
-a$elul 2. .
89nd rea #o* t (0 :#roact (0; 89nd rea negat (0 :react (0; s) %e&em ce;am "utea face nu "utem face nimic "ot 2i altce%a a2a sunt eu "refer s) fac asta tre$uie s) fac asta &u") ce m) %oi "reg)ti6 %oi "utea reali(a acest lucru nu "ot s) fac a2a ce%a sunt st)">n "e situa+ie acest lucru m) ener%ea() am o echi") e9celent) in&i%i(ii )2tia nu se "rice" la nimic %oi o$+ine re(ultatele &orite e o munc) teri$il &e grea "u+in) o&ihn) 2i la trea$)W sunt o$osit
6igura 2.2. Managerii 2i tim"ul
7iecare "ersoan) are &e;a face 5n %ia+) cu factorii "recum: urgen+a 2i im"ortan+a. 'ar 5n luarea &eci(iilor &e fiecare (i6 unul &intre ace2ti factori are ten&in+a s) &omine. !>n& se folose2te termenul <urgen+)=6 %or fi folsite 2i cu%inte ca <e"ui(at=6 <ne; 5m"linit= sau <isto%it=. !>n& a"are 5ns) termenul <im"ortan+)=6 el %a fi asociat cu termeni "recum: <5ncre()tor=6 <5m"linit=6 <"e calea cea $un)=6 <semnificati%=6 <lini2tit=. 1ceste st)ri s"un o serie &e lucruri semnificati%e &es"re re(ultatele o$+inute 5n %ia+) @Sa&ler6 1,,56 ". 3,A. Sursele &e irosire a tim"ului sunt numeroase: li"sa &e o$iecti%e clare6 "lanifi; carea &efectuoas) a acti%it)+ilor6 ierarhi(area nea&ec%at) a "ro$lemelor &e solu+io; nat6 li"sa &e "ers"ecti%)6 moti%area insuficient) a ac+iunilor6 li"sa &isci"linei 5n orga; ni(area "riorit)+ilor6 incom"eten+a 2i altele asemenea. 3n mo& frec%ent se fac urm)toarele gre2eli &e g>n&ire 2i &e com"ortament: ana; li(a 5n termeni &e ti"ul <totul sau nimic=6 "erfec+ionismul6 generali(area e%eni; mentelor "articulare6 g>n&irea catastrofic) sau am"lificarea consecin+elor oric)rei gre2eli6 com"ara+ia e9agerat) @su"raestimarea sau su$estimarea calit)+ilor celorlal+i 5n &efa%oarea celor "ersonaleA6 acce"tarea f)r) re(er%e a ")rerii celorlal+i6 conclu(i;
71
ile "ri"ite6 "ersonali(area &eci(iilor * se consi&er) &eci(ia ca o ofens) a&us) "ro; "riei "ersoane6 g>n&irea &e ti"ul <ar fi tre$uit s);mi &au seama=. 3n 7igura 2. . sunt sistemati(ate cele 66"atru ca&rane= ale acti%it)+ilor manage; riale @Sa&ler6 1,,56 ". 36A.
ACTI7IT<=I UR8.NT. ACTI7IT<=I MAI PU=IN UR8.NT. I1 .>em#le? 2e&in+ele &e negociere6 stin; gerea conflictelor6 reali(area comen(ilor sca&ente6 ameliorarea imaginii organi(a+iei6 acti%it)+i cu termen fi96 alo; carea resurselor etc. !aracteri(are 2i efecte: stres6 e"ui(are6 su"ra*aglomerare6 celelalte acti%it)+i sunt am>nate. Mo& &e re(ol%are: sarcinile se re(ol%) ime&iat 2i nu "ot fi &elegate II1 .>em#le? "lanificarea6 "erfec+ionarea "rofesional)6 &e(%oltarea rela+iilor interu; mane6 cercetarea6 normarea muncii 2i acti%it)+ile &e &e(%oltare organi(a+ional) etc. !aracteri(are 2i efecte: "ers"ecti%e &e &e(%oltare6 controlul situa+iilor6 e%olu+ie "ersonal) Mo& &e re(ol%are: se re(ol%)la o &at) fi9at) ulterior sau se re(ol%) ime&iat "rin &elegare I71 .>em#le? cores"on&en+a6 instruirea "ersonalului6 au&ien+ele6 2e&in+ele &e rutin)6 acti%it)+ile reglementate etc. !aracteri(are 2i efecte: contri$uie la men+inerea sta$ilit)+ii organi(a+iei6 &ar sunt consi&erate ca fiin& consumatoare &e tim". Mo& &e re(ol%are: "rin "artici"are &irect) 2i "rin &elegare
III1 .>em#le? con%or$iri telefonice6 5nt>lniri &e afaceri etc. !aracteri(are 2i efecte: acti%it)+ile &e acest ti" sunt consi&erate ca fiin& li"site &e %aloare 2i consumatoare &e tim". Mo& &e re(ol%are: "rin &elegare
6igura 2.7. !ele "atru ca&rane ale tim"ului
3n lucrarea sa >es grandes idIes du management FacM O. 'uncan @1,,0A "re(int) conclu(iile lui F. P. Uotter "ri%in& 66ra&iografia= unui inter%al &e 500 &e ore "etrecute la ser%iciu &e c)tre 15 &irectori generali. S;au &es"rins urm)toarele con; clu(ii: * !el "u+in 70X &in tim" managerii se afl) 5n com"ania altor "ersoane. * # $un) "arte &intre cei cu care &iscut) sunt "ersoane &in afara organi(a+iei6 &ar este %or$a 2i &e cola$oratori6 su$or&ona+i6 clien+i 2i furni(ori6 5ntr;o or&ine aleatoare care fragmentea() linia &e comunicare func+ional). * Su$iectele &iscu+iilor "urtate &e manageri sunt e9trem &e &i%erse. * !u "rileBul 5nt>lnirilor men+ionate managerii "un numeroase 5ntre$)ri6 care sugerea() c)i &e urmat sau ri&ic) "ro$leme noi. * 'eci(iile im"ortante sunt rareori luate cu oca(ia &iscu+iilor res"ecti%e. * 3n con%ersa+iile managerilor se a$or&ea() frec%ent su$iecte care nu au leg)tur) cu &omeniul lor &e acti%itate? tonul este rela9at6 iar contactele sunt &eseori informale.
72
* !el mai a&esea sunt a&use 5n &iscu+ie su$iecte f)r) im"ortan+) "entru organi; (a+ie * managerii consi&er>n&u;le "ier&ere &e tim". * 3n tim"ul &iscu+iilor res"ecti%e6 &irectorii &au rareori instruc+iuni 2i or&ine. * !u "rileBul &iscu+iilor6 managerii 5ncearc)6 s);i inflen+e(e "e interlocutori6 s) le sugere(e solu+ii 2i chiar s);i intimi&e(e. * !u oca(ia 5nt>lnirilor6 care se &esf)2oar) 5n a%ans fa+) &e "rogramarea ini+ial)6 managerii au un com"ortament reacti%. * !on%ersa+iile sunt6 &e regul)6 scurte. Pentru $una gestionare a tim"ului6 managerii reali2ti a"lic) urm)toarele reguli @Mihu+6 1,,.6 ". 306A: i&entificarea sistematic) a i(%oarelor &e risi") a tim"ului6 sta$ilirea clar) a "riorit)+ilor6 a&o"tarea &eci(iilor ferme care "ermit atingerea o$iecti%elor6 %alorificarea com"eten+elor su$alternilor6 moti%area 2i im"licarea tutu; ror su$alternilor6 concentrarea "e acti%it)+i im"ortante6 e%aluarea fenomenelor 5n echi")6 &e(%oltarea un sistem &e organi(are "ro"rie6 e%itarea 5ntreru"erilor6 fi2e clare 2i concrete "entru fiecare "ost6 e%itarea re(ol%)rii "ro$lemelor altora etc. Pentru a controla "rocesele manageriale6 managerii tre$uie s) ai$) o agen&) &e lucru 5n care sunt notate (ilnic acti%it)+ile &in fiecare ca&ran * im"ortante sau mai "u+in im"ortante6 urgente 2i li"site &e urgen+) * ceea ce 5nseamn) un "rim "as s"re 5m$un)t)+irea eficien+ei "ersonale. Pe m)sur) ce un manager "rogresea() 5n carier)6 este &e a2te"tat ca tim"ul alocat con&ucerii s) creasc) &irect "ro"or+ional cu re&u; cerea tim"ului &e ac+iune "ro"riu;(is).
Ce efecte au factorii de mai Bos asupra managerului, su ordona]ilor [i imaginii organiza]iei5 ! Convor iri frecvente [i lungi la telefon ! Gizite multiple neprogramate sau alte ntreruperi ! Coresponden]a personalizat` pentru fiecare adresant ! Comunicare nesatisf`c`toare cu ceilal]i, sc'im de informa]ii lent ! 3elegarea sarcinilor nu se face corect, apoi managerii fac munca altora ! 3ificultatea de a spune JH la solicit`rile altora ! .endin]a de a amAna sarcini comple#e sau mai pu]in pl`cute ! 3ificultatea de a urm`ri pAn` la cap`t sarcinile comple#e sau mai pu]in pl`cute ! >ipsa priorit`]ilor ! 4ncercarea de a rezolva prea multe lucruri deodat` ! 3ificultatea de a sta ili scopuri clare [i o iective clare ! 3ificultatea de a pune n practic` ceea ce s$a sta ilit c` tre uie f`cut
8ecoman&area autorilor lucr)rii < 1anual ! :azele managementului cultural = @Program <'imensiunea cultural) a &emocra+iei=6 8#,71;016 Ministerul !ulturii 8om>nia6 C#MISM16 7IM1C//!DM/A este ca managerii s);2i "ro"un) o singur` "rioritate "e (i6 o singur) sarcin) &e 5n&e"linit "entru acea (i. Mul+i manageri gre2esc sta$ilin&u;2i "rea multe "riorit)+i 2i &irec+ii &e ac+iune6 risc>n& s) nu reu2easc) nimic. RiggE Riggler s"unea: < Cel mai important lucru este s` [tii care este cel mai important lucru n fiecare moment. = Princi"alele &eficien+e ale organi()rii 2i folosirii tim"ului &e c)tre manageri sunt structurarea necores"un()toare a tim"ului &e lucru @acti%it)+i li"site &e im"ortan+) la "rimele ore ale &imine+ii6 &e e9em"luA6 fragmentarea unei acti%it)+i 5nce"ute "en;
73
tru a r)s"un&e la telefon sau "entru a &a in&ica+ii unor su$alterni 2i "relungirea acti%it)+ilor6 5n mo& sistematic "este "rogramul &e lucru normat. /fectele acestor &e; ficien+e sunt stresul6 li"sa &e coeren+) 5n &esf)2urarea ac+iunilor 2i &eci(iile "ri"ite. 9tri u]iile concrete ale unui manager 6 5n %i(iunea s"ecialistului H. P. 1cham$ault &e la Qcole &es Nautes /tu&es !ommerciales &in MontrYal6 "re(entate 5n ca&rul Icolii &e %ar) &e la 1scona6 /l%e+ia6 5n 1,,76 sunt: 1. !om"eten+a &e a efectua transformarea su$or&ona+ilor "rofesioni2ti 5n "rofe; sioni2ti im"lica+i 5n a&ministrarea afacerilor organi(a+iei? 2. !om"eten+a &e a;2i "erfec+iona "ro"riul stil &e con&ucere a "ersonalului? 3. !om"eten+a &e a i&entifica "ro$lemele 2i %aria$ilele cheie 2i &e a gestiona organi(a+ia 5n situa+ii com"le9e? . !om"eten+a &e a a&ministra organi(a+ia 5n situa+ii conflictuale interne 2i &e a gira im"lementarea noilor tehnologii? 5. !om"eten+a &e a mo$ili(a "ersonalul "entru a"licarea schim$)rilor structurale 2i func+ionale 2i &e a 5n+elege natura 2i am"litu&inea re(isten+ei "e care acesta o "oate o"une? 6. !om"eten+a &e a gestiona "ro$lemele &e "ersonal 5ntr;un mo& etic: "re%)(>n& situa+iile 5n care "rinci"iile eticii "ot s) fie a$an&onate6 "romo%>n& un re"ertoriu &e ac+iuni "entru a;i 5m"ie&ica "e al+ii s) se "lase(e 5n situa+ii riscante 2i contri$uin& la &e(%oltarea unui climat organi(a+ional $a(at "e "rinci"ii morale? 7. !om"eten+a &e a re&resa organi(a+ia aflat) 5ntr;o situa+ie &e cri().
2121 Manager de resurse umane Sarcinile care re%in managerilor &e resurse umane sunt a"lica+ii ale func+iilor managementului6 conform schemei &in 7igura 2.5.
6igura 2.8. Managementul resurselor umane
1cestor sarcini 2i res"onsa$ilit)+i li se mai a&aug) 2i altele: reali(area confor; mit)+ii &intre salaria+i 2i "osturi6 integrarea noilor salaria+i6 im"licarea fiec)rui salariat6 &e(%oltarea rela+iilor &intre salaria+i 2i 5ntre ace2tia 2i manageri6 monito; ri(area costurilor &e "ersonal6 &e(%oltarea a$ilit)+ilor 2i com"eten+elor salaria+ilor 2i altele @'essler6 20036 ". A.
!onform stu&iului "re(entat la cursurile Icolii &e %ar) &e la 1scona6 /l%e+ia6 5n 1,,76 * =a iletIs K possIder ou arts K maitriser * stu&iu ela$orat &e 7rancine Narel Hiasson &e la Qcole &es Nautes /tu&es !ommerciales &e MontrYal6 "entru a fi ma; nagerul &irec+iei &e "ersonal sau al &e"artamentului resurselor umane &in ca&rul unei organi(a+ii6 calificarea6 caracteristicile6 com"eten+ele 2i a$ilit)+ile acestui "er; sonaB tre$uie s) fie s"ecifice. 1stfel6 atri$utele "e care le;am "re(entat 5n "aragraful anterior 52i g)sesc concreti(area 5n lista "re(entat) mai Bos. Managerul &e "ersonal tre$uie s) "ose&e: 1. arta &e a alege 5ntre a scrie 2i a %or$i? 2. arta &e a scrie? 3. arta &e a %or$i? . arta &e a st)">ni 2i utili(a com"ortamentul non%er$al? 5. arta &e a inter"reta com"ortamentul non%er$al al altora? 6. arta &e a utili(a %aria$ilele situa+ionale @locul6 &istan+a6 momentul6 &urata6 ca&rul intim6 "re(en+a altora etc.A? 7. arta &e sal%a "resitigiul su$or&ona+ilor6 "recum 2i "ro"riul "restigiu? .. arta &e a ac+iona 5n echi")? ,. arta &e a antici"a reac+iile? 10. arta &e a lucra cu "ersoane &ificile? 11. arta &e a lucra cu "esonalul 5n situa+ii &ificile? 12. arta &e a &escrie o situa+ie? 13. arta &e a i&entifica %aria$ilele cheie 5n anali(a unei situa+ii? 1 . arta &e a conce"e un "lan &e ac+iune? 15. arta &e a "re%e&ea efectele @consecin+eleA unei ac+iuni? 16. arta &e a con&uce ">n) la ca")t o ac+iune? 17. arta &e a 5n%)+a @&e la al+ii6 &in "ro"ria e9"erien+)6 "rin o$ser%are6 &in lec; turi6 &in e9"unerile "re(entate la conferin+e6 sim"o(ioane etc.A? 1.. arta &e a se 5nt)ri &in "unct &e %e&ere "sihologic "rin: %ia+a interioar)6 %ia+a &e familie6 cercul &e "rieteni6 colegi6 tim"ul li$er utili(at o"tim6 s"riBinul "e cei a"ro"ia+i etc.? 1,. arta &e a &iferen+ia o$iecti%ele6 %alorile6 "unctele &e %e&ere6 interesele? 20. arta &e a st)">ni regulile Bocului: res"ectarea con%en+iilor 2i "roce&urilor sta; $ilite la ni%eluri su"erioare6 reglement)rile a&o"tate 5n ca&rul &irec+iei sau &e"arta; mentului? 21. arta &e a l)sa o marB) &e mane%r)? 22. arta &e a i&entifica sursele &e autoritate? 23. arta &e a mo$ili(a sursele &e "utere? 2 . arta &e a con%inge oamenii? 25. arta &e a mo$ili(a oamenii? 26. arta &e a cola$ora? 27. arta &e a "lanifica o reuniune? 2.. arta &e a anima o reuniune? 2,. arta &e a "artici"a la o reuniune?
75
30. arta &e a "une 5n %aloare hot)r>rile unei reuniuni? 31. arta &e a st)">ni st)rile incoerente 5n tim" 2i 5n s"a+iu? 32. arta &e a 5nregistra "erce"+iile altora? 33. arta &e a monitori(a6 st)">ni 2i &e a contri$ui la re(ol%area conflictelor? 3 . arta &e a e%alua o "ersoan)? 35. arta &e a chestiona 2i &e a &ialoga? 36. arta &e a asculta? 37. arta &e a Bustifica o &eci(ie sau o atitu&ine com"ortamental)? 3.. arta &e a;2i recunoa2te erorile. 3n im"resionanta list) &e mai sus6 e9"rimarea <arta &e a Z= tre$uie acce"tat) 5n sensul larg al cu%>ntului. !aracteristicile "re(entate tre$uie s) "oat) fi a"licate 5n conte9tul e9trem &e larg 2i &e im"ortant al o$iecti%elor 2i acti%it)+ilor &eri%ate acestora6 s"ecifice "oliticii "ri%in& resursele umane. 7. N. Hiasson "ro"une o lung) list) &e acti%it)+i6 atri$u+ii 2i sarcini care re%in managerului &e"artamentului &e resurse umane. 'intre acestea amintim &oar c>te; %a: concertarea acti%it)+ilor tuturor &irec+iilor6 &e"artamentelor 2i se%iciilor care au atri$u+ii "ri%in& resursele umane? alocarea "osturilor necesare &irec+iei sau &e"arta; mentului &e "ersonal 2i a $ugetului a&ec%at? a&ministrarea efecti%ului &e "ersonal @num)r &e "osturi6 re"arti+ia res"onsa$ilit)+ilor6 normarea muncii etc.A? recrutarea &e "ersonal? integrarea noilor angaBa+i 5n ca&rul organi(a+iei? transferarea sala; ria+ilor? e%aluarea ran&amentului 2i "oten+ialului "ersonalului? "romo%area "ersona; lului? retrogra&area unor salaria+i? conce&ierea unor "ersoane? asigurarea asisten+ei la 5nce"erea unei noi acti%it)+i? asigurarea &e(%olt)rii carierei salaria+ilor? i&entifi; carea "ersoanelor cu "oten+ial 5nalt? asistarea managerilor inferiori 5n a"licarea "ro; "riilor "olitici &e "ersonal? asigurarea echit)+ii 5n tratamentul "ersonalului 2i o$+inerea certitu&inii c) echitatea este "erce"ut)? cuantificarea o$iecti%elor 2i acti%i; t)+ilor? asigurarea atingerii re(ultatelor scontate? sta$ilirea regulilor "entru func+io; narea organi(a+iei "rin "risma managementului resurselor umane? e%aluarea re(ul; tatelor "rofesionale 2i anali(a cau(elor re(ultatelor nesatisf)c)toare? a"licarea co; rec+iilor 5n ra"ort cu re(ultatele nesatisf)c)toare? "romo%area sistematic) a miB; loacelor &e ameliorare a "erforman+elor? sta$ilirea <regulilor Bocului= 5n limitele &isci"linei 5n munc)? asigurarea &isci"linei? informarea "ersonalului asu"ra "ro"rii; lor &eci(ii @cu argumentarea lorA6 as"ectelor care se "etrec la ni%elurile su"erioare @cu argumentarea lorA6 as"ectelor care se "etrec la ni%elurile inferioare @cu argu; mentarea lorA6 fenomenelor &in e9teriorul organi(a+iei 2i a im"lica+iilor lor asu"ra organi(a+iei? anali(a cererilor "ro%enite &in "artea me&iului e9terior organi(a+iei 2i a im"lica+iilor lor asu"ra unit)+ii? a")rarea re"uta+iei "rsonalului? ")strarea confi; &en+ialit)+ii? acor&area unei aten+ii s"eciale num)rului 2i "oten+ialului salaria+ilor? acor&area unei aten+ii s"eciale o"iniilor salaria+ilor? men+inerea 2i &e(%oltarea com; "eten+elor "ersonalului? recunoa2terea meritelor celor "erforman+i? com"ensarea caren+elor &e "ersonal 2i ale structurii &e "ersonal? "re(entarea felicit)rilor "er; soanelor "erformante? "re(entarea o$ser%a+iilor "esoanelor care nu au &o%e&it "er;
76
forman+)? sesi(area as"ectelor "remerg)toare a"ari+iei unei "ro$leme "ri%in& "er; sonalul? res"ectarea ni%elurilor &e autoritate? asigurarea unei $alan+e corecte 5n ra"ort cu su$or&ona+ii: &istan+) * familiaritate? corelarea mesaBelor &e a"reciere6 &e re"ro26 &e agresi%itate 2i &e in&iferen+) "ro%enite &in "artea "ersonalului? asigurarea miBloacelor &e coo"erare cu "ersoanele &ificile sau cu cele aflate 5n &ificultate? s"ri; Binirea formelor &e aButor reci"roc &in ca&rul organi(a+iei? s"riBinirea coo"er)rii 5ntre &e"artamente 2i ser%icii "entru utili(area o"tim) a resurselor umane? s"ri; Binirea acti%it)+ilor sociale? "artici"area la acti%it)+ile sociale? asigurarea a"lic)rii "oliticilor 2i "roce&urilor a&o"tate sau sta$ilite la ni%eluri su"erioare? asigurarea conformit)+ii &intre filosofia 2i managementul organi(a+iei? gestionarea situa+iilor incoerente @schim$area unor &irecti%e6 schim$)ri &e com"ortament6 ca(uri &e e9ce"+ie6 im"osi$ilitatea &e onorare a cu%>ntului &atA? eli$erarea cu "rom"titu&ine 2i &iscern)m>nt a a"ro$)rilor cerute? contri$u+ie la reali(area satisfac+iei su$or; &ona+ilor "rin acor&area resurselor a&ec%ate? asumarea manifest) a res"onsa$ilit)+ii6 5n situa+ia 5n care managerul 5nsu2i are "ro$leme. Managerilor &e "ersonal le sunt asociate %er$e care "ot caracteri(a succint munca 2i com"ortamentul lor: a antici"a6 a i&entifica @"oten+ialul su$or&ona+ilorA6 a alege @5n leg)tur) cu recrutareaA6 a "rimi @noii salaria+iA6 a a"recia @"erforman+aA6 a remunera6 a orienta6 a forma6 a anima 2i a comunica @Peretti6 20016 ". 1,A. Sinteti(>n&6 managerii &e "ersonal tre$uie s) 5ntruneasc) urm)toarele com"e; ten+e 2i a$ilit)+i @Schuler6 Nu$er6 1,,36 ". 15A: aA orientare strategic)6 &ar 2i &e afaceri6 5n m)sur) s) cunoasc) %aloarea resurselor in%estite 5n "ersonal 2i s);l "oat) "une 5n %aloare? $A "romotor al schim$)rii6 "e $a(a cunoa2terii ne%oilor &e &e(%oltare organi; (a+ional)? cA a$or&are "roacti%) "entru a "utea %alorifica o"rtunit)+ile strategice 2i ca"aci; tatea &e a ierarhi(a "riorit)+ile? &A 5n+elegerea 2i cunoa2terea oamenilor6 crearea unui climat &e afirmare a "oten+ialului uman6 ca"acitatea &e a organi(a lucrul 5n echi")? eA a$ilit)+i &e organi(are6 coor&onare6 comunicare 2i antrenare? fA ca"acitatea &e sinte() 2i e%aluare. -onE Sa&ler a chestionat un e2antion re"re(entati% &e &irectori &e resurse umane6 o$+in>n& r)s"unsuri interesante la 5ntre$area "ri%in& cea mai im"ortant) caracteris; tic) a managerilor &omeniului res"ecti% @Sa&ler6 1,,56 ". 16,A: X &intre ei au "us "e "rimul "lan cuno2tin+ele legate &e &omeniul &e acti%itate al com"aniei6 20X au fost &e ")rere c) im"ortante sunt cuno2tin+ele "rofesionale 2i ca"acitatea &e 5n+elegere a fenomenelor s"ecifice6 alte 20 &e "rocente au in&icat g>n&irea strate; gic) iar &iferen+a ">n) la 100X a%>n& alte o"+iuni. /9ist) as"ecte 2i "ractici li"site &e etic)6 "e care managerul &e resurse umane nu tre$uie s) le a"lice @Schuler6 Nu$er6 1,,36 ". 25A: angaB)ri "referen+iale6 "ro; mo%)ri6 e%alu)ri 2i sanc+ion)ri &iscriminatorii6 h)r+uire se9ual) 2i &iscriminare6 a$sen+a confi&en+ialit)+ii "ri%in& &atele "ersonale ale angaBa+ilor6 e%aluarea ne"rofe; sionist) a "erforman+elor "rofesionale etc.
77
21&1 2elegarea 3elegarea este <"rocesul &e atri$uire tem"orar) a unei sarcini6 5nso+it) &e autori; tatea 2i res"onsa$ilitatea coes"un()toare reali()rii ei6 a"ar+in>n& unui "ost &e mana; ger c)tre unul &in su$or&ona+ii s)i= @Rorlen+an6 1,,66 ". 2. A6 a&ic) a transmite unei "ersoane &re"tul &e a ac+iona ca re"re(entant al unui manager sau unei organi(a+ii6 "e tim" limitat6 cu organi(area sau reali(area unei lucr)ri. 3n aceast) ac+iune6 managerul 5l in%este2te "e su$or&onat cu autoritate * a&ic) 5i acor&) &re"tul &e a lua &eci(ii6 5i in&ic) miBloacele &e ac+iune 2i 5i "reci(ea() "ar; ticularit)+ile sarcinii atri$uite6 acor&>n&u;i li$ertate 5n &esf)2urarea ac+iunii. Pe &e alt) "arte6 "ersoana &elegat) 52i asum) res"onsa$ilitatea 5n&e"linirii sarcinii. 'elegarea re"re(int) o form) managerial) mo&ern)6 care &egre%ea() managerii &e res"onsa$ilitatea &irect) a re(ol%)rii unor "ro$leme concomitent cu im"licarea su$or&ona+ilor care "artici") acti% la luarea &eci(iilor6 care &e%in mai moti%a+i 5n acti%itatea lor 5n ca&rul organi(a+iei. Persoanele care au "reluat sarcini 2i care 2i;au asumat res"onsa$ilit)+i %or "utea "romo%a mai ra"i& la ni%elurile ierarhice su"e; rioare "entru c) au &o%e&it c) au ca"acitatea &e a gu%erna "rocese 2i &e a con&uce. Prin &elegare managerii $eneficia() &e tim" su"limentar "entru re(ol%area acti; %it)+ilor im"ortante 2i sunt eli$era+i &e rolul re(ol%)rii sarcinilor &e rutin)? "ro; ce&eul contri$uie la re&ucerea tim"ului &e a&o"tarea a &eci(iilor im"ortante. Managerii nu tre$uie s) 5ncre&in+e(e toate sarcinile lor altora 2i nu tre$uie s) e%ite s) acor&e 5ncre&ere su$or&ona+ilor lor. 9cordarea ncrederii este cel mai important factor motivator legat de procesul deleg`rii. 'elegarea sarcinilor 2i transferul autorit)+ii 2i res"onsa$ilit)+ii c)tre su$or&ona+i nu a$sol%) managerul &e r)s"un&ere6 acesta fiin& singurul res"onsa$il legal "entru re(ultatele o$+inute &e "ersoanele care au fost &elegate 2i care 2i;au asumat res"on; sa$ilit)+i. 'elegarea ca form) &e con&ucere este recoman&at) atunci c>n& managerul este "rea ocu"at6 atunci c>n& nu "oate acor&a suficient tim" "riorit)+ilor organi(a+iei6 c>n& &ore2te s) moti%e(e su$alternii altfel &ec>t "rin miBloace "ecuniare. 'elegarea este recoman&at) 2i 5n ca(urile 5n care su$or&ona+ii "ot re(ol%a mai $ine sarcinile care re%eneau &e &re"t managerului. 'elegarea este recoman&at) 5n ca(urile 5n care su$or&ona+ii sunt "reg)ti+i s) con&uc) acti%it)+i 2i s) ia &eci(ii6 "recum 2i atunci c>n& ra"ortul &intre ace2tia 2i manageri a fost consoli&at "e $a(a unor reali()ri ante; rioare. 'elegarea este recoman&a$il) numai "entru sarcini clar "reci(ate care au6 &ac) este "osi$il6 re(ultate "re%i(i$ile6 li"site &e incertitu&ine. !ei care fac &elegarea sunt o$liga+i s) in&ice resursele "e care su$or&ona+ii &elega+i le "ot utili(a6 s) sta$ileasc) termenele la care tre$uie finali(ate acti%it)+ile 2i s) sta$ileasc) regulile comunic)rii "e &urata "rocesului. 'elegarea se finali(a() "rintr;o e%aluare care "ermite mana; gerului 2i su$or&onatului s) trag) conclu(ii "ri%in& acest stil &e con&ucere &emo; crat "artici"ati%. 'u") ca(6 managerul monitori(ea() &esf)2urarea acti%it)+ii su"us)
7.
&eleg)rii? acesta "oate sta$ili m)suri &e 5n&rumare 2i &e control6 &ar este "refera$il ca &eci&entul &elegat s) ai$) o in&e"en&en+) relati%) "entru a nu se anula a%antaBele "e care &elegarea le "resu"une. 'ac) su$or&onatul nu se a$ate &e la reglement)rile sta$ilite atunci c>n& a "reluat res"onsa$ilitatea unei sarcini6 &ac) nu a &e")2it resursele alocate 2i nici termenele &e finali(are a sarcinilor6 atunci managerul nu are moti%e s) inter%in). 3n situa+ii &e cri()6 c>n& este %or$a &es"re sarcini cu caracter strategic sau &e acti%it)+i care "ot a%ea consecin+e maBore "entru organi(a+ie6 "recum 2i atunci c>n& su$or&ona+ii nu sunt com"eten+i6 nu este "ermis) &elegarea &e sarcini 2i transmi; terea &e res"onsa$ilit)+i. Cu este etic ca atunci c>n& se urm)re2te retrogra&area su$; or&onatului acesta s) fie &elegat6 ca instrument al moti%)rii negati%e6 "entru c) e2ecul "rocesului este a"roa"e sigur. 'elegarea &e autoritate "oate a%ea &ou) forme @Mihu+6 1,,.6 ". 1.7A: * &elegarea im"licit)6 care se sta$ile2te "rin 5n+elegerea nereglementat) 5n scris 5ntre con&uc)tor 2i su$or&onat? * &elegarea reglementat)6 care este e9"rimat) "rintr;un &ocument scris6 cunos; cut &e toate "ersoanele im"licate 5n acti%it)+ile &irecte 2i cone9e. Ioan Mihu+ 2i cola$oratorii au sta$ilit "rinci"iile care "ot asigura succesul &eleg)rii @1,,.6 ". 1.7A: * "rinci"iul e9ce"+iilor6 conform c)ruia managerul inter%ine 5n acti%itatea "e care a transmis;o su$alternilor numai 5n ca(uri &eose$ite? * "rinci"iul ni%elului &eci(iei6 conform c)ruia &elegarea &e com"eten+e &e la un ni%el &at c)tre un ni%el inferior "oate fi f)cut) numai &ac) la ni%elul inferior infor; ma+iile sunt "erce"ute corect 2i resursele sunt asigurate? * concor&an+a &intre ni%elul autorit)+ii &elegate 2i cel al res"onsa$ilit)+ii asu; mate? * "rinci"iul limitelor controlului6 care im"une ca efectuarea &eleg)rii autorit)+ii s) fie f)cut) numai ">n) la acele ni%eluri ierarhice la care este "osi$il) reali(area controlului 5n&e"linirii sarcinilor &elegate? * "rinci"iul unit)+ii &e con&ucere6 conform c)ruia su$or&onatul &elegat nu "oate a%ea ca 2ef &ec>t "e managerul care l;a &elegat cu autoritate. 0a ni%elul managerilor6 &elegarea im"lic) urm)toarele &ificult)+i @Mihu+6 1,,.6 ". 1..A: a"ari+ia sentimentului &e nesiguran+) 5n ca"acitatea su$or&ona+ilor &e a &uce la $un sf>r2it ceea ce 2i;au asumat? teama c)6 "rin &elegare6 "restigiul con&u; c)torilor se %a &iminua? teama c) nu %or fi corect 2i com"let informa+i asu"ra as"ectelor cele mai im"ortante ale acti%it)+ilor care au fost controlate &e su$or; &ona+i. 0a ni%elul su$or&ona+ilor care 2i;au asumat res"onsa$ilit)+i "ot s) a"ar)6 &e asemenea6 semne &e &isconfort @Mihu+6 1,,.6 ". 1..A: teama c) nu %or "utea fina; li(a sarcinile atri$uite6 nesiguran+a legat) &e &elegarea im"licit) @mai "u+in clar) 5n s"ecifica+iiA 2i ten&in+a &e su"rasolicitare. !u toate aceste incon%eniente6 &elegarea &e com"eten+e 2i asumarea &e res"on; sa$ilit)+i s;a &o%e&it a fi una &intre cele mai "erformante meto&e manageriale.
7,
-ermenul <5m"uternicire= a intrat &e cur>n& 5n management @ 1anual ! :azele managementului cultural 6 Programul <'imensiunea cultural) a &emocra+iei=6 8#,71;016 Ministerul !ulturii 8om>nia6 C#MISM16 7IM1C//!DM/6 ". .A. /l este o < direc]ie a managementului care ncuraBeaz` [i permite angaBa]ilor de la toate nivelurile s` ia decizii [i s` fie responsa ili pentru ac]iunile lor =. 4mputernicirea este mai mult o stare &e s"irit sau un mo& &e lucru6 foarte a"ro"iat) 2i legat) &e moti; %are. 1r "utea fi &escris) &re"t crearea unui ca&ru ce :i 5ncuraBea() "e angaBa+i s) se automoti%e(e. /9ist) mai multe elemente care con&uc la crearea unei for+e &e munc) 5m"uternicite. 'intre acestea "ot fi enumerate: * crearea unei atmosfere "o(iti%e &e lucru6 care s) se concentre(e "e rezolvarea pro lemelor 2i nu "e i&entificarea %ino%a+ilor? * &e(%oltarea unui s"irit 2i unei %i(iuni clare comune asu"ra &irec+iei &e urmat? * &e(%oltarea sentimentului &e 5ncre&ere 2i al sim+ului &e res"onsa$ilitate.
21)1 2ec * a /unc+ e esen+ al0 a conducer 2.7.1. Concepte !a"acitatea &e a "re%e&ea 5i 5ng)&uie omului s) re&uc) elementele;sur"ri() ale e%olu+iei situa+iei 2i s);2i "reg)teasc) &in tim" miBloacele &e ac+iune. 'e aceea6 efi; cacitatea ac+iunilor omului &e"in&e 5n mare m)sur) &e calitate "re%i(iunilor sale. Pre%i(iunea re(ultatelor &iferitelor ac+iuni "osi$ile 2i alegerea unei anumite &irec+ii &e ac+iune re"re(int) esen+a actului &e &eci(ie6 unul &intre cele mai im"ortante semne care atest) autenticitatea com"ortamentului uman. !onform lui Jaleriu !eau2u "rin &eci(ie se 5n+elege orice mo&ificare &e com; "ortament care6 &ecurg>n& &intr;o tre$uin+)6 este &eclan2at) &u") un "roces &e e%a; luare 5n %e&erea reali()rii unui o$iect "refigurat @!eau2u6 1,726 ". 35A. !a fenomen "sihologic com"le96 &eci(ia are o natur) &u$l): "e &e o "arte re; "re(int) un fenomen psi'ologic individual @&eci(ii in&i%i&ualeA 2i6 "e &e alt) "arte6 un fenomen psi'o$social @&eci(ii colecti%eA. 3n "rimul ca(6 5n centrul "ro$lematicii &eci(iei st) in&i%i&ul 2i tre$uin+ele sale "sihologice6 &eci(ia a")r>n& ca "ro&us al acti%it)+ii cogniti%e in&i%i&uale6 &etermi; nat) &e coinci&en+a sau concomiten+a ac+iunii asu"ra in&i%i&ului a unor categorii multi"le &e factori @&e natur) strict in&i%i&ual)6 su$iecti%)6 &ar 2i o$iecti%) sau orga; ni(a+ional)A. 'eci(iile in&i%i&uale sunt str>ns legate &e tr)s)turile &e "ersonalitate ale fiec)rui in&i%i& care nu numai c) :l orientea() "e om s"re un anumit ti" &e com; "ortament &eci(ional6 &ar 52i "une am"renta asu"ra acestuia. !unosc>n& tr)s)turile &e "ersonalitate "utem "re%e&ea com"ortamentul &eci(ional. 3n cel &e;al &oilea ca( @&eci(ii colecti%eA6 5n centrul "ro$lematicii &eci(iei st) gru"ul6 colecti%ul uman6 necesit)+ile comune ale gru"ului care tre$uie satisf)cute "rin interme&iul &eci(iei. 'eci(ia a"are ca o e9"resie a interac+iunii mai multor "er; soane6 a ra"ort)rii lor 5n "lan afecti% sau comunica+ional6 toate fiin& interesate 5n
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page .0
.0
aceea2i m)sur) &e soarta 5ntregului gru". 0a sta$ilirea &eci(iei o"time6 finale6 fiecare 52i a&uce contri$u+ia? 5ns)6 5n e9"resia sa ultim)6 &eci(ia nu mai "oate fi re&us) la nici una &intre contri$u+iile in&i%i&uale. <a nu este doar o nsumare mecanic` a de$ ciziilor individuale, par]iale, ci o sintez` [i o generalizare a lor, un produs in$ terac]ional cu poten]e [i valen]e noi, deose it de importante @Rlate6 1,.16 ". 22 A. Ste%e !ooMe a"recia() c) < nu putem avea n centrul aten]iei pro lematica deciziei [i a transpunerii ei n ac]iune f`r` a lua n calcul dimensiunile persona$ lit`]ii =@!ooMe6 SlacM6 1,,16 ". 232A. Pri%it) &in "ers"ecti%a "siho;social)6 &eci(ia se 5nscrie 5n "ro$lematica gru"ului6 a organi(a+iei 2i %i(ea() necesit)+ile comune ce tre$uie satisf)cute "rin interme&iul &eci(iei. 'eci(ia a"are ca e9"resie a interac+iunii mai multor "ersoane6 a ra"ort)rii lor 5n "lan afecti% 2i comunica+ional. 4n esen]`, a conduce nseamn` a lua decizii . #rice acti%itate a unui con&uc)tor6 ca 2i toate func+iile s"ecifice "rocesului &e con&ucere @"lanificare6 organi(are6 coor; &onare6 antrenare6 controlA im"lic) necesitatea &e a lua &eci(ii. Lnstrumentele cu care opereaz` managerii sunt deciziile . 1t>t succesul sau e2ecul acti%it)+ii &e con&ucere6 c>t 2i performan]ele unui con; &uc)tor &e"in& 5n cea mai mare m)sur) &e calitatea &eci(iilor luate 2i6 ca atare6 sunt anali(ate 5n ra"ort cu ca"acitatea &eci&entului &e a lua &eci(ii eficiente. Iar ca"aci; tatea unui con&uc)tor &e a lua &eci(ii tre$uie 5n+eleas) 5ntr;un conte9t mai larg6 care %i(ea() ra]ionalitatea "rocesului &e luare a &eci(iei. -oate acestea6 asociate cu &eose$ita com"le9itate a %ie+ii mo&erne6 cu sistemul accelerat &e &e(%oltare a cunoa2terii 2i tehnologiilor informa+ionale6 "recum 2i cu "roliferarea 2i ra&icali(area schim$)rilor sociale6 im"lic) necesitatea consi&er)rii "rocesului &eci(ional ca un "roces ra+ional 2i nu &e"en&ent e9clusi% &e ca"acit)+ile "ersonale ale unui con; &uc)tor. 3n general6 se consi&er) c) un proces decizional este ra]ional dac`, utilizAnd o analiz` logic` a cuno[tin]elor relevante, aBunge la selectarea deciziei celei mai une @Ramfir6 1,,06 ". 16A. 3n o"inia lui F. 1. !onger @1,,.A6 un nou curent "ri%in& luarea &eci(iei mana; geriale tin&e s) cu"rin&) tot mai multe organi(a+ii: meto&a con%ingerii6 a "ersuasi; unii. 12a cum s;a ar)tat6 "entru a fi con%ing)tor6 un manager tre$uie s) fie cre&i$il6 &emn &e 5ncre&erea altora 2i tre$uie s) &o%e&easc) c) are o "utere &e Bu&ecat) real). Managerul tre$uie s) fie ca"a$il &e a con%inge interlocutorii c) organi(a+ia e9ist) "rin ei 2i "entru ei6 c) organi(a+ia 2i angaBa+ii au o$iecti%e comune. Managerul tre; $uie s) fie ca"a$il s) se a&rese(e cola$oratorilor &irect6 < pe lim a lor =6 s) ai$) un &iscurs sim"lu6 logic 2i con%ing)tor. 0uarea &eci(iei &e c)tre gru" re"re(int)6 5n momentul &e fa+)6 o ru"tur) fa+) &e stilul &e management autoritar care se mai ")strea() totu2i 5n ,0X &in organi(a+iile "erformante. !u toate acestea6 stilul managerial "rin "ersuasiune se %a e9tin&e6 "en; tru c) tinerii a$sol%en+i ai %remii nu mai acce"t) $irocra+ia6 sistemele "irami&ale rigi&e6 5ncetineala 5n comunicare6 stocarea informa+iei &oar la ni%elul
.1
con&uc)torilor. !om"ararea mo&elelor manageriale men+ionate este "re(entat) 5n -a$elul 2.5. /ta"ele managementului "rin "ersuasiune sunt: aA construirea cre&i$ilit)+ii con&uc)torilor 2i cre2terea ca"acit)+ii lor &e con%in; gere? $A a&a"tarea &eci(iilor con&uc)torilor la ne%oile 2i la as"ira+iile cola$oratorilor? cA argumentarea temeinic) a &emersurilor con&uc)torilor 2i utili(area meto&elor "ersuasi%e "entru moti%area 2i antrenarea cola$oratorilor? &A inserarea unei &imensiuni umane 5n ac+iunile ini+iate &e con&uc)tori.
-a$elul 2.5.
Managementul autor tar * "uterea @autoritateaA este atri$utul con; &uc)torilor? * organi(a+ia este "irami&al)? * nu e9ist) cola$oratori ci &oar su$or&ona+i? * miBlocul cel mai $un &e a con&uce su$or; &ona+ii este &e a le &a or&ine? * se "oate a%ansa ierarhic6 "rin atitu&inea o$e&ient) fa+) &e su"eriori? * ni%elul <n= res"ect) f)r) &iscu+ii or&inele "rimite &e la ni%elul <n [ 1=. Managementul #r n #ersuas une * "uterea @autoritateaA se &o$>n&esc 5n m)sura 5n care con&uc)torii &o%e&esc a"titu&ini &e li&er? * organi(a+ia este un sistem? * nu e9ist) su$or&ona+i6 ci &oar cola$oratori? * cel mai $un miBloc &e con&ucere este &e con%inge cola$oratorii &e necesitatea atingerii unor o$iecti%e comune? * se "oate a%ansa ierarhic6 "rin &o%a&a c) "ersoana 5n cau() are "utere &e con%ingere? * ni%elul <n= are &re"tul s) "un) 5n &iscu+ie or&inele &ate &e la ni%elul <n [ 1=.
2.7.2. .ipuri de decizii 3n lucr)rile &e s"ecialitate sunt men+ionate numeroase ti"uri &e &eci(ie6 clasifi; carea reali(>n&u;se 5n func+ie &e mai multe criterii. Im"ortan+a acestor clasific)ri re(i&)6 mai ales6 :n e%i&en+ierea im"lica+iilor &e or&in "siho;social 2i organi(a+ional care "ot antrena mo&ific)ri im"ortante la ni%elurile gru"urilor umane6 afect>n& interac+iunea uman) 5n &i%ersele "lanuri func+ionale @"erce"ti%6 comunica+ional6 afecti% etcA. 'in aceast) "ers"ecti%) &eci(ia a"are ca fiin& un reglator al com"orta; mentului uman gru"al @Rlate6 1,.16 ". 226A. 8e&)m 5n -a$elul 2.6. "rinci"alele criterii &e clasificare 2i ti"urile &e &eci(ii cores"un()toare. 1ceste criterii nu sunt se"arate6 &iferitele ti"uri &e &eci(ii care cores"un& unui criteriu corel>n&u;se 5ntr;un anumit fel cu &eci(iile a"ar+in>n& celorlalte criterii. 8eferin&u;ne la criteriul ni%elului ierarhic "utem reface clasificarea6 &u") cum urmea(): &eci(iile la ni%elurile ierarhice su"erioare sunt &eci(ii strategice 2i ne"ro; gramate @nestructurateA6 5n tim" ce &eci(iile la ni%elurile ierarhice inferioare sunt &eci(ii tactice6 o"era+ionale sau &e corec+ie.
.2
-a$elul 2.6.
CRIT.RIUL TIPUL 2. 2.CI@I. Ci%elul ierarhic a. &eci(ii la ni%elurile ierarhice su"erioare @&e con&ucereA $. &eci(ii la ni%elurile ierarhice inferioare @a&ministrati%e 2i &e e9ecu+ieA Hra&ul &e angaBare a elementelor sistemului 2i "er"ecti%a &e ac+iune a. &eci(ii strategice $. &eci(ii tactice c. &eci(ii o"era+ionale &. &eci(ii &e corec+ie Mo&alitatea &e luare a &eci(iei a. &eci(ii "rogramate @structurateA $. &eci(ii ne"rogramate @nestructurateA c. &eci(ii semi"rogramate !on&i+iile 5n care se iau &eci(iile a. &eci(ii 5n con&i+ii &e certitu&ine $. &eci(ii 5n con&i+ii &e incertitu&ine c. &eci(ii 5n con&i+ii &e risc Mo&alitatea &e alegere a. &eci(ii ra+ionale $. &eci(ii afecti%e Catura &eci(iei a. &eci(ii in&i%i&uale $. &eci(ii colecti%e @&eci(ii luate 5n gru"A
DECIZII STRATEGICE DECIZII NESTRUCTURATE 3ecizii luate cel mai adesea la nivelurile ierar'ice superioare DECIZII OPERA}IONALE DECIZII STRUCTURATE 3ecizii luate cel mai adesea la nivelurile ierar'ice inferioare
'eci(iile strategice sunt &eci(ii creati%e @2i nu &e rutin)6 ca cele tacticeA6 cu referire la ca"acitatea &e a &esco"eri6 formula 2i anali(a o "ro$lem) "entru a g)si cea mai $un) solu+ie &e re(ol%are a ei6 res"ecti% cel mai $un curs &e ac+iune "entru im"lementarea ei. Cecesitatea confrunt)rii cu astfel &e &eci(ii cre2te "e m)sura 5naint)rii s"re %>rful ierarhiei &e con&ucere. !aracteristica "rinci"al) a &eci(iilor strategice6 in&iferent &e im"ortan+a sau com; "le9itatea lor6 este aceea c) ele nu tre$uie luate nicio&at) "rin sim"la re(ol%are a unei "ro$leme @"rin 5ncercarea &e a &esco"eri r)s"unsul corect la o 5ntre$areA. Sarcina cea mai &ificil) a con&uc)torilor care iau &eci(ii strategice este aceea de a formula n mod adecvat ntre area [i nu r`spunsul @Jl)sceanu Mihaela6 1,,36 ". 23 A. # alt) ti"ologie a &eci(iilor "oate fi sta$ilit) 5n func+ie &e criteriile persoanei @in; &i%i&uluiA 2i particip`rii la &eci(ie @-a$elul 2.7.A. Sco"ul in%oc)rii acestor criterii re(i&) 5n sta$ilirea situa+iilor 5n care o &eci(ie este &e natur) in&i%i&ual) sau colecti%).
.3
-a$elul 2.7.
CRIT.RIUL 2.CI@I. IN2I7I2UAL< 2.CI@I. COL.CTI7< Persoana &eci(ia este luat) &e o &eci(ia este luat) &e mai multe singur) "ersoan) "ersoane Partici"area &eci(ia este ela$orat) 2i &eci(ia este ela$orat) "rin la &eci(ie 5n func+ie luat) la ni%elurile ierarhice contri$u+ia tuturor ni%elurilor &e ni%elul ierarhic su"erioare ierarhice
Se "une6 5n mo& firesc6 5ntre$area: !are ti" &e &eci(ie este mai $un)4 1cest lucru &e"in&e &e situa]ie 6 &e s"ecificul ei: aA sunt situa+ii 5n care este mai $ine ca &eci(iile s) fie luate 5n colecti% @este ca(ul "ro$lemelor com"le9e6 nestructurate6 care nu au o solu+ie care "oate fi g)sit) "rintr;un algoritm logic? 5n aceast) situa+ie g>n&irea colecti%) este mai eficace &ec>t cea in&i%i&ual)6 gru"ul "ut>n& a&uce 5n &iscu+ie o cantitate mai mare &e informa+ii rele%ante6 elimin>n&u;se6 astfel6 unele estim)ri eronate? $A 5n alte situa+ii6 este mai in&icat ca &eci(iile s) fie luate 5n mo& in&i%i&ual @ca(ul "ro$lemelor mai sim"le6 structurate6 cu o singur) solu+ie6 "rin a"licarea unui algoritm logicA. Se im"une 5nc) o "reci(are: "e fon&ul unor &eci(ii &e ti" colecti%6 orice act &e con&ucere im"lic) o mul+ime &e &eci(ii in&i%i&uale. Pro$lema este &e a &istinge corect 5ntre con&i+iile 5n care &eci(iile tre$uie su"use unor &e($ateri colecti%e 2i &eci(iile care tre$uie luate 5n mo& in&i%i&ual. /ste "refera$il ca &eci(iile colecti%e s) se refere la acti%itatea colecti%)6 iar cele in&i%i&uale la acti%itatea in&i%i&ual). 1ceasta nu este o regul) a$solut)6 &ar "are a fi Bustificat) 5n cele mai multe ca(uri. Psihologia social) 2i organi(a+ional) este interesat) 5n aceea2i m)sur) &e am$ele categorii &e &eci(ii6 5ns) &iferen+iat. 'e "rima categorie @&eci(ii in&i%i&ualeA se interesea() 5n m)sura 5n care aceasta a"are ca re(ultat al ac+iunii asu"ra in&i%i&ului a unor %aria$ile organi(a+ionale ce con&uc s"re o &eci(ie in&i%i&ual). 'e cea &e;a &oua categorie @&eci(ii colecti%eA este interesat) 5n 2i mai mare m)sur) &eoarece &eci(iile colecti%e au o e9tensiune mai mare6 sunt &e regul) mai "uternice6 mai greu &e (&runcinat 2i toto&at) mult mai eficace6 mai ales atunci c>n& sunt corecte. 'e asemenea6 ele sunt mult mai intim legate &e "ro$lema "artici")rii6 &>n& sentimen; tul contri$u+iei &in "lin a celor care le iau6 chiar &ac) a"ortul lor afecti% la &efini; ti%area &eci(iei a fost relati% mic sau chiar nul. C. Maier6 5ntr;un stu&iu &e&icat ca"acit)+ii gru"ului &e re(ol%are a "ro$lemei6 ar)ta c) o compara]ie ntre avantaBele grupului [i ale individului n rezolvarea pro$ lemei depinde de natura pro lemei scopul ce tre uie realizat %solu]ie de nalt` cali$ tate, solu]ie cu un grad nalt de acceptare, comunicare eficient` [i ntelegerea so$ lu]iei, inova]ie, o solu]ie ce tre uie rapid g`sit`, [i capacitatea conduc`torului discu]iei @Jl)sceanu Mihaela6 1,,36 ". 262A.
2.7.2. 3ecizia de grup !ercet)rile au &emonstrat su"erioritatea &eci(iilor colecti%e fa+) &e cele in&i%i&; uale. !u "ri%ire la avantaBele gru"ului 5n re(ol%area "ro$lemelor &eci(ionale sunt in%ocate &e regul) urm)toarele as"ecte: * 5n gru" e9ist) "osi$ilitatea ca num)rul %ariantelor &eci(ionale s) fie mai mare6 &at fiin& num)rul mai mare al mem$rilor com"onen+i? * "oten+ialul creator al gru"ului este mai mare &ec>t cel al in&i%i&ului6 ceea ce "ermite solu+iilor &eci(ionale s) fie calitati% su"erioare celor ale in&i%i(ilor lua+i se"arat. 3n gru"6 "rin schim$ &e o"inii6 se "ot &e")2i mai u2or ti"arele intrate 5n rutin) aBung>n&u;se la solu+ii noi. Pentru cre2terea creati%it)+ii g>n&irii 2i a calit)+ii &eci(iei colecti%e sunt utili(ate mai multe meto&e 2i tehnici @$rainstorming;ul6 meto&a 'el"hi6 tehnica Hor&on6 "romo%area contro%ersei etcA. Hru"ul utili(ea() o cantitate mai mare &e informa+ii 2i cuno2tin+e. 7iecare "ar; tici"ant &e+ine unele cuno2tin+e "e care nu le &e+in ceilal+i. !umularea acestor cuno2tin+e ofer) o $a() informa+ional) mult mai larg) "entru &eci(ie &ec>t cea e9is; tent) 5n ca&rul &eci(iei in&i%i&uale. Sunt luate 5n consi&era+ie mai multe %ariante6 sunt e9aminate mai multe consecin+e "osi$ile 5n leg)tur) cu fiecare %ariant) 5n "arte. 1stfel6 este asigurat) o mai mare "ro$a$ilitate &e a g)si o solu+ie su"erioar) &in "unct &e %e&ere calitati%. 3n "ro$leme com"le9e6 caracteri(ate "rintr;un gra& ri&icat &e incertitu&ine6 estim)rile "ro&use &e c)tre gru" sunt mai a"ro"riate &e estimarea corect) &ec>t cele "ro&use &e fiecare in&i%i& 5n "arte. 'eci(ia colecti%) generea() un gra& mai ri&icat &e consens 5n ra"ort cu &eci(ia in&i%i&ual)6 &ar acest lucru se 5nt>m"l) mai ales 5n gru"urile mari? 5n gru"urile mici acest as"ect tre$uie %erificat. 3n estimarea calit)+ii unei &eci(ii este necesar a se lua 5n consi&era+ie 2i gra&ul &e consens "e care ea 5l creea(). -oate cercet)rile au "us 5n e%i&en+) fa"tul c) dezacordul loc'eaz` decizia 6 5n tim" ce consensul are efect facilitator . 3n "lus6 &e(acor&ul generea() tensiuni6 conflicte6 o stare &e s"irit nega; ti%) 5n gru". Hru"ul6 &atorit) mecanismelor sale interac+ionale6 &is"une &e "osi$ilit)+i &e reglare 2i com"ensare mult mai mari &ec>t in&i%i(ii. Su$liniin& su"erioritatea &eci(iilor colecti%e fa+) &e cele in&i%i&uale6 nu tre$uie s) "ier&em &in %e&ere fa"tul c) &eci(iile colecti%e au 2i o serie &e dezavantaBe 6 "rin; tre care cele mai im"ortante sunt "re(entate mai Bos. :locarea deciziei . Sunt ca(uri 5n care &iscu+ia nu a reu2it s) a"ro"ie o"iniile &iferite e9istente 5n colecti%6 ca( 5n care o &eci(ie comun) "oate fi luat) cu greu sau nu "oate fi luat) &eloc. !a urmare a intr)rii 5n func+iune a unor mecanisme "si; hosociale @mentalit)+i6 "reBu&ec)+i6 imita+ie sau contagiune6 ilu(ii ale "erce"+iei sociale etcA "rocesul &eci(ional "oate fi $locat. 'e aceea6 5n ca&rul o"timi()rii "ro; cesului &eci(ional6 tre$uie a%ute 5n %e&ere aceste "rocese interac+ionale.
Manageri 2i lea&ershi"l
.5
Consumul e#cesiv de timp . Dneori &iscu+iile &e gru" consum) mult tim"6 &atorit) &i%aga+iilor 2i insisten+elor e9cesi%e "entru sus+inerea "ro"riului "unct &e %e&ere. .ensiunile [i conflictele generate &e "unctele &e %e&ere &iferite sunt ")gu$itoare. Compromisurile . Se "oate acce"ta o solu+ie nu "entru c) este consi&erat) a fi mai $un)6 ci "entru c) 5m"ac) "uncte &e %e&ere &iferite. 3iferen]ele de opinii e9"rimate fac s) trans"ar) a&esea interese 2i atitu&ini "er; sonale care &uc la sc)&erea calit)+ii &eci(iei. 2.7.7. <tapele procesului decizional Pentru a 5n+elege com"ortamentul &eci(ional6 ne %om referi la "rinci"alele ele; mente 2i eta"e "e care le im"lic) "rocesul &e luare a &eci(iei. #rice "roces &eci(ional "resu"une "atru elemente esen+iale: 1. &eci&entul @"ersoana sau gru"ulA? 2. "ro$lema &e re(ol%at? 3. solu+ia la res"ecti%a "ro$lem) care urmea() a fi i&entificat) 2i a&o"tat) "rin &eci(ie? . acti%itatea &e a&o"tare a res"ecti%ei &eci(ii. Su$ ra"ort "siho;social6 &eci(ia im"lic) atingerea mai multor eta"e. Succesiunea lor corect) 2i riguroas) asigur)6 5n final6 eficien+a &eci(iei. Momentul &eci(iei este o sinte() a tuturor as"ectelor anterioare6 "urt>n& 5n mare m)sur) "ecetea lor. Mai mult6 momentul &eci(iei %a &eclan2a un "roces ulterior tocmai 5n func+ie &e felul 5n care s;au concreti(at 5n el cuceririle eta"elor anterioare. 3n mersul firesc al "rocesului &eci(ional se &isting urm)toarele fa(e esen+iale6 fiecare &intre acestea necesit>n& "arcurgerea unor "a2i: 1. !u referire la "ro$lema &e re(ol%at: definirea pro lemei, analizarea pro lemei ? 2. !u referire la solu+ie: formularea solu]iilor alternative, evaluarea solu]iilor alternative ? 3. !u referire la solu+ie: alegerea celei mai une alternative %decizia, ? . !u referire la acti%itatea &e a"licare a res"ecti%ei &eci(ii: implementarea deciziei cu privire la cursul de ac]iune ce tre uie urmat. Primele &ou) fa(e "ot fi consi&erate predecizionale 6 a treia decizional` 6 iar ulti; ma postdecizional` @7igura 2.6.A. 3efinirea pro lemei re"re(int) unul &intre cele mai im"ortante as"ecte legate &e actul &eci(iei. #rice "roces &eci(ional "orne2te &e la 5ntre$area: !e "ro$lem) tre; $uie re(ol%at)4 'e mo&ul 5n care este &efinit) "ro$lema &e re(ol%at &e"in&e 5ntre; gul "roces &eci(ional6 calitatea &eci(iei ce urmea() a fi luat). Pa2ii care tre$uie "arcur2i 5n definirea pro lemei sunt urm)torii: aA &esco"erirea elementelor cu a&e%)rat im"ortante sau rele%ante "entru "ro$le; ma &e re(ol%at @i&entificarea "ro$lemei realeA? $A &eterminarea con&i+iilor "ermisi%e/restricti%e "entru solu+ionarea ei.
.6
A1 .TAPA PR.2.CI@IONAL<
a. 7ormularea "ro$lemei @&efinireaA $. 1nali(area "ro$lemei c. 7ormularea solu+iilor alternati%e &. /%aluarea solu+iilor alternati%e
51 .TAPA 2.CI@IONAL< C1 .TAPA POST2.CI@IONAL<
e. 1legerea solu+iei @&eci(iaA f. Im"lementarea &eci(iei @ac+iuneaA
6igura 2.6. 1&o"tarea &eci(iei @a"u& Ramfir6 1,,06 ". 1.A
'eci&entul tre$uie s) se centre(e asu"ra cauzelor "ro$lemei &e re(ol%at 2i nu "e sim"tomele ei. 'ac) se %a lua o &eci(ie "e $a(a unei &iagno(e sim"tomatice6 2i nu "rin &esco"erirea 2i &efinirea "ro$lemei reale6 &eci(ia agreat) ar "utea 5m$un)t)+i o situa+ie 5n cel mai $un ca(6 &ar nu ar "utea s) re(ol%e "ro$lema real). I&entificarea sau &eterminarea con&i+iilor necesare solu+ion)rii "ro$lemei 5nseamn) a sta$ili acti%it)+ile necesare "entru reali(area o$iecti%elor "ro"use6 &ar im"lic) 2i consi&erarea restric]iilor in&use &e o anumit) solu+ie @"osi$ilit)+i finan; ciare6 "olitica &e "ersonal etcA. 1ceste restric+ii &e2i teoretic ar ")rea %ia$ile6 &in "unct &e %e&ere "ractic6 "rin im"lementarea lor6 nu ar con&uce la re(ultatele a2te"; tate. 1 sta$ili restric+iile unei situa+ii "resu"une &e fa"t a &eci&e ce nu tre uie f`cut 2i nu ce tre uie f`cut 6 a elimina &intru 5nce"ut alternati%ele inacce"ta$ile &in "er; s"ecti%a im"lement)rii lor. 9nalizarea pro lemei . #&at) ce "ro$lema a fost &efinit)6 urmea() anali(area ei6 res"ecti% clasificarea ei 2i colectare &atelor. Im"ortan+a clasific`rii pro lemei &eri%) &in cerin+a im"lement)rii &eci(iei6 &eci &in necesitatea &e a o transforma 5n ac+iune efecti%). Iar "entru a s"ecifica autori; tatea 2i res"onsa$ilitatea asociate &iferitelor ti"uri &e &eci(ii ce tre$uie luate este necesar s) se 2tie e9act cine tre$uie s) ia &eci(ia6 cine tre$uie s) fie consultat 5n ela$orarea ei 2i6 toto&at)6 cine tre$uie informat cu "ri%ire la &eci(ia luat). Prin urmare6 clasificarea "ro$lemei %i(ea() mo&ul esen+ial &e solu+ionare a acesteia "rin &eci(ie. Peter 'rucMer "ro"une "atru criterii &e clasificare6 5n func+ie &e ti"ul 2i caracteristicile &eci(iilor ce tre$uie luate6 5n sco"ul &e a "roteBa calitatea "rocesului &eci(ional6 im"licit anali(area "ro$lemei. 8e&)m6 5n cele ce urmea()6 cele "atru criterii &e clasificare: 1. im"actul &eci(iei asu"ra %iitorului organi(a+iei? 2. im"actul &eci(iei asu"ra func+iilor sau asu"ra unit)+ilor organi(a+iei? 3. num)rul factorilor calitati%i afecta+i &e o &eci(ie @"rinci"ii &e $a() ale con; &uitei6 %alori etice6 cre&in+e sociale sau "olitice 2i6 cel mai im"ortant6 fiin+ele umaneA?
.7
. "erio&icitatea sau unitatea &eci(iei. O ]inerea datelor se refer) la necesitatea &e a colecta informa+ii sigure 2i cu un gra& crescut &e rele%an+) "entru e9"licarea 2i clarificarea situa+iei. Se &eci&e asu"ra %olumului 2i calit)+ii informa+iilor necesare "entru luarea &eci(iei6 asu"ra rele%an+ei 2i %ali&it)+ii &atelor &is"oni$ile 2i asu"ra surselor &in care se %or o$+ine. Sarcina cea mai &ificil) const) 5ns)6 nu at>t 5n colectarea &atelor sau informa+iilor c>t 5n e9ami; narea 2i inter"retarea lor. 1ici se im"une o "reci(are. !ele mai multe &eci(ii se $a(ea() "e o cunoa2tere incom"let)6 fie &atorit) im"osi$ilit)+ii &e a o$+ine informa+ia6 fie &in "ricina cos; turilor "rea mari im"licate &e o$+inerea ei6 fie 5n leg)tur) cu ca"acit)+ile limitate ale &eci&entului &e a integra chiar 2i informa+iile &e care &is"une. /ste %or$a &e ceea ce numim incertitudine cognitiv` a &eci&entului. !)t)lin Ramfir &efine2te incertitu&inea cogniti%) cu referire la incompletitudinea [i fragilitatea cuno[tin]elor relevante n raport cu un proces decizional specificat @Ramfir6 1,,06 ". 3,A. 'ac) incom"letitu&inea cuno2tin+elor rele%ante se refer) la cantitatea acestora6 fragilitatea se refer) la calitatea lor? chiar 2i atunci c>n& &eci&entul "ose&) toate cuno2tin+ele 2i informa+iile rele%ante6 el "oate "re(enta un gra& ri&icat &e incertitu; &ine 5n ceea ce "ri%e2te calitatea lor "entru c) el nu 2tie cu e9actitate c>t &e $une sunt cuno2tin+ele 2i informa+iile &e care &is"une. Pentru a lua o &eci(ie %ali&) se im"un &ou) cerin+e: aA &eci&entul s) fie con2tient &e "recaritatea informa+iilor 2i a cuno2tin+elor &is"oni$ile? el %a tre$ui s) recurg) la "resu"uneri 2i a"ro9im)ri6 ceea ce 5nseamn) c) &eci(ia nu este infaili$il) fiin& su"us) unor corec+ii "ermanente? $A &eci&entul s) 2tie m)car ce informa+ii 5i li"sesc sau care este (ona cu o incer; titu&ine mai mare6 astfel 5nc>t s) fie con2tient &e riscul "e care 5l im"lic) &eci(ia6 ca 2i &e gra&ul &e "reci(ie 2i riguro(itate ce "oate fi a2te"tat "rin im"lementarea &eci(iei. 6ormularea solu]iilor alternative . 'u") ce "ro$lema a fost corect &efinit) 2i ana; li(at)6 &eci&entul %a tre$ui s) i&entifice solu+iile alternati%e. Cecesitatea formul)rii mai multor alternati%e re"re(int) o "remis) im"ortant) "entru calitatea &eci(iei ce %a fi luat). 1ceasta 5ntruc>t ignorarea tuturor %ariantelor "osi$ile %a con&uce la limitarea sau restr>ngerea c>m"ului &e ac+iune. I&entificarea solu+iilor alternati%e nu re"re(int) nea")rat 2i garan+ia &eci(iilor corecte. /ste &e "resu"us 5ns)6 c) e9aminarea unui e%antai mai larg &e alternati%e "osi$ile %a 5m"ie&ica cel "u+in luarea unei &eci(ii gre2ite tocmai &atorit) anali()rii mai multor solu+ii. 3n aceast) fa() &eci&entul se "oate $a(a fie "e "ro"ria e9"erien+)6 fie "e e9"e; rien+a altora. 'ar aceast) a$or&are nu este 2i suficient). !om"le9itatea 2i &inamica "ro$lemelor actuale este at>t &e mare 5nc>t a"roa"e nici o &eci(ie nou) nu "oate fi luat) numai "e $a(a e9"erien+ei trecute. Mai mult6 "remisa cea mai im"ortant) "en; tru calitatea &eci(iei 5n aceast) fa() se refer) la creativitatea &eci&entului6 la ca"a; citatea lui &e a e9"lora 2i imagina solu+ii care &e")2esc ca&rul e9"erien+ei.
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ..
..
Peter 'rucMer afirma c) solu]iile alternative sunt singurul nostru instrument de a mo iliza [i educa imagina]ia- este uimitor cAt de mult poate percepe o persoan` prin educarea sistematic` a imagina]iei @Jl)sceanu Mihaela6 1,,36 ". 1 0A. !u alte cu%inte6 imagina+ia "oate fi e&ucat) 2i &isci"linat)6 una &intre meto&e fiin& aceea &e a c)uta 2i ela$ora mai multe solu+ii alternati%e "entru o "ro$lem) @$rainstorming;ul6 sinectica6 <tehnica 635= etc.A. <valuarea solu]iilor alternative . Pro$lema e%alu)rii se "une in&iferent &ac) este %or$a &e o singur) solu+ie sau &e mai multe6 5ntruc>t &eci&entul %a tre$ui s) cAnt`$ reasc` a%antaBele 2i &e(a%antaBele fiec)rui curs &e ac+iune6 res"ecti% s);i &etermine consecin+ele sau mo&ul 5n care %a contri$ui la o$+inerea unei solu+ii o"time. !onsi&erarea a%antaBelor 2i &e(a%antaBelor fiec)rei alternati%e este e9trem &e im"or; tant) &in "ers"ecti%a im"lement)rii ei. 'e aceea6 este necesar) antici"area e%en; tualelor &ificult)+i sau &eficien+e "e care le im"lic) o alternati%) sau alta. Pentru a g)si solu+ia cea mai $un)6 &eci&entul tre$uia s) ai$) 5n %e&ere urm)toarele as"ecte cu "ri%ire la fiecare alternati%): * &ac) solu+ia %a elimina rea"ari+ia con&i+iilor care au &eterminat necesitatea schim$)rii? * &ac) ea are 5n %e&ere restric+iile im"use unei solu+ii 5n fa(a &efinirii "ro$le; mei? * im"actul ei &in "unct &e %e&ere al "ro$lemelor consi&erate 5n fa(a &e anali(are a "ro$lemei? * ce alte $eneficii s"ecifice s;ar "utea o$+ine "rin a"licarea ei. 9legerea solu]iei %decizia,. Pe $a(a e%alu)rii alternati%elor &is"oni$ile6 &eci&entul %a tre$ui s) aleag) solu+ia &es"re care se cre&e c) %a contri$ui cel mai eficient la re(ol%area "ro$lemei. 1legerea se %a face "e $a(a criteriilor "re(entate 5n -a$elul 2... Lmplementarea deciziei . 1ccentul se mut) &e la &eci&ent la "ersoanele care o %or "une 5n "ractic). 1cestea %or transforma &eci(ia 5n ac+iune sau solu+ia 5n realitate. 'e mo&ul 5n care este :n+eleas) 2i acce"tat) &eci(ia %a &e"in&e calitatea "rocesului &eci(ional. 8olul &eci&entului nu s;a sf>r2it 5ns) 5n acest moment. Pentru ca &eci(ia s) "oat) fi efecti% reali(at) este necesar ca &eci&entul s) &e(%olte un plan de implementare a sa6 5n care s) fie s"ecificate urm)toarele as"ecte: "roce&urile s"ecifice &e ac+iune6 res"onsa$ilitatea "ersoanelor im"licate6 mo&alit)+ile &e comunicare a &eci(iei6 strategiile &e moti%are a oamenilor afecta+i &e &eci(ie etc. Pro$lema comunic)rii &eci(iei 2i a "lanului &e ac+iune :n %e&erea a"lic)rii ei re"re(int) con&i+iile esen+iale ale im"lement)rii eficiente a &eci(iei. 1ceasta6 5ntru; c>t transformarea unei solu+ii &e re(ol%are a "ro$lemei 5n ac+iune "ro"riu;(is) im"lic) necesitatea ca oamenii s) 5n+eleag) e9act ce schim$)ri sunt a2te"tate at>t 5n com"ortamentul lor6 c>t 2i 5n com"ortamentul celor cu care interferea(). 3n consecin+)6 &eci&entul %a tre$ui s) &etermine cu "reci(ie ce 6 cAnd 6 cum 2i cui este necesar s) i se comunice informa+iile cu "ri%ire la &eci(ia luat).
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page .,
.,
-a$elul 2...
R scul Cr ter ul econom c 1sumarea re(ultatelor alegerii f)cute 2i e%aluarea corect) a ra"ortului &intre riscul antici"at 2i re(ultatele a2te"tate. Cecesitatea &e a consi&era acele alternati%e care %or con&uce la cele mai $une re(ultate6 &ar im"lic>n& cea mai mic) in%esti+ie &e efort uman 2i financiar 2i c>t mai "u+ine "ertur$)ri la ni%elul organi(a+iei. !aracterul &e urgen+) im"us &e o situa+ie 2i tim"ul o"tim &e luare a &eci(iei sunt corelate cu %aloarea unei &eci(ii? acest as"ect solicit) o gestionare a&ec%at) a tim"ului &e anali() 2i a tim"ului &e o"+iune "entru fiecare alternati%) &intr;un set &is"oni$il. 1legerea unei alternati%e tre$uie s) ia 5n consi&erare com"eten+a6 energia sau ca"acitatea &e 5n+elegere a oamenilor care urmea() s) im"lemente(e un anumit curs &e ac+iune.
T m#ul d s#on 4 l
Resursele umane
3n ca&rul tuturor celor trei eta"e ale "rocesului &eci(ional @eta"a "re&eci(ional)6 &eci(ional) 2i "ost&eci(ional)A figura central) este omul. 1ceast) "olari(are im"lic) interac+iune uman). <tapa predecizional` are un caracter colecti% 2i "resu"une m)car ca "osi$ilitate6 "artici"area acti%) a fiec)rui mem$ru al gru"ului la furni(area informa+iilor. 7iecare 52i "oate e9"rima o"inia6 "oate a&uce sugestii 5n leg)tur) cu "ro$lema asu"ra c)reia tre$uie s) se &eci&)6 astfel 5nc>t &eci(ia final) s) reflecte ne%oile 2i necesit)+ile "ar; tici"an+ilor. 8ela+ia &intre cel care str>nge informa+iile 2i cel care le furni(ea() @in&i%i&ul sau gru"ulA este6 "ractic6 o rela+ie inter"ersonal) sau intragru"al) cu 5ntreaga sa func+ionalitate s"ecific). 1ceasta 5nseamn) c) ea %a fi 5n func+ie &e momentele "er; ce"ti%e6 comunica+ionale6 a"reciati%;cogniti%e6 afecti%;situa+ionale 2i6 mai ales6 &e succesiunea 2i interac+iunea lor. 8eali(area corect) sau eronat) a "erce"+iei inter"ersonale6 a"ari+ia unor "er; tur$)ri ale comunic)rii6 a unor rela+ii &e "referin+) sau &e res"ingere ar "utea afec; ta "rofun& "rocesul &e colectare al informa+iilor. # astfel &e rela+ie "oate genera sau reactuali(a o serie &e com"ortamente cu im"act at>t asu"ra &eci(iei6 c>t 2i asu"ra eficien+ei concrete a celor consulta+i. 'e asemenea6 str>ngerea &e informa+ii 5n %e&erea ela$or)rii &eci(iei incum$) o serie &e "articularit)+i: informa+iile tre$uie s) fie necesare 6 pertinente 6 e#acte 6 com$ plete 6 recente 2i eficiente &in "unct &e %e&ere economic . !ei mai mul+i autori consi&er) c) o &eci(ie este eficient) numai &ac) se iau 5n consi&erare &oi "arametri: calitatea &eci(iei @ra+ionalitateaA6 care r)s"un&e fa"telor o$iecti%e @fa"tele situa+ieiA 2i acceptarea &eci(iei6 care r)s"un&e acor&ului emo; +ional al celor care tre$uie s) o a"lice @fa"tele su$iecti%e6 sentimentele oamenilorA. C.8.7. Maier este &e ")rere c) &eci(ia eficace este "ro&usul &intre calitatea ei 2i acce"tarea ei. /l sta$ile2te urm)toarea formul):
3ecizia eficace %3<, M Calitatea deciziei %/, # 9cceptarea deciziei %9,
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ,0
,0
"recizare : nu orice &eci(ie im"lic) 5n egal) m)sur) cei &oi factori. 3n unele ca(uri este necesar) asigurarea calit)+ii6 5n tim" ce 5n altele calitatea are o im"or; tan+) re&us). 'e asemenea6 sunt &eci(ii care im"lic) acce"tarea tuturor "artici; "an+ilor6 5n tim" ce altele cer fie o acce"tare "ar+ial) fie mai re&us). 3n ra"ort cu aceast) eta")6 Maier consi&er) c) 5n "ractic) e9ist) trei ti"uri &e situa+ii: 1. ;itua]ii de tipul /(9 6 care "resu"un calitatea &eci(iei 2i mai "u+in acce"tarea ei. 3n acest) categorie intr) "ro$lemele generale ale organi(a+iei legate mai ales &e reali(area sco"urilor ei generale: o"tarea "entru o anumit) tehnologie6 reali(area unui nou "ro&us etc. 1ceste "ro$leme a"ar+in mai ales con&ucerii 2i s"eciali2tilor6 &eoarece im"lic) cuno2tin+e temeinice &e s"ecialitate. Cumai &u") ce s;a a&o"tat &eci(ia cea mai $un) &in "unctul &e %e&ere al calit)+ii6 &eci&entul se %a ocu"a &e o$+inerea acce"t)rii e9ecutan+ilor. Sunt &eci(ii luate la ni%elul con&ucerii. 2. ;itua]ii de tipul 9(/ 6 care im"lic) o larg) acce"tare6 &ar nu 2i o calitate &eose$it). 1ici sunt 5nca&rate "ro$leme ce se refer) la &eci(ia &e gru" @la care "ar; tici") 2i cei care nu au func+ie &e con&ucereA. Sunt "ro$leme curente @cine s) fac) ore su"limentare6 cine s) "lece 5n conce&iu6 cine s) fac) un curs &e "erfec+ionare etc.A6 a c)ror re(ol%are nu necesit) cuno2tin+e &e s"ecialitate6 &ar im"lic) st)rile afecti%e ale "artici"an+ilor6 acce"area sau non;acce"tarea fiin& hot)toare. 3. ;itua]ii de tipul /$9 5n care at>t calitatea c>t 2i acce"tarea sunt esen+iale. 3n aceast) categorie intr) "ro$leme ca: sta$ilirea ritmului muncii6 a unor m)suri &e e%itare a acci&entelor6 &e ameliorare a acti%it)+ii etc. Sunt &eci(ii care interesea() 5ntr;un gra& foarte mare 2i in&i%i&ul 2i organi(a+ia 2i care "resu"un o foarte mare a$ilitate &in "artea con&uc)torului "entru a o$+ine acce"tarea &eci(iei &e c)tre su$; or&ona+i. 1utorul citat o$ser%) c) &ou) treimi &in lista situa+iilor &escrise im"lic) acce"tarea &in "artea su$or&ona+ilor. Maier atrage aten+ia asu"ra fa"tului c) 5n ochii con&uc)torilor o &eci(ie este mai $un) atunci cTn& atest) o %aloare mare6 trec>n; &u;se &eseori cu %e&erea acce"tarea &eci(iei. /l in&ic) 2i o meto&) &e clasificare a situa+iilor &e mai sus6 e%alu>n& se"arat im"ortan+a calit)+ii 2i a acce"t)rii "rin acor; &area &e note &e la 0 la , @7igura 2.7.A. !orelarea acestor in&ici este im"ortant) "en; tru eta"ele ulterioare ale &eci(iei. <tapa decizional` este "rin e9celen+) "artici"ati%): gru"ul &e &eci(ie &iscut)6 are ini+iati%e 2i hot)r)2te 5n %e&erea lu)rii unei &eci(ii o"time? interac]iunea tuturor mem$rilor este esen+ial)6 &eoarece numai 5n felul acesta se "ot con2tienti(a toate as"ectele "ro$lemei6 se "ot in%entaria toate alternati%ele6 &eci(ia lu>n&u;se 5n final 5n cuno2tin+) &e cau(). <#ecutarea deciziilor im"lic) "artici"area concret) a mem$rilor organi(a+iei @a celor care nu &e+in func+ii &e con&ucereA6 angaBarea lor 5n %e&erea a"lic)rii acesto; ra. /ta"a im"lic) "ro$leme &e or&in "siho;social s"ecifice: comunicare6 5n+elegere6 autoritate6 acce"tare6 "artici"are.
,1
Putern c0
Putern c0
3 , % $ ) & 2 1 Pro4lemele acestu sector #ot / re*ol(ate de la s ne :n c cal tatea n c acce#tarea nu au mare m#ortan+0;
A/AABA
Acce#tare
ACC.PTAR.
A/A
Sla40 Sla40 C
1 2 In/er oar0 12&)$-%,3 & ) $ CALITAT. % , 3 Su#er oar0
6igura 2.N. -i"ologia situa+iilor &eci(ionale @&u") Maier6 1,6 6 ". 2,A
21$1 Leaders" # 0atura informal) a "uterii * ca"acitatea &e influen+) * &efine2te ceea ce 5n litera; tura &e s"ecialitate este leaders'ip ;ul. 0ea&ershi";ul re"re(int) fenomenul &e influ; en+are a com"ortamentului su$alternilor6 cu aButorul intrumentelor &e natur) "siho; social) @moti%are6 im"licare 5n reali(area o$iecti%elor6 generarea satisfac+iei etc.A6 astfel 5nc>t ace2tia s) reali(e(e anumite ac+iuni6 conform o$iecti%elor organi; (a+ionale. .'e Collins <nglis' 3ictionar0 @Nar"er !ollins Pu$lishers6 1,,.A "re; (int) mai multe sensuri "entru acest termen? &intre acestea6 cel mai cu"rin()tor "en; tru conte9tul managerial este a ilitatea de a conduce . 1&e"+ii li&erului acce"t) rela+ia &e su$or&onare6 recunosc ca"acitatea acestuia &e a &eschi&e &rumuri noi 2i a$ilitatea &e con&uce oameni 2i "rocese. Persoana central) a lea&ershi";ului6 li&erul6 este cea 5n Burul c)reia gra%itea() ceilal+i mem$ri ai organi(a+iei 2i care se i&enti; fic) cu acesta. -ermenul &e lea&ershi" re"re(int) "rocesul &e influen+are 2i orientare a oame; nilor "rin a$ilitatea con&uc)torului &e a;i &etermina s) o$+in) "erforman+e 5nalte? lea&ershi";ul este o art) 2i un stil &e con&ucere eficace 5n m)sur) s) &irec+ione(e energiile creatoare c)tre 5n&e"linirea o$iecti%elor "e termen lung. 0i&erul este "er; soana care "ro"une o$iecti%e &e atins 2i &etermin) su$or&ona+ii;cola$oratori sau echi"ele &e lucru s) 2i le asume 2i s) le reali(e(e cu con%ingere 2i com"eten+). 0ea&ershi";ul a a")rut 5n secolul al \I\;lea ca urmare a re%olu+iei in&ustriale 2i s;a &e(%oltat ulterior "e "arcursul secolului \\. Primele teoreti()ri rele%ante a"ar+in lui Uurt 0eKin6 8onal& 0i""itt 2i 8al"h Ohite :n "erioa&a anilor 1,3.;1,52. /9"erimentele lor au 5ncercat s) e%i&en+ie(e as"ectele lea&ershi";ului eficace. !ei trei au stu&iat stilurile democratic 6 autocratic 2i laissez$faire 5n ca&rul unor gru"e &e co"ii aflate su$ res"onsa$ilitatea unor monitori a&ul+i. Pe $a(a acestor e9"erimente6 5n care se urm)reau anumi+i in&icatori &e "ersonalitate6 "erforman+)6 ni%el &e agre;
,2
si%itate6 organi(are etc. ei au o$ser%at c) e9ist) a%antaBe 2i &e(a%antaBe &iferen+iate "entru fiecare ti" &e lea&ershi". 1ceste stu&ii au fost continuate 5n tim"ul celui &e; al II;lea 8)($oi Mon&ial "e &i%erse e2antioane ierarhi(ate ale armatei americane 5n 5ncercarea &e a i&entifica "rinci"alele tr)s)turi ale "ersoanelor care a%eau un ascen; &ent asu"ra celorlalte. !onclu(ia: ascen&entul era &at &e inteligen+)6 ini+iati%) 2i 5ncre&ere 5n sine. 3n contem"oraneitate6 lea&ershi";ul 5nseamn) consoli&are &emocratic). /ste &e neconce"ut stilul managerial autocratic6 5ntr;o lume im"regnat) &e o cultur) &emo; cratic) 2i &e res"ectare a &re"turilor ci%ile. 3n unele ")r+i ale lumii sensul lea&er; shi";ului are 5nc) o conota+ie hegemonic) @a fi li&er este echi%alent cu a fi 2efA. 1lain 'uluc @2000A o$ser%) c) stilul &emocratic6 ce se im"une o&at) cu efica; citatea &o%e&it) a managementului anglo;sa9on @american6 cu "re&ilec+ieA6 are un ca&ru &e referin+) 5n care "re&omin) %alorile li ert`]ii, ac]iunii voluntare, auto$ nomiei n ndeplinirea sarcinii [i a preeminen]ei ec'ipei n raport cu ac]iunea indi$ vidual` . 3n %i(iunea aceluia2i autor calit)+ile fun&amentale ale li&erului &e ti" anglo; sa9on sunt: * %i(iunea * ca"acitatea &e a antici"a cri(e6 e%olu+ii6 ten&in+e? * "asiunea * ca"acitatea &e a ac+iona cu "asiune "entru a atinge un o$iecti%6 &ar 2i &e a insufla aceea2i atitu&ine celorlal+i? * a &a un e9em"lu celorlal+i 2i a fi integrat * ca"acitatea &e a se ra"orta la echi") @a fi coor&onatorul ei 2i &e a face "arte &in eaA? * a fi 5n&r)(ne+6 curios6 ino%ator? * a 5ncuraBa mai &egra$) &ec>t a con&amna * li&erul tre$uie s) &ea echi"ei sen; timentul c) munca ei este im"ortant)? el nu tre$uie s) &istri$uie cul"a$ilit)+i 2i s) cree(e "ri%ilegii nea&a"tate la re(ultate. 3n 1,5, Fohn 7rench 2i Gertram 8a%en @ apud 'uluc6 2000A au i&entificat surse; le "uterii6 5n calitatea lor &e ">rghii ale ac+iunii lea&ershi";ului. 'istinc+ia acestor surse se face &u"): aA "o(i+ie @"uterea coerciti%) $a(at) "e ca"acitatea &e a e9ercita sanc+iuni sau &e a "e&e"si6 "uterea &e recom"ens) legat) &e ca"acitatea &e a "utea oferi un a%antaB6 "uterea legitim) $a(at) "e &efini+ia statutar) a "ostului ierarhicA? $A "utere "ersonal) @"uterea carismatic)6 &eoarece "ersoana este su$iect &e a&mira+ie sau &e i&entificare6 "uterea $a(at) "e e9"erien+)6 5ntemeiat) "e cuno2tin+e 2i com"eten+e "rofesionaleA. 1utorul o$ser%) cu o$iecti%itate c) aceast) teorie nu +ine seama &e caracteristi; cile "ersonale ale li&erului. 'iferen+a &intre management 2i lea&ershi" &ecurge &in mo&ul &e influen+are a salaria+ilor. 1anagementul este n]eles numai ca o ac]iune de sus n Bos 6 se refer` numai la su ordona]i [i are ca suport func]iile managemetului ? leaders'ip$ul se poate e#ercita n afara grani]elor [i responsa ilit`]ilor ierar'ice [i vizeaz` toate tipurile de rela]ii : cu cola oratorii 6 cu colegii 6 cu managerii 6 cu eneficiarii etc .
,3
0a $a(a lea&ershi";ului se afl) s"iritul &e echi") * &efinit ca starea care reflect) acce"tul oamenilor &e a g>n&i6 &e a se com"orta 2i &e a ac+iona armoni(at 5n %e&e; rea 5n&e"linirii unui sco" comun. S"iritul &e echi") se reali(ea() "e $a(a unor as"ecte cumulati%e: o e9"erien+) anterioar) comun) care a con&us la construirea 5ncre&erii reci"roce6 asumarea unui o$iecti% comun6 e9isten+a unor interese con%ergente care con&uc la o moti%are "u; ternic) @in&i%i&ual) 2i &e gru"A 2i &esf)2urarea "roceselor &eci(ionale 5n regim "ar; tici"ati%. 1otiva]iile liderului sunt legate &e reali(area unor "roiecte care s) &uc) la &e(; %oltarea organi(a+iilor 2i la "romo%area cola$oratorilor "e tre"te mai 5nalte &e com; "eten+)6 5n com"ara+ie cu in&i%i&ul care are moti%e strict "ersonale "entru a &omi; na. 0i&erul altruist * a&e%)ratul li&er "re(int) o serie &e as"ecte care 5l onorea() @0ocMe et al .6 1,,16 "". 3.; 0A: * &emonstrea() un real echili$ru emo+ional? * &) &o%a&) &e s"irit &e 5ntraButorare? * este caracteri(at "rin &inamism 2i %oin+a &e a "rogresa? * &) &o%a&) &e 5n+elegere a naturii umane6 s"riBinin&u;i "e cola$oratori6 inclusi% "rin manifestarea 5ncre&erii "e care le;o acor&). 0i&erii sunt "ersoane carismatice6 au o mare &is"oni$ilitate "entru comunicare 2i6 mai ales6 o real) ca"acitate &e 5n+elegere a ca&rului 5n care e%oluea() organi(a+ia. 0or le sunt caracteristice realismul6 %i(iunea6 curaBul &e a a$or&a 2i &e(%olta lucruri noi 5n con&i+ii &e moralitate. 0i"sa %oin+ei &e a "rogresa 2i e9"rimarea fricii fa+) &e schim$are sunt contra"ro&ucti%e. /ste &e &orit ca managerii s) se reg)seasc) 5n ca&ranul "atru al &iagramei lui Pascal 0eleu @citat &e 'e%illar& #li%ier6 20016 ". .1A * 7igura 2... 0i&erii sunt "romotorii schim$)rii6 au un ori(ont filosofic "ro"riu6 au ca"acitatea &e a face "re%i(iuni6 sunt creati%i6 originali 2i &inamici6 sunt integri6 au ca"acitatea &e a;2i asuma riscuri6 sunt altrui2ti6 au 5ncre&ere 5n oameni6 sunt ca"a$ili &e "er; fec+ionare continu) 2i "ot lucra 5n situa+ii com"le9e. 'e asemenea6 li&erii au o "er; sonalitate remarca$il)6 52i st)">nesc emo+iile6 +in seama &e toate "ersoanele im"li; cate 5n "rocesele &e munc)6 ascult) toate ")r+ile 5nainte &e a Bu&eca6 sunt one2ti6 acce"t) critica 2i sfatul altora6 contri$uie la "romo%area carierei su$or&ona+ilor6 ascult) mai mult &ec>t %or$esc6 sunt $uni "lanificatori ai utili()rii resurselor6 5ntre+in o atmosfer) "o(iti%)6 au sim+ul umorului6 sunt sinceri 2i fermi6 se gr)$esc 5ncet6 au o $un) memorie 2i un ni%el a&ec%at al %oca$ularului6 se e9"rim) &irect 2i eficient6 au 5ncre&ere 5n sine 2.a. 'eterminarea6 entu(iasmul6 genero(itatea 2i c)l&ura uman) &e care &au &o%a&) 5i face s) fie caracteri(a+i ca fiin& oameni carismatici. !om"ararea caracteristicilor 2efului cu ale li&erului este "re(entat) 5n -a$elul 2.,. @Mihu+6 1,,.6 ". 2.1A. S"ecialist 5n fenomenul lea&ershi";ului6 "rofesorul Fohn Uotter6 @ apud -onE Sa&ler6 1,,56 ". 31A6 a reali(at o list) a lucrurilor care tre$uie f)cute "entru a "une 5n %aloare g>n&irea "roacti%): sta$ilirea sensului &e mers 2i a o$iecti%elor strategice6 crearea unor echi"e &e lucru "uternice6 comunicarea "ri%in& o$iecti%ele6 5m"uterni;
cirea echi"elor "entru atingerea o$iecti%elor asumate6 "lanificarea atingerii unor reu2ite * "as cu "as6 consoli&area im"lic)rii salaria+ilor 2i %alorificarea achi(i+iilor noi6 "erformante.
6igura 2.O . 'iagrama %oin+) * team) -a$elul 2.,.

Caracter st c le !e/ulu Caracter st c le l derulu a&ministrea() ino%ea() co"ia() este original men+ine &e(%olt) se concentrea() "e sistem 2i "e structur) se concentrea() "e oameni se $a(ea() "e control ins"ir) 5ncrer&ere are un ori(ont &e %e&ere scurt are o "ers"ecti%) 5n&elungat) 5ntrea$) <cum4=2i <c>n&4= 5ntrea$) <ce4=2i <&e ce4= imit) creea() acce"t) status * ]uo;ul 52i schim$) statutul $un sol&at "ro"riul st)">n face lucrurile ine face lucrurile une
Se "orne2te &e la "remisa c) li&erii tre$uie s) ai$) energie fi(ic) 2i ner%oas)6 inteligen+)6 &eteminare6 fle9i$ilitate6 entu(iasm6 curaB6 genero(itate 2i c)l&ur) uman)6 res"ectul "entru sine 2i "entru al+ii6 2tiin+a &e a asculta6 integritate 2i 2tiin+a &e a comunica. 0i&erul tre$uie s) fie consec%ent cu el 5nsu2i. S"re anii ^50 s"eciali2tii 5n lea&ershi" se confruntau cu o &ilem). 1$or&area $a(at) "e "ersonalitate al c)rei sco" era i&entificarea calit)+ilor marilor li&eri nu func+iona6 iar incoeren+a teoriei 5m"ie&ica "unerea sa 5n "ractic). 1stfel6 cercetarea s;a orientat s"re a$or&area 5ntemeiat) "e com"ortamentul li&erului6 "e o %i(iune care are 5n centru no+iunea &e situa]ie @secretul oric)rei "re&ic+ii 5n materie &e lea&eshi" const) 5ntr;un amestec com"le9 5n care intr) situa+ia c)reia tre$uie s);i faca fa+) li&erul 2i maniera 5n care ac+ionea()A.
,5
#r&KaE -ea& re"re(entant al lea&ershi";ului $a(at "e "ersonalitate @conform lui 'uncan6 1,,0A i&entific) 5n lucrarea sa .'e 9rt of >eaders'ip @1,35A c>te%a tr)s)turi caracteristice li&erilor &intre care cele mai im"ortante sunt: aA energie fi(ic) 2i ner%oas) * lea&ershi";ul "resu"une o mare cantitate &e munc)6 &e un&e se "oate &e&uce c) li&erul tre$uie s) "ose&e o energie ie2it) &in comun? $A &eteminare * li&erul tre$uie s) ai$) sco"uri 2i s);i &etermine 2i "e al+ii s) le a&o"te? cA entu(iasm * li&erul tre$uie s) fie com"etent "entru a fi recunoscut ca autori; tate? &A genero(itate 2i cal&ur) uman) * li&erul nu tre$uie temut ca s) fie iu$it6 ci tre; $uie iu$it ca s) fie urmat &e ceilal+i? eA integritate * li&erii tre$uie s) fie &emni &e 5ncre&ere. 8al"h M. Stog&ill a in%entariat 2i anali(at toate cercet)rile anterioare legate &e tra&i+ia "ersonalit)+ii 2i a afirmat c)6 &ac) anumite tr)s)turi se reg)sesc la to+i li&e; rii6 lea&ershi";ul rele%) mai &egra$) interac]iuni varia ile care fluctueaz` [i evoluea$ z` constant @'uncan6 1,,06 ". 60A. 1rgumentul &e mai sus a $ul%ersat %i(iunea &es"re lea&ershi" care &intr;un ansam$lu &e caracteristici a &e%enit o acti%itate. Preocu")rile teoretice sunt orientate acum6 mai &egra$)6 s"re anali(a com"orta; mentului li&erului &ec>t "e "ersonalitatea sa. 3n acor& cu 8al"h M. Stog&ill6 7re& 7ie&ler a construit o teorie circumstan+ial) a lea&ershi";ului. 0ucrarea sa fun&a; mental) este 9 .'eor0 of >eaders'ip <ffectivenees @1,67A. 3n lucrare se arat) c) e9ist) conte9te fa%ora$ile sau nefa%ora$ile li&erului. 'in "unctul &e %e&ere al autorului e9ist) li&eri moti%a+i &e rela+iile cu cola$oratorii 2i li&eri moti%a+i &e natu; ra muncii. /ste e%i&ent c) e9ist) o interac+iune "uternic) 5ntre "ersonalitatea li&e; rului 2i conte9tul 5n care acesta 52i asum) rolul * la situa+ii &iferite6 stiluri &iferite. !ercetarea &es"re lea&ershi" cunoscut) ca <teoria cale;sco"= @Nouse 2i Mitchell6 1,7 A "ri%e2te influen+a ac+iunii con&uc)torului asu"ra mo&ului 5n care cei con&u2i 52i "erce" o$iecti%ele "rofesionale 2i "ersonale6 "recum 2i meto&ele &e urmat "en; tru a le atinge. 1ceast) o$ser%a+ie este $a(at) "e teoria aste"t)rii * eficacitatea lea&ershi";ului fiin& legat) &e ca"acitatea li&erului &e a;2i recom"ensa su$or&ona+ii6 &e a lega recom"ensa &e reali(area unor sarcini sau &e atingerea unor o$iecti%e. !onform autorilor cita+i &e FacM O. 'uncan6 5n >es grandes idIes du management @1,,0A com"ortamentul li&erului este acce"tat &e su$or&ona+i &ac) ace2tia 2tiu c) %a "ro&uce re(ultate ime&iate 2i %a satisface ne%oi %iitoare. 'in "unct &e %e&ere "ractic6 aceast) teorie le sugerea() li&erilor multi"le %ariante &e ac+iune6 care %or stimula "erforman+ele su$or&ona+ilor: recunoa2terea 2i stimularea %oin+ei su$or; &ona+ilor "entru a atinge un o$iecti% asu"ra c)ruia li&erul are control? cre2terea remunera+iei angaBa+ilor care ating o$iecti%ele fi9ate? facilitarea "rogresului s"re o$iecti%ele &orite6 "rin in&icarea &irec+iilor @li&erul cu rol &e mentorA? 5ncuraBarea su$or&ona+ilor s);2i "reci(e(e o$iecti%ele 2i as"ira+iile6 mai ales &ac) e9ist) am$i; guit)+i cu "ri%ire la ceea ce se a2tea"t) &e la ei @li&erul a&uce "reci()ri 5n "lusA? 5n&e")rtarea o$stacolelor care fr>nea() reali(area "roiectelor.
,6
8ealit)+ile 2i ten&in+ele sociale cu care se confrunt) con&uc)torul @!ri$$in6 1,.66 "". 10;11A sunt multi"le: * oamenii g>n&esc * oamenii au 5n%)+at s) g>n&easc)6 nu sunt &oar e9ecutan+i "asi%i 2i &ocili D * oamenii nu mai sunt sla$i * &oresc o "arte &in "r)Bitur)6 %or s) c>2tige? * oamenii sunt egocentrici * &orin+a legitimat) "sihologic &e a acce&e la o mai $un) calitate a %ie+ii "rofesionale? * oamenii se a2tea"t) s) fie asculta+i * au i&ei6 o"inii 2i nu se 5n&oiesc c) %or fi 5m")rt)2ite? * oamenii sunt mai scum"i ca nicio&at) * m>na &e lucru nu mai tre$uie s) fie nea")rat ieftin)6 ci eficace 2i "ro&ucti%)? * oamenii au un mare "oten+ial * cei care con&uc tre$uie s) eli$ere(e 2i s) cana; li(e(e talentul neutili(at al celor "e care 5i con&uc? * e9"lo(ia cunoa2terii * "oten+ialul &e cunoa2tere al fiec)rui &omeniu este 5n cre2tere. -re$uie 5n+eles 5n ce m)sur) 5i influen+ea() aceste realit)+i "e angaBa+i? managerii tre$uie s) le ia 5n calcul. 'u") Fames F. !ri$$in6 miturile care 5nconBoar) "ersoana con&uc)torului @1,.66 "". 17;1,A sunt &emne &e "re(entat 2i anali(at. 0e enumer)m 5n cele ce urmea(): 1. Ieful tre$uie s) ai$) "ersonalitate "uternic) * a c)uta caracteristici magice care fac &in li&er un a&e%)rat con&uc)tor nu este "rofita$il "entru "rofilul real al acestuia. /ste a&e%)rat c) e9ist) un set &e caracteristici comune con&uc)torilor6 &ar im"ortant este ca ei s) "rofite &e atuurile "e care le au &eBa 2i s) nu cheltuiasc) energie 2i tim" "e re+ete. 2. -re$uie s) ac+ione(e &emocratic * &emocra+ia este filosofie "olitic)6 nu teorie a con&ucerii6 ea "oate &egenera 5n "seu&o;&emocra+ie. 3. 1 fi 2ef este ce%a genetic * e im"ortant ca 2eful s) "rofite &e ere&itate6 &ar ere&itatea f)r) 5n%)+are nu te face 2ef. . Dn 2ef tre$uie s) fie a$il 2i str)lucitor * un mit mani"ulator6 machia%elic6 "en; tru c) 2i cel mai sla$ &otat "oate fi str)lucitor 5n %ia+). 5. Dn 2ef tre$uie s) ai$) carism)6 &ar carisma are trei neaBunsuri: nu se 2tie &in ce e f)cut)6 nimeni nu 2tie cum s) &o$>n&easc) acest magnetism 2i cum s);l &e(; %olte6 &ar aceasta 5i face "e angaBa+i mai &ocili. 6. Dn 2ef tre$uie s) 2tie s) "rofite &e situa+ii o"ortune * situa+ia este e%i&ent arena 5n care 2eful o"erea()6 &ar ea nu este omni"otent). 7. Dn 2ef tre$uie s) fie agresi% 2eful tre$uie s) "ose&e un re"ertoriu &e com; "ortamente la care face a"el6 "entru a r)s"un&e unor ne%oi sau situa+ii &ate. /9ist) o %reme "entru autoritate/agresi%itate6 &ar 2i "entru &emersuri mai su$tile. 3n o"inia lui Fames F. !ri$$in @1,.66 ". 6A e9ist) o &istinc+ie clar) 5ntre trei ti"uri &e com"ortamente la con&uc)tori @-a$elul 2.10. 2i -a$elul 2.11.A. Mai 5nt>i este &irectorul * "ersonaB al c)rui sco" este &oar &e a con&uce6 &e a lua m)suri nece; sare "entru a;2i influen+a su"eriorii6 colegii sau angaBa+ii. Ieful eficace aBunge s);i incite "e ceilal+i s) se com"orte "otri%it a2te"t)rilor sale6 astfel 5nc>t munca s) fie
,7
5n&e"linit). 3n fine6 2eful com"etent 5i con%inge "e ceilal+i s) ac+ione(e "otri%it a2te"t)rilor sale6 &ar g)se2te 2i miBloacele &e a le satisface ne%oile. /ste e%i&ent c) "o+i fi eficace utili(>n& coerci+ia6 amenin+)rile6 mani"ularea6 teama sau "ersua; siunea. Cu e mai "u+in e%i&ent c) 2efii eficace nu o$+in &ec>t re(ultate "e termen scurt 2i tre$uie s) +in) lumea lor mic) su$ o str>ns) su"ra%eghere. Prin urmare6 efi; cacitatea se refer) mai ales la 5n&e"linirea sarcinilor6 5n tim" ce com"eten+a a&aug) un "lus &e <satisfac+ie= &e care $eneficia() cei care muncesc "erformant 2i creati%.
Iefi eficace @&u") !ri$$in6 1,.66 ". ,A
T# Slogan Regulamentul este res#ectat ad litteram Caracter st c 8a+ional6 formalist6 im"ersonal6 &e o "olite+e fals)6 &ici"linat. 7oarte lent 5n reac+ii 2i/sau ata2at &e func+iile6 &re"turile 2i "rerogati%ele sale. #rientat s"re secretele organi(a+iei. Solitar6 nelini2tit6 "roli96 "rea in&e"en&ent6 e9trem &e com"e; tent. Sare eta"e6 5i agasea() "e $irocra+i. Insensi$il la senti; mentele celorlal+i. !om"eten+e mo&este. 're"t6 &ar e9igent.
-a$elul 2.10. Com#ortament t # c

Drmea() regulamentele ad litteram . #rientat s"re munc) mai &egra$) &ec>t s"re rela+ii umane. Strateg logic6 a$il &in "unct &e %e&ere "olitic 2i/sau iu$itor &e 2icane. Se consacr) 5n 5ntregime $inelui 5ntre"rin&erii6 a2a cum 5l conce"e el. 7oarte orientat s"re munc)6 5ns) "u+in "reocu"at &e ceilal+i. 1gresi% 2i &ominator. 7oarte 5nc)")+>nat6 &ar sus+in)tor fer%ent al celor care sunt &e "artea sa. #amenii sunt o$iecte f)cute "entru a fi e9"loatate 2i 5n2elate. Cu cola$orea() &ec>t atunci c>n& este s"re folosul s)u. !onsi&era+iile "ersonale nu intr) la socoteal). -re$uie s) c>2tige cu orice "re+.
Eacem a!a cum cons der eu1
70 de#ersonal *0m #entru a (0 /olos 1
/gocentric6 "ers"icace6 i"ocrit6 calculat6 amoral6 mani"ulator. Hhice2te foarte $ine sl)$iciunile altora. 7oarte o"ortunist. 7le9i$il6 "oate merge &e la cola$orarea a"arent) la agresi; %itatea nemiloas). 8ece6 &ar 2tie s) se arate fermec)tor. Mult "rea "reocu"at &e al+ii 2i &e ceea ce g>n&esc &es"re el. #rientare su$iecti%). 1grea$il6 &ar face "rea multe eforturi "en; tru a fi iu$it. /9celente calit)+i inter"ersonale6 &ar nu aBunge s) c>2tige res"ectul. Insist) "entru ca fric+iunile 2i conflictele s) fie a"lanate.
S0 ne u4 m un #e al+ F
1&ministrator afectuos care acor&) o im"ortan+) su"rem) armoniei. Pu+in orientat s"re munc). Se las) &ominat &e "ro; "ria afecti%itate. Plasea() situa+ia "e un "lan "ersonal. 1re ten&in+a s) fac) ceea ce e "o"ular. Ignor) e9igen+ele 5ntre; "rin&erii.
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ,.
,.
Calc n # c oare tot ceea ceBm st0 n cale1
/nergic6 moti%at6 egocentric. Dneori curtenitor6 &ar mereu agresi%. #"otunist6 &ar mereu "e cale &e a +ese intrigi sau &e a mani"ula. 0i"sit &e loialitate fa+) &e 5ntre"rin&ere sau mem; $rii s)i. 1&esea foarte com"e; tent. Mereu "e cale &e a;2i face fa+) sie2i.
1Bunge s) se strecoare "e "rimul loc. !om"ortament &e "r)&)tor fa+) &e colegii mai sla$i. Prime2te fa%ora$il schim$)rile susce"ti$ile &e a;l face s) "rogrese(e. #rientat "oate s"re munc)6 &ar are sco"; uri "ersonale6 nu "entru $inele 5ntre"rin&erii. 1$il cu ceilal+i6 &ar nu are nici un interes "entru semeni. /9ercit) un control "ersonal constr>ng)tor. 7lagelea() "e oricine se arat) %ulnera$il. 7olose2te teama "entru a face s) se e9ecute munca. !ere ascultare 2i su"unere. 7oarte orientat s"re munc). 3i consi&e; r) "e su$alterni &re"t ser%itori. Sla$ orientat s"re munc). Pu+in interesat &e rela+ii umane. Se 5n&oaie la "resiunea cea mai "uternic). 8eac+ionea() nu ac+ionea(). !om"ortamentul %aria() 5n func+ie &e "resiuni. Se %in&e foarte $ine. Pu+in ori; entat s"re munc). Cu se "reocu") &e ceilal+i6 &e2i se &escurc) foarte $ine cu ei. 1%ansea() gra+ie efectului "ersonalit)+ii sale. !aut) mereu s) im"resione(e "entru a;2i ameliora "o(i+ia. Se folose2te uneori &e oameni6 &ar 5i amenin+) rar.
C9nd latru' e ascult01
1rogant6 insistent6 insult)tor. 3i minimali(ea() "e ceilal+i6 este coerciti%6 r)($un)tor6 &ominator. 1&esea foarte com"etent. 8igi&6 "lin &e "reBu&ec)+i6 orientat s"re Bu&ec)+i foarte "rom"te. /9"loatea() sl)$iciunile altora.
M ros m de unde 4ate (9ntul1
-en&in+) s"re com"romis. /(itare. 1trage &is"re+ul celor; lal+i. Se simte (&ro$it6 &ar nu face nimic. Instinct &e conser; %are uneori foarte &e(%oltat.
L0sa+ co# s0 ( n0 la m neF
/fer%escent6 su"erfluu6 entu(i; ast6 "rietenos 5ntr;un mo& su"erficial6 e9tra%ertit. /9celente calit)+i inter"ersonale. 0i"s) &e "rofun(ime6 me&iocru. Instinct &e conser%are foarte &e(%oltat. Jor$)re+6 &otat cu un anumit sim+ al umorului6 este li"sit &e su$stan+).
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ,,
,,
Iefi eficace 2i com"eten+i @&u") !ri$$in6 1,.66 ". 5 A -a$elul 2.11.

Slogan .u sunt cel care comand01 Numa ce c0rora le #lace s0B! asume r scur m0 ntereB sea*01 Caracter st c /9trem &e com"etent6 energic6 in&i%i&ualist6 egocentric6 &omina; tor6 5ncre()tor 5n el 5nsu2i. Mare reali(ator. Ino%ator. 3nc)")+>nat 2i %oluntar. Pu+in solitar. Cu ascult) &e al+ii 2i nu face &ec>t &u") ca"ul s)u. /ste loial6 "ro; tector 2i generos fa+) &e echi"a sa. Com#ortament t # c Inca"a$il s) munceasc) mult tim" 5n calitate &e su$altern. -re$uie s) &omine 2i 2tie s) atrag) loialitatea echi"ei sale. #fer) "ro%oc)ri6 "osi$ilit)+i &e succes 2i &e reali()ri "ro"or+ionale cu riscurile asu; mate. Cu;i aBut) "e angaBa+i s) se "erfec+ione(e. Cu este &eschis i&eilor care &ifer) &e ale sale. Se interesea() &e toate as"ectele organi(a+iei. /9ercit) un control foarte strict. Moti%ea() "rin e9em"lu6 recom; "ense 2i team). Se "reocu") &e succesul 5ntre"rin&eriii. !>2tig) res"ectul celorlal+i. 7oarte orientat s"re munc). !on&uc)tor "rofesionist 5n(estrat cu maniere agrea$ile. ') oamenilor im"resia c) au &e Bucat un rol. 'eleg) 2i consult) ")str>n& 5n acela2i tim" con&u; cerea &e fa"t. 3i aBut) "e su$or; &ona+i6 &ar nu las) sentimentele "ersonale s) intre 5n Boc. 7oarte orientat s"re rela+iile umane. 'e2i "ro&ucti%itatea echi"ei sale este foarte ri&icat)6 consi&era+iile umane 5l fur) c>teo&at). #amenii simt c) sunt utili. 3i aBut) "e angaBa+i6 &e%enin& "rietenul lor. 3i "lace s) ino%e(e6 s) re"are6 s) lucre(e cu "ro&use &e cali; tate. Cu se "reocu") "este m)sur) &e "o(i+ia sa. Moti%at &e o &orin+) &e e9celen+). /9igent cu el 5nsu2i6 5i aBut) "e su$or; &ona+i. Proiectele 2i nu oamenii 5i tre(esc am$i+ia "rofesional). Cu are 5ng)&uin+) "entru 5nt>r(ierile $irocratice. 3i "lace s) re(ol%e "ro$lemele singur sau 5n colecti%e restr>nse.
.u sunt cel care conduce dansul' dar lucr0m n ec" #01
'ominant &ar nu &ominator. !oman&)6 &ar las) o li$ertate consi&era$il) angaBa+ilor s)i. 3i "lace consultarea6 &ar nu "arti; ci"area. /%aluea() Bu&icios oamenii. !or&ial6 5i +ine totu2i "e ceilal+i la &istan+).
AngaGa+ sunt cea ma m#orB tant0 resurs0 a noastr01
1re 5ncre&ere 5n angaBa+ii s)i. Jrea s);i aBute s);2i reali(e(e "oten+ialul. /9celente ca"acit)+i &e rela+ionare. !>2tig) loiali; tatea celorlal+i. !reea() un cli; mat &e sus+inere 2i &e succes.
Eacem o munc0 m#ortant0 c9t #utem no ma 4 ne1
/9celent antrenor 2i sf)tuitor. 1ma$il6 conser%ator6 e9trem &e con2tiincios. 1re "rinci"ii6 este foarte calificat 2i autosuficient. 7oarte orientat s"re munc). 1cor&) o im"ortan+) ca"ital) com"eten+ei. Satisf)cut6 cinstit6 &irect6 "erfec+ionist6 in&e"en; &ent6 analitic6 "oliticos. 32i iu$e2te munca.
100
Acordul general ! angaGamentul colect ( sunt esen+ ale1
/galitar6 52i sus+ine "ersonalul 2i 5ncuraBea() "artici"area. /9celente calit)+i inter"ersonale. !onstructor &e echi")6 5n(estrat "entru a unifica &i%erse con; tri$u+ii. Su$til6 "refer) ca &eci(i; ile s) fie luate la ni%el colecti%.
3m"arte con&ucerea. Se g>n&e2te la ceilal+i ca la ni2te asocia+i mai &egra$) &ec>t ca la ni2te su$alterni. 0e &) mare li$; ertate 2i "utere. Prime2te fa%or; a$il i&eile altora. Interac+iuni "o(iti%e. 8ol &e catali(ator siner; gic. Jrea s) &e%in) un strateg res"ectat 2i s) construiasc) o echi") c>2tig)toare. 1re "l)cerea &e a c>2tiga o %ictorie res"ect>n& regulile organi(a+iei. 1&or) concuren+a6 intrigile 2i mane%rele. Pers"icace6 calificat6 f)r) "reBu&ec)+i 2i re(istent6 "une la 5ncercare 2i recom; "ensea() angaBa+ii. Se &e$arasea() f)r) scru"ule &e cei sla$i 2i &e "er&an+i.
C9!t g0m cu to+ ' dar eu c9!t g ma mult dec9t (o 1
8a"i&6 fle9i$il6 5n(estrat "entru a urca. 7oarte com"etent 2i cali; ficat. 1utonom6 5n&r)(ne+6 52i concentrea() eforturile s"re %ic; torie6 nu e nici meschin6 nici r)($un)tor. Ino%ator. Cu se $ucur) &e e2ecul altuia. #"ortunist6 &ar nu imoral. /2ecul nu;i afectea() entu(ias; mul.
21-1 2e*(oltarea com#eten+elor manager lor 'u") Mc!lellan&6 citat &e Marc -hiY$au& 5n articolul <'Y%elo""er &es com"Y; tences &e &irection= a")rut 5n re%ista Festion &in a"rilie 1,,56 "ara&o9ul su"rem al lea&ershi";ului este acela c) liderul tre uie s` fac` astfel ncAt to]i cola oratorii sì s` devin` lideri . 3n acest efort6 managerul;li&er tre$uie s) se "reocu"e at>t "ro"ria carier) c>t 2i &e cariera celor "e care 5i con&uce. Marc -hiY$au& "re(int) o schem) care "ermite li&erului s) se autoe%alue(e 2i s) "arcurg) eta"ele care 5i "ermit s) r)m>n) "erformant? a&a"tarea schemei men+io; nate este "re(entat) 5n 7igura 2.,. 3n articolul <1""ren&re _ &iriger en &irigeant=6 Nami& GouchiMhi6 cit>n&u;l "e Ma9 &e Pree6 "re(int) @5n re%ista Festion &in noiem$rie 1,,5A o &efini+ie e9trem &e concis) 2i &e interesant) "entru acti%itatea managerial)? acesta s"une: a conduce este mai ntAi o art`, o convingere [i o stare de spirit mai mult decAt o list` de lucruri care tre uie f`cute. ;emnele vizi ile ale reu[itei acestei arte se e#prim` prin practic` . 8eferitor la necesitatea managerilor &e a 5n%)+a continuu6 Nami& GouchiMhi face urm)toarele o$ser%a+ii: 5n%)+area 2i stu&iul sunt "rioritare @emergenteA6 5n%)+area tre$uie s) fie gra&ual)6 5n%)+area este influen+at) &e schemele mentale fi9ate &e e9"erien+a trecut)6 "rocesul 5n%)+)rii &etermin) a&a"tarea stilului &e con&ucere6 este &eose$it &e im"ortant a 5n%)+a &in 5ncerc)ri6 &in erori 2i &in e2ecuri6 "rocesele &e 5n%)+are tre$uie s) fie colecti%e6 a 5n%)+a cost)6 &ar a nu 5n%)+a cost) enorm.
101
-onE Sa&ler afirm) @1,,56 ". 1,,A c) managerii &e "ersonal tre$uie s) ai$) ca"acitatea &e a 5n%)+a "ermanent 5n &omeniul lor &e acti%itate: arta negocierii6 a "ersuasiunii6 &es"re luarea &eci(ei6 &ar 2i tehnici com"uteri(ate "entru gestiunea "ersonalului. 3n o"inia autorilor 8o$ert Mathis6 Panaite Cica 2i !ostache 8usu @1,,76 "". 2.; 2,A6 muta+iile "re%i(i$ile 5n e9ercitarea func+iilor manageriale sunt numeroase? "rintre acestea sunt urm)toarele: managerii %or consuma mai mult tim" "entru "lanificarea strategic) 2i mai "u+in tim" "entru con&ucerea "ro"riu;(is) a organi(a+iei6 ei %or fi mai "u+in autoritari6 facilit>n& &eci(iile &e gru"6 iar controlul "ri%in& acti%itatea salaria+ilor %a fi mai re&us6 fiin& "romo%at) e%aluarea "erfor; man+ei &e c)tre 5n2i2i salaria+ii. "entru a reu[i, ca manager, nu mai este suficient s` fi performant- pentru a reu[i tre uie s` dai dovad` de e#celen]`.
6igura 2.P . 1uto"erfec+ionareea
102
21%1 A#l ca+ ! stud de ca* 1. !om"leta+i lacuna &in te9tul &e mai Bos cu termenul cores"un()tor. Managerul este "ersoana care e9ercit) func+iile ZZZZZZZZ 5n %irtutea o$iecti%elor6 sarcinilor6 com"eten+elor 2i res"onsa$ilit)+ilor s"ecifice func+iei "e care o ocu"). 2. In&ica+i &ac) fra(a &e mai Bos este a&e%)rat) sau fals). Managerul tre$uie s) ai$) ca"acitatea &e a i&entifica 2i &e a 5n+elege leg)turile cau(ale &intre ")r+ile/resursele conBugate6 5n %e&erea reali()rii o$iecti%elor asumate. 3. !are &intre afirma+iile urm)toare sunt a&e%)rate4 aA Managerii &e ni%el me&iu au 5n su$or&ine at>t e9ecutan+i6 c>t 2i manageri &e ni%el inferior. $A Managerul artist se caracteri(ea() "rin %isuri 2i am$i+ii &e mare an%ergur)6 e9ist>n& o mare "ro$a$ilitate &e a o$+ine "erforman+e "e termen lung. cA Managerul cu tem"erament flegmatic "oate fi un foarte $un li&er. &A 0a un li&er "re&omin) latura formal) a "uterii @autoritateaA. eA Managerul &e ti" tehnocrat consi&er) c) o$iecti%ele organi(a+iei "ot fi cel mai $ine 5n&e"linite "rin tehnica "a2ilor m)run+i. fA -ehnocra+ii fac s) "re%ale(e as"ectele concrete6 tehnice ale unei "ro$leme6 5n &etrimentul consecin+elor sociale. gA Perce"+ia managerului "rofesionist este a9at) "e o$+inerea &e re(ultate con; crete 5n %iitorul a"ro"iat6 iar 5n ela$orarea strategiilor se $a(ea() "e ")rerile e9"er+ilor. hA 0i&erul ino%ea()6 concentr>n&u;se "e oameni6 5n tim" ce 2eful a&ministrea()6 "un>n& accent "e sistem 2i "e structur). iA Se consi&er) c)6 "rin a"licarea "oliticilor managerului "rofesionist6 organi; (a+ia %a o$+ine "erforman+e foarte $une "e termen scurt. . 1&e%)ratul li&er "re(int) o serie &e caracteristici "rintre care: aA este matur &in "unct &e %e&ere emo+ional? $A are un tem"erament coleric sau flegmatic? cA e9ercit) "uterea 5n $eneficiul organi(a+iei? &A nu este tentat s) utili(e(e "uterea "entru mani"ularea oamenilor? eA este caracteri(at "rin ini+iati%)? fA 52i e9ercit) cu fermitate autoritatea? gA este &eschis s"re "ro$lemele oamenilor? hA $eneficia() &e o larg) "ers"ecti%) &e e%olu+ie. In&ica+i care &intre %ariantele &e mai sus sunt incorecte. 5. !erceta+i %ali&itatea inferen+elor &e mai Bos. aA 3n ca(ul managerilor &e ni%el su"erior "on&erile acti%it)+ilor acestora 5n "la; nul conce"tual6 5n "lanul rela+iilor umane 2i 5n "lan tehnic sunt egale6 &e %reme ce au 5n su$or&ine toate ni%elurile ierarhice ale organi(a+iei.
103
$A Managerul &e ti" tehnocrat 52i fun&amentea() strategia &e ac+iune "e o"iniile e9"er+ilor6 moti% "entru care lucrea() 5n sistemul "a2ilor m)run+i * 5nt>i re"ar) ceea ce s;a gre2it 5n urm) 2i a$ia a"oi "orne2te 5n "arcurgerea noilor eta"e. 6. !aracteristicile li&erilor sunt urm)toarele: aA cunosc $ine oamenii 2i stimulentele care 5i moti%ea()? $A cunosc $ine &omeniul &e acti%itate? cA au o $un) re"uta+ie? &A au ca"acitatea &e a;2i im"une i&eile? eA au a"titu&ini 2i com"eten+e &eose$ite @ca"acitate &e anali()6 ra+ionamente si; gure6 g>n&ire strategic)6 facultatea &e a sta$ili $une rela+ii &e munc)6 sensi$ilitate fa+) &e semeni6 5n+elegerea naturii umaneA? fA au calit)+i "ersonale @integritate6 onestitateA? gA sunt "uternic moti%a+i. Printre r)s"unsurile &e mai sus se num)r) 2i unul fals. !are este acela4 7. 1tingerea celor <"atru col+uri= ale li&erului @caracteristici &e $a()A * %i(iune6 realism6 asumarea riscului 2i moralitate * 16 G6 ! 2i ' este un i&eal @P. Uoesten$aumA. !onsi&era+i c) un in&i%i& c)ruia 5i li"se2te realismul6 &e e9em"lu6 "oate con&uce o organi(a+ie4 'ac) &a6 5n ce 5m"reBurare4
.. !om"leta+i lacuna &in fra(a &e mai Bos cu no+iunea cores"un()toare. ZZZZZZZ re"re(int) fenomenul &e influen+are a com"ortamentului su$al; ternilor6 cu aButorul instrumentelor &e natur) "siho;social) @moti%are6 im"licare 5n reali(area o$iecti%elor6 generarea satisfac+iei etc.A6 astfel 5nc>t ace2tia s) reali(e(e anumite ac+iuni6 conform o$iecti%elor organi(a+ionale. ,. In&ica+i %aloarea &e a&e%)r a fra(ei &e mai Bos. 3n tim" ce li&erii sunt creati%i6 au ca"acitatea &e a;2i asuma riscuri6 au 5ncre&ere 5n oameni6 acce"t) c) "ot gre2i6 5ntre+in o atmosfer) "o(iti%)6 cer sfatul altora 5n ca( &e &u$iu 2.a.6 2efii se concentrea() 5n s"ecial "e sistem 2i "e structur)6 "ot fi $uni a&ministratori 2i e9ecutan+i6 recurg a&eseori la controlarea su$or&ona+ilor. 10. In&ica+i &ac) fra(a &e mai Bos este a&e%)rat) sau fals). 'elegarea 5nseamn) a transmite unui gru" &re"tul &e a ac+iona ca re"re(entant al unei "ersoane sau al unei institu+ii? a 5ns)rcina "e cine%a6 "e tim" limitat6 cu e9e; cutarea6 su"ra%egherea sau organi(area unei lucr)ri. 11. Stu&iu &e ca( @Stanciu6 0eo%ari&is6 20036 ". 0A !osmin 2i 1le9an&ru sunt arhitec+i la aceea2i firm). /i au lucrat asi&uu 5n ulti; mul an la "roiectul unui nou centru comercial6 "roiect cu care %or s) "artici"e la un
10
concurs interna+ional. 'ac) "roiectul lor ar ie2i c>2tig)tor6 firmei lor i se %a oferi &e c)tre $eneficiarii "roiectului un contract "entru construirea centrului res"ecti%6 ceea ce ar 5nsemna o$+inerea unor sume foarte mari &e $ani at>t "entru firm)6 c>t 2i "entru autorii "roiectului. Managerul firmei6 o "ersoan) 5n %>rst) 2i foarte conformist)6 nu este &e acor& cu "roiectul lui !osmin 2i 1le9an&ru6 consi&er>n& c) are "rea multe elemente &e arhitectur) futurist)6 ie2ite &in comun? "rin urmare6 el cre&e c) ar fi o "ier&ere &e tim" s);l &efiniti%e(e 2i s) "artici"e la concurs6 2ansele &e reu2it) fiin& minime. 'e aceea6 5i trimite s) termine urgent "roiectul a &ou) $locuri &e locuin+e &intr;o local; itate a"ro"iat)6 "roiect 5ntreru"t &e c>t%a tim" 2i care tre$uia "re&at c>t mai cur>n& $eneficiarului6 care &eBa achitase o mare "arte &in suma cu%enit). !osmin 2i 1le9an&ru sunt 5n(estra+i cu un &eose$it sim+ artistic6 sunt foarte $ine "reg)ti+i "rofesional 2i au chiar c>te un stagiu &e lucru 5n str)in)tate? ei 2tiu c) stilul a$or&at &e ei 5n "roiectul "entru centrul comercial re"re(int) ten&in+a actual) 5n arhitectura mon&ial) 2i c) "roiectul lor are 2anse mari s) fie ales. 3n ciu&a acestor argumente6 sunt amenin+a+i cu sc)&erea salariului &ac) mai 5n&r)(nesc s) insiste s) "artici"e la concurs. !ei &oi iau 5n calcul 2i "osi$ilitatea &e a "artici"a la concurs "e cont "ro"riu6 &ar aceasta ar fi 5nsemnat asumarea unui risc &estul &e mare: acela &e a;2i "ier&e ser%iciul6 5n ca(ul 5n care 2eful ar fi aflat 2i6 mai ales6 5n ca(ul 5n care nu ar fi c>2tigat. 4ntre `ri : aA !e stil &e con&ucere a"lic) 2i ce ti" &e manager 5ntruchi"ea() 2eful celor &oi4 $A 1 "roce&at $ine managerul4 Fustifica+i r)s"unsul. cA !um ar tre$ui s) ac+ione(e 5n continuare !osmin 2i 1le9an&ru4 12. 3n care "arte a "rogramului &e lucru tre$uie s):
. , 10 11 1213 1 15 16 17 1. *** * * * * * * ** , 10 11 1213 1 15 16 17 1. 1, r)s"un&eti la cores"on&en+) organi(a+i o reuniune cu "ersoane &in con&ucere "rimi+i su$or&ona+ii 5n au&ien+) face+i e%aluarea acti%it)+ilor &eBa efectuate %) ocu"a+i &e "lanificarea strategic) %) ocu"a+i &e negocieri/ contracte
13. 0ea&ershi" Stu&iu &e ca( @autor 1&rian !oBocaruA 0ocali(are: 1,,.6 8om>nia Compania& Postul &e -ele%i(iune 'og -%6 marc) a trustului &e "resa 'og Me&ia S.1.6 5nfiin+at 5n 8om>nia 5n 1,, . -ele%i(iunea nou 5nfiin+at) num)r) circa 150 &e angaBa+i.
105
Climat competitiv& 'og -% a fost 5nc) &e la 5nfiin+are <aerul "roas")t= &e care a%eau ne%oie mass me&ia &in 8om>nia. Pornit la &rum cu mult entu(iasm6 cu o echi") &e e9ce"+ie6 5n care tinere+ea 2i "rofesionalismul se armoni(au "erfect6 noul "ost era "rimul 2i singurul "ri%at6 concur5n& cu succes tele%i(iunea na+ional). 0a 6 luni &e la lansarea 'og -%6 a"are "e "ia+) !at -%. 7)r) a a%ea la 5nce"ut un "rofil &istinct6 li"sit &e "rofesioni2ti &e "rim) m)rime 2i &e entu(iasmul unor crea; tori tineri6 !at -% se s"riBin) "e un ac+ionariat am$i+ios6 cu foarte mari interese "olitice "e termen lung. 'u") circa un an &e la 5nfiin+area 'og -%6 a"are "e "ia+) un com"etitor "uter; nic6 cu ac+ionariat interna+ional * Gir& -%. !ur5n&6 noul "ost6 cu o "olitic) agresi%) &e recrutare a celor mai $uni "rofesioni2ti6 cu o "olitic) &e marMeting sus+inut) &e e9"erien+a interna+ional)6 cu un &e"artament structurat &e %5n()ri &e s"a+iu "u$lici; tar 2i o cot) &e in%esti+ii care se reflect) 5n &imensiunea im"resionant) a salariilor6 &ot)rilor6 instruirii oferite angaBa+ilor6 cu un management e9"erimentat 2i arogant6 &ar sensi$il 2i fle9i$il 5n ra"ort cu %aloarea6 &e%ine o amenin+are &e cali$ru mare. ;curt istoric al 3og .v 1c+ionari: 1nton6 unul &intre cei mai im"ortan+i im"resari 2i "ro&uc)tori occi; &entali &e mu(ic)? Gar$u * cel mai "uternic ac+ionar 5ntr;un trust &e "res) autohton6 gestion5n& cel mai $ine %>n&ut coti&ian 2i cea mai %>n&ut) re%ist) s)"t)m5nal)? !onstantin * inginer constructor6 fost &irector al unei im"ortante institu+ii &e cul; tur)6 &e fa"t un intelectual i&ealist &e%enit "rin ca"riciile &estinului s)u matrimonial om &e afaceri. Manager general: Po"escu * cel mai cunoscut 2i mai acti% om &e tele%i(iune6 &e un "rofesionalism necontestat6 creator &e 2coal) Burnalistic) 2i &e %e&ete6 cu 5nn)scut sim+ al afacerilor. 'e fa"t6 i&eea 2i efortul &e a 5nfiin+a 'og -% i;a a"ar+inut 5n 5ntregime6 f)c5n& efortul &e a g)si &in numitele surse finan+area. Po"escu era6 f)r) &iscu+ie6 li&erul carismatic al unei organi(a+ii caracteri(ate "rin fle9i$ilitate 2i coor&onare6 "rin con; trol &irect6 cu concentrarea "uterii 5n m5inile &irectorului general 2i o minim) &ife; ren+iere 5ntre &e"artamente. 3n acela+i tim"6 Po"escu 52i $a(a organi(a+ia "e com"e; ten+ele unor s"eciali2ti o"er>n& 5n echi"e &e "roiect "entru a face fa+) unor "ro; %oc)ri ime&iate 2i schim$)rilor ra"i&e. Structura creat) &e el era e9trem &e "oliti; (at)6 &>n& na2tere la com"eti+ii 2i conflicte interne6 "e care6 &esigur6 "rin comuni; care &eschis)6 &ar 2i "rintr;un sistem o$scur &e informa+ii6 Po"escu %enea s) le re(ol%e. 'og -% $eneficiase &e o "u$licitate im"ortant) "e "ostul na+ional &e tele%i(iune 2i6 cu toate c) nu era unicul concurent al acesteia6 reu2ise * "e $un) &re"tate * s) st5rneasc) un enorm interes6 nu numai &atorit) "rimei lans)ri &e "ia+) a&e%)rate f)cut) &e o institu+ie cu acest s"ecific6 ci 2i calit)+ii oamenilor "e care Po"escu a%u; sese griB) s);i ia cu sine "e arca ce ")rea c) se 5n&rea"t) s"re "erforman+) su$ numele 'og -%. 3escrierea crizei [i conte#tului prezent al organiza]iei Po"escu 52i "re(int) &emisia.
106
3n "ofi&a fa"tului c) rela+ia lui cu !onstantin6 care &e+inea 2i autoritatea o"era+ional) asu"ra organi(a+iei6 intrase 5n (ona "rieteniei intime6 situa+ia a &e%enit conflictual). 'e ce4 1nton a anun+at c) sto"ea() furni(area &e fon&uri &e "ro&uc+ie 2i salarii "entru c) organi(a+ia &e%enise "rofita$il) * 2i &e%eniseW Gar$u a amenin+at c) se retrage &in societate 2i 5nce"use s);2i "reg)teasc) ie2irea. 3n cursul unei &iscu+ii Po"escu i;a cerut acestuia s) 5i cesione(e o "arte &in ac+iuni. !onstantin nu a consim+it. Mai mult6 5ntr;o ie2ire furioas)6 a &oua (i &u") &iscu+ie6 a "oruncit com"aniei &e "a() a institu+iei s) 5i inter(ic) accesul lui Po"escu la $irou 2i i;a comunicat c) a fost conce&iat &in instiu+ia al c)rei creator era. Po"escu face totul "u$lic6 gener>n& 5n "res) un curent &e o"inie &eloc fa%ora$il ac+ionariatului 2i "ostului 'og -%6 iar a"oi 52i ofer) ser%iciile la Gir& -%6 care l;a "rimit cu $ra+ele &eschise. 1tmosfera creatoare &e alt)&at) &in 'og -% e 5nlocuit) &e un set &e lu"te intestine 5ntre %eleitarii care se $at "e func+ii nou create 2i &e o "relungit) s"aim) 5ntre "ro; fesioni2tii care se 5ntrea$) cine mai urmea() s) fie &at afar) ca "e o m)sea stricat). Ionescu6 un "re(entator sc)")tat6 ocu") scaunul &irectorial. Ror$a6 un inginer cu o carier) f)r) str)lucire6 &e%ine &irector &e "rograme. #rgani(a+ia cunoa2te un &eclin ra"i&6 &ar sigur6 5nce"ut cu "lecarea celor mai tineri 2i mai $uni creatori &e emisiuni6 &irect la Gir& -%. Salariile au 5nt5r(ieri 5ntre 3 s)"t)m5ni 2i luni. #amenii sunt &is"era+i. !onstantin 5l &estituie (gomotos "e Ionescu 2i "reia el 5nsu2i con&ucerea. 1chi(i+ionea() cea mai "uternic) anten) &e transmisie "rin satelit &in su&;estul /uro"ei6 cu tehnologia aferent)6 menit) s) asigure o e9celent) aco"erire "e o arie care nu mai fusese %i(at) &e nimeni. 1ceasta era a9ul in%esti+ional al "lanului s)u &e re&resare a com"aniei. /a tre$uia com$inat) cu noua firm) &e ca$lu t% 2i cu un nou "ost &e tele%i(iune6 cu transmisie s"eciali(at). 1lte &ou) firme ale trustului * una &e "ro&uc+ie mu(ical)6 alta &e organi(are &e e%enimente * a%eau s) sus+in) &e(; %oltarea. !a "arte &in "lanul &e refacere6 el 5l nume2te &irector general "e &l. Gunea6 un teleast e9"irat6 cu rela+ii stranii 2i o istorie &u$ioas)6 f)r) s) 5i &ea autoritate mana; gerial). !onform licen+ei &e emisie6 'og -% tre$uia s) &ifu(e(e 5n "ro"or+ie &e 7X "ro; &uc+ii "ro"rii. !5n& Gunea a fost numit6 au&ien+a general) a "ostului era &e 165X 2i continua s) sca&). !u toate acestea6 e9ista un segment &e "ia+) "e care 5l mai ocu"a 5nc) &estul &e conforta$il: "ersoane cu stu&ii su"erioare6 5n maBoritate $)r$a+i6 trecu+i &e 30 &e ani. 9lte informa]ii !hiar &ac) este u2or 5m$)tr>nit)6 a"aratura &e 5nregistrare 2i "relucrare %i&eo func+ionea() $ine. !arul &e transmisie este uneori 5nchiriat6 cu "ersonal cu tot6 &e la !at -%.6 "entru c) 'og -% nu mai face emisiuni com"le9e. 'og Me&ia S.1. a in%estit 5n construirea unor stu&iouri gran&ioase6 &ar6 &u") turnarea fun&a+iei6 terenul a fost re%en&icat &e fo2tii "ro"rietari6 iar cl)&irea l)sat) "ra&) &egra&)rii.
107
Ror$a6 &irectorul &e "rograme6 a 5ncercat s) com"ense(e li"sa &e %i(iune "rin atragerea unor reali(atori "asiona+i &e meserie. !hiar &ac) 'e"artamentul Mu(ical e alc)tuit acum &in &oar "atru oameni6 &irec; torul este o "ersoan) e9trem &e inteligent) 2i carismatic). Singurul lucru &es"re care oamenii lui c>rcotesc este fa"tul c) ia acas) ra+ia &e a") mineral) &estinat) 5ntregu; lui &e"artament tim" &e o s)"t)m>n). 3n rest6 &omnul 0uca 5i s"riBin) 5n ini+iati%ele "e care le au 2i cola$orea() e9celent cu celelalte firme &in trust * &e "ro&uc+ie mu; (ical) 2i organi(are &e e%enimente6 fiin& el 5nsu2i un fin 2i e9"erimentat mu(ician. 'e"artamentul &e 'i%ertisment este scin&at "e echi"e &e "roiect6 &e&icate emi; siunilor. !ei care reali(ea() emisiunea &e &iminea+) se "reocu") e9trem &e mult &e imaginea lor6 construin&u;2i un statut &e %e&ete me&ia6 "e care 5l utili(ea() "entru a cere "atronatului6 &irect lui !onstantin6 salarii &in ce 5n ce mai mari6 chiar &ac) nu le "rimesc la tim". !ei care reali(ea() emisiunile &e la finalul s)"t)m>nii lucrea() foarte mult cu cola$oratori e9terni6 la care renun+) c5n& ace2tia cer $anii "e cola$or)ri. 3n schim$6 in%it) tot felul &e "ersonalit)+i &in lumea "olitic) sau &e afaceri6 iar "ersoanele care se ocu") &e "ro&uc+ie au 2o"tit c) s;ar lua $ani serio2i &e la <s"onsori=6 cu toate c) 2eful &e"artamentului &e "u$licitate 2i reali(atoarea emisiunii neag) cu t)rie acest lucru. 'oamna Rina este o "ersoan) e9trem &e e9"erimentat)6 talentat) 2i inteligent)6 o %e&et) legen&ar) "rintre "rofesioni2tii &e tele%i(iune "entru frumuse+ea 2i talentul ei &e re"orter &e in%estiga+ie. /a semnea() acum o seam) &e emisiuni culturale6 fiin& &irectoarea 'e"artamentului !ultural 2i consilierul a"ro"iat al lui Ror$a6 "e a c)rui carier) a %egheat;o atent. 'e fa"t6 la sfatul ei6 Ror$a a in%itat o t>n)r) rea; li(atoare cu "oten+ial s) %in) s) reformule(e una &in emisiunile &e KeeM;en& care 52i "ier&user) au&ien+a. ->n)ra Heorgescu6 &e2i a%ea forma+ie artistic)6 "arcurgea un MG1 "l)tit &in resurse "ro"rii 2i &emonstrase e9celen+) 5n mai multe &omenii t%: 2tiri6 &i%ertisment6 film. Proiectul "ro"us "entru noua emisiune 5nc>ntase "e toat) lumea6 &ar i se as; cunsese fa"tul c) nu %a &is"une &e oamenii 2i s"a+iile &e transmisie necesare. !u toate acestea6 ea a 5ncercat6 5n func+ie &e noua situa+ie6 s) reali(e(e o alt) emisiune6 cu resurse minime6 "e care o "re(enta 5m"reun) cu 0uca6 &irectorul mu; (ical. 3n numai trei e&i+ii &e la lansare6 emisiunea a%ea o cot) &e 15X6 ocu"5n& un onora$il loc trei 5n to"urile na+ionale &e au&ien+)6 &e2i emisia era rece"+ionat) "e o arie mult mai mic) &ec>t a concuren+ilor. Heorgescu a%usese i&eea ca echi"a cu care lucra s) utili(e(e inclusi% re"orteri 2i re&actori ai "ostului &e ra&io6 care astfel 52i l)rgeau acti%itatea6 iar ei se ar)taser) 5nc>nta+i. 'irectorul Gunea a a&us cu sine o seam) 5ntreag) &e &e$utan+i. 3n general6 ace2tia a%eau se&iul 5n anticamera &irectorial) 2i erau trimi2i &u") "lacul lui Gunea s) ia inter%iuri6 s) "re(inte ru$rici sau chiar emisiuni6 s) coor&one(e "rograme. 0a sfatul lui Gunea6 !onstantin a refu(at s) mai onore(e un contact $arter &e "u$lici;
10.
tate cu firma care le 5nchiriase s"a+iul transformat 5n stu&io &e transmisie "entru emisiunea reali(at) &e Heorgescu ` 0uca. Gunea "retin&ea c) tre$uie a"licat) o "olitic) agresi%) &e restaurare a imaginii "u$lice a "ostului 2i in%itase un &u$ios Burnalist &e scan&al6 care a reu2it s) st>r; neasc) unul &intre cele mai "line &e tensiune scan&aluri se9uale. Postul 2i;a "ier&ut astfel 2i &in cota lui &e siguran+)6 clatin>n&u;2i serios cre&i$ilitatea. Mai mult6 "os; tul na+ional a amenin+at c) %a &a 5n Bu&ecat) 'og -% "entru c) utili(ea() imagini &in arhi%a sa? acestea erau filmate cu circa 25 &e ani 5n urm) &e Gunea6 care "retin&ea c) sunt "ro"rietate "ersonal). .em` : 8eali(a+i o anali() a lea&ershi";ului la 'og -% 2i recoman&a+i m)suri care s) &uc) la re"o(i+ionarea "ostului "e "ia+) 2i rec>2tigarea unei cote egale cu a "rinci; "alului Buc)tor6 Gir& -%6 care 5n "re(ent &e+ine "este 1 X.
5 4l ogra/ e
1. 1rchamault H.6 <auan& la forme lVem"orte sur le fon&=6 8e%ue Festion, 1,,6. 2. Gurloiu P.6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 0umina 0e96 Gucure2ti6 1,,7. 3. !>n&ea 8o&ica6 !>n&ea 'an6 Comunicarea managerial` aplicat` 6 /&itura /9"ert6 Gucure2ti6 1,,.. . !eau2u Jaleriu6 3e la incertitudine la decizie, /&itura Militar)6 Gucure2ti6 1,72. 5. !hi2u 1na Jiorica6 1anagementul strategic al resurselor umane 6 Cote &e curs6 Icoala Ca+ional) &e Stu&ii Politice 2i 1&ministrati%e6 7acultatea &e !omunica re 2i 8ela+ii Pu$lice6 Gucure2ti6 2002. 6. Ste%e !ooMe6 Cigel SlacM ' 1aQing management decisions, Secon& e&ition6 Prentice Nall International6 D.U.6 1,,1. 7. !onger F.1.6 RinningSem over, 9 ne) 1odel for 1anagement in t'e 9ge of "ersuasion 6 /&ition Simon ` Shuster6 !alifornia6 1,,.. .. !o%eE 8. Ste"hen6 Merrill 1. 8oger6 Merrill 8. 8e$eca6 1anagementul timpului sau Cum s` ne sta ilim priorit`]ile 6 /&itura 100716 Gucure2ti6 2000. ,. !ri$$in F. Fames6 >e leaders'ip 6 0es Q&itions &e lVhomme6 MontrYal6 1,.6. 10. 'essler HarE6 =uman Resource 1anagement 6 Cinth /&ition6 Prentice Nall6 Pea rson /&ucation International6 CeK FerseE6 2003. 11. 'e%illar& #li%ier6 Coac'er6 'uno&6 Paris6 2001. 12. 'ruMer 7. P.6 1anaging in .ur ulent .imes 6 Nar"er ` 8oK6 CeK LorM6 1,.0. 13. 'uluc 1lain6 >eaders'ip et confiance 6 'uno&6 Pa ris6 2000. 1 . 'uncan O. FacM6 >es grandes idees du management 6 1fnor6 Paris6 1,,0. 15. 7urnham 1&rian6 "ersonalit0 at RorQ. .'e role of individual differeces in t'e )orQplace, Routledge 6 0on&on6 1,,2. 16. Nellriegel '.6 Slocum6 F. O.6 Ooo&man6 8. O.6 Organisational e'avior 6 Oest Pu$lishing !om"anE6 St. Paul6 CeK LorM6 0os 1ngeles6 San 7rancisco6 1,,2. 17. Uotler P.6 1anagementul marQetingului 6 -eora6 1,,7. 1.. 0e%inson N.6 Gingt criteres pour c'oisir un cadre superieure 6 Na r%ar& lV/9"ansion6 hi%er 1,.0;1,.1. 1,. 0ocMe 1. /&Kin an& 1ssociates6 .'e essence of >eaders'ip, 0e9ington GooMs6 0anham6 1,,1.
10,
20. Maier C. 8. 7.6 "rise collective de dIcision et direction des groupes 6 /&ition Nommes et -echni]ues6 Pa ris6 1,6 . 21. Manolescu 1.6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 81I6 Gucure2ti6 1,,.. 22. Mathis 8. et al .6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 1,,7. 23. Mihu+ I. et al .6 1anagement 6 Dni%ersitatea <1 'ecem$rie 1,1.= 1l$a Iulia6 Seria 'I'1!; -I!16 1,,.. 2 . MoEson 8oger6 >e coac'ing, 3Ivelopper le potentiel de ses colla orateurs 6 'e GoecM et 0acier6 Gru9elles6 2001. 25. 8o2ca 1le9an&ru6 Psihologie general)6 /&itura 'i&actic) 2i Pe&agogic)6 Gucure2ti6 1,76. 26. Cicolescu #. 2.a.6 1anagement 6 /&itura 'i&actic) 2i Pe&agogic)6 Gucure2ti6 1,,2. 27. Peretti Fean;Marie6 Ressources 'umaines et gestion des personnes 6 3e Y&ition6 0i$raire Jui$ert6 Paris6 2001. 2.. Pitcher P.6 <0Va rtiste6 lVa rtisan et le tehnocrate=6 8e%ue Festion 6 mai6 1,,3. 2,. 8e&l 7.6 <motion de group et leaders'ip 6 5n "s0c'ologie sociale @&ir. 1n&rY 0Y%EA6 -ome II6 G#8'1S6 Paris6 1,7.. 30. 8ee&in F.O.6 .Istez votre competences de manager 6 -o" /&ition6 7.'.S.6 Paris6 1,,2. 31. 8on&eau 1. 2i Goula r& 76 <HYrer &es em"loEYs ]ui font "ro$lbme6 une ha$iletY _ &Y%elo"; "er=6 8e%ue Festion 6 fe$ruarie 1,,2. 32. 8otaru 1. 2.a.6 1anagementul resurselor umane 6 Dni%ersitatea <1l. I. !u(a=6 Ia2i6 1,, . 33. Sa&ler -onE6 =uman Resource 1anagement 6 3eveloping a strategic 9pproac' 6 Uogan Page 0imite&6 0on&on6 1,,5. 3 . Sahuc 0ouis6 Comment identifier les futurs managers5 Hne approc'e par les contre$indi$ cattions, ICS/P /&itions6 Paris6 1,.7. 35. Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 "ersonnel and =uman Resource 1anagement 6 7ifth /&ition6 Oest Pu$lishing !om"anE6 St. Paul6 Minnea"oils6 1,,3. 36. Stanciu Itefan6 0eo%ari&is6 !ristina6 1anagementul resurselor umane. .este [i studii de caz 6 /&itura Gren6 Gucure2ti6 2003. 37. Jl)sceanu Mihaela6 Psihologia organi(a+iilor 2i a con&ucerii6 /&itura Pai&eia6 Gucure2ti6 1,,3. 3.. Ramfir !)t)lin6 "si'ologia organiz`rii [i a conducerii 6 /&itura Politic)6 Gucure2ti6 1,7 . 3,. Ramfir !)t)lin6 Lncertitudinea- o perspectiv` psi'osocial` 6 /&itura Itiin+ific)6 Gucure2ti6 1,,0. 0. Rorlen+an -. et.al .6 1anagementul organiza]iei 6 Jol. I 2i II6 Nol&ing 8e"orter6 Gucure2ti6 1,,6. 1. OaEne 8. Mon&E6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 =uman Resouce 1anagement 6 /ighth /&ition6 Prentice Nall6 CeK FerseE6 2002. 2. ccc 1anual ! :azele managementului cultural 6 Program <'imensiunea cultural) a &emocra+iei=6 8#,71;016 Ministerul !ulturii 8om>nia6 C#MISM16 7IM1C//!DM/.
Strateg ' #ol t c ! #lanur #r ( nd resursele umane
3up` parcurgerea acestui capitol ve]i putea cunoa[te& $ natura rela]iilor dintre organiza]ie [i mediul e#terior$ importan]a, cerin]ele [i op]iunile privind planificarea strategic`$ aspectele cele mai relevante ale politicilor de personal$ modalit`]ile de realizare a prognozelor privind personalul$ cele mai importante practici legate de gestionarea pro lemelor personalului$ aspecte privind practicile discriminatorii.
&111 Strateg 2.1.1. ;c'im area organiza]ional` Pentru a se men+ine 2i &e(%olta6 organi(a+iile sunt ne%oite s);2i cree(e structuri ca"a$ile s) antici"e(e ten&in+ele &e e%olu+ie economic) 2i social)6 5n general6 "re; cum 2i mo&ific)rile structurale 2i &e con+inut ale "ie+ei6 5n s"ecial. Planificarea strategic) a organi(a+iei6 inclusi% a fon&ului resurselor umane6 re"re(int) cea mai im"ortant) acti%itate managerial) cu efecte "e termen lung. #rgani(a+iile "erfor; mante aloc) resurse financiare consi&era$ile "entru ela$orarea strategiilor6 "recum 2i "entru a&o"tarea "oliticilor "ri%in& resursele umane. Schim$)rile organi(a+ionale ale ultimelor trei &ecenii au con&us la cre2terea ca"acit)+ii &e a&a"tare la me&iu? este %or$a &e managementul "rin o$iecti%e6 mana; gementul "artici"ati%6 managementul calit)+ii totale6 e9tin&erea cercurilor &e calitate 2i a controlui im"licit6 "lanificarea strategic)6 e9tin&erea comunic)rii interne6 a"lati; (area structurilor ierarhice @a"ro"ierea managementului &e su$sistemul o"erati%A etc. Me&iul economic6 social 2i "olitic actual im"une6 5n con&i+iile glo$ali()rii6 o com"eti+ie &in ce 5n ce mai acer$)6 astfel c) succesul unei organi(a+ii &e"in&e &e ca"acitatea ei &e a se &iferen+ia &e concuren+) "rintr;o contri$u+ie multi&imensio; nal) @!armen;1i&a Nu+u6 1,,,6 ". 15A: s) ofere %aloare 2i satisfac+ie clien+ilor6 s) &eschi&) "ers"ecti%e &e &e(%oltare "rofesional) 2i "ersonal) "entru angaBa+i6 s)
112
asigure "ros"eritatea "ro"rietarilor 2i in%estitorilor 2i s) asigure $un)starea mem; $rilor comunit)+ii &in care face "arte. Strategiile &e "ersonal au 5n %e&ere urm)toarele as"ecte: &inamica "o"ula+iei6 gra&ul &e "reg)tire general) 2i &e s"ecialitate a "o"ula+iei acti%e6 ten&in+ele &e &e(; %oltare a "ie+ei * inclusi% a "ie+ei muncii6 fenomenul glo$ali()rii6 cre2terea accesu; lui la informa+ie6 am"lificarea "on&erii societ)+ilor "ro&ucti%e 2i comerciale cu ca; racter multina+ional6 cre2terea mo$ilit)+ii lucr)torilor 2i mo&ificarea stan&ar&elor institu+ionale6 legislati%e 2i &e calitate6 5n conte9tul "re%i(i$ilei a&er)ri a 8om>niei la Dniunea /uro"ean). 3n fa+a acestor factori &e mare com"le9itate6 organi(a+ia este o$ligat) s) fac) e%alu)ri "ri%in&: "ro"ria structur)6 ran&amentul flu9urilor &e informa+ie 2i &e resurse6 ni%elul "erforman+elor6 gra&ul &e a&a"tare a organi(a+iei la me&iul e9terior6 ca"acitatea "ersonalului &e a utili(a noi tehnologii6 ca"acitatea &e a finan+a "ro"ria restucturare6 ca"acitatea &e a in%esti 5n "erfec+ionare 2i 5n recalificarea "ersonalului etc. Strategiile organi(a+ionale &ecurg &in o$iecti%ele maBore care se refer) la &e(; %oltare. Strategiile au rolul &e a "une 5n %aloare com"eten+ele angaBa+ilor6 &e a;i ")stra "e cei "erforman+i * for+a &e munc) s"eciali(at)6 &e a;i forma "e cei care au "oten+ial &e &e(%oltare 2i &e a;i 5n&e")rta "e cei care nu cores"un& ni%elului momentului. 'ac) se &ore2te 5m$un)t)+irea maBor) a "erforman+ei 5n munc)6 managerii res; "onsa$ili cu resursele umane tre$uie s) ating) succesi% ni%elurile urm)toare @Sa&ler6 1,,56 ".126A: aA ni%elul a&ministrati% @"ersonalul a&ministrea() organi(a+ia6 f)r) s) fie "re; ocu"at &e o$iecti%ul strategic al acesteiaA? $A ni%elul o"era+ional @"ersonalul con&uce sistemul6 &u") in&ica+iile manage; rilor6 f)r) nici o contri$u+ie la &e(%oltarea acestuiaA? cA a"licarea strategiei @"ersonalul are r)s"un&erea im"lement)rii &eci(iilor strategiceA? &A crearea strategiei @"ersonalul are rolul &e a "artici"a la ela$orarea &eci(iilor strategiceA. Strategia este necesar) "entru c) 5n "rocesul &e atingere a o$iecti%elor sunt esen+iale continuitatea 2i predicti ilitatea @!ascio6 1,.,6 ". .A. Strategia "ri%in& resursele umane im"lic) &eseori schim$are: noi "roce&uri &e recrutare 2i &e selec+ie6 noi stan&ar&e &e e%aluare6 alte a$or&)ri "ri%in& "romo%area 2i moti%area. 8e(isten+a la schim$are este s"ecific) oamenilor 2i6 "entru a o &e")2i6 sunt necesare: aA re&ucerea for+elor re(istente care tin& s) men+in) starea anterioar) 2i con2tienti(area ne%oilor "entru "erioa&a urm)toare? $A "unerea 5n a"licare a noului mecanism &e func+ionare 2i "romo%are a noilor %alori 2i atitu&ini? cA sta$i; li(area 5n noua stare. 'ou) caracteristici socio;economice conBugate legate &e resursele umane Busti; fic) managementul "re%i(ional: iner+ia 2i conser%atorismul oamenilor * "e &e o "arte 2i ca"acitatea lor &e a&a"tare * "e &e alt) "arte. /%olu+ia me&iului este un fac; tor care "oate inhi$a6 la aceasta a&)ug>n&u;se ne%oia &e securitate "e care oamenii
Strategii6 "olitici 2i "lanuri "ri%in& resursele umane 113
o reclam) "ermanent. !a urmare6 sigurul mo& &e a face fa+) schim$)rilor antici"ate este "re%i(iunea &e "ersonal? anun+area %iitoarelor schim$)ri organi(a+ionale 2i "reg)tirea "sihologic) a&ec%at) 5i %a face "e oameni s) se a&a"te(e mai 5nt>i men; tal 2i a"oi com"ortamental noului ca&ru institu+ional. Se consi&er) c) a&a"ta$ilitatea este una &intre cele mai %aloroase caracteristici umane * su"erioar) com"eten+elor tehnice6 &e e9em"lu. !onBugarea iner+iei sistemelor umane care 5ncetinesc mi2c)rile &e ti" intrare/ie2ire cerute &e conBunctura me&iului 5n care e%oluea() organi(a+ia6 cu fle9i$ilitatea oamenilor "ermite6 5n cele &in urm)6 &e(%oltarea acesteia. Pentru a mo&ela 2i con&uce strategic organi(a+ia este ne%oie s) fie 5n+eleas) at>t com"le9itatea factorilor interni im"lica+i @7igura 3.1.6 a&a"tare &u") 1llaire 2i 7>r2irotu6 1,,36 ". 3.5A c>t 2i influen+a celor e9terni @7igura 3.2.6 "relucrare &u") 'esmarteau6 1,,76 ".16A.
6igura 2.1 . #rgani(a+ia
><F<J39& 1ediul e#terior cu"rin&e totalitatea %alorilor culturale6 sociale6 "olitice 2i Buri&ice. Lstoria organiza]iei se refer) la gene(a acesteia6 la reu2itele6 e2ecurile6 %alorile "erene6 li&erii 2i eroii e%oca+i6 factorii &e influen+)6 caracteristicile 2i com"eten+ele motrice anterioare6 re+etele strategice &e reu2it) 2i altele. 1cest ansam$lu formea() o re(er%) cumulati%) cu %aloare &e sim$ol 2i &au o "ers"ecti%) asu"ra lumii. Contingen]a : factorii tehnologici6 economici6 concuren+iali 2i &e reglementare @forma &e "ro"rietate6 normele &e &re"tA care au influen+at e%olu+ia organi(a+iei. Cultura organiza]ional` : %alori 2i "remise &e &eci(ie 2i &e ac+iune6 %i(iunea asu"ra lumii6 sistemele &e sim$oluri 2i semnifica+ii6 tra&i+ii 2i o$iceiuri.
11
;tructura organiza]ional` : o$iecti%e6 sco"uri 2i strategii e9"licite6 organigrama6 "oliticile 2i sistemele &e moti%are 2i &e remunerare6 structura &e autoritate 2i &e con; trol6 sistemele &e gestiune @$uget6 "lanificare6 informatic) &e gestiuneA. 9ctorii ! salaria+ii 2i managerii care: 5ncearc) s) 5n+eleag) ce se 5nt>m"l) 5n lume6 societate 2i organi(a+ie? au o$iceiuri 2i se su"un unor norme? emit i"ote(e &e lucru 2i "un 5n "ractic) "lanurile antici"ate anterior? "retin& recom"ense materiale6 recunoa2tere 2i sentimente &e a"artenen+) la gru"? au atitu&ini o"ortuniste6 &ar &o%e&esc 2i angaBament? fac &o%a&a limitelor cogniti%e 5n situa+ii com"le9e? influ; en+ea() 2i sunt influen+a+i &e cultura organi(a+ional). a1 ! >egitimare : !ultura organi(a+iei contri$uie la legitimarea structurii sale. Sistemul cultural 2i cel organi(a+ional se &e(%olt) 5n inter&e"en&en+). a2 ! ;priBin : Structura organi(a+iei sus+ine %alorile 2i a2te"t)rile organi(a+iei. 1, 2 [i 2 * 9naliz` sincronic` : Se urm)re2te i&entificarea caracteristicilor cul; turale 2i organi(a+ionale &eterminante asu"ra mo&alit)+ilor &e ela$orare a &eci(iilor6 strategiilor6 "lanurilor &e ac+iune 2i solu+iilor. c 9naliz` diacronic` * stu&iul materialelor 2i &ocumentelor legate &e factorii anteriori anali(ei la momentul &at. 1ce2ti factori stau la $a(a refun&ament)rii %alo; rilor6 "resu"o(i+iilor6 miturilor etc. care caracteri(ea() cultura organi(a+ional).
6igura 2.2 . /la$ora rea strategiei organi(a+iei
UinseE 0or& @Sa&ler6 1,,56 ". 135A "re(int) marile &iferen+e 5ntre organi(a+iile "uternic structurate ierarhic @1A 2i a%>n& con&ucere autoritar)6 care sunt 5n &e(a; %antaB fa+) &e cele 5n care structura este a"lati(at) 2i &eci(iile se a&o"t) 5n stil &emo; crat;"artici"ati% @GA.
A .op managemetul este prea ndep`rtat de nivelurile inferioare. 9cestuia i revine sarcina sta ilirii strategiei, contactelor cu mediul e#tern [i e#ecut`rii controlului. 1anagerii de nivel mediu au rolul de a orga$ niza %inclusiv comunicarea organiza]ional`,, de a coordona [i controla. ;arcinile salaria]ilor sunt clar formulate. Rangul salaria]ilor este dat de importan]a muncii lor. Comanda de sus n Bos func]ioneaz` cu pre$ cizie ca un sistem te'nic. "ersonalul a ncetat s` se mai preg`teasc` profesional. <nergia sistemului este redus`.
! .op managementul este vizi il, sta ilirea strategiei se realizeaz` cu participarea salaria]ilor. 1anagerii de nivel mediu au ca sarcin` prin$ cipal` antrenarea, sus]inerea [i motivarea salaria]ilor. ;arcinile nu sunt individualizate, acestea fiind atri uite unei ntregi ec'ipe. "ozi]ia n cadrul organiza]iei este determi$ nat` de contri u]ia la atingerea o iectivului comun. Organiza]ia se azeaz` pe ec'ipe de lucru, mai ales pe cele informale. Oamenii se perfec]ioneaz` nv`]And. <nergia sistemului este ridicat`.
2.1.2. "lanificarea strategic` Planificarea strategic) este "rocesul &e alegere a o$iecti%elor 2i &e a&o"tare a &eci(iilor "ri%in& acti%it)+ile care tre$uie organi(ate "entru atingerea acestora. 1cest "roces cu"rin&e @!ascio6 1,.,6 ". 153A: aA 'efinirea filosofiei. !are este ra+iunea &e a fi a organi(a+iei4 !are este con; tri$u+ia semnificati%) "e care organi(a+ia o a&uce "entru &e(%oltarea me&iului 5n care e%oluea()4 $A 7ormularea &eclara+iei &e i&entitate6 &eclararea sco"urilor 2i o$iecti%elor. !are este misiunea organi(a+iei4 !are sunt o$iecti%ele &e"artamentelor4 Sunt aces; tea conforme cu o$iecti%ele generale ale organi(a+iei4 eA /%aluarea o"ortunit)+ilor 2i constr>ngerilor. I&entificarea factorilor care "ot contri$ui 2i a celor care "ot 5m"ie&ica atingerea o$iecti%elor. fA 1lc)tuirea structurii organi(a+iei. !are ar tre$ui s) fie &e"artamentele organi; (a+iei6 ce ar tre$ui s) fac) fiecare6 cum ar tre$ui s) coo"ere(e "entru reali(area o$iecti%elor 2i 5n&e"linirea misiunii4 eA 'e(%oltarea strategiei. !are %or fi o$iecti%ele "unctuale "entru fiecare com; "onent) a structurii organi(a+iei4 !um "oate fi e%aluat)6 cantitati% 2i calitati%6 atin; gerea lor la momentul "reconi(at4 fA 1lc)tuirea "lanurilor 2i "rogramelor &e ac+iune. !are %or fi com"onentele "la; nurilor 2i "rogramelor 2i care %or fi resursele6 inclusi% umane6 care tre$uie alocate4 7ormali(area anali(ei strategice im"lic) conte9tul me&iului e9terior6 &ar 2i fac; torii &e me&iu intern * &intre care cel mai im"ortant este centrul &e greutate al orga; ni(a+iei @a se re%e&ea 7igura 3.2.A6 a&ic) suma com"eten+elor "rofesionale 2i %alo; rilor com"ortamentale care "ermit atingerea o$iecti%ului strategic.
116
9vantaBele planific`rii strategice sunt6 5n o"inia autorilor 0uis 8. Hdme(;MeBea6 'a%i& G. GalMin 2i 8o$ert 0. !ar&E @1,..6 "". 17;1.A6 urm)toarele: 1. 3ncuraBarea orient)rii "roacti%e 5n &efa%oarea ac+iunilor reacti%e. 1 fi "roacti% 5nseamn) a "ri%i c)tre %iitor 2i a ghi&a resursele umane "entru atingerea sco"urilor organi(a+iei. Prin contrast6 a fi reacti% 5nseamn)6 &oar6 a r)s"un&e "ro%oc)rilor 2i cerin+elor momentului. 2. !omunicare e9"licit) 2i o$iecti%e strategice clare. /9isten+a o$iecti%elor strategice "ermite organi(a+iei s) i&entifice 2i s) atrag) "ersonal 2i MnoK;hoK "en; tru a le atinge. 3. Stimularea g>n&irii critice 2i e%aluarea &in mers a o"iniilor e9"rimate. 1sigurarea unui me&iu "ro"ice e9"rim)rii i&eilor salaria+ilor este una &intre c)ile "rin care managerii "ot s) ia &eci(ii 5n cuno2tin+) &e cau() cu acce"tul e9"licit al acestora. Managerii tre$uie s) &ea &o%a&) &e fle9i$ilitate6 "entru c) o"+iunile e9"ri; mate la un anumit moment "ot s) nu mai fie "otri%ite "entru a fi "use 5n "ractic) ulterior6 &atorit) &inamicii accentuate a me&iului e9tern. . I&entificarea 2i e%aluarea &iscre"an+ei &intre situa+ia curent) 2i %i(iunea asu"ra %iitorului. 8)s"unsurile la 5ntre$)rile: <Dn&e ne g)sim 5n "re(ent4= 2i <Dn&e %rem s) aBungem4= "ot con&uce la i&entificarea st)rii resurselor umane 2i a %iitoru; lui lor. 5. 3ncuraBarea "artici")rii tuturor managerilor la ela$orarea &eci(iilor. Practica curent) este ca &oar managerii &e %>rf s) a&o"te &eci(iile6 managerilor &e "ersonal re%enin&u;le &oar rolul &e a le a"lica. 6. I&entificarea constr>ngerilor 2i o"ortunit)+ilor 5n &omeniul resurselor umane. Strategia &e "ersonal tre$uie s) fie 5n acor& cu cea general)6 cu res"ectarea a2te"t)rilor salaria+ilor. 1 c)uta noi &eschi&eri 2i a i&entifica "ie&ici 5nseamn) a crea 2anse "entru %iitor 2i a limita sursele "oten+iale &e conflict. 7. !rearea unei culturi comune tuturor. 7irmele "entru care <!ine suntem noi4= este &oar 5ntre$area "rinci"al) tin& c)tre non;"erforman+)6 "entru c) nu se "reocu") &e aBustarea culturii lor organi(a+ionale la cerin+ele &ate. 3ntre$area care tre$uie "us) este: !ine %rem s) &e%enim4 2.1.2. Cerin]e [i linii strategice aA !onectarea "ermanent) a organi(a+iei la me&iul e9terior6 "entru a;i 5n+elege ten&in+ele &e e%olu+ie astfel 5nc>t s) se "oat) alege solu+iile "entru %iitor 5n cuno2tin+) &e cau(). $A /%itarea &i%ersific)rii "ro&uc+iei "rin "roiecte care cer resurse "este "osi; $ilit)+i sau a$or&area "roiectelor "rea numeroase 2i insuficient "reg)tite. cA Cecesitatea &eschi&erii s"re alian+e strategice cu alte organi(a+ii "entru a face fa+) cri(elor 2i "entru a%antaBele &ate &e com"lementaritate. &A 1 a%ea 5n+ele"ciunea &e a ela$ora "roiecte &e &e(%oltare centrate "e client.
eA /la$orarea structurii organi(a+ionale centrate "e "rocese6 "ro&use6 ser%icii sau "roiecte 5n &efa%oarea structurii a9ate "e func+iile 5ntre"rin&erii 2i "e &e"en&en+ele ierarhice ne"ro&ucti%e. fA 1"lati(area structurii organi(a+ionale "entru facilitarea comunic)rii. gA 8es"onsa$ili(area salaria+ilor 2i "romo%area controlului im"licit. hA Promo%area echi"elor &e lucru c%asi;autonome. iA Promo%area %alorilor culturale "o(iti%e: res"ectul fa+) &e client6 calitate6 s"i; rit antre"renorial6 fle9i$ilitate mai &egra$) &ec>t sta$ilitate6 5ncre&ere 5n cola$ora; tori 2i "arteneri6 re&ucerea surselor &e <(gomot= 5n "rocesele &e comunicare6 %alo; rificarea 2i recom"ensarea "erforma+ei 2i com"ortament moral. 2.1.7. 4n ce const` strategia de personal5 Strategia &e "ersonal 5nseamn) calea &e urmat "entru a aBunge la o stare su"e; rioar). 'e aici 2i 5ntre$)rile &e "lecare: 1. Hnde ne afl`m5 !are este ni%elul com"eten+ei lucr)torilor 2i managerilor4 /ste actuala structur) &e "ersonal eficient) 2i eficace4 /ste efecti%ul6 calitati% 2i cantitati%6 cores"un()tor sarcinilor asumate anterior anali(ei4 !are "arte a "ersonalului are "oten+ial &e &e(; %oltare4 Starea resurselor umane este s)n)toas)4 !omunicarea intern) este fa%ora; $il) schim$)rii strategice4 /ste "reg)tit "ersonalul "entru schim$are4 /9ist) meto&e %ali&e &e recrutare 2i selec+ie4 /9ist) sisteme trans"arente &e moti%are6 remunerare 2i e%aluare4 !>t &e s)n)toas) este rela+ia cu sin&icatele4 !are sunt reglement)rile 2i efectele "ri%in& mo$ilitatea "ersonalului4 !are sunt costurile sociale ale &is"oni$ili()rii &e "ersonal4 !e "re%e&eri legale e9ist) 5n materie &e "er; sonal4 2. Hnde vrem s` aBungem5 !are este ni%elul &e com"eten+e "e care tre$uie s);l atingem4 !e structur) &e "ersonal &orim s) a%em4 !are sunt &e(i&eratele "ri%in& recrutarea6 selec+ia6 for; marea6 moti%area6 remunerarea6 e%aluarea 2i ie2irea &in ser%iciu4 !e imagine a orga; ni(a+iei &orim s) construim4 !e se "reconi(ea() 5n &omeniul legisla+iei muncii4 !are sunt normele "e care firmele rom>ne2ti6 5n ca(ul nostru6 tre$uie s) le 5n&e"lin; easc) 5n &omeniul resurselor umane 5n conte9tul a&er)rii la Dniunea /uro"ean)4 H)sirea r)s"unsurilor la cele &ou) 5ntre$)ri ca"itale se tra&uce 5n a"lica+ii "e care le numim "olitici. Punerea 5n a"licare a "oliticilor se reali(ea() "rin "lanurile concrete a&o"tate "rin &eci(ii.
Strategia "nseamn#$ %NCOTRO &ERGE&' Politicile "nseamn#$ CU& &ERGE&'
Strategia ne arat) 5ncotro mergem6 "oliticile re"re(int) chiar &rumul &e urmat ">n) la +int)6 iar "lanurile sunt h)r+ile traseelor.
11.
12a&ar6 strategia %i(ea() efecti%ul 2i calitatea "ersonalului6 "recum 2i ne%oia &e asigurare cu resurse umane a"te s) fac) fa+) schim$)rilor &e me&iu * inclusi% tehno; logice. Politicile se refer) la mo&ul &e angaBare6 formare continu)6 moti%are6 e%alu; are6 remunerare6 &ar 2i la mo&alitatea "rin care organi(a+ia ")strea() sau 5n&e; ")rtea() acea "arte a "ersonalului care nu mai "oate +ine "asul cu noile tehnologii 2i norme sau care nu este &estul &e moti%at) "entru a contri$ui la atingerea o$iec; ti%elor. Politica &e "ersonal tre$uie s) sta$ileasc) c>t) res"onsa$ilitate "ot "rimi salaria+ii6 cum 2i 5n ce m)sur) se a"lic) "rinci"iul &eleg)rii &e com"eten+e6 cum 2i 5n ce m)sur) "ot fi atra2i angaBa+ii "entru a "artici"a la a&o"tarea &eci(iilor6 cum tre$uie solu+ionate conflictele &e munc) etc. 0ocul strategiilor 2i "oliticilor "ri%in& "ersonalul este "re(entat 5n 7igura 3.3.
6igura 2.2. Strategii6 "olitici 2i "lanuri
Strategiile "ri%in& resursele umane "arcurg6 logic6 tre"tele: e%aluarea organi(a+iei 5n ansam$lul s)u @cultur) 2i o$iecti%eA6 e%aluarea "oten+ialului uman @"erforman+e 2i contra"erforman+eA6 estimarea ca"acit)+ii &e &e(%oltare a "ersonalului6 e%aluarea costurilor "ri%in& restructurarea gru"elor &e munc)6 e%aluarea costurilor 2i o"ortu; nit)+ii &e a recruta 2i selecta noi segmente &e "ersonal? urmea() "rogno(area efectelor care %or &ecurge &in m)surile &eBa men+ionate @Mathis6 Cica 2i 8usu6 1,,76 ". 23A. 1cest ansam$lu &e o"+iuni face "arte &in "lanificarea strategic) 2i este "re(entat 5n 7igura 3. . /ta"ele &e e%aluare6 sta&iul "rogno(ei 2i "lanificarea resurselor &e care organi; (a+ia %a a%ea ne%oie se 5ncheie cu alocarea resurselor financiare6 cu in%esti+iile. 7ee&$acM*ul este asigurat &e o nou) e%aluare6 &e o nou) confruntare cu "ia+a6 &u") care ciclul se reia. /ste e%i&ent c) strategia "ri%in& resursele umane este coro$orat) cu strategia general) a organi(a+iei.
6igura 2.7. Strategie 2i "lanificare
Strategii6 "olitici 2i "lanuri "ri%in& resursele umane 11,
2.1.8. Op]iuni strategice #"+iunile strategice ale organi(a+iilor "ot fi multi"le @7igura 3.5. * a&a"tare &u") Hdme(;Me&Bia6 1,,.6 ". 23A. 3n cursul lui 1&rian !oBocaru @20036 "". .1;.2A sunt "re(entate c>te%a &irec+ii strategice concrete &e urmat &e c)tre manageri: angaBa+i;%) 5ntr;o &inamic) e%olu; ti%) "ermanent sincroni(at) cu me&iul e9tern? crea+i structuri 5n care au loc &e($a; teri constructi%e &e i&ei? elimina+i &in echi"ele &e con&ucere "ersoanele cu un eu hi"ertrofiat 2i "e intrigan+i? crea+i structuri cu ni%eluri ierarhice minime @structuri a"lati(ateA? recruta+i "ersoane ca"a$ile care 52i "ot sus+ine ">n) la ca")t i&eile 2i ini+iati%ele? 5nlocui+i "rocesele &e e%aluare formal) cu &emersuri constante &e comu; nicare? concentra+i;%) "e %aloarea a&)ugat) 5n fiecare structur)6 rela+ie sau "roces 2i 5nlocui+i &emersurile care consum) tim" 2i resurse cu unele care "ro&uc re(ultate ime&iate? asigura+i;%) c) e9ist) 5n organi(a+ie at>t manageri c>t 2i li&eri * oameni care 2tiu s) a&ministre(e6 &ar 2i oameni care %)& "ers"ecti%a. 1lte &ou) recoman&)ri "entru manageri: 1. 7i+i ama$iliW 2. Pre(enta+i la loc %i(i$il <"irami&a= ierarhic) r)sturnat) @7igura 3.6. $A6 a&a"tare &u") MartorE 2i !ro(et6 20016 ". 2 5A. Strategiile "ri%in& resursele umane %i(ea() +inte limitate sau maBore @Manolescu6 1,,.6 ". 117A. fintele limitate sunt recoman&ate "entru organi(a+iile care au un statut c%asista$il? este %or$a &e institu+ii "u$lice care $eneficia() &e reglement)ri &e organi(are sta$ilite "rin lege6 "rin hot)r>ri &e gu%ern sau "rin &eci(iile altor autorit)+i. 3n aceste ca(uri6 con+inutul strategiei &e "ersonal este schemati(at 5n 7igura 3.7. Pentru marile com"anii6 5n&eose$i "entru cele cu carac; ter comercial6 a"ortul e9terior &e resurse umane "oate fi consi&era$il 5n anumite fa(e ale &e(%olt)rii lor? &e asemenea6 "erfec+ionarea 2i reorientarea "rofesional) a "ersonalului e9istent re"re(int) o com"onent) strategic) im"ortant) @7igura 3...A.
Pro&ucti%itate !ontrol 7i2e e9"licite ale "osturilor Planificarea strict) a muncii !reati%itate 7le9i$ilitate 7i2e cu un e%antai larg &e acti%it)+i Planificare orientati%) a muncii
8ecrutare intern) 'eci(ii strategice luate la %>rf 1&e(iune 2i com"ati$ilitatea salariatului la cultura organi(a+ional) 1ngaBare 2i integrare informal) a noilor %eni+i Pensionare sau retragere %oluntar) Structur) fi9) S"riBin "entru salaria+ii 5n %>rst) Politici "referen+iale &e @reAangaBare
8ecrutare e9tern) 'eci(ii a&o"tate &e '8D 1ccent "e cuno2tin+ele6 com"eten+ele 2i a$ilit)+ile salariatului 1ngaBare 2i integrare formal) a noilor %eni+i !once&iere 8ecrutare &u") ne%oi 0i"sa s"riBinului "entru salaria+ii 5n %>rst) 0i"sa "oliticilor "referen+iale
120
/%aluare "ersonali(at) /%aluare gra&ual) /%aluare multi"l) /%aluatorii "ot fi su"eriori6 egali sau su$; or&ona+i
Proce&uri uniforme &e e%aluare /%aluare tematic) /%aluare focali(at) /%aluatorii "ot fi &oar managerii
-raining in&i%i&ual -raining intern -raining s"ecific Bo$;ului 1ngaBarea s"eciali2tilor cu com"eten+e 5nalte 2i acor&area salariilor ri&icate
-raining 5n echi") -raining 5n unit)+i s"eciali(ate -raining "entru a$or&)ri fle9i$ile #$+inerea com"eten+elor "rin training cu salaria+i mai "u+in e9"erimenta+i 2i acor; &area &e salarii nu foarte ri&icate Salari(are fle9i$il) Salarii "ersonali(ate Salarii 5n acor& cu "erforman+a "rofesio; nal) 'eci(ii &escentrali(ate "ri%in& salari(area
Salari(are fi9) Salarii &iferen+iate 5n ra"ort cu ti"ul "ostu; lui Salarii cresc)toare cu %echimea 5n munc) 'eci(ii la %>rf "ri%in& salari(area
!omunicare &e sus 5n Bos Su"rimarea sau limitarea ac+iunilor sin&i; cale !onfruntare cu concuren+a
!omunicare &e Bos 5n sus 2i fee&;$acM 1cce"tarea acti%it)+ii sin&icale Management ele%at
'isci"lin) "entru re&ucerea gre2elilor Protec+ia angaBa+ilor Stan&ar&e etice informale
1c+iuni "re%enti%e "entru re&ucerea gre2elilor Protec+ia muncii Corme &e etic) 2i "roce&uri &e constr>n; gere
!rearea culturii organi(a+ionale glo$ale 3ncre&ere 5n e9"atria+i 1grearea re"atria+ilor Politici generale ale com"aniei
1&a"tarea la cultura local) 3ncre&ere 5n na+ionalit)+i 1grearea informal) a re"atria+ilor Politici s"ecifice loca+iei com"aniei
6igura 2.8. #"+iuni strategice
6igura 2.6. 8e"re(ent)ri organi(a+ionale
Strategia organi(a+iei
Perfec+ionarea "ersonalului e9istent @in%esti+ii mo&erateA
Politici 2i "ractici &e recrutare mo&erate6 &e mic) am"loare
6igura 2.N. Strategie sim"l)
Strategia organi(a+iei
Politici 2i "ractici &e recrutare mo&erate6 &e mic) am"loare
6igura 2.O. Strategie com"le9)
&121 Pol t c de #ersonal 2.2.1. Caracteristicile politicilor tradi]ionale Organigarama este sta$ilit) "e termen me&iu 2i lung. /li$erarea unor "osturi "rin transfer6 "ensionare sau "rin "lecarea la stu&ii este "re%i(i$il) 2i foarte "u+in &inamic). 6i[ele posturilor cu"rin& generalit)+i6 &ar 2i norme "ri%in&: ce6 cum 2i c>t tre$uie f)cut6 rela+iile &e su$or&onare 2i normele &e control e9"licit. 1ceste instrumente &e lucru sunt consi&erate &eseori formale 2i f)r) efecte &irecte asu"ra acti%it)+ii "ro; "riu;(ise.
122
Recrutarea se re(um) la folosirea anun+urilor interne 2i a celor "u$licate 5n (iare. Se "refer) recrutarea intern)6 "entru a moti%a salaria+ii 2i 5ntruc>t "ia+a muncii nu este "erfect %i(i$il). 1otivarea se re(um) la acor&area &e "rime6 a&esea ni%elul acestora fiin& sta$ilit &u") consultarea sin&icatelor. Salari(area este foarte "u+in fle9i$il)6 &iferen+ele fiin& sta$ilite 5n func+ie &e "reg)tirea 2i &e %echimea 5n munc). /%aluarea se $a(ea() "e scale formale "u+in rele%ante 5n ceea ce "ri%ea "erforman+a "ro"riu;(is). 2.2.2. Caracteristicile politicilor moderne Mon&E 8. OaEne6 8o$ert M. Coe 2i Shane 8. Premeau9 afirm) @20026 ". 37A c) "oliticile sunt ghi&uri "re&eterminate cu rol &e orientare a &eci(iei. Mai mult &ec>t set &e reguli6 5n calitate &e ghi&uri6 "oliticile "re(int) fle9i$ilitate6 cer o a&ec; %at) inter"retare 2i o $un) Bu&ecat) 5n a"licarea lor. Multe &intre firmele "erfor; mante care a"lic) "olitici trans"arente au reu2it s) &etermine salaria+ii s) se im"lice 5n &e(%oltarea acestora 2i s) "artici"e la ela$orarea &eci(iilor. 0ucr)torii aBung "rin efort con2tient s) g)seasc) solu+ii la "ro$leme care anterior erau re(ol%ate &oar &e su"eriorii lor6 contri$uin& la scurtarea termenelor &e e9ecu+ie a lucr)rilor6 &o; $>n&in&6 astfel6 un gra& mai ri&icat &e autonomie. 1"licarea "oliticilor &eschise 2i "o(iti%e &in &omeniul resurselor umane are efecte im"ortante: * contri$uie la crearea sentimentului &e securitate 2i siguran+) "entru to+i salaria+ii? * 5ncuraBea() salaria+ii s);2i %alorifice "oten+ialul? * moti%ea() salaria+ii6 contri$uin& la cre2terea "ro&ucti%it)+ii 2i a "ro&uc+iei 5n termeni cantitati%i 2i calitati%i? * confer) salaria+ilor con%ingerea c) sunt cei mai $uni "e locul lor &e munc) 2i;i 5ncuraBea() s) ocu"e "osturi "erce"ute ca fiin& mai im"ortante 2i mai cu"rin()toare. Politicile cu %alen+e "o(iti%e sunt &estinate tuturor lucr)torilor6 cre>n& 2anse &e &e(%oltare "entru fiecare. 'u") autorii celei &e;a noua e&i+ii a manualului &e management &e resurse umane @'essler6 20036 ". ,A6 &ou) sunt c)ile "rin care &i%ersitatea salaria+ilor "oate fi concertat): a ma9imi(a ca"acit)+ile for+ei &e munc) 2i a crea c>t mai multe simi; litu&ini "rintre ace2tia "entru a fi 5n m)sur) s) lucre(e 5n echi"). 3n "erioa&e &e cri() se recoman&) a"licarea urm)toarelor m)suri cu caracter strategic @!ameron6 Sutton 2i Ohetten6 1,,.6 ". 67A: re&efinirea "oliticilor legate &e "ersonal? crearea 2i sus+inerea &e su$unit)+i o"era+ionale s"eciali(ate "entru anumite "ro&use sau ser%icii care s) "ermit) relansarea sigur) a organi(a+iei? selec+ie &e "er; sonal riguroas)6 strict monitori(at)6 "entru ca 5n organi(a+ie s) intre %alori autentice ca"a$ile s) re%itali(e(e su$sistemele cu 2anse &e &e(%oltare? "romo%area 5ncre&erii 5n "ersonal? clarificarea rolurilor6 a status;urilor 2i &e"en&en+elor6 "recum 2i a me; canismelor &e alocare a resurselor.
"oliticile moderne &au %aloare "roceselor 2i instrumentelor &e lucru cu "erson; alul. #ferim mai Bos c>te%a argumente. aA Organigarama este fle9i$il)6 a%>n& ca rol "rinci"al moti%area salaria+ilor &or; nici &e "romo%are. Se cunoa2te c) re"re(entarea grafic) a organigramei are un efect "sihologic im"ortant "entru salaria+ii care as"ir) la "osturi mai cu"rin()toare sau la cele 5n care se e9ercit) "uterea. $A 6i[ele posturilor com"aniilor &e mari &imensiuni * 5n care &i%i(iunea muncii este reglementat) * cu"rin& norme stricte "ri%in& sarcinile6 %olumul 2i calitatea "ro; &uselor cerute lucr)torilor. !alificarea 5ngust) este util) firmelor res"ecti%e "entru "erioa&e &e %>rf &e "ro&uc+ie6 &ar este &e(a%antaBoas) "entru salaria+i la schim$area "rofilului acesteia. 7i2ele "osturilor micilor com"anii sunt foarte cu"rin()toare6 ceea ce 5nseamn) c) lucr)torii tre$uie s) fie "olicalifica+i 2i a"+i s) 5n%e+e ra"i& noi tehnologii. Pro&uc+ia &e serie mic)6 menit) s) aco"ere cerin+e &e "ia+) foarte con; crete6 cere com"eten+e 2i a$ilit)+i "rofesionale &eose$ite. cA "rincipiul care con&uce la o integrare ra"i&) a noului angaBat este <omul "otri; %it la locul "otri%it=. 'e o$icei6 fi2a "ostului era alc)tuit) in&e"en&ent &e e9"erien+a6 a$ilit)+ile6 factorii moti%atori 2i &e com"ortament ai lucr)torului care urmea() s) ocu"e acel "ost. !a urmare6 c)utarea <omului "otri%itg era &ificil)6 5n&elungat) 2i costisitoare. /ste mai firesc s) fie "roiectat "ostul "e m)sura s"ecialistului a2a cum este el6 ceea ce creea() "remisele moti%)rii "o(iti%e6 a2a cum sugerea() 7igura 1. . &A Controlul este6 frec%ent6 e9"licit 5n com"aniile nor&;americane6 im"licit 5n cele ni"one 2i mi9t 5n cele euro"ene6 5n func+ie &e com"le9itatea %erific)rii calit)+ii. Managementul calit)+ii totale @-aMA este 5n "re(ent mai mult &ec>t un conce"t6 este o realitate? aceast) "ractic) se refer) la asigurarea calit)+ii 5n toate fa(ele muncii 2i la res"onsa$ili(area &irect) a tuturor lucr)torilor care alc)tuiesc o echi"). eA Recrutarea e9tern) este "referat) celei interne6 "entru c) mo$ilitatea s"e; ciali2tilor este ri&icat) 2i "ia+a muncii este trans"arent). fA 1otivarea 5m$rac) toate formele eficiente cunoscute 2i se $a(ea() "e "rin; ci"iul c) salariatul tre$uie res"ectat 2i 5ncuraBat s) se &e(%olte "rofesional. Salari(area foarte $un) a lucr)torilor "erforman+i6 care &au &o%a&) &e creati%itate6 este menit) s);i men+in) c>t mai mult tim" 5n ca&rul organi(a+iei. gA <valuarea performan]ei este com"le9) 2i sistematic) 2i are urm)ri ime&iate: "romo%area6 recalificarea6 s"eciali(area sau 5n&e")rtarea salariatului6 &u") ca(. 'ac) organi(a+ia 52i construie2te acti%itatea "e i&eea &e "roces6 atunci e%aluarea sis; tematic) este necesar) "entru a m)sura "oten+ialul salaria+ilor. 'ac) se a"lic) mana; gementul calit)+ii totale6 atunci e%aluarea este im"licit) 2i continu). hA "oliticile se adreseaz` oamenilor foarte diferi]i ca mo2tenire genetic) 2i "er; sonalitate6 a%>n& %>rste &iferite6 afla+i 5n &iferite sta&ii &e "reg)tire "rofesional)6 care "ot fi moti%a+i &iferit6 a%>n& "ro$leme sociale &eose$ite unele &e altele6 femei sau $)r$a+i6 localnici sau imigran+i6 cu sau f)r) "ro$leme &e s)n)tate6 f)r) "ro$leme sau cu &eficien+e fi(ice sau "sihice6 cu o e9"erien+) a"arte &e %ia+) "rofesional)6 &e$utan+i sau 5nce")tori etc.
12
"articularit`]ile fondului de resurse umane al organi(a+iei sunt &i%erse @Manolescu6 1,,.6 "". 11;22A: 1. #amenii re"re(int) resursa "rinci"al) a organi(a+iei? ace2tia 2tiu ce6 c>n&6 un&e 2i cum tre$uie ac+ionat "entru reali(area o$iecti%elor strategice 2i celor a"ro; "iate. #rgani(a+iile e9ist) 2i se &e(%olt) &eoarece oamenii au ca"acitatea fi(ic) 2i intelectual) &e a le organi(a6 &e a le "une 5n func+iune 2i &e a le &e(%olta. 2. 8esursele umane re"re(int) cea mai costisitoare 2i cea mai sigur) in%esti+ie "e care organi(a+ia o "oate face. 3. 8esursele umane au "oten+ial ine"ui(a$il &e cre2tere 2i &e e%olu+ie. . #mul este creator 2i consumator &e resurse. 5. 3n societate6 omul este su$iect6 o$iect 2i sco" al &iferitelor acti%it)+i. 6. 3n &omeniul resurselor umane6 &eci(iile manageriale sunt cele mai &ificile "entru c) tre$uie s) ai$) %alen+e morale6 etice 2i legale. 1ngaBarea6 "romo%area6 "er; fec+ionarea6 moti%area6 conce&ierea 2.a. sunt acte manageriale com"le9e6 "entru c) im"lic) oameni cu ne%oi s"ecifice6 cu "ersonalitate6 cu o$iecti%e 2i cu "ro$leme "er; sonale "ro"rii. 3n ca&rul unei organi(a+ii6 a&o"tarea unor &eci(ii manageriale "oate afecta s)n)tatea6 cariera6 %iitorul "rofesional al salaria+ilor sau chiar %ia+a acestora. 3n &omeniul resurselor umane6 &eci(iile manageriale tre$uie s) fie res"onsa$ile6 ne&iscriminatorii 2i fle9i$ile? acestea nu tre$uie s) con&uc) la a"ari+ia sau la 5n; tre+inerea conflictelor sociale6 nu tre$uie s) lase loc inter"ret)rilor 2i nu tre$uie a&o"tate 5m"otri%a %oin+ei structurilor sin&icale legal constituite. 7. 'eci(iile manageriale &in &omeniul resurselor umane tre$uie a&a"tate "er; sonalit)+ii 2i gra&ului &e "reg)tire a salaria+ilor. Personalul nu este un gru" etero; gen? acesta tre$uie consi&erat ca un ansam$lu &e "ersonalit)+i &istincte6 cu +eluri6 s"eran+e 2i o$iecti%e in&i%i&uale care "ot fi concertate. .. Poten+ialul uman nu este acela2i "entru fiecare in&i%i&? &ifer) mo2tenirea genetic)6 factorii $iologici6 influen+ele sociale6 culturale6 e&uca+ionale6 conBunc; turale6 familiale etc. ,. 'in s"irit &e conser%are6 oamenii "re(int) o re(isten+) &eose$it &e mare la ten&in+a &e schim$are? "e &e alt) "arte6 oamenii &o%e&esc o ne$)nuit) a&a"ta$ili; tate la schim$area "ro"riu;(is). #amenii tre$uie aButa+i s) fac) fa+) schim$)rii 2i 5ncuraBa+i 5n efortul lor &e a "artici"a creati% la "roces. 10. 3n ceea ce "ri%e2te mentalit)+ile6 o$iceiurile 2i com"ortamentul in&i%i&ual 2i &e gru"6 oamenii sunt relati% conser%atori? %alorile economice 2i sociale sunt "erce; "ute &iferit &e c)tre in&i%i(i &iferi+i. #rgani(a+ia tre$uie s) ai$) ca"acitatea &e a con; tri$ui la orientarea "o(iti%) a in&i%i(ilor6 la concertarea %alorilor "ro"rii acestora. 11. 3ncerc)rile &e mani"ulare a oamenilor se r)sfr>ng 5m"otri%a organi(a+iei care a&o"t) aceast) meto&) &e con&ucere. 12. 'eci(iile manageriale 5n &omeniul "ersonalului tre$uie a&o"tate cu res"ectarea &emnit)+ii umane6 in&iferent &e "o(i+ia "e care su$or&onatul o ocu") 5n ca&rul organi(a+iei? oamenii tre$uie trata+i &ecent 2i cu con&escen&en+) contri$uin&6 astfel6 la moti%area lor "o(iti%).
1nali(>n& cele mai sus "re(entate6 se 5n+elege c) managementul resurselor umane este &iferit &e managementul general6 &eoarece acesta ser%e2te nu numai organi(a+iei ci 2i in&i%i&ului? este locul s) s"ecific)m fa"tul c) termenul <resurse umane= a 5nlocuit termenul <"ersonal=6 "entru a su$linia im"ortan+a a"ortului "e care in&i%i(ii 5l a&uc la &e(%oltarea organi(a+iei6 5n s"ecial 2i a societ)+ii6 5n general. 3n o"inia lui OaEne !ascio @1,.,6 ". 25A urm)toarele sunt as"ectele "e care salaria+ii le urm)resc atunci c>n& se refer) la acti%itatea lor "ro&ucti%): salariul @77X &intre lucr)torii americani au in&icat acest factor ca fiin& cel mai im"ortantA? facilit)+ile oferite &e com"anie @asisten+) me&ical) asigurat)6 &e e9em"luA? securi; tatea muncii? "rogram &e lucru fle9i$il @ora &e 5nce"ere s) fie aleas) &e lucr)toriA? ni%elul &e stres? "artici"area la a&o"tarea &eci(iilor? "ractici &emocratice la locul &e munc)? "artici"are la "rofit? "ensionare a%antaBoas)? "rograme care s) con&uc) la cre2terea $un)st)rii. !um se "ot conBuga eforturile tuturor acestor oameni4 Potri%it lui Mon&E 8. OaEne et. al . @20026 "". 3,; A iat) c>te%a r)s"unsuri "osi$ile: 1. Managerii &e "ersonal tre$uie s) cunoasc) toate as"ectele legate &e oameni "entru a le satisface ne%oile "articulare6 "entru a;i &etermina s) lucre(e "erformant in&i%i&ual sau/2i 5n gru". /ste mai im"ortant "entru un manager s) reu2easc) s) coor&one(e gru"ul &e oameni "e care;l con&uce &ec>t s) &ea aten+ie &etaliilor tehnice ale muncii su$or&ona+ilor lui. 2. #rgani(a+ia 2i6 5n mo& concret6 s"eciali2tii &e"ertamentului &e resurse umane tre$uie s) "un) 5n %aloare a%antaBele <organi(a+iei informale=6 a&ic) ansam$lul rela+iilor care se sta$ilesc s"ontan 2i care creea() salaria+ilor sentimentul &e a"arte; nen+) 2i siguran+). Pe &e alt) "arte6 &iscimin)rile &e orice fel "ot fi sanc+ionate 5ntr;o manier) formal)6 &ar a$or&area informal) le "oate "une ca")t mai ra"i&. 3. !oo"erarea &intre &e"artamentele aflate 5n leg)tura &at) &e logica "ro&uc+iei este a$solut necesar) "entru finali(area acesteia. !eea ce "entru unii sunt m)rimi &e ie2ire6 "entru cei afla+i 5n a%al 5nseamn) m)rimi &e intrare. 'e"artamentul &e marMeting este6 5n final6 cel care asigur) &esfacerea $unurilor reali(ate 5n comun6 &ar lucr)torii &in amonte nu tre$uie s) fie frustra+i &atorit) fa"tului c) nu ei sunt cei care %>n& "ro&usele. . Politici clare tre$uie a"licate "entru salaria+ii nec)s)tori+i 2i a%>n& co"ii. Pentru ace2tia * 2i nu numai * organi(a+ia "oate :nfiin+a cre2e 2i gr)&ini+e sau "oate g)si alte formule "entru s"riBinul lucr)torilor lor afla+i 5n &ificultate. 5. Politici &e 5ncuraBare tre$uie i&entificate 2i a"licate 2i 5n ca(ul salaria+ilor * so+ 2i so+ie * care au 5n 5ngriBire co"ii. 3n anul 1,,66 &e e9em"lu6 5765X &intre "er; soanele &e se9 masculin 2i 66 X &intre cele &e se9 feminin &esf)2urau acti%it)+i "ro&ucti%e @Mihaela Monica 'r)ghici6 ". 3A. Programele &e lucru care +in cont &e "reluarea 5ngriBirii co"iilor &e la un ")rinte la altul6 &e e9em"lu6 sunt instrumente "rin care organi(a+ia 52i ")strea() salaria+ii 2i 52i 5m$un)t)+e2te imaginea. Cu 5n ultimul r>n&6 facilit)+i cum sunt restaurantele &e incint) sau ser%iciile interne care "ermit efectuarea cum")r)turilor "entru acas) "ot con&uce la re(ol%area "ro; $lemelor coti&iene ale salaria+ilor. Pentru to+i salaria+ii "ot fi oferite ser%icii &i%erse:
126
asisten+) me&ical) 5n incinta organi(a+iei6 s)li &e s"ort 2i recreere6 &ar 2i s"riBin 5n a g)si un alt loc &e munc) 5n situa+ia c>n& aceasta nu mai "oate fi continuat) 5n ca&rul organi(a+iei &e origine. !re2terea me&iei &e %>rst) a salaria+ior 2i sc)&erea ratei &e cre2tere a natalit)+ii face ca organi(a+iile s) a"ele(e &in ce 5n ce mai &es la acce"tarea "relungirii "erioa&ei &e acti%itate "entru lucr)torii 5n %>rst) sau acce"tarea acestora "entru acti%it)+i 5n "art;time. 3n 8om>nia6 %>rsta me&ie a "o"ula+iei acti%e era situat) 5n Burul a 3,67 ani @'r)ghici Mihaela Monica6 ". 2A. Pia+a muncii &in SD1 a%ea o me&ie &e %>rst) &e 376. ani 5n 1,,56 iar me&ia &e %>rst) "reconi(at) "entru 2005 %a fi &e 065 ani @'essler6 20036 ". ,A. Pentru "ersoanele care au anumite &eficien+e fi(ice sau "sihice6 angaBatorii "ot s) g)seasc) locuri &e munc) "otri%ite 2i s);i aBute s) se integre(e. /ste 2i &e &atoria lor s) 5n&e")rte(e "reBu&ec)+ile legate &e oamenii cu &eficien+e 2i s) contri$uie la crearea unui climat "ermisi%. 3n ceea ce "ri%e2te salaria+ii &e$utan+i 2i tineri6 tre$uie s) se organi(e(e cu aten+ie integrarea lor "entru ca ace2tia s) nu &e$ute(e cu un e2ec. /ste $ine;cunoscut) 5ntre$area "us) tinerilor la inter%iul &e angaBare: <!e 2tii s) faci4= 8)s"unsul este6 &eseori6 e(itant 2i necon%ing)tor. Pentru c) tinerii au com"eten+e aca&emice6 &ar nu "rofesionale6 ace2tia tre$uie aButa+i efecti% 2i sus+inu+i ">n) 52i g)sesc f)ga2ul 2i ">n) ca")t) &e"rin&eri cu care n;au mai fost o$i2nui+i. 2.2.2. "olitici cu spectru larg Politicile &efinesc rela+ia &intre organi(a+ie 2i me&iul e9terior6 "recum 2i rela+ia organi(a+ie * angaBat6 "refigurea() acti%it)+ile concrete "ri%in& recrutarea6 selec+ia6 angaBarea 2i integrarea "rofesional)6 se refer) la toate segmentele &e "ersonal 2i sunt trans"arente "entru 5ntreg efecti%ul. 3n -a$elul 3.1. sunt "re(entate sintetic "rinci"alele caracteristici care &efinesc "oliticile "ri%in& resursele umane. @Manolescu6 1,,.6 "". 123;12 A. 1nali(>n& &iferitele mo&ele &e management6 7ranPois Pichault 2i Fean Ci(et @20006 "". 11 ;152A i&entific) 2i "oliticile &e resurse umane asociate acestora6 &u") cum se "oate urm)ri 5n -a$elul 3.2. 0a mo&elul ar$itrar tensiunile "ot s) a"ar) &atorit) &eleg)rii &eficitare 2i a su"unerii "e care tre$uie s;o manifeste salaria+ii fa+) &e con&uc)tori. Polul "o(iti% al mo&elului 5l constituie a"licarea "rinci"iului 5ncre&erii 5n su$or&ona+i. Mo&elului o$iecti%ant 5i este asociat) tras"aren+a "roce&urilor6 &ar moti%area salaria+ilor este greu &e reali(at. Mo&elul in&i%i&uali(ant are a%antaBul c) "une 5n %aloare6 5n mo& &iferen+iat6 com"eten+ele salaria+ilor 2i c);i res"onsa$ili(ea()6 &ar controlul e9"licit ar "utea s) nu fie acce"tat cu u2urin+) &e ace2tia. Mo&elului con%en+ionalist nu i se "ot i&entifica as"ecte sla$e? tensiunile "ot s) a"ar)6 totu2i6 &ac) mem$rii echi"elor &e lucru nu sunt reci"roc com"ati$ili. Mo&elul %alorilor "oate a%ea ca factor &e ten; siune &ificultatea integr)rii &i%ersit)+ii com"ortamentale.
-a$elul 3.1.
Pol t c de #ersonal Caracter st c Politica 2anselor egale Politica &e integrare Politica "aternalist) Politica "artici"ati%) Politica moti%)rii "o(iti%e Politica :ncuraB)rii "erforman+ei #rgani(a+ia acor&) tuturor angaBa+ilor acces la cursuri &e "erfec+ionare "rofesional). !osturile acestei "olitici sunt ri&icate6 &ar sunt asigurate sta; $ilitatea 2i "restigiul organi(a+iei. #rgani(a+ia s"riBin) "erfec+ionarea "rofesional) a tuturor angaBa+ilor care "artici") la &e(%oltarea institu+ional) 2i a"lic) meto&e care s) com$at) suficien+a 2i a$senteismul. #rgani(a+ia se "reocu") &e "ro$lemele sociale ale angaBa+ilor "e toat) &urata carierei lor6 &e la angaBare ">n) la "ensionare. #rgani(a+ia acor&) o "arte &in $eneficii acelor angaBa+i care contri$uie la &e(%oltarea acesteia. #rgani(a+ia a"lic) "rograme "entru moti%area angaBa+ilor 2i asigur) "ar; tici"area la "rofit "e m)sura contri$u+iei lor la &e(%oltarea organi(a+iei. #rgani(a+ia salari(ea() la cel mai 5nalt ni%el "ersonalul care &o%e&e2te "erforman+).
!onform unui mo&el a"licat 5nc) &in 1,,3 5n ca&rul maBorit)+ii firmelor Ba"one(e6 &ar care se reg)se2te 5n "u+ine com"anii nor&;americane @1llaire 2i 7>r2irotu6 1,,36 "". 356;357A6 sunt angaBa+i oameni cu stu&ii me&ii sau uni%ersitare6 5n care se in%este2te a"oi "rin "reg)rire la locul &e munc) sau 5n alte unit)+i ">n) la formarea lor com"let) ca s"eciali2ti al firmei. 1ce2ti "rofesioni2ti sunt recunoscu+i ca atare 5n interiorul firmei6 &ar nu o$ligatoriu 2i 5n afara acesteia. 8an&amentul "rofesional al angaBa+ilor este e%aluat sistematic6 iar "romo%area lor se face numai "e $a(a "erforman+ei &o%e&ite. 8emunerarea se face "e criterii legate &e "o(i+ia ier; arhic) 2i &e %echimea 5n munc)6 +in>n& cont &e re(ultatele generale ale com"aniei. Politica &e "ersonal %i(ea() securitatea 2i siguran+a muncii6 eliminarea a$senteis; mului 2i coo"erarea cu sin&icatele. Politica "romo%)rii este trans"arent) 2i moti%a; toare6 salariatul manifest>n& loialitate6 angaBament 2i res"onsa$ilitate. 8ecrutarea este a"roa"e e9clusi% intern)6 re(ult>n& costuri mici 2i re"re(ent>n& un factor moti; %ator su"limentar "entru "ro"rii angaBa+i. !osturile "entru ac+iunile concertate &e formare "rofesional) sunt ri&icate6 &ar salaria+ii sunt a"+i s) utili(e(e tehnologii noi6 ceea ce "ermite a&a"tarea organi(a+iei la schim$)rile me&iului e9tern. Politica in%esti+iilor sistematice 5n formarea 2i moti%area "ersonalului "ermite organi(a+iei s) acumule(e o consi&era$il) sum) &e com"eten+e "rofesionale6 &e cuno2tin+e 2i a$ilit)+i tehnice transmisi$ile &oar 5n interiorul acesteia.
12.
-a$elul 3.2.
!aracteristici: a$sen+a oric)ror criterii "re&efinite? o "arte a angaB)rilor se $a(ea() "e anun+uri sau "e $a(a unor recoman&)ri "ersonale? "entru noul angaBat se "re%e&e o <"erioa&) &e "ro$)=6 la sf>r2itul c)reia &eci(ia &e angaBare este confirmat) sau nu? sla$) "lanificare a efecti%elor? cultura organi(a+ional) articulat) "e s"irit &e cast)? &e(interes "entru formarea "ersonalului? e%aluare/"romo%are 5ntr;un mo& intuiti%? salari(are $a(at) "e sarcin) autonom)? ne&iferen+iere 5ntre tim"ul &e lucru 2i tim"ul li$er? comunicare centrali(at) 2i informal)? "artici"are sla$ &e(%oltat)? rela+ii "rofe; sionale ine9istente. !aracteristici: gestiunea intr)rilor se $a(ea() "e "lanificare? fi2ele "osturilor sunt ri; guroase? "lanificare cantitati%) a efecti%elor6 acor&>n&u;se "rioritate recrut)rii? cultur) fon&at) "e res"ectarea autorit)+ii ierarhice 2i "e a"licarea regulilor? formare centrat) "e com"eten+e 2i "e MnoK;hoK? e%aluare $a(at) "e &escrierea func+iilor6 cu a"licarea unor criterii uniformi(ante? "romo%are "rin %echime sau "rin concurs @nu are 5ntot; &eauna leg)tur) cu e%aluareaA? salariul sta$ilit a "riori? &istinc+ie clar) 5ntre tim"ul &e lucru 2i tim"ul li$er? comunicare centrali(at) 2i formal)? rela+ii "rofesionale $a(ate "e &elegare/re"re(entare. !aracteristici: mo&el centrat "e no+iunea &e com"eten+) e9"licit) ; "i%otul central al M8D? intrarea 5n organi(a+ie centrat) "e un "roces &e selec+ie $a(at "e inter%iuri mul; ti"le 2i "e teste care simulea() situa+ii reale &e munc)? gestionarea "re%i(ional) a com"eten+elor6 acor&>n& "rioritate selec+iei? cultur) organi(a+ional) articulat) 5n Burul unui "roiect managerial? formare centrat) "e MnoK;hoK? e%aluare $a(at) "e $ilan+ul com"eten+elor? "romo%are "e merit? salariu %aria$il6 &eterminat a "osteriori? tim" &e lucru clar &elimitat? comunicare &escentrali(at)6 lateral) 2i informal)? &elegare la ni%el o"era+ional? rela+ii "rofesionale $a(ate "e e9"rimarea &irect). !aracteristici: criteriile "entru "oliticile 2i "racticile &e resurse umane fac o$iectul unor &e($ateri care con&uc6 cu aButorul %otului6 la &efinirea unor norme formale? %ali&are colegial) a recrut)rii 2i selec+iei? formarea "rofesional) este con&us) 5n 5ntregime &e "rofesioni2ti? e%aluarea legat) &e recunoa2tere 2i &e com"eten+e &o%e&ite e9"licit? "romo%are "rin o"+iunea am$elor ")r+i ; salariat 2i organi(a+ie? salariu negociat la angaBare? tim"ul &e lucru controlat 5n 5ntregime &e s"eciali2ti? comunicare &escen; trali(at) 2i colegial)6 &ar limitat)? rela+ii "rofesionale $a(ate "e etica "rofesional). !aracteristici: nici un "roces formal &e recrutare sau selec+ie nu este sta$ilit a "riori? selec+ie $a(at) "e i&entificarea cu misiunea? numeroase "lec)ri %oluntare? cultur) organi(a+ional) articulat) 5n Burul "roiectului managerial? formare sla$ institu+iona; li(at)6 $a(at) "e cuno2tin+e6 MnoK;hoK? e%aluare tacit) 2i consensual)? "romo%are rar)? salariul este consi&erat a fi o "ro$lem) secun&ar) 5n ra"ort cu urm)rirea misiu; nii? ne&iferen+iere 5ntre tim"ul &e lucru 2i tim"ul li$er? comunicare informal)6 cu ca; racter "ersuasi%? consultare "ri%in& orient)rile &octrinare.
'u") o"inia cercet)torilor L%an 1llaire 2i Mihaela 7>r2irotu6 acest ca"ital &e cuno2tin+e 2i "ractici nu "oate fi achi(i+ionat nici imitat &e c)tre alte com"anii "en; tru c) a fost &o$>n&it 5n tim" 2i cu eforturi concertate. 1ceast) "olitic) &e "ersonal 2i acest <contract "sihologic6 social 2i economic= nu au "utut 2i nu "ot fi a"licate 5n firmele nor&;americane &atorit) &eose$irilor esen+iale &intre culturile orga; ni(a+ionale ni"one 2i americane. Pe &e alt) "arte6 caracteristicile "oliticilor &e "er; sonal &in organi(a+iile nor&;americane6 citate 5n lucrarea autorilor aminti+i mai sus @1,,36 ". 35.A sunt $a(ate "e o realitate com"le9) caracteri(at) "rin:
* s"eciali(area 5ngust) "e &omeniile &e acti%itate cerute &e "ia+) @marMeting6 finan+e6 resurse umane etc.A? * emergen+a cuno2tin+elor &e s"ecialitate care6 fiin& un $un c%asi;comun6 u2or &e transmis6 &e%in a&e%)rate instrumente &e "ro&uc+ie? * fle9i$ilitatea 2i mo$ilitatea strategic) a com"aniilor? * &is"oni$ilitatea firmelor &e a;2i a&a"ta efecti%ul 5n func+ie &e conBunctur)? * "roliferarea firmelor &e recrutare 2i a <%>n)torilor &e creiere= care satisfac6 la cerere6 a"roa"e orice ne%oie &e "ersonal su"ercalificat? * su"rema+ia marilor com"anii 5n com"ara+ie cu cele mici 5n materie &e crea; ti%itate6 ceea ce re"re(int) cau(a 2i consecin+a migr)rii for+ei &e munc) inter;firme? * marile firme confer) "restigiu social 2i recom"ense economice * factor moti; %ator su"erior. 1$an&on>n& tre"tat recrutarea intern)6 organi(a+iile 52i atrag &in e9terior s"e; ciali2tii care le asigur) &e(%oltarea6 iar salari(area acestora este "e m)sur). 1ce2ti "rofesioni2ti "ot lucra succesi% 5n &ecursul carierei lor "rofesionale 5n 6;7 com"anii &iferite. Sunt "romo%ate astfel6 elitele 5n materie "rofesional). #"ortuni2tii 2i cei care nu +in "asul cu s"eciali2tii &e marc) sunt6 "u+in c>te "u+in6 marginali(a+i 2i 5ncuraBa+i s);2i g)seac) un alt loc &e munc). !om"ania nu se "oate 5m"otri%i cererii &e "lecare a unui s"ecialist c)tre alt) firm)6 &ar "oate o"ta "entru al+ii afla+i 5n e9te; rior6 utili(>n& aceast) <arm)= a moti%)rii negati%e. /ste 5ncuraBat) "erforman+a 5nalt) "e termen scurt 2i este transferat managementul carierei c)tre angaBatul 5nsu2i. 8e%irimentul unor com"anii ca IGM 2i Heneral Motors este e9"licat tocmai "rin tre; cerea &e la "olitica &e "ersonal &e ti" <contract "sihologic6 social 2i economic= la "olitica recrut)rii e9terne 2i a aBust)rii &e efecti%. 3n "lus * <ere(ie "eni$il)= * la aceste com"anii au fost a&u2i manageri str)iniW @1llaire 2i 7>r2irotu6 1,,36 ". 35,A. 0imitele "oliticii &e "ersonal <li$erale= &escrise mai sus sunt im"ortante: * e9ist) o ru"tur) 5nsemnat) 5ntre "erformeri 2i restul salaria+ilor6 ceea ce 5nseamn) o %erita$il) surs) &e conflicte? * s"eciali2tilor nu le este caracteristic s"iritul &e soli&aritate6 ceea ce con&uce la im"osi$ilitatea form)rii unor echi"e &ura$ile cu toate a%antaBele care &ecurg &intr;o astfel &e cola$orare? * li"sa &e loialitate a s"eciali2tilor nu &uce la crearea unei imagini "o(iti%e "en; tru organi(a+ie. 3ntr;o organi(a+ie "ot fi i&entificate "atru segmente &e "ersonal: angaBa+ii cu "er; forman+e 5nalte 2i cu "oten+ial &e &e(%oltare6 angaBa+ii cu "erforman+e me&ii 2i 5nalte * f)r) "oten+ial &e &e(%oltare6 angaBa+ii cu "erforman+e aleatoare 2i angaBa+ii cu "ro$leme &e a&a"tare 2i cu "oten+ial re&us &e "erfec+ionare * 7igura 3.,.6 a&a"tare &u") Manolescu @1,,.6 ". 11 A. Hru"ul <1=6 re&us numeric6 &u") &istri$u+ia Hauss * normal)6 confer) organi; (a+iei ca"acitatea &e a$or&are a o$iecti%elor maBore6 &e a%angar&)6 care "ro&uc "ro; fit6 care confer) "restigiu 2i ofer) siguran+) "entru %iitor. Hru"ul <1= este al celor <care aBung &e"arte= * < 'ig' fl0ers =A. Hru"ul <2= are &imensiuni a"recia$ile 2i re"re(int) com"onenta care asigur) sta$ilitate6 mai ales "entru organi(a+iile ale
130
c)ror o$iecti%e sunt tra&i+ionale. 1l treilea gru" este eterogen? 5n com"unerea lui intr) "ersoane cu "osi$ilit)+i &e e9"rimare limitate6 "ersoane care au &ificult)+i "ri%in& integrarea sau care nu se acomo&ea() la schim$)rile me&iului intern 2i e9tern. Printre ac+iunile sale strategice6 organi(a+ia tre$uie s) i&entifice in&i%i(ii care au "ro$leme &e a&a"tare 2i s) g)seasc) miBloacele &e recu"erare 2i &e integrare a&ec%ate. 3n ceea ce "ri%e2te inca"acitatea &e "erfec+ionare a angaBa+ilor res"ecti%i6 &e"artamentului resurselor umane 5i re%ine sarcina &e a i&entifica "osturile cele mai "otri%ite "entru ace2tia. Putem consi&era c) 5n acest gru" se afl) 2i in&i%i(ii care au atins "ro"ria limit) &e com"eten+) 2i care %or tre$ui s) ")r)seasc) organi(a+ia 5n "ers"ecti%a alegerii altor tehnologii "e care ace2ti oameni nu le %or "utea st)">ni. In&i%i(ii cu "erforman+e aleatoare @gru"ul < =A %or intra 5ntr;un "rogram sistema; tic &e monitori(are? 5n acest fel6 se "ot &etermina at>t &isfunc+ionalit)+ile organi; (a+iei c>t 2i caren+ele &e "reg)tire ale res"ecti%ilor salaria+i. /%aluarea organi(a+iei 2i a fon&ului resurselor umane "une astfel 5n e%i&en+) c)lile &e urmat6 "entru ca riscurile 2i acci&entele care "ot sur%eni 5n e%olu+ia &e ansam$lu s) nu fie maBore.
. angaBa+ii cu "erfoman+e aleatoare 1. angaBa+ii cu "erfoman+e :nalte 2i cu "oten+ial &e &e(%oltare 2. angaBa+ii cu "erfoman+e me&ii 2i :nalte6 f)r) "oten+ial &e &e(%oltare
3. angaBa+ii ne"erforman+i6 cu "ro$leme &e a&a"tare 2i cu "oten+ial re&us &e "erfec+ionare
Performan+a actual)
6igura 2.P. 1ngaBa+i &iferi+i * "ro$leme &iferite
Dn as"ect &e care "oliticile &e "ersonal tre$uie s) +in) seama este <"irami&a= %>rstelor. 3n func+ie &e com"eten+ele &o%e&ite6 &e gra&ul &e moti%are6 &e loialitate6 &e "oten+ialul &e &e(%oltare "rofesionl) 2i &e al+i in&icatori6 &istri$u+ia "oate fi foarte &iferit). Dn $un e9erci+iu este acela &e a g)si ra+iuni "entru una sau alta &in; tre <formele= "re(entate 5n 7igura 3.10. 5n care J este num)rul salaria+ilor. 2.2.7. "olitici privind plec`rile voluntare Dn fenomen care tre$uie atent monitori(at &e organi(a+ie este acela al "lec)rilor &atorate incom"ati$ilit)+ii unor salaria+i cu &omeniul &e acti%itate6 cultura organi; (a+iei sau cu stilul &e management a"licat. 1cest fenomen nu costituie un semnal &e alarm)6 &ar 5n ca(ul managementului &eficitar "oate fi.
#rgani(a+iile s)n)toase acce"t) mai u2or "lec)rile %oluntare6 &atorit) efectelor "o(iti%e "e care acestea le atrag: &iminuarea tensiunilor interne 2i a st)rilor conflic; tuale latente6 "osi$ilitatea atragerii &e "ersonal cu com"eten+e cores"un()toare ne; %oilor &e &e(%oltare * f)r) cre2terea masei salariale6 "rimenirea "ersonalului6 re&u; cerea %>rstei me&ii a salaria+ilor etc. 1lte "lec)ri %oluntare se &atorea() su"racali; fic)rii unor lucr)tori 2i im"osi$ilit)+ii utili()rii cores"un()toare a com"eten+elor lor. 1cce"tarea unei rate relati% 5nalte &e intr)ri;ie2iri "oate face ca organi(a+ia s) se &e(%olte 5n acor& cu cerin+ele me&iului e9terior 5n "ermanent) schim$are6 &ac) "ot fi men+inute la %alori re(ona$ile costurile acestui fenomen.
6igura 2.1+. 'istri$u+ia "e gru"e &e %Trst)
/ste ra+ional ca "lec)rile %oluntare s) fie 5ncuraBate atunci c>n& "ia+a este 5n sc)&ere6 c>n& "ro&usele organi(a+iei nu mai sunt c)utate sau c>n& se &ore2te schim; $area semnificati%) a &omeniului &e acti%itate6 ceea ce 5nseamn) necesitatea altor com"eten+e. 2.2.8. "reviziunea [i planificarea personalului OaEne 7. !ascio constat) cu con%ingere @1,.,6 ". 152A: <Marii antrenori &e fot$al 5l a%eau. Istoria ne arat) c) marii con&uc)tori &e o2ti 5l a%eau. Managerii "erforman+i 5l au. * !e anume4 * !>te un "lan.= !onsecin+a a&o"t)rii strategiei 2i "oliticii &e "ersonal const) 5n a"ari+ia nece; sit)+ii ca s"eciali2tii &e"artamentului &e resurse umane s) a"lice "rinci"iile 2i s) "arcurg) eta"ele "lanific)rii6 &e(%olt)rii6 mo&erni()rii 2i restructur)rii schemei &e "ersonal. Princi"iile "lanific)rii resurselor umane sunt sim"le: aA "lanificarea resurselor umane tre$uie cuantificat) "rin in&icatori numerici6 calitati%i 2i financiari? $A "lani; ficarea @cantitati%) 2i calitati%)A tre$uie s) fie e9act)6 5n m)sura 5n care "rogno(a "e
132
termen lung a organi(a+iei a fost efectuat) cu riguro(itate @a$aterile tolerate fa+) &e estim)ri "ot fi cu"rinse 5ntre 5 * 10 XA. 'u") 5nsu2irea &e c)tre managerii firmei a &irec+iilor strategice 2i "oliticii a&o"; tate "ri%in& resursele umane6 cele mai fire2ti 5ntre$)ri "e care s"eciali2tii &e"arta; mentului resurselor umane tre$uie s) 2i le "un) sunt6 &e e9em"lu6 urm)toarele @Manolescu6 1,,.6 ". 202A: !are sunt categoriile &e "ersonal "e care tre$uie s) le select)m4 !are este efecti%ul &e "ersonal "e care tre$uie s);l select)m4 !are sunt stan&ar&ele "e care le im"unem "entru "rocesul &e selec+ie4 !are sunt me&iile &in care se "oate face selec+ia4 !are sunt 2ansele ca o "arte &in "ersonalul actual s) "oat) fi recalificat4 !are sunt costurile cerute &e recrutarea6 selec+ia6 angaBarea 2i integrarea noului segment &e "ersonal4 @1ten+ieWA !um se %a "roce&a cu "ersoanele &is"oni$ili(ate4 @1ten+ieWA !are sunt costurile sociale 2i financiare antrenate &e &is"oni$ili(area unor salaria+i4 !are sunt a%antaBele @cuantificateA care re(ult) "rin &is"oni$ili(are4 H)sin& r)s"unsurile la aceste "ro$leme6 managerii &e"artamentului resurselor umane "ot "une 5n a"licare eta"ele "lanific)rii "ersonalului "entru "ers"ecti%a ime; &iat) sau me&ie @7igura 3.11.6 a&a"tare &u") MartorE 2i !ro(et6 20016 ". 17A. 'in schema "re(entat) 5n 7igura 3.11. re(ult) c) "lanificarea resurselor umane este 5n inter&e"en&en+) cu "lanificarea organi(a+ional) 2i succe&e acesteia. 'u") Michael 1rmstrong @ apud Manolescu6 1,,.6 ". 207A6 66 succesul planific`rii resurselor umane este determinat de raportul acesteia cu planificarea strategic` a organiza]iei =. 1&ministrarea/gestionarea "ersonalului 5n "ers"ecti%) ime&iat) sau me&ie @6 luni ">n) la 3 aniA este mai u2or &e reali(at6 "entru c) factorii "ertur$atori &e me&iu economic6 tehnologic 2i social sunt mai $ine cunoscu+i 2i au un gra& mai mic &e incertitu&ine. Proiec+ia "e termen me&iu se reali(ea() "e $a(a anali(ei "osturilor6 f)r) leg)tur) cu "ersoanele care le ocu") la momentul <t=. 1nali(a "osturilor con; tinu) cu eta"ele: &iagno()6 "rogno() 2i "roiectare &e noi "osturi sau &e re"roiectare a celor e9istente6 "entru a face fa+) cerin+elor momentului <t [ 1=. Schema "re(entat) reflect) un "roces &inamic6 tim"ul fiin& "rinci"ala %aria$il) a func+iei &e "ersonal. Pe &e alt) "arte6 sistemele "ro&ucti%e sunt 5n continu) trans; formare6 &ar nici flu9ul resurselor materiale6 financiare 2i informa+ionale nu este constant. Dn &eficit cantitati% &e resurse umane "oate fi com"ensat "rin mo$ilit)+i interne: re&imensionarea forma+iilor &e munc)6 "romo%are6 formare sau reformare "rofe; sional)6 &ar 2i "rin 5m$un)t)+irea con&i+iilor &e munc) sau "rin cre2terea tim"ului &e lucru. Penuria &e "ersonal "oate fi com"ensat) 2i "rin mo$ilit)+i e9terne: angaB)ri @inclusi% "e &urat) &etermint)A sau e9ternali(area tem"orar) 2i "ar+ial) a unor lucr)ri. /9ce&entul &e "ersonal "oate fi com"ensat6 &e asemenea6 "rin mo$ilit)+i interne6 res"ecti% e9terne: rotirea "e "osturi6 re&imensionarea forma+iilor &e munc)6 re&uce; rea tim"ului &e munc)6 res"ecti% "rin 5ncuraBarea "ension)rilor 2i "rin conce&ieri6 cu res"ectarea "re%e&erilor legale 5n materie.
'e(echili$rele calitati%e sunt mai greu &e gestionat. 1stfel6 incom"eten+a "rofe; sional) a unor lucr)tori * &o%e&it) "rin e%aluarea "erforman+elor in&i%i&uale con; &uce la: ne%oi &e formare sau &e reformare "rofesional)? mo&ificarea com"onen+ei forma+iilor &e lucru6 a%>n& 5n %e&ere o mai Bu&icioas) conBugare a eforturilor lucr); torilor cu %>rste &iferite? 5m$un)t)+irea sistemului &e stimulare? conce&ieri 2i recru; tare e9tern). 0u>n& 5n consi&erare succesiunea strategiilor6 "oliticilor 2i "lanurilor se aBunge la schema &inamicii managementului "re%i(ional care este "re(entat) 5n 7igura 3.12. * &u") 7ranPois Jettes6 <Informati]ue et gestion "rY%isionnelle &es resources
men+inere
6igura 2.11. 'inamica &e "ersonal
13
6igura 2.12. Management "re%i(ional
humaines: es"oirs et recomman&ations= , <nBeu 'umain 6 nr. 26 !/PP Pu$lications6 1,,06 citat &e MartorE 2i !ro(et @20016 ". 15A. Pre%i(iunea calitati%) este6 e%i&ent6 "reala$il) antici")rii meseriilor 2i ne%oilor &e calificare "rofesional) necesare e%olu+iei organi(a+iei 5ntr;un nou conte9t. Pre%i(iunea calitati%) se refer) 5n mo& concret la "osturi 2i la rela+iile &intre aces; tea. 3n sf>r2it6 recrutarea este o"era+ia care "ermite reali(area conformit)+ii &intre "osturile "roiectate "entru %iitorul a"ro"iat sau 5n&e")rtat 2i "ersoanele a"te s) le ocu"e. Procesul "re%i(ional este ane%oios "entru c) e9ist) o multitu&ine &e factori cu gra& re&us &e certitu&ine care tre$uie antici"a+i. 3ns)2i "erioa&a &e 3 ">n) la 5 ani "entru care se face &e o$icei "re%i(iunea este un factor greu &e st)">nit. Printre meto&ele analitice &e estimare a necesarului &e "ersonal se num)r)6 5n "rimul r>n&6 stu&iul fi2elor com"eten+elor angaBa+ilor "entru fiecare &intre su$; unit)+ile organi(a+iei. Mo&elul acestui instrument &e lucru este "re(entat 5n -a$elul 3.3. @Manolescu6 1,,.6 "". 21,;2206 2i 0efter6 1,,56 ". 71A. I se atri$uie fiec)rui angaBat6 &e la 1 la C6 "entru fiecare acti%itate @S16 S26 ...6 SnA6 un "unctaB 5ntre 0 2i 6 cu semnifica+ia: 0 "uncte * angaBatul nu &e+ine ni%elul "rofesional cerut &e natura sarcinii? 1 "unct * angaBatul nu cunoa2te 5n ce const)
sarcina6 &ar are ni%elul "rofesional &e $a()? 2 "uncte * angaBatul cunoa2te sarcina 5n general? 3 "uncte * angaBatul 2tie $ine ce are &e f)cut? "uncte * angaBatul cunoa2te foarte $ine sarcina.
-a$elul 3.3. Numele salar atulu Sarc na S1 Sarc na S2 HHH1 Sarc na Sn 1 G ! ZZZZZZZ C
7i2a "ermite &eterminarea num)rului "ersoanelor com"etente "entru reali(area mai multor sarcini &e "ro&uc+ie 2i a num)rului "ersoanelor com"etente s) &esf)2oare un singur gen &e acti%itate. Planificarea strategic) 2i tactic) @o"era+ional)A contri$uie &ecisi% la re&ucerea factorilor &e risc6 "ermite "roiectarea organi(a+iei 2i alegerea "ersonalului astfel 5nc>t misiunea organi(a+iei s) fie 5n&e"linit). Planul tactic se refer) la sta$ilirea acti%it)+ilor 2i o"era+iilor6 "recum 2i la alo; carea resurselor * inclusi% umane * "e &e"artamente. Planul tactic "entru "ersonal se "roiectea() 5n &e"en&en+) &e "lanul tactic &e afaceri general 2i are menirea s) "un) 5n %aloare resursele materiale6 financiare 2i
7igura 2.12. !one9iuni ale organi(a+iei cu me&iul e9terior
136
informa+ionale. 0eg)tura &intre acestea este sugerat) &e 7igura 3.13. @a&a"tare &u") !ascio6 1,.,6 ".16 A. 3n re(umat6 "lanificarea resurselor umane cu"rin&e mai multe eta"e @Jiorica 1na !hi2u6 20026 ". 60A. Prima se refer) la estimarea necesarului &e resurse umane "e termen me&iu 2i lung. 1 &oua este anali(area &is"oni$ilit)+ilor cantitati%e 2i cali; tati%e @"ersonal e9istent6 nou recrutat 2i "ier&ut "rin &emisii6 "ensionare 2i &emi; teriA "entru fiecare categorie &e "ersonal. Drmea() anali(area "osi$ilit)+ilor &e asi; gurare cu resursele necesare "rin recrutare intern) 2i e9tern). Se i&entific) a"oi "osi$ilele "romo%)ri 2i se sta$ilesc "ersoanele care %or urma "rograme &e "reg)tire "rofesional). Se trece la ela$orarea 2i "unerea 5n a"licare a "lanului @ac+iuni6 res"onsa$ilit)+i6 calen&ar 2i $ugetA. 'u") a"licarea "lanurilor6 acti%itatea se 5ncheie cu e%aluarea re(ultatelor? acestea "ot fi e%aluate cantitati% @costuri 2i s"oruri &e "ro&ucti%itateA 2i calitati% @noi com"eten+e 2i %alori umaneA.
&1&1 Progno*a resurselor umane Progno(a resurselor umane face "arte &intre acti%it)+ile manageriale strategice ale organi(a+iei. Se &ore2te &imensionarea fon&ului resurselor umane6 5n ra"ort cu %iitoarele acti%it)+i care %or &ecurge &in strategiile a&o"tate la un moment &at. Sunt cunoscute numeroase tehnici &e "re%i(iune/"rogno() "ri%in& necesarul &e "ersonal6 "entru "erioa&e me&ii 2i lungi &e tim". /ste &e su$liniat c) aceast) "rogno() tre; $uie s) fie 5n concor&an+) cu "rogno(a "ri%in& resursele materiale 2i financiare 2i6 mai ales6 cu ten&in+ele &e e%olu+ie economic)6 social)6 tehnologic) 2i &e "ia+) @a se %e&ea inter&e"en&en+ele "re(entate 5n 7igura 3.1 .6 "reluat) &u") Mathis6 Cica 2i 8usu6 1,,76 ". 30A. 'intre meto&ele intuiti%e &e "rogno() a resurselor umane6 cele mai cunoscute sunt meto&a 'el"hi 2i meto&a $rainstorming;ului. Meto&ele analitice cunoscute 2i a"licate cu succes sunt: e9tra"olarea6 cercetarea o"era+ional) 2i meto&a $alan+ei. Meto&a e9tra"ol)rii "orne2te &e la e%aluarea &inamicii cifrei &e afaceri 2i a "ro; &ucti%it)+ii muncii6 "entru "erioa&e semnificati%e &e tim" @-a$elul 3. . 2i -a$elul 3.5.A. 3n acest fel6 sunt i&entificate colecti%ele &e munc) "erformante 2i cele care "re(int) "ro$leme &e ritm sau &e a&a"tare la tehnologiile folosite? se m)soar)6 &e asemenea6 &urata o"era+iilor "entru &iferitele acti%it)+i6 "e gru"e &e lucr)tori 2i "e in&i%i(i. Dn in&icator care "ermite re&imensionarea cifrei &e "ersonal este ra"ortul &intre <%aloarea a&)ugat)= 2i num)rul lucr)torilor. 1ceste e%alu)ri "ermit: i&entifi; carea %iciilor &e organi(are 2i &e comunicare6 i&entificarea in&i%i(ilor care sunt su$; 5nc)rca+i6 res"ecti% su"ra5nc)rca+i 2i6 nu 5n ultimul r>n&6 a in&i%i(ilor care manifest) gre%) &e (el. !unosc>n& %olumul acti%it)+ilor antici"ate 2i ie2irile "re%i(ionate &e "ersonal6 se re&imensionea() fon&ul resurselor umane.
6igura 2.17. Progno(a resurselor umane
-a$elul 3.
Anul C /ra de a/acer :I; Product ( tatea munc :I; 1,,, 100X 100X 2000 2001 2002
&1)1 Tend n+e n domen ul resurselor umane -ransform)rile "e care le %a a&uce &eceniul &eBa 5nce"ut sunt conturate: &e(; %oltarea organi(a+iilor multina+ionale 2i interna+ionale6 &eschi&erea c%asitotal) a "ie+ei muncii6 &e(%oltarea accesului la informa+ie6 cre2terea gra&ului &e s"eciali(are a com"aniilor 2i cre2terea inter&e"en&en+ei &intre acestea6 "romo%area tehnologiilor ne"oluante6 schim$)ri ale me&iului 5nconBur)tor * ca urmare a e9"loat)rii intensi%e anterioare6 &iminuarea resurselor "rimare con%en+ionale6 cre2terea gra&ului &e "reg)tire general) 2i &e s"ecialitate a "o"ula+iei acti%e6 "romo%area 2i generali(area a"lic)rii stan&ar&elor &e calitate 2i &e "erforman+) "entru $unuri 2i ser%icii etc. Marile com"anii sunt com"use6 &e regul)6 &in (eci &e unit)+i c%asi;in&e"en&ente &e mici &imensiuni? &eclinul unei unit)+i nu %a "utea antrena c)&erea com"aniei care este ca"a$il) s) solicite altei unit)+i6 5n tim" e9trem &e scurt6 s) "reia angaBa; mentele/contractele ini+ial asumate &e c)tre "rima 2i/sau s);i "reia "e angaBa+ii afla+i :n &ificultate. 'e(%oltarea 5ntre"rin&erilor mici 2i miBlocii "re(int) a%antaBe im"or;
13.
tante: angaBarea unui segment mai mare &in "o"ula+ia acti%) 2i6 im"licit6 re&ucerea 2omaBului6 "osi$ilitatea a&a"t)rii firmei la cerin+ele "ie+ei 2i utili(area Bu&icioas) a resurselor &e energie "rimar)? &e asemenea6 firmele &e mici &imensiuni &o%e&esc fle9i$ilitate structural) 2i "ot utili(a for+a &e munc) 5n regim mo&ular @acti%it)+i la &omiciliu6 acti%it)+i cu "rogram &e lucru re&us6 acti%it)+i tem"orareA. !osturile a&ministrati%e 2i manageriale "entru 5ntre"rin&erile mici 2i miBlocii sunt mult mai re&use6 5n termeni relati%i6 com"arati% cu cele "e care le 5nregistrea() unit)+ile cu mii &e angaBa+i.
-a$elul 3.5. Ind catorul 1333 2CCC 2CC1 2CC2 !ifra &e afaceri @milioane leiA Profit @milioane leiA Pro&ucti%itatea "e un lucr)tor &in sectoarele o"erati%e @milioane leiA Pro&ucti%itatea muncii "e un angaBat @milioane leiA /fecti% &e "ersonal @calificarea 1A /fecti% &e "ersonal @calificarea 2A /fecti% &e "ersonal @calificarea 3A /fecti% &e "ersonal @calificarea A Z /fecti% total &e "ersonal
3n toate organi(a+iile este e%i&ent) cre2terea cererii &e s"eciali2ti &e 5nalt) cali; ficare. !re2terea cantitati%) a resurselor umane &e %aloare este mai "u+in "regnant) &ec>t a resurselor materiale 2i financiare. 7enomenul are caracter e9"onen+ial? cali; fic)rile mai 5nalte atrag &u") sine tehnologii noi 2i o ne%oie acut) &e a +ine "asul cu acestea "rin noi com"eten+e. 1ceast) &inamic) nu mai "oate fi monitori(at) em"iric? este im"erios necesar ca managerii s) achi(i+ione(e 2i s) utili(e(e "ro; grame s"eciali(ate 5n gestiunea &e "ersonal. 1cele organi(a+ii care %or fi gestionate &u") "rinci"ii 2i cu miBloace mo&erne %or fi 5n m)sur) s) fac) fa+) %iitoarelor cerin+e ale "ie+ei. !re2terea frec%en+ei 2i am"litu&inii comunic)rii organi(a+ionale este unul &intre factorii care "ot asigura cre2terea satisfac+iei 5n munc)6 a loialit)+ii 2i moti%)rii. 1$sen+a comunic)rii sau comunicarea aleatoare este un semn al managementului &eficitar 2i ne"erformant. !re2terea salariilor este un fenomen generali(at. Pe &e o "arte6 acest fa"t a"are ca urmare a cre2terii "ro&ucti%it)+ii6 &ar 2i &atorit) cre2terii num)rului lucr)torilor &in ce 5n ce mai s"eciali(a+i. /fectele fenomenului se reg)sec6 cel mai a&esea6 5n infla+ie s"orit). !re2terea im"ortan+ei recrut)rii &e "ersonal se &atorea() fa"tului c) o"era+iunea +ine &e managementul strategic * singurul :n m)sur) s) asigure su"ra%ie+uirea orga; ni(a+iei "e termen lung. In%esti+iile 5n resursele umane fac &iferen+a &intre organi(a+iile "erformante 2i cele care lu"t) "entru su"ra%ie+uire.
Gernar& MartorE 2i 'aniel !ro(et @20016 ". 2 ,A au constatat c) managementul strategic &e "ersonal este a"licat &eBa 5n $un) m)sur) 5n multe 5ntre"rin&eri euro"ene. 1stfel6 73X &intre 5ntre"rin&erile &in Marea Gritanie6 .3X &intre cele france(e6 .1X &intre 5ntre"rin&erile s"aniole6 ,2X &intre cele sue&e(e 2i 6 X &in; tre organi(a+iile germane sunt "erformante6 "entru c) au a"licat &eBa acest sistem &e con&ucere &e "ersonal6 &e"artamentele &e resurse umane fiin&6 5n aceste ca(uri6 fac; torii acti%i 5n &e(%oltarea &e ansam$lu. Schema "re(entat) 5n 7igura 3.15. "ermite com"ararea managementului clasic cu cel "erformant. 1ceste tr)s)turi &efinitorii "entru %iitorul resurselor umane au con&us la mo&i; fic)ri manageriale &e su$stan+) @Mathis6 Cica 2i 8usu6 "". 2.; 2,A: organi(a+ia este conce"ut) ca un sistem cu m)rimi &e intrare 2i m)rimi &e ie2ire6 func+iile ei fiin& mo&elate &u") caracteristicile acestora &in urm)? "entru manageri6 "lanificarea strategic) &e%ine acti%itate "rioritar)? tehnicile &e "lanificare6 inclusi% "rin simulare6 &e%in &in ce 5n ce mai rafinate 2i mai cu"rin()toare? &eci(iile manageriale se &escen; trali(ea()? rolul consiliilor &e a&ministra+ie cre2te? &eci(iile strategice se %or a&o"ta "rin consens? "entru %alorificarea o"tim) a "oten+ialului uman6 "osturile &e lucru %or fi a&a"tate calific)rilor 2i com"eten+elor in&i%i(ilor? "reg)tirea "sihologic) a "erso; nalului %a a%ea aceea2i "on&ere cu "reg)tirea &e s"ecialitate? organi(a+iile sin&icale %or face "arte &in ansam$lul forurilor 2i "ersoanelor care a&o"t) &eci(ii maBore? stilul managerial autoritar %a fi 5nlocuit cu "roce&uri &e negociere? se %a e9tin&e regimul "rest)rilor &e ser%icii 5n regim contractual in&i%i&ual "rin "articulari(area contractului colecti% &e munc)? e%aluarea re(ultatelor muncii se %a face6 &e regul)6 &e angaBa+ii 5n2i2i? autoe%aluarea re"re(int) &eBa o ">rghie managerial) eficient)? e%aluarea glo$al) a re(ultatelor acti%it)+ilor %a fi "osi$il) "rin informati(area orga; ni(a+iei? "rograme e9"ert %or asista managerii 5n a&o"tarea &eci(iilor maBore.
6igura 2.18. Sisteme &e management
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1 0
1 0
&1$1 Pract c #r ( nd #ersonalul 2.8.1. 3emotivarea, a senteismul [i a andonul 'emoti%area6 a$senteismul 2i a$an&onul "ot fi cau(ate &e numero2i factori: ma; nagementul autoritar6 &eficitar sau im"ro%i(at6 con&i+iile "recare &e munc)6 ni%elul sc)(ut al tehnologiei utili(ate @ultimii &oi factori con&uc>n& la o rat) 5nalt) &e re$u; turi 2i contri$uin& la 5nregistrarea acci&entelor &e munc)A6 ni%elul sc)(ut al salari; ()rii6 li"sa facilit)+ilor @cre2e6 gr)&ini+e6 locuri "entru ser%irea mesei6 ca$inete me; &icale etc.A6 li"sa "rogramelor &e &e(%oltare "rofesional)6 e%aluarea 2i "romo%area su$iecti%)6 &iscrimin)rile6 a$sen+a comunic)rii etc. 1$senteismul 5m$rac) numeroase forme: conce&iile &e $oal)6 conce&iile &atorate $olilor "rofesionale 2i acci&entelor &e munc)6 conce&iile &e maternitate 2i "entru 5ngriBirea co"iilor6 conce&iile &e stu&ii6 (ilele li$ere &estinate s)r$)torilor legale6 &eta2)rile 2i &elega+iile6 a$sen+ele autori(ate 5n interes "ersonal 2i a$sen+ele %oluntare. 1$senteismul "oate fi cuantificat "rin ra"ortarea num)rului &e ore &e inacti%i; tate la num)rul lunar/anual &e ore &e munc). Dn alt in&icator este frec%en+a a$sen+elor6 a&ic) ra"ortul &intre num)rul &e a$sen+e 5ntr;o unitate &e tim" 2i num)rul &e salaria+i. !au(ele a$senteismului tre$uie corelate cu factorii "re(enta+i 5n cele ce urmea()6 unii &intre ace2tia fiin&6 5n o"inia autorilor Gernar& MartorE 2i 'aniel !ro(et @20016 "". 17.;17,A6 &eterminan+i. 1. Se9ul. 1$senteismul este mai ri&icat la femei &ec>t la $)r$a+i at>t &in cau(e naturale6 &ar mai ales &in "ricina &iscrimin)rilor la care sunt su"use. 2. J>rsta. -inerii su$ 30 &e ani a$sentea() "erioa&e scurte &e tim" 2i %in cu 5nt>r(iere la lucru6 iar %>rstnicii a$sentea() "erioa&e &e tim" mai lungi6 5n&eose$i &atorit) 5m$oln)%irilor. 3. Catura organi(a+iei 2i a formei &e "ro"rietate. Institu+iile finan+ate &e la $uge; tul &e stat sufer)6 &e regul)6 &e o mai mare rat) a fenomenului &ec>t organi(a+iile comerciale. . 0oca+ia organi(a+iei. 3n regiuni geografice &iferite rata a$senteismului nu este accea2i6 &atorit) toleran+ei &iferite manifestate &e con&uc)tori * 5n acor& cu normele nescrise ale culturii organi(a+iei. 5. 'istan+a &intre locuin+) 2i locul &e munc). 1cest factor "oate fi 5nsemnat6 &ac) infrastructura ora2elor este "recar)6 iar trans"ortul 5n comun este insuficient &e $ine organi(at. Pu+ini salaria+i au autoturism "ro"riu6 &ar "ro$lema traficului rutier este aceea2i 2i "entru ace2tia. 6. Riua &in s)"t)m>n). 'in cau(e &iferite6 5n (ilele &e luni 2i %ineri se 5nregis; trea() cele mai multe a$sen+e totale sau "ar+iale6 la 5nce"utul (ilei6 res"ecti% la sf>r2itul acesteia. 7. Perioa&a &in an. Ianuarie6 fe$ruarie 2i &ecem$rie sunt6 e%i&ent6 "erioa&ele cele mai afectate &e a$senteism6 &ar 5n ca&rul organi(a+iilor care au ca salaria+i oameni
Strategii6 "olitici 2i "lanuri "ri%in& resursele umane 1 1
cu sau 5n leg)tur) "ro"riet)+i agricole li"sa &e la ser%iciu a"are 2i 5n "erioa&ele 5n care se efectuea() anumite munci &e se(on. .. Sta$ilitatea organi(a+ional). Cea&a"tarea la &inamica "ie+ei 2i a economiei6 5n general6 "oate constitui una &intre cau(ele &e nesiguran+) a lucr)torilor6 contri$uin& la ten&in+a &e a$an&on "ar+ial sau total6 "e $a(a &emoti%)rii. ,. Catura 2i felul muncii. Muncile grele6 "ericuloase6 stresante sau li"site &e atracti%itate sunt cele care con&uc6 &e regul)6 la fenomene &e mo$ilitate accentuat) a "ersonalului. 10. !alificarea salaria+ilor. Salaria+ii cu 5nalt) "reg)tire general) 2i &e s"eciali; tate sunt mai ata2a+i &e organi(a+ie6 a%>n& 5n %e&ere c) au "osi$ilitatea &e a se infor; ma 2i &e a e%olua 5n consecin+). 0imitarea a$senteismului 2i moti%area salaria+ilor este un "roces costisitor6 &ar a$solut necesr. /l "oate fi reali(at "rin eliminarea cau(elor &eBa "re(entate. Pe l>ng) acestea6 &e e9em"lu: * tre$uie 5ncuraBat &ialogul sistematic 2i &irect &intre manageri 2i su$alterni6 la ini+iati%a mangerilor6 "entru c) fee&$acM;ul 5i moti%ea() "e salaria+i 2i le asigur) managerilor informa+ii su"limentare &es"re sistem? * a"licarea sistemului &e management al carierei? * 5ncuraBarea accesului &irect al su$alternilor la manageri? * amenaBarea $irourilor manageriale <&eschise=6 f)r) "ere+i &es")r+itori6 "entru c) 5n felul acesta managerii &emonstrea() &eschi&ere6 ori(ont larg 2i s"irit &e soli; &aritate? * eliminarea termenilor <su$altern= sau <su$or&onat=6 5n fa%oarea termenului &e <cola$orator= "entru a &emonstra formal c) 2efii 2i salaria+ii au acelea2i o$iecti%e 2i c) interesele 2i as"ira+iile lor sunt con%ergente? * fle9i$ilitatea salari()rii6 moti%area ne"ecuniar) 2i 5m$un)t)+irea climatului &e munc)? * rotirea "e "osturi6 "ractica &eleg)rii &e com"eten+e 2.a. 2.8.2. 6luctua]ia de personal 1s"ecte "o(iti%e: aA eli$erarea/%acantarea unor "osturi creea() "osi$ilitatea "romo%)rii unor salaria+i? $A "lec)rile inten+ionate tre$uie s) con&uc) la re%i(uirea "oliticilor &e "ersonal 2i la 5m$un)t)+irea con&i+iilor &e munc). 1s"ecte &efa%ora$ile: * "ertur$area flu9ului &e "ro&uc+ie? * 5nc)rcarea su"limentar) @tem"orar)A a colegilor celor care au ")r)sit "osturile? * "ertur$area rela+iilor &intre salaria+i? * "reBu&iciu &e imagine "entru organi(a+ie6 mai ales &ac) fenomenul este sem; nificati%? * cheltuieli legate &e recrutarea altor "ersoane "entru "osturile eli$erate?
1 2
* costuri mari 2i "reBu&iciu &e imagine "entru organi(a+ie6 &ac) cel care a ")r)sit "ostul era un manager &e %>rf. 7luctua+ia &e "ersonal6 +in>n& cont &e fenomenul glo$ali()rii6 a fost stu&iat) 5n "rofun(ime &e L%an 1llaire 2i Mihaela 7>r2irotu care 5n lucrarea >S<ntreprise stratIgi?ue& penser la stratIgie @Hahtan Morin Q&iteur6 1,,36 ". 365A au "re(entat un ta$lou sino"tic al %ulnera$ilit)+ii organi(a+iei 5n coor&onate geografice 2i &e tim" @7igura 3.16.A. 2.8.2. 3iscriminare [i practici negative Se consi&er) c) e9ist) anumite gre2eli maBore 5n &omeniul resurselor umane? acestea sunt @'essler6 20036 ". 3A: * angaBarea "ersoanelor ne"otri%ite cu "osturilor %acante? * angaBarea "ersoanelor &u") alte criterii &ec>t cele legate &e "erforman+a "ro; fesional)? * "ractici &iscriminatorii &e "ersonal? * acor&area &iscre+ionar) a salariilor. 3n unele firme angaB)rile se fac su$ "resiunea momentului6 "e criterii su$iecti%e 2i &iscriminatorii6 &e c)tre "ersonal f)r) "reg)tire &e s"ecialitate? &e asemenea6 nu e9ist) nici grile &e salari(are6 nici sisteme &e e%aluare a "erforman+elor6 iar ser%i; ciul &e salari(are nu este integrat celui &e resurse umane. 3n alte firme6 femeile c>2tig) mai "u+in &ec>t $)r$a+ii care ocu") acelea2i "o(i+ii. 3n tim"6 &ecalaBul 5ntre salarii cre2te6 iar rata "romo%)rii %a fi 5n fa%oarea $)r$a+ilor. #rgani(a+iile a&o"t) uneori "olitici glo$ale care nu +in cont &e "articularit)+ile in&i%i&uale s"ecifice. Se acor&)6 &e e9em"lu m)riri &e salariu "entru to+i angaBa+ii6 f)r) a a%ea 5n %e&ere fa"tul c) ace2tia ar "utea fi interesa+i 2i &e altce%a 5n afar) &e $ani. Sau6 &im"otri%)6 se ofer) "rograme sofisticate &e "erfec+ionare unor angaBati care ar "refera o m)rire &e salariu. Dn &emers care fa%ori(ea() crearea sentimentului &e loialitate este o "re(entare &etaliat) a organi(a+iei 2i "ostului care urmea() s) fie ocu"at? 5n realitate6 &e multe ori6 e9ist) ten&in+a &e a trece su$ t)cere as"ectele mai "u+in atracti%e ale "ostului. Hre2eala aceasta este una &intre "rinci"alele elemente care &uc la "lecarea %olun; tar)6 im"lic>n& "ier&eri financiare 2i &e imagine "entru angaBator. Dn "rim factor &emoti%ator 5l constituie agresiunea la locul &e munc) manifes; tat) "rintr;un com"ortament "ersistent6 ofensator6 a$u(i%6 &e intimi&are6 r)ut)cios sau Bignitor6 "rin a$u( &e "utere sau sanc+ionare ne&rea"t)6 as"ecte care 5l fac "e angaBat s) se simt) amenin+at6 umilit sau %ulnera$il6 care 5i su$minea() 5ncre&erea 5n sine 2i care "ot s);i "ro%oace afec+iuni legate &e stres. 'e asemenea6 agresiunea %er$al) &in "artea managerilor este6 &e asemenea6 un as"ect care &uce la &emoti%are. 1tunci c>n& se "ro&uce un astfel &e a$u(6 el este cunoscut at>t &e c)tre colegii &e munc) c>t 2i &e c)tre angaBator. 1gresorul se afl) 5ntr;o "o(i+ie &e autoritate asu"ra "ersoanei sau "ersoanelor "e care le terori(ea() 2i6 &e aceea6 el este "rima autoritate c)reia i s;ar "utea a&uce la cuno2tin+) e9isten+a
actului %er$al. /9isten+a cercului %icios %a su"rima automat orice "oten+ial) "l>n; gere? cei care 52i manifest) 5ntr;un fel sau altul nemul+umirea %or fi ri&iculi(a+i chiar 2i &e ceilal+i mem$ri ai &e"artamentului. 1titu&inea managementului fa+) &e agresori este &eterminant)6 ace2tia "ri%in& &istan+area con&ucerii &e "ro$lemele angaBa+ilor ca "e o am"lificare a ten&in+elor lor &e con&ucere "e $a() &e intimi&are. 'ar agresi%itatea generea() la r>n&ul ei agresi%itate * cau() "entru a"ari+ia conflictelor maBore &e munc). Se consi&er) c) fiin+a uman) a ")strat intacte &e;a lungul e%olu+iei sale mecan; ismele hormonale 2i chimice &e r)s"uns la "ericol6 care 5i &)&eau "osi$ilitatea omu; lui "rimiti% s) reac+ione(e 5n fa+a amenin+)rii res"ecti%e sau6 &im"otri%)6 s) se retrag). Stilul &e %ia+) al omului mo&ern nu;i mai "ermite reac+ii &e or&in fi(ic la "ro$lemele 5nt>m"inate6 iar retragerea ar 5nsemna ")r)sirea %oluntar) a locului &e munc)? e%itarea reac+iilor &e orice fel con&uce la stres 2i la afec+iuni legate &e stres. 3n manifest)rile sale "rimare stresul este un factor care stimulea() organismul uman 2i con&uce la re(ultate "rofesionale mai $une6 "e termen scurt. 'ac) factorii stresan+i se manifest) tim" 5n&elungat6 f)r) e9isten+a unor com"ensa+ii acce"tate &e lucr)tori6 "ersoanele res"ecti%e &au semne &e sl)$iciune6 surmenaB intelectual 2i fi(ic6 iar s)n)tatea le este "us) 5n "ericol6 &atorit) fa"tului c) organismul le este $om$ar&at cu factori &e stimulare care "ro&uc 5n creier su$stan+e chimice asociate cu "re(en+a stresului. 1 fost &emonstrat) leg)tura &intre agen+ii stresan+i 2i efectele ac+iunii lor: unele afec+iuni ale inimii6 alcoolism6 &e"resii6 st)ri &e an9ietate6 acci; &ente &e munc) 2i agra%area unor "ro$leme familiale. /ste in&iscuta$il fa"tul c) stresul are un im"act negati% asu"ra s)n)t)+ii in&i; %i(ilor6 &ar 2i asu"ra s)n)t)+ii organi(a+iei. 'in "unct &e %e&ere legal6 &iscriminarea este &efinit) "rin tratamentul &efa%o; ra$il sau ne&re"t a"licat unei "ersoane 5n com"ara+ie cu al+i mem$ri ai organi(a+iei "e moti%e &e ras)6 culoare a "ielii6 religie6 origini6 %>rst)6 han&ica" fi(ic sau "sihic sau "e moti%e &e orientare se9ual). 0egisla+iile euro"ean) 2i rom>neasc) inter(ic unui angaBator s) a"lice tratamente &iscriminatorii "ersoanelor angaBate6 in&iferent &e "o(i+ia lor6 5nce">n& cu "rocesul &e recrutare6 selec+ie6 e%aluare6 "romo%are6 training6 a"licarea m)surilor &isci"linare sau "ensionare. 'eci(iile legate &e ges; tionarea for+ei &e munc) tre$uie s) fie $a(ate &oar "e factori lega+i &irect &e "er; forman+) 2i merit. 'iscriminarea "oate afecta toate "racticile &e resurse umane: salari(area @egalitatea salariului "entru aceea2i munc) &e"us)A6 accesul ne&ife; ren+iat 5n c>m"ul muncii6 "rogramele &e formare "rofesional) conform necesit)+ilor "ostului6 con&i+iile &e munc) egale6 "romo%area sau &emiterea6 "u$licarea &e anun+uri referitoare la "osturile %acante etc. N)r+uirea se9ual) se &efine2te "rin intimitate fi(ic) ne&orit)6 cereri &e fa%oruri se9uale6 a&resarea &e cu%inte sau fra(e cu conota+ie se9ual) 2i "unerea 5n circula+ie a unor materiale cu caracter o$scen sau altele &e acest ti" la locul &e munc). 7orme &e com"ortament inacce"ta$il 5n "ractica organi(a+ional) sunt: aA ")trun&erea ne"ermis) a 2efului 5n s"a+iul intim al su$or&onatei? $A glumele cu caracter se9ual? cA lim$aBul o$scen. !ererile ne&orite sau com"ortamentele "erce"ute ca a%>n& tent)
se9ual) sau legat) &e gen6 care a&uc ofense6 umilesc sau intimi&ea()6 sunt consi; &erate a fi h)r+uire se9ual). Nar+uirea se9ual) este o form) &e &iscriminare care 5ngr)&e2te &re"tul unei "er; soane &e a lucra 5ntr;un me&iu li$er &e a%ansuri se9uale ne&orite 2i &e alte "resiuni &e or&in se9ual. -oate formele &e h)r+uire se9ual) sunt consi&erate ilegale. /9em"lele "ot fi urm)toarele: oferta &e com"ensare "entru anumite fa%oruri se9uale "oate fi consi&e; rat) o form) &e &are &e mit)? angaBarea 5n h)r+uire se9ual)6 5n &etrimentul "resta+iei la locul &e munc)6 "oate constitui o negliBare a 5n&atoririlor &e ser%iciu? utili(area "o(i+iei "e care o &e+ine cine%a "entru a o$+ine gratifica+ii se9uale creea() "remise; le comiterii infrac+iunii &e e9torcare? atingerea unei "ersoane 5ntr;o manier) necu; %enit) ar "utea constitui o form) &e agresare. Pre%e&erile 0egii nr. 202 &in 2002 sta$ilesc "rinci"iile egalit)+ii &e 2anse 2i nece; sitatea "romo%)rii unui com"ortament ne&iferen+iat 5n interiorul organi(a+iei: <1rt. . * -ermenii 2i e9"resiile &e mai Bos6 5n sensul "re(entei legi6 au urm)toarele &efini+ii: aA "rin &iscriminare &irect) se 5n+elege &iferen+a &e tratament a unei "ersoane 5n &efa%oarea acesteia6 &atorit) a"artenen+ei sale la un anumit se9 sau &atorit) gra%i&it)+ii6 na2terii6 maternit)+ii ori acor&)rii conce&iului "aternal? $A "rin &iscriminare in&irect) se 5n+elege a"licarea &e "re%e&eri6 criterii sau "ractici6 5n a"aren+) neutre care6 "rin efectele "e care le generea()6 afectea() "ersoanele &e un anumit se96 e9ce"t>n& situa+ia 5n care a"licarea acestor "re%e&eri6 criterii sau "rac; tici "oate fi Bustificat) "rin factori o$iecti%i6 f)r) legatur) cu se9ul? cA "rin h)r+uire se9ual) se 5n+elege orice form) &e com"ortament 5n leg)tura cu se9ul6 &es"re care cel care se face %ino%at 2tie c) afectea() &emnitatea "ersoanelor6 &ac) acest com; "ortament este refu(at 2i re"re(int) moti%a+ia "entru o &eci(ie care afectea() acele "ersoane? &A "rin m)suri stimulati%e sau &e &iscriminare "o(iti%) se 5n+eleg acele m)suri s"eciale care sunt a&o"tate tem"orar "entru a accelera reali(area 5n fa"t a egalit)+ii &e 2anse 5ntre femei 2i $)r$a+i 2i care nu sunt consi&erate ac+iuni &e &is; criminare? eA "rin munca &e %aloare egal) se 5n+elege acti%itatea remunerat) care6 5n urma com"ar)rii6 "e $a(a acelora2i in&icatori 2i a acelora2i unit)+i &e m)sur)6 cu o alt) acti%itate6 reflect) folosirea unor cuno2tin+e 2i &e"rin&eri "rofesionale similare sau egale 2i &e"unerea unei cantit)+i egale ori similare &e efort intelectual 2i/sau fi(ic. Pre(ent)m 5n continare alte c>te%a "re%e&eri ale 0egii nr. 202 &in 2002. 1rt. 5. * @1A /ste inter(is) &iscriminarea &irect) sau in&irect) &u") criteriul &e se9. @2A Cu sunt consi&erate &iscrimin)ri: aA m)surile s"eciale "re%)(ute &e lege "en; tru "rotec+ia maternit)+ii6 na2terii 2i al)"t)rii? $A m)surile stimulati%e6 tem"orare6 "entru "rotec+ia anumitor categorii &e femei sau $)r$a+i? cA cerin+ele &e calificare "entru acti%it)+i 5n care "articularit)+ile &e se9 constituie un factor &eterminant &atorit) s"ecificului con&i+iilor 2i mo&ului &e &esf)2urare a acti%it)+ilor res"ecti%e.= 1s"ectele care "ot constitui surse &e &iscriminare sunt: se9ul6 statutul marital6 statutul familial6 %>rsta6 &eficien+ele: a$sen+a "ar+ial) a a$ilit)+ilor fi(ice sau men; tale6 $oli cronice manifeste sau nu6 &eficien+e &e 5n%)+are sau &e "ersonalitate6 o
Mo4 l tatea de #ersonal nterB/ rme :manager ! te"n c en ; R d cat0 Sc0*ut0 * !ontractul economic 2i %alorile fun&amen; tale sta$ilesc rela+ia &intre salariat 2i organi; (a+ie * 1"ort &e com"eten+e tehnice mai &egra$) &ec>t &e(%oltare intern) * 8a"ortul risc/ran&ament foarte ri&icat se tra&uce 5n recom"ense financiare foarte ge; neroase "entru "erforman+e 5nalte * Strategie &e "romo%are "ersonal) 2i &e mo$ilitate "entru manageri * Incitare "entru &e(%oltarea com"eten+elor organi(a+ionale inamo%i$ile 2i &ificil &e imitat * 8i%alitate ra+ional) 5ntre sin&icate 2i ma; nageri * 1&a"tare ra"i&) la noul conte9t * !)utarea formei a&ec%ate "entru contrac; tul &e angaBare "entru a "re(er%a "ersonalul cu %aloare strategic) * 'ificult)+i 5n gestionarea efecti%elor &e "er; sonal "e termen scurt 1merica &e Cor& @1,75;A6 Fa"onia @1,,4A6 /uro"a @"ost;Masstricht4A & * !alculul ra"ortului cost/$eneficii &in "artea "ersonalului * 8emunerare forfetar) generoas) 2i "ro; &ucti%itate ri&icat) * 1"ort &e resurse 5n conformitate cu ne%oile &e &e(%oltare * 1simetrie a "ersonalului c%asi;mo$il 5n ra"ort cu salaria+ii sta+ionari 5n func+ie &e con; Bunctur) * Situa+ie &e tran(i+ie mai mult sau mai "u+in ra"i&) s"re ca&ranul 3 * 1ngaBament ra+ional al "ersonalu; lui "entru asigurarea succesului fimei * 7ormarea 2i &e(%oltarea 5ntregului "ersonal * Pia+a 2i clien+ii &e%in %alorile &omi; nante "entru 5ntreg "ersonalul * !ontrolul echili$rului &intre com; "ortamentul o"ortunist 2i constr>nge; rile &e or&in general * !uno2tin+e6 a$ilit)+i 2i tehnologii &o$>n&ite 2i &e(%oltate 5n ca&rul firmei 2i care r)m>n "ro"rietate e9clu; si%) * !oo"erare 5ntre manageri 2i sin&i; cate
1merica &e Cor& @1,50;1,75A6 Fa"onia @1,,5;1,,4A 1
* Im"ortan+a %alorilor 2i sociali()rii ca mecanism &e control a o"ortunis; mului * Puternice ten&in+e &e $irocratism 2i &e "oliti(are * Ci%el ri&icat al form)rii "rofesio; nale interne 2i al &e(%olt)rii tehnolo; gice 5n ca&rului mo&elului &e con&u; cere $irocratic) * M)suri &e "rotec+ie a siguran+ei locurilor &e munc) 2i &e ri&icare a ni%elului salariilor * Dtili(area resurselor financiare e9ce&entare "entru asigurarea ")cii sociale interne 1merica &e Cor&6 Fa"onia 2i /uro"a @"entru sectoare &e acti%itate su"use unor reglement)ri6 mono"oluri6 socie; t)+i &e stat6 institu+ii "u$liceA ) 2
'e e9em"lu: marile 5ntre"rin&eri 5n fa() &e "ri%ati(are sau su"use schim$)rii ca&rului &e &e(%oltare a &omeniului &e acti%itate
6igura 2.16. 7luctua+ia &e "ersonal
1 6
$oal) sau un neaBuns care afectea() "rocesele mentale ale unei "ersoane6 "erce"+ia realit)+ii6 emo+iile sau Bu&ecata sau care are ca re(ultat tul$ur)ri &e com"ortament? se refer)6 &e asemenea6 la &isfunc+ionalit)+i trecute6 "re(ente sau "asi$ile &e a se manifesta &atorit) unor factori e9teriori. 'iscriminarea "oate s) se manifeste 5n gestionarea resurselor umane &atorit) e9isten+ei unor "olitici care &e(a%antaBea() o "ersoan) sau un gru"6 &e(a%antaBe ge; nerate &e o anumit) tr)s)tur) "ersonal)6 care6 la r>n&ul ei6 este a$solut irele%ant) &in "unct &e %e&ere al "erforman+elor 5n munc). 3n situa+iile 5n care "romo%area se face "e $a(a %>rstei sau %echimii 5n munc)6 f)r) a se lua 5n consi&erare com"eten+a "rofesional)6 "oate a")rea fa%oritismul sau 66ne"otismul= 2i se "ot &eclan2a conflicte interne. 661rt. .. * @1A /ste inter(is) &iscriminarea "rin utili(area &e c)tre angaBator a unor "ractici care &e(a%antaBea() "ersoanele &e un anumit se96 5n legatur) cu rela+iile &e munc)6 referitoare la: aA anun+area6 organi(area concursurilor sau e9a; menelor 2i selec+ia can&i&a+ilor "entru ocu"area "osturilor %acante &in sectorul "u; $lic sau "ri%at? $A 5ncheierea6 sus"en&area6 mo&ificarea 2i/sau 5ncetarea ra"ortului Buri&ic &e munc) ori &e ser%iciu? cA sta$ilirea sau mo&ificarea atri$u+iilor &in fi2a "ostului? &A sta$ilirea remunera+iei? eA $eneficii6 altele &ec>t cele &e natur) salaria; l) 2i m)suri &e "rotectie 2i asigur)ri sociale? fA informare 2i consiliere "rofesional)6 "rograme &e ini+iere6 calificare6 "erfec+ionare6 s"eciali(are 2i recalificare "rofesio; nal)? gA e%aluarea "erforman+elor "rofesionale in&i%i&uale? hA "romo%area "rofe; sional)? iA a"licarea m)surilor &isci"linare? BA &re"tul &e a&erare la sin&icat 2i acce; sul la facilit)+ile acor&ate &e acesta? MA orice alte con&i+ii &e "restare a muncii6 "otri%it legisla+iei 5n %igoare. @2A Sunt e9ce"tate &e la a"licarea "re%e&erilor alin. @1A lit. aA locurile &e munc) 5n care6 &atorit) naturii sau con&i+iilor "articulare &e "restare a muncii6 "re%)(ute &e lege6 "articularit)+ile &e se9 sunt &eterminante.= 661rt. 10. * @1A /ste consi&erat) &iscriminare &u") criteriul &e se9 2i h)r+uirea se9ual) a unei "ersoane &e c)tre o alt) "ersoan) la locul &e munc) sau 5n alt loc 5n care aceasta 52i &esf)2oar) acti%itatea. @2A !onstituie &iscriminare &u") criteriul &e se9 orice com"ortament &efinit &re"t h)r+uire se9ual)6 a%>n& ca sco": aA &e a crea la locul &e munc) o atmosfer) &e intimi&are6 &e ostilitate sau &e &escuraBare "entru "ersoana afectat)? $A &e a influen+a negati% situa+ia "ersoanei angaBate 5n ceea ce "ri%e2te "romo%area "rofe; sional)6 remunera+ia sau %eniturile &e orice natur) ori accesul la formarea 2i "er; fec+ionarea "rofesional)6 5n ca(ul refu(ului acesteia &e a acce"ta un com"ortament ne&orit6 ce +ine &e %ia+a se9ual).= 661rt. 11. * Pentru "re%enirea 2i eliminarea oric)ror com"ortamente6 &efinite &re"t h)r+uire se9ual) la art. lit. cA 2i la art. 106 angaBatorul are urm)toarele o$liga+ii: aA s) "re%a&) 5n regulamentele &e or&ine interioar) ale unit)+ilor sanc+iuni &isci"linare6 5n con&i+iile "re%)(ute &e lege6 "entru angaBa+ii care 5ncalc) &emnitatea "ersonal) a altor angaBa+i6 comi+>n& ac+iuni &e &iscriminare &efinite la art. lit. aA * cA 2i la art.
10? $A s) asigure informarea tuturor angaBa+ilor cu "ri%ire la inter(icerea h)r+uirii se9uale la locul &e munc)6 inclusi% "rin afi2area 5n locuri %i(i$ile a "re%e&erilor regu; lamentare &e or&ine interioar) "entru "re%enirea oric)rui act &e h)r+uire se9ual)? cA s) a"lice ime&iat &u") sesi(are sanc+iunile &isci"linare 5m"otri%a oric)rei manifest)ri &e h)r+uire se9ual) la locul &e munc)6 sta$ilite conform lit. aA.=
&1-1 A#l ca+ ! stud de ca* 1. Stu&iu &e ca( @autor 1&rian !oBocaruA >ocalizare& 8om>nia6 a(i Compania& 7irma Oi!a tocmai a 5m"linit 3 ani * 3 ani care6 c5n& o"ere(i 5n &e(%oltarea &e softKare6 a2a cum e ca(ul com"aniei res"ecti%e6 trec re"e&e. 1c+ionari sunt &oi entu(ia2ti6 "rieteni * un inginer6 s"eciali(at 5n &e(%oltarea &e "rograme 2i un economist care nu are cuno2tin+e a"rofun&ate &es"re I-. 3escrierea conte#tului prezent al organiza]iei& 3n trei ani6 &e la o a%entur) 5nce"ut) entu(iast firma a crescut nea2te"tat6 num)r>n& 5n "re(ent 15 angaBa+i6 maBoritatea "rogramatori. P>n) acum6 lucrau la cerere "entru clien+i mici sau miBlocii care &oreau s) &e(; %olte "rograme "entru gestionarea &atelor interne. 1cum6 5n urma unei licita+ii 5n care firma a tre$uit s);2i &emonstre(e "oten+ialul &e cre2tere 2i com"eten+a 5n &e(; %oltarea &e soft6 au c>2tigat &re"tul &e a fi unicii re"re(entan+i ai celui mai mare "ro&uc)tor mon&ial &e soft &estinat managementului 5ntre"rin&erilor. 1u un con; tract ini+ial "e cinci ani6 5n care: a. tre$uie s) contacte(e marile 5ntre"rin&eri locale 2i s) le a&uc) "e lista lor &e clien+i? $. tre$uie s);2i cree(e o $a() &e clien+i miBlocii cu "oten+ial &e cre2tere? c. tre$uie s);2i cree(e 5n Su&;/stul /uro"ei o 5ntreag) re+ea &e com"anii care s) le re%>n&) "ro&usele6 5n termen &e &oi ani. 3n ca(ul 5n care la finalul "erioa&ei con%enite anali(a &) re(ultate satisf)c)toare6 firma "oate fi %>n&ut) * e9trem &e "rofita$il * chiar celor "e care 5i re"re(int). P>n) atunci6 5ns)6 au loc e%alu)ri ale re(ultatelor trimestriale6 semestriale 2i anuale6 firma "rimin& tot s"riBinul "artenerului e9tern * Qno)$'o) 2i fee&;$acM consistent 5n "ri; %in+a a ceea ce tre$uie f)cut "entru atingerea o$iecti%elor con%enite. !ei &oi ac+ionari &eci&: a. Pentru a nu "ier&e $a(a &e clien+i &eBa e9istent)6 cel s"eciali(at 5n I- s) se ocu"e 5n continuare atent &e aceast) "arte a afacerii 2i s);2i asume titlul &e &irec; tor e9ecuti%? $. /conomistul s) con&uc) &e(%oltarea acelei ")r+i &in com"anie care ges; tionea() crearea 2i cre2terea "ie+ei "entru soft;urile &estinate managementului 5ntre; "rin&erilor 2i s) se numeasc) &irector general.
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1 .
1 .
'eci(iile ulterioare legate &e strategie le %or lua 5m"reun). 'u") "rimele 2ase luni 5nt5lnirea &e e%aluare cu "artenerii e9terni nu a fost &eloc %esel). /i au constatat c) maBoritatea "ersoanelor "e care Oi!a 5ncercase s) le anga; Be(e &emisionau 5nc) 5nainte &e finali(area "erioa&ei &e "ro$). Mai mult6 c5n& au 5ncercat un &ialog cu angaBa+ii mai %echi6 care urmau s) asiste marile com"anii 5n im"lementarea "ro&uselor lor6 n;au "rea a%ut succes. 1ce2tia au ar)tat o tehnic) ie2it) &in comun 2i o 5n+elegere &e"lin) a "ro&uselor "e care a%eau s) le gestione(e6 &ar &u") aceasta au 5nce"ut s) fie mai aten+i &oar la monitoarele 2i tastaturile lor. 1%eau sta$ilit) o 5nt5lnire cu "rogramatorul care urma s) se ocu"e &e cel mai sofisti; cat "ro&us6 &ar acesta a 5nt5r(iat trei ore6 &eclar>n& non2alant c>n& a a")rut r)%)2it la $irou6 c) nu reu2ise s) se tre(easc) &ec>t &u") "r>n(. Persoana care se ocu"ase &e lansarea firmei 2i "arteneriatului 5n 8om>nia6 e9trem &e agreat) la recrutare &e "artenerii &in str)in)tate6 &emisionase. 'u") ce strategia &e marMeting 5i fusese acce"tat)6 "ractic nu se "utea e9ecuta nimic &in ea "entru c) ac+ionariatul refu(a s) 52i asume costurile6 5n "ofi&a fa"tului c) "e ni2te "roiecte foarte $ine argumentate6 ale c)ror $eneficii se e%i&en+iau clar6 "uteau u2or o$+ine s"riBin financiar neram$ursa$il &e la "arteneri * mai e9act6 &e unul &in ac+ionari6 &irectorul general. -ot el a &ecis c)6 &in consi&erente &e cost6 52i %a asuma managementul financiar6 al %>n()rilor 2i al resurselor umane * 5n fon&6 nu era mare lucru. Climat competitiv& /9tremW /ste o "ia+) 5n care6 &e la o (i la alta6 a"ar fie integratori sau &e(%olta; tori &e softKare care ofer) cele mai noi 2i tentante solu+ii. 9lte informa]ii& Cici unul &in angaBa+ii sau ac+ionarii firmei nu are "reg)tire managerial) * &e fa"t6 nimeni nu s;a g5n&it c) ar fi ne%oie &e a2a ce%a6 chiar &ac) 5n cursul &iscu+iei &e e%aluare a acti%it)+ii "artenerii str)ini au sugerat c) aceasta ar fi o urgen+). 8ela+ia &e afaceri cu "artenerii str)ini "resu"une colectarea comen(ilor &e "e "ia+a local)6 trimiterea &e comen(i on;line6 "rimirea6 li%rarea6 im"lementarea 2i ser%ice;ul "ost;%>n(are al soft;urilor6 a&ic) on;line $usiness. !hiar &ac) aranBamentul $iroului este f)cut 5n maniera s"a+iului &eschis6 anga; Ba+ii nu %or$esc 5ntre ei. !antitatea &e e;mail;uri %enite fie &e la to";management6 fie &e la colegi este &e 30; 0 "e (i. 1cesta este 2i moti%ul "entru care &irectorul general6 cel &e marMeting 2i cel &e %>n()ri a%eau "rogramate 5nt>lniri la aceea2i or)6 5n aceea2i 5nc)"ere6 &ar fiecare cu alt) "ersoan)6 cu toate c) la toate 5nt5lnirile ar fi tre$uit s) "artici"e to+i trei6 conform &irecti%elor &irectorului general. 'irectorul &e %>n()ri era o "ersoan) care ino%ase6 "ractic6 "ia+a %i&eo local)6 "ro"un5n& unor "ro&uc)tori solu+ii care le;au crescut semnificati% "rofiturile. -otu2i6 aici se sim+ea st5nBenit: nu 2tia nici o iot) &es"re softKare 2i nici nu g)sea "e cine; %a care s) 5i "re(inte "ro&usele 5ntr;un lim$aB accesi$il. 'irectorul general l;a sf)tuit s) ai$) r)$&are 2i s) 5n%e+e singur6 &e "e site;ul com"aniei "e care o re"re(entau6 &ar c>n& re(ultatele la %>n()ri nu fuseser) nici "e &e"arte aliniate cu angaBamentele
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1 ,
Strategii6 "olitici 2i "lanuri "ri%in& resursele umane 1 ,
asumate contractual6 acesta a c)(ut "ra&) cri(ei &e ne%i6 insult>n&u;2i gra% su$or; &onatul @fost amicA 2i acu(>n&u;l &e incom"eten+). .ema : a. 1%e+i 5n continuare un set &e func+iuni &e afaceri6 care ar tre$ui s) se reg)seasc) 5n structura firmei. Sarcina &umnea%oastr) este s) le numerota+i "e cele %itale afacerii6 5n or&inea "riorit)+ilor. 3nce"e+i cu cifra 16 "entru cel mai im"ortant &e"artament. Plasa+i;%) numerele 5n c)su+a &in &rea"ta fiec)rei func+iuni. 'ac) %e&e+i ca util) contractarea &in e9terior6 nu e(ita+i s) s"ecifica+i. 1rgumenta+i;%) "e scurt &eci(iile @ma9im 200 cu%inte/"aragrafA. J5n()ri 7inanciar MarMeting 1"ro%i(ionare -ra&e marMeting 8esurse umane @8DA 8ela+ii "u$lice -ehnologia informa+iei 0ogistic) !ercetare * 'e(%oltare $. 1%e+i 5n continuare un set &e "olitici &e resurse umane. Sarcina &umnea%oas; tr) este s) le numerota+i "e cele %itale afacerii6 5n or&inea "riorit)+ilor. 3nce"e+i cu cifra 16 "entru "olitica "rioritar). Plasa+i;%) numerele 5n c)su+a &in &rea"ta fiec)reia. 'ac) %e&e+i ca inutil) &e(%oltarea %reuneia &intre ele6 nu e(ita+i s) s"ecifica+i. 1rgumenta+i;%) "e scurt &eci(iile @ma9im 100 cu%inte/"aragrafA.
P#0I-I!1 &e 8D P8I#8I-1-/1 18HDM/C-D0 Ierarhie 'efinirea "osturilor 8ecrutare Selec+ie Salari(are Geneficii 'isci"lin) 8ela+ii cu angaBa+ii 8ela+ii cu sin&icatele /%aluarea "erforman+ei !omunicare intern) 'e(%oltare Instruire 7i&eli(are Plecare &in firm) 1&ministra+ie
c. 1%e+i :n continuare un set &e formulare 2i &ocumente utili(ate &e o $un) "arte &in &e"artamentele &e resurse umane. Sarcina &umnea%oastr) este s) le numerota+i "e cele %itale afacerii6 5n or&inea "riorit)+ilor. 3nce"e+i cu cifra 16 "entru &ocu; mentele "rioritare. Plasa+i;%) numerele 5n c)su+a &in &rea"ta fiec)reia. 'ac) o$ser; %a+i inutilitatea %reunuia6 trece+i 5n &re"tul lui cifra 0. Preci(a+i 5n ma9im . cu%inte $eneficiul a&us &e fiecare &ocument.
150
'#!DM/C- P8I#8I-1-/ G/C/7I!ID Scrisoare &e ofert) !ontract in&i%i&ual &e munc) Manualul angaBatului 8egulament &e or&ine interioar) Plan &e acomo&are cu organi(a+ia 'irecti%e "entru con&ucerea 5n siguran+) a ma2inilor com"aniei S"ecifica+ia "ostului Profilul "sihologic al angaBatului 7i2a ni%elurilor &e salari(are a angaBatului 7i2a "ersonal) a angaBatului 7i2a ne%oilor &e instruire ale angaBatului Planul &e &e(%oltare "ersonal) 7i2) &e e%aluare a "erforman+ei in&i%i&uale 7i2a cursurilor "arcurse &e angaBat Plan in&i%i&ual &e $eneficii 1ngaBament in&i%i&ual &e res"ectare a normelor &in 8egulamentul intern !on&ica &e "re(en+) 7ormular final @la "lecarea &in organi(a+ieA 7i2a a$aterilor in&i%i&uale 2i a sanc+iunilor
5 4l ogra/ e
1. 1llaire L%an6 Mihaela 7>r2irotu6 >S<ntreprise stratIgi?ue& penser la stratIgie 6 Hahtan Morin Q&iteur6 aue$ec6 1,,3. 2. !ameron S. Uim6 8o$ert I. Sutton6 'a%i& 1. Ohetten6 Readings in Organizational 3ecline, 6rame)orQs, Researc' and "rescriptions 6 Gallinger Pu$lishing !om"anE6 !am$ri&ge6 Massachusetts6 1 Su$si&iarE of Nar"er ` 8oK6 Pu$lishers6 Inc.6 1,,.. 3. !ascio 7. OaEne6 1anaging =uman Resources 6 Secon& /&ition6 McHraK;Nill GooM !om"anE6 1,.,. . !hi2u 1na Jiorica6 1anualul specialistului n resurse umane 6 !asa &e e&itur) I8/!S#C6 Gucuresti6 2002. 5. !ri$$in F. Fames6 >e leaders'ip 6 0es Q&itions &e lV homme6 MontrYal6 1,.6. 6. !oBocaru 1&rian6 1anagementul sc'im `rii orgniza]ionale 6 Cote &e curs6 7acultatea &e !omunicare 2i 8ela+ii Pu$lice <'a%i& #gil%Eg6 Icoala Ca+ional) &e Stu&ii Politice 2i 1&ministrati%e6 Gucure2ti6 2003. 7. 'ecMer Fean 7ranPois6 RIussir son dIveloppement personnel et professionnel 6 Q&itions &V#rganisation6 Paris6 1,.,. .. 'esmarteau 8o$ert6 Comprendre son organisation et modeler une stratIgie 6 Cote &e curs6 Icoala uni%ersitar) &e %ar)6 1scona6 1,,7. ,. 'essler Ha rE6 =uman Resource 1anagement 6 Cinth /&ition6 Prentice Nall6 Pea rson /&ucation International6 CeK FerseE6 2003. 10. 'e%illar& #li%ier6 Coac'er6 <fficacitI personnelle et performance collective, 'uno&6 Paris6 2001. 11. 'r)ghici Mihaela Monica6 Lndicatori pe pia]a muncii 6 htt"://uni%ersulenergiei.e&ucatia.ro/&ocumente/re%ista/"iataiforteii&eimunca."&f
12. 'uncan O. FacM6 F. O.6 >es grandes idIees du management 6 1fnor6 Paris6 1,,0. 13. Hdme(;MeBea 8. 0uis6 GalMin G. 'a%i&6 !ar&E 0. 8o$ert6 1anaging =uman Resources 6 Secon& /&ition6 Prentice Nall6 CeK FerseE6 1,... 1 . 0efter Jiorel6 Manolescu 1urel6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 'i&actic) 2i Pe&agogic)6 8.1.6 Gucure2ti6 1,,5. 15. Manolescu 1urel6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 81I6 Gucure2ti6 1,,.. 16. MartorE Gernar&6 !ro(et 'aniel6 Festion des ressources 'umaines 6 'uno&6 Paris6 2001. 17. Mathis 0. 8o$ert6 Cica !. Panaite6 8usu !ostache6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 1,,7. 1.. MoEson 8oger6 >e coac'ing, 3Ivelopper le potentiel de ses colla orateurs 6 'e GoecM et 0acier6 Gru9elles6 2001. 1,. Pichault 7ranPois6 Fean Ci(et6 >es prati?ues de gestion des ressources 'umaines 6 /&itions &u Seuil6 Paris6 2000. 20. Piolle Fean;Ma rie6 Galoriser les compItences6 Hn levier pour lSentreprise 6 Q&ition /MS6 !olom$elles6 2001. 21. 8ou9;'ufort !hristo""he6 H Irer et dIcider en situation de crise 6 'uno&6 Paris6 2000. 22. Sa&ler -onE6 =uman Resourse 1anagement 6 3eveloping a ;trategic 9pproac' 6 Uogan Page 0imite&6 0on&on6 1,,5. 23. Schuler S. 8an&all.6 Nu$er 0.Jan&ra6 "ersonnel and =uman Resource 1anagement 6 7ifth /&ition6 Oest Pu$lishing !om"anE6 St. Paul6 Minnea"olis6 1,,3. 2 . OaEne 8. Mon&E6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 =uman Resouce 1anagement 6 /ighth /&ition6 Prentice Nall6 CeK FerseE6 2002.
Pro ectarea' anal *a ! e(olu+ a #ostur lor
3up` parcurgerea acestui capitol ve]i do Andi cuno[tin]e legate de& * proiectarea posturilor %o iective, sarcini, competen]e, responsa ilit`]i,* variantele de proiectare a posturilor* definirea posturilor* analiza posturilor [i metodele de analiz`* descrierea posturilor %identificarea, definirea sumar`, sarcinile de efectuat [i cerin]ele, respectiv specificarea posturilor,* normele cerute pentru ela orarea fi[ei postului* evaluarea posturilor.
)111 2e/ n + ! conce#te "ostul re"re(int) com"onenta "rimar) a structurii organi(atorice 2i func+ionale a unei organi(a+ii @Manolescu6 1,,.6 ".12.A. Hru"area "osturilor con&uce la reali; (area structurilor numite6 &u") ca(: colecti%e6 ateliere6 $irouri6 ser%icii6 sec+ii6 &e"ar; tamente6 &irec+ii 2i &irec+ii generale. "ostul poate fi definit ca fiind un grup de pozi]ii sau situa]ii identice n privin]a sarcinilor lor principale sau un grup de pozi]ii similare privind sarcinile [i nda$ toririle @Peretti6 20016 "". 50;51A? el re"re(int) ansam$lul sarcinilor6 acti%it)+ilor 2i res"onsa$ilit)+ilor care "resu"un un anumit gra& &e calificare 2colar) @uni%ersitar)A 2i "rofesional) @Mathis6 1,,76 ". 60A. Pentru in&i%i&6 "ostul re"re(int) suma acti%it)+ilor "e care acesta tre$uie s) le "reste(e 5n coor&onate s"a+iale 2i &e tim" &eterminate 1 !a urmare a efectu)rii 5n con&i+ii contractuale a sarcinilor "ostului6 in&i%i(ii sunt salari(a+i. Postul este im"or; tant "entru fiecare salariat "entru c);i &etermin) stan&ar&ul &e %ia+)6 a2e(area &omi; ciliului6 status;ul6 "recum 2i recunoa2terea &e sine 2i &e c)tre ceilal+i. /9"erien+a managerial) 5n &omeniul resurselor umane a &emonstrat c) "erforman+ele organi; (a+iei "ot fi asigurate "e termen lung6 &ac) fiecare "ost este atracti%? moti%area salaria+ilor6 nu nea")rat "rin maBor)ri salariale6 este miBlocul "rin care organi(a+ia 52i asigur) ca"acitatea &e "ro&uc+ie6 &e ino%are 2i &e &e(%oltare.
15
Postul este im"ortant "entru organi(a+ie "entru c) este <%ehicolul= cu aButorul c)ruia sunt reali(ate o$iecti%ele muncii @OaEne !ascio6 1,.,6 ". 115A. 6unc]ia : ansam$lul sarcinilor cores"un()toare unui rol 5ntr;un sistem &e munc). Ocupa]ia @"entru in&i%i&A: ansam$lul func+iilor 5ncre&in+ate "ar+ial sau integral unui salariat. Ocupa]ia @5n generalA * gru" &e "osturi similare care se reg)sesc 5n &iferite organi(a+ii la momente &iferite @inginer6 %>n()torA. -ermenul ocu"a+ie este mai cu"rin()tor &ec>t termenul "ost * Bo @OaEne !ascio6 1,.,6 ".11,A. !a urmare6 "utem afirma c)6 "e $a(a &efini+iilor &e mai sus6 postul M ocupa]ia T loca]ia 1eseria : ansam$lul cuno2tin+elor "rofesionale 2i com"eten+elor care "ermit unui salariat s) ocu"e un "ost.
-a$elul .1.
/lementele &e $a() ale "ostului @a&a"tare &u") Manolescu6 1,,.6 ". 131A #$iecti%e Stan&ar&e &e calitate Sarcini @re"etiti%e sau %ariateA Inter&e"en&en+) intern) 2i e9tern) Meto&e &e lucru 1utoritate -ehnologie 2i tehnici 8es"onsa$ilit)+i -im"i6 ritm6 frec%en+e 2i sec%en+ialitate MiBloace &e control 2i e%aluare
OaEne !ascio @1,.,6 ". 11,A are 5n %e&ere urm)toarele &efini+ii care le com; "letea() "e cele &eBa "re(entate: ;arcina * acti%itate &istinct) 5n&e"linit) "entru un sco" concret @a reali(a cu aBu; torul "rogramului /9cel un ta$el cu "re+urile unor m)rfuri6 &e e9em"luA? 5n lim$a engle() * tasQ . 3atoria * suma unor sarcini &e reali(at "entru un lucr)tor @a reali(a anali(e &e "re+ utili(>n& &ate multi"le6 &e e9em"luA? este 5n+elesul termenului dut0 &in lim$a engle(). "ostul @ Bo * 5n lim$a engle()A * una sau mai multe &atorii &e 5n&e"linit 5ntr;un tim" &at @&irector &e marMeting6 &e e9em"luA. Cariera * succesiunea "osturilor 2i/sau ocu"a+iilor "e care un in&i%i& le ocu") &e;a lungul tim"ului. 3n lim$a rom>n) termenii <"ost= sau <ser%iciu= se refer) la suma acti%it)+ilor &e efectuat6 iar <func+ia= este titulatura angaBatului @conta$il6 2ef &e gar)6 re&actorA. 'e(%oltat) &e 8ichar& NacMman 2i Hreg #l&ham @ apud 0uis 8. Hdme(;MeBea et al .6 1,...6 "". 5.;5,A6 teoria caracteristicilor postului a&uce clarific)ri "ri%in& influen+a acestora asu"ra moti%)rii "ersonalului. 3n o"inia autorilor6 caracteristile &e $a() ale "ostului "ot a%ea efecte "sihologice semnificati%e care con&uc la im"licare 2i la "erforman+). 1cestea sunt "re(entate 5n cele ce urmea().
Proiectarea6 anali(a 2i e%olu+ia "osturilor 155
Garietatea sarcinilor. Se consi&er) c) "osturile care "resu"un acti%it)+i %ariate sunt foarte atracti%e 2i con&uc la o moti%are "o(iti%). Ldentitatea postului. Posturile :n care se ini+ia() 2i se finali(ea() acti%it)+i care au ca re(ultat o$+inerea &e $unuri 2i &e ser%icii finite sunt cele care con&uc la satis; fac+ii "rofesionale im"ortante 5n com"ara+ie cu "osturile care contri$uie &oar la reali(area lor. ;emnifica]ia postului recunoa2terea im"ortan+ei muncii res"ecti%e at>t 5n inte; riorul c>t 2i 5n e9teriorul organi(a+iei. 9utonomia. 7actorii cu im"act asu"ra com"ortamentului lucr)torilor sunt: "ro; gramul fle9i$il @ fle#$time A6 li$ertatea &e a&o"tare a &eci(iei 2i organi(area muncii f)r) constr>ngeri. 6eed acQ$ul. Salaria+ii c)rora li se comunic) sistematic re(ultatele muncii lor sunt mai moti%a+i 2i se im"lic) 5n &e(%oltarea organi(a+iei. 3n "lus6 recunoa2terea %alorii 2i a e9"erien+ei muncii6 recunoa2terea formal) 2i informal) a res"onsa$ilit)+ii "e care o e9ercit)6 "recum 2i a re(ultatelor o$+inute &e salaria+i le creea() acestora starea "ro"ice "entru "erforman+)6 limitea() a$an&onul 2i a$senteismul.
)121 Pro ectarea #ostur lor !u referire la "osturi se "ot "une numeroase 5ntre$)ri: !>te "osturi sunt necesare 5ntr;o organi(a+ie4 !e rol 2i ce o$iecti% are fiecare "ost4 !are tre$uie s) fie 2i care este con+inutul s"ecific "ostului4 !are este rela+ia func+ional) &intre "osturi4 !um se comunic) 5ntre "osturi4 !are sunt calific)rile necesare ocu")rii fiec)rui "ost4 !um "oate fi e%aluat) eficacitatea fiec)rui "ost4 !a"itolul &e fa+) 5ncearc) s) arate cum "ot fi g)site r)s"unsurile la acest gen &e 5ntre$)ri. 0a "roiectarea "osturilor tre$uie s) fie luate 5n consi&erare at>t %aria$ilele me; &iului e9terior organi(a+iei @com"etitorii6 gra&ul &e "reg)tire a "o"ula+ie acti%e 2i &is"oni$ile6 ni%elul &e(%olt)rii tehnologice etc.A c>t 2i %aria$ilele me&iului interior @strategia "ri%in& resursele umane6 "olitica &e &e(%oltare 2i resursele organi(a+ieiA. -oate teoriile moti%a+ionale arat) c) "osturile "ot fi "roiectate astfel 5nc>t s) con; &uc) la cre2terea "erforman+ei 2i moti%)rii @0uis 8. Hdme(;MeBea et al .6 1,..6 "". 5,;61A. Proiectarea "ostului este "rocesul care "ermite organi(area muncii 5n conformi; tate cu sarcinile 2i cerin+ele atri$uite unui "ost. 7actorii &e care se +ine seama la "roiectarea "ostului sunt: aA !ontinuitatea muncii. Postul are m)rimi &e intrare6 "recum 2i "rocese 2i m)rimi &e ie2ire6 care se 5n&rea"t) c)tre alte "osturi. 7lu9ul materialelor 2i infor;
156
ma+iilor tre$uie s) se afle 5ntr;o 5nl)n+uire logic). Cu sunt "ermise stagn)ri6 5ntreru; "eri sau su"ra"uneri ale fa(elor &e lucru. !alitatea $unurilor sau ser%iciilor reali(ate 5ntr;un "ost se reg)se2te6 cu efecte "o(iti%e sau negati%e6 la "ostul care le "reia. $A Strategia organi(a+iei 2i structura a&ec%at) strategiei. 'e e9em"lu6 o "uternic) &i%i(iune a muncii cu sec%en+e sim"le 2i 5nguste con&uce la o structur) $irocratic)6 care tre$uie a&ministrat) cu acurate+e "entru a fi eficient).
"roiectarea posturilor este activitatea managerial` de atri uire a o iectivelor [i sarcinilor, pre$ cum [i a competen]elor [i responsa ilit`]ilor pe care [i le vor asuma titularii acestora.
O iectivele postului sunt +intele &e atins "rin acti%it)+ile care se &erulea() 5n ca&rul acestuia 2i re"re(int) moti%a+ia care a stat la $a(a 5nfiin+)rii "ostului. 3n ra"ort cu an%ergura lor6 o$iecti%ele "ot fi "unctuale6 limitate 2i largi. 'u") factorul tim"6 o$iecti%ele sunt a"ro"iate6 &e me&ie 2i &e lung) &urat) @c%asi"ermanenteA. #$iecti%ele &e &urat) me&ie sunt numite 2i tactice6 iar cele cu $)taie lung) &e tim" au caracter strategic. ;arcinile postului sunt acti%it)+ile concrete6 antici"ate sau nu6 care urmea() a se "ro&uce 5n "erioa&e &e tim" &eterminate sau "re%i(i$ile? acestea sunt "erio&ice6 c%asi"erio&ice sau aleatoare. !aracteristicile sarcinilor "osturilor sunt conforme cu ti"urile o$iecti%elor care tre$uie atinse. 0eg)tura cau(al)6 liniar)6 &intre o$iecti%e 2i sarcini este schemati(at) 5n 7igura .1. aA. 0eg)tura cau(al) &e ti" neliniar 5ntre o$iecti%e 2i sarcini @7igura .1. $A este 5nt>lnit) 5n organi(a+iile mari6 care &o%e&esc o mare fle9i$ilitate mana; gerial) 5n ceea ce "ri%e2te organi(a+ia 2i "ersonalul acesteia. /ste "osi$il ca "roiectarea "osturilor s) con&uc) la o su"ra"unere "ar+ial) a sarcinilor @acti%it)+ilorA "re%)(ute "entru "osturi care %i(ea() reali(area aceluia2i o$iecti%? schema &in 7igura .2. aA sugerea() o asemenea situa+ie. 'e asemenea6 este "osi$il ca6 "rintr;o gre2it) "roiectare a "osturilor s) e9iste acti%it)+i care nu re%in niciunui "ost * 7igura .2. $A. Su"ra"unerea "ar+ial) a sarcinilor "entru unele &intre "osturi are &e(a%antaBe e%i&ente: neefectuarea acestora6 efectuarea sarcinilor 5n "aralel &e c)tre &oi angaBa+i6 &isconfortul creat &e confu(ia "ri%in& atri$u+iile 2i &isi"area res"onsa$ilit)+ilor. !a(ul e9isten+ei unor sec%en+e &e acti%it)+i neaco"erite cu "ersonal re"re(int) o gra%) gre2eal) &e "roiectare a "osturilor. Competen]ele postului se refer) la natura "ro$lemelor asu"ra c)rora salariatul "oate lua &eci(ii 2i la limitele 5n care "oate &esf)2ura acti%it)+i hot)r>n&6 &e e9em; "lu6 asu"ra succesiunii6 tem"oului 2i &uratei unora &intre acestea. !om"eten+ele im"lic) as"ectele: autori(are6 autoritate "rofesional) 2i "utere &e &eci(ie. Responsa ilitatea este o$liga+ia salaria+ilor &e a asigura calitatea 2i cantitatea "ro&uselor 2i ser%iciilor "entru care s;au angaBat 2i &e a res"ecta termenele la care %or fi 5n&e"linite acti%it)+ile cores"un()toare "ostului. Managerii &e"artamentului &e resurse umane tre$uie s) a"lice sistematic 2i f)r) &iscriminare "rinci"iul res"on; sa$ili()rii fiec)rui salariat6 in&iferent &e "o(i+ia "e care o ocu") "e scara ierarhic)
6igura 7.1. aA Posturi sim"le
6igura 7.1. $A Posturi com"le9e
6igura 7.2. aA Posturi re&un&ante
6igura 7.2. $A Sarcinin neaco"erite
a organi(a+iei6 "entru c) este unul &intre cele mai im"ortante miBloace "entru moti; %area 2i e%aluarea salaria+ilor. /ste &e remarcat c) su"ra&imensionarea res"onsa$ilit)+ii "oate con&uce la o ati; tu&ine autoritar) su$iecti%)6 iar li"sa res"onsa$ili()rii "oate con&uce6 &e regul)6 la neim"licare6 a$senteism sau a$an&on. Proiectarea "osturilor se reali(ea() 5n regim &inamic 2i6 5n acest "roces6 mana; gementul resurselor umane tre$uie s) ai$) 5n %e&ere interac+iunea &intre "ost 2i salariat.
15.
Gariante de proiectare a posturilor 1. 9ctivit`]i simple 1cti%it)+ile sunt 5m")r+ite 5n sec%en+e scurte 2i sim"le6 re"etiti%e sau nu6 astfel 5nc>t s) se asigure ma9imum &e eficien+) 2i eficacitate. 1sigurarea continuit)+ii muncii "resu"une o "lanificare riguroas) 2i o logistic) a&ec%at) "entru conBugarea re(ultatelor interme&iare ale muncii. Meto&a este recoman&at) cu "rec)&ere "entru reali(area "ro&uselor stan&ar&i(ate sau "entru &omenii care nu sunt afectate &e schim$)rile me&iului economic. Posturile astfel "roiectate nu sunt atracti%e6 nu moti%ea() 2i "ot &uce la a$senteism. Salaria+ii care ocu") astfel &e "osturi au &ifi; cult)+i 5n a cunoa2te a&e%)rata semnifica+ie 2i %aloare a muncii lor 2i "ot consi&era c) ei nu re"re(int) &ec>t sim"li <"ioni=. 2. "osturi cu activit`]i variate /fectele negati%e "e care "osturile sim"le le &etermin) nu se mai reg)sesc la "os; turile cu acti%it)+i multi"le6 %ariate6 $ogate 5n con+inut 2i li"site &e re"etiti%itate. 0ucr)torilor acestor "osturi li se cer calit)+i &eose$ite: com"eten+) 5nalt)6 creati%i; tate6 s"irit &e in+iati%) 2i res"onsa$ilitate a&ec%at). Pentru ace2tia munca nu este "rea o$ositoare6 iar stresul atinge "entru ei &oar ni%elul care asigur) "erforman+a. 2. Rotirea pe posturi 1cti%itatea "re&ominant) sau stereoti") care re%ine unui salariat "oate alterna cu o alta * atracti%)? astfel6 se creea() con&i+iile "entru e%itarea o$oselii 2i sc)&erii calit)+ii muncii. 7. "osturi cu activit`]i integrate Pentru lucr)tori ca"a$ili6 im"lica+i 2i cu e9"erien+) se "ot "roiecta "osturi 5n care se &erulea() c>te un set 5ntreg &e acti%it)+i6 re(ult>n& "ro&use sau ser%icii finite. 1ce2tia 52i %or asuma res"onsa$ilitatea organi()rii6 &esf)2ur)rii 2i calit)+ii 5ntregu; lui "roces. Moti%a+ia &at) &e aceste "osturi este semnificati%)6 iar gra&ul &e im"li; care atinge cote su"erioare. Posturile cu acti%it)+i integrate confer) autonomie6 "res; tigiu 2i satisfac+ie. 8. "osturi pentru ec'ipe de lucru /chi"ele res"ecti%e %or fi 5m"uternicite s) &eci&) asu"ra organi()rii 2i &esf)2ur)rii 5ntregii acti%it)+i 2i %or "relua res"onsa$ilitatea muncii lor. 1%antaBele muncii 5n echi") sunt im"ortante: moti%are 5nalt)6 conBugarea com"eten+elor6 for; mare 2i "erfec+ionare continu)6 autonomie 2i altele. Proiectarea "osturilor 5n aceast) manier) este caracteristic) organi(a+iilor cu structuri a"lati(ate * cu "u+ine ni%eluri ierarhice * la care &escentrali(area este "rinci"iul cheie &e ac+iune. 6. "osturi cu ocupare alternativ` /ste %or$a &es"re "osturi ocu"ate &e "ersoane care se afl) "entru anumite "erioa&e &in (i acas)6 "entru 5ngriBirea co"iilor lor sau mem$rilor $olna%i ai famili; ilor lor. Preg)tirea su"linitorilor tre$uie s) fie egal) cu cea a titularilor "osturilor res"ecti%e6 &ar moti%a+ia lor este &iferit). Planificarea acti%it)+ii "e aceste "osturi tre; $uie s) +in) cont &e &iscontinuitatea "rileBuit) &e actul "re&)rii;"rimirii sarcinilor 2i res"onsa$ilit)+ilor. Se estimea()6 &e e9em"lu6 c) 5n 7ran+a 20X &intre lucr)tori
Proiectarea6 anali(a 2i e%olu+ia "osturilor 15,
ocu") "osturi &in aceast) categorie6 5n Marea Gritanie 30X6 iar 5n S"ania circa 70X @0uis 8. Hdme(;MeBea et al .6 1,..6 ". 72A. N. "osturi pentru sezonieri Sunt "osturi su"limentare "entru "erioa&e &e %>rf &e acti%itate. Sarcinile 2i cerin+ele acestor "osturi sunt acelea2i cu ale celor "ermanente6 &iferen+a fiin& c) acti%it)+ile sunt "re%)(ute "entru &urat) &eterminat). O. "osturi part$time Sunt "osturi "entru acti%it)+i care nu se &esf)2oar) "e toat) &urata (ilei sau "en; tru c) e9ist) "ersoane care nu "ot munci c>te . ore "e (i. Stu&en+ii6 &e e9em"lu6 au "rileBul ca6 ocu">n& aceste "osturi6 s) ca"ete e9"erien+)6 "reg)tin&u;2i &e$utul 5n carier).
)1&1 2e/ n rea #ostur lor 7.2.1. Concepte 3efinirea posturilor se $a(ea() "e acti%itatea &e "roiectare a o$iecti%elor6 sarcinilor6 com"eten+elor 2i resonsa$ilit)+ilor salaria+ilor care 2i le %or asuma @Manolescu6 1,,.6 ". 12,A.
3efinirea unui post cuprinde analiza, descrierea [i evaluarea acestuia. %1at'is, 1PPN, p. 6+,.
Sarcina &efinirii "osturilor re%ine managerilor organi(a+iei at>t la 5nfiin+area acesteia6 "recum 2i 5n "erioa&ele &e schim$are organi(a+ional). Premisele care "ermit &efinirea unor "osturi noi sunt: * necesitatea atingerii o$iecti%elor &e %iitor? * necesitatea reali()rii unor acti%it)+i &e factur) nou) "entru organi(a+ie? * ne%oia &e restructurare a organi(a+iei. 1cestor "remise le "ot fi asociate 5ntre$)rile: * !are sunt moti%ele maBore care Bustific) &efinirea a noi "osturi4 * !>te "osturi noi sunt necesare4 * !are tre$uie s) fie configura+ia noilor "osturi4 * !e resurse materiale 2i financiare tre$uie alocate noilor "osturi4 'efinirea "osturilor este un "roces continuu 2i "artici"ati% 5n care sunt im"licate toate &e"artamentele organi(a+iei. Procesul &e &efinire a "osturilor are o &inamici; tate ri&icat) "entru c) este con&i+ionat &e e%olu+ia organi(a+iei 2i &e noile cerin+e tehnologice. 3n mo& firesc6 c>n& se restructurea()6 organi(a+ia &efine2te mai "u+ine "osturi &ec>t sunt necesare6 "entru a nu se 5nregistra e2ecuri maBore6 urm>n& ca fluctua+iile fa%ora$ile sau nefa%ora$ile s) con&uc) la re&imensionarea structurii 2i efecti%ului &e "ersonal.
160
7.2.2. 9naliza posturilor 9naliza posturilor este acti%itatea managerial) &e stu&iere 2i e%aluare "erma; nent) a o$iecti%elor6 sarcinilor6 com"eten+elor 2i res"onsa$ilit)+ilor aferente6 f)r) a +ine cont &e caracteristicile "rofesionale 2i com"ortamentale ale "ersoanelor care le ocu"). Procesul mai cu"rin&e i&entificarea caracteristicilor "ersonale ale celor care %or ocu"a "osturile res"ecti%e: e&uca+ie6 e9"erien+)6 cuno2tin+e6 com"eten+e6 cali; fic)ri necesare6 5n&em>nare6 a$ilit)+i sau &e9terit)+i. 'e asemenea6 este un "roces &e c)utare sistematic) a informa+iilor &es"re con&i+iile &e lucru 2i &e ocu"are. 1nali(a "osturilor ser%e2te nemiBlocit "rocesului &e luare a &eci(iilor "ri%in& acti%it)+ile acelui "ost. Informa+iile "ri%in& "osturile se refer) 2i la &urata acti%it)+ilor care se &esf)2oar) * fa"t care "ermite antici"area &iscontinuit)+ilor 2i interferen+elor6 "recum 2i a situa+iilor &e risc. 1nali(a "osturilor "oate "une 5n e%i&en+) as"ecte legate &e a"ari+ia $olilor "ro; fesionale 2i &e e%entualul risc &e "oluare a me&iului. 1nali(a "osturilor "resu"une i&entificarea tuturor informa+iilor "ri%in&: acti%i; t)+ile (ilnice "erio&ice sau aleatoare6 cone9iunile cu alte "osturi6 miBloacele &e comunicare6 salari(area 2i alte facilit)+i6 con&i+iile &e lucru etc. 1ceste &ate sunt su"use "ermanent schim$)rilor6 astfel 5nc>t anali(a "osturilor se constituie ca acti%itate "erio&ic). Postul tre$uie anali(at la momentul 2i 5n 5m"reBur)rile &ate? "e &e alt) "arte6 nu este rele%ant) e%aluarea "ostului "rin "risma "ersoanei care 5l ocu")6 ci &oar 5n ceea ce "ri%e2te con+inutul acestuia. 3n acela2i sco"6 este necesar ca titularii "osturilor e%aluate s) fie re"re(entati%i 2i s) ai$) e9"erien+) "e "osturile res"ecti%e. 1cestora tre$uie s) li se e9"lice c) anali(a este f)cut) 5n sco"ul o"timi()rii acti%it)+ilor carac; teristice 2i nu %i(ea() e%aluarea "erforman+ei lor? altfel6 salaria+ii %or fi stingheri+i 2i %or com"romite sau &enatura "rocesul. 1nali(a "ostului urm)re2te sta$ilirea as"ectelor lui caracteristice6 &u") cum urmea(): aA &enumirea "ostului 2i a func+iei aferente? $A &enumirea "ostului ierarhic su"erior 2i a func+iei aferente? cA o$iecti%ele &irecte 2i in&irecte "entru a se confirma necesitatea e9isten+ei lui? &A acti%it)+ile "rinci"ale 2i acti%it)+ile secun&are &escrise calitati% 2i cantitati% "entru a r)s"un&e la 5ntre$)rile: ce6 cum6 un&e6 cu ce6 c>t? eA calen&arul acti%it)+ilor? fA tehnologiile6 echi"amentele 2i alte resurse utili(ate? gA rela+iile 2i miBloacele &e comunicare cu alte "osturi? hA miBloacele &e autoe%aluare 2i &e e%aluare a re(ultatelor acti%it)+ilor "lanificate "entru "ost? iA con&i+iile &e munc) @"rogram6 loc6 tim"A? BA cerin+ele "ostului: "reg)tirea6 a"titu&inile6 e9"erien+a anterioar)?
MA limitele &e com"eten+)6 res"onsa$ilit)+ile6 gra&ul &e confi&en+ialitate cerut "entru acti%it)+ile 2i informa+iile aferente "ostului 2i ni%elul ">n) la care se "ot lua &eci(ii6 "recum 2i marBa &e eroare acce"tat)? lA salari(area6 $onifica+iile 2i alte facilit)+i acor&ate6 corelate cu re(ultatele o$+inute. Se recoman&) ca anali(a "ostului s) fie efectuat) &e s"eciali2ti 5n managemen; tul organi(a+iei 2i al resurselor umane6 5n "sihologia muncii 2i ergonomie? echi"a este com"letat) cu 2eful &e"artamentului 5n care este integrat "ostul. Men+ion)m c) ergonomia re"re(int) &omeniul inter&isci"linar @sociologie6 "sihologie6 fi(iologie6 me&icina muncii * inclusi% antro"ometria6 2tiin+e economice6 2tiin+e tehnice * inclu; si% "rotec+ia munciiA care stu&ia() con&i+iile &e solicitare a omului 5n "rocesul muncii @0efter6 1,,56 ". 161A. /rgonomia "ermite asocierea caracteristicilor "ostu; lui cu s"ecifica+iile "ostului @tr)s)turi 2i caracteristici umane a&ec%ate "ostuluiA6 a&ic) "ermite "ersonali(area acestuia.
descr erea #ostulu * sarcinile6 :n&atoririle 2i res"onsa$ilit)+ile cerute &e "ostul res"ecti%
Re*ultatele anal *e #ostulu conduc la?
s#ec / carea #ostulu * cerin+ele "ri%in& "reg)tirea6 e9"erien+a6 tr)s)turile &e "ersonalitate6 a"titu&inile fi(ice 2i s"eciale necesare ocu")rii "ostului res"ecti%
#ro ectarea sau re#ro ectarea #ostur lor cu alte "osturi &in ca&rul organi(a+iei
2i "unerea lor :n rela+ii
1nali(a "ostului res"ect) "rinci"iile: * se refer) numai la ceea ce se face 5n realitate la locul &e munc) anali(at6 nu la ceea ce ar tre$ui s) se fac)? * se refer) &oar la acti%it)+i 2i sarcini6 nu la angaBat. 1cest "roces tre$uie s) con&uc) la aflarea utilit)+ii acti%it)+ilor "ostului 2i s) &escrie factorii im"lica+i 5n munc): materiale6 rela+ii 2i me&iu. 1nali(a "ostului nu este o acti%itate agreat) &e salaria+i "entru c) este "erce"ut) ca a%>n& menirea s) schim$e or&inea anterioar) cu orice "re+ 2i6 mai ales6 s) afecte(e "o(i+ia 2i %eniturile lor. 'e aceea6 aceast) acti%itate tre$uie $ine "reg)tit)6 inclusi% "rin comunicarea a&e%)ratelor ra+iuni "entru care se &esf)2oar). 1nali(a "ostului este "rocesul &e &escriere a caracteristicilor esen+iale ale unui "ost6 informa+ii "rin care acesta se &iferen+ia() &e un altul: aA acti%it)+ile "rocesu; lui &e munc)? $A acti%it)+ile legate &e "ost @"roce&uri6 "roceseA 2i caracteristicile legate &e angaBat @mo&ele &e com"ortament uman 2i cerin+ele "ersonale "entru cel care ocu") "ostul res"ecti%A? cA echi"amentul folosit 5n ca&rul muncii? &A ele; mentele 2i "rocesele &e leg)tur) a "ostului cu altele @schim$uri &e materiale6 ser; %icii 2i informa+iiA? eA stan&ar&ele &e "erforman+) 2i inter%alul &e tim" necesar "en;
162
tru a 5n&e"lini sarcinile aferente "ostului? fA conte9tul "ostului @con&i+iile fi(ice6 "rogramul &e munc)6 me&iul social 2i organi(a+ionalA? gA cerin+ele &e "ersonal @cuno2tin+ele 2i a$ilit)+ile cerute &e "ost6 ni%elul &e e&uca+ie6 "reg)tire 2i e9"erien+)6 a"titu&inile6 &e9terit)+ile 2i tr)s)turile &e "ersonalitateA. 1cest "roces este necesar "entru c) "ermite ela$orarea sistemului &e remunerare 5n con&i+ii &e echitate 2i6 5n "lus6 ser%e2te &irect recrut)rii 2i selec+iei &e "ersonal6 e%alu)rii "erforman+elor6 sta; $ilirii sistemelor &e salari(are 2i ne%oilor &e "erfec+ionare "rofesional) @7igura .3. &u") 'essler6 20036 ". 61A.
1nali(a "ostului
'escrierea 2i s"ecificarea "ostului
8ecrutarea 2i selec+ia
/%aluarea "erforman+elor
/%aluarea "ostului 2i salari(area
Perfec+ionare/ -raining
6igura 7.2. !onte9tul anali(ei "osturilor
1nali(a "osturilor este o acti%itate im"ortant) &in urm)toarele moti%e @Schuler6 Nu$er6 1,,36 "". 153;15 A: * 5i aBut) "e 2efii &e"artamentelor 2i "e su$alternii lor * titulari ai "osturilor * s) cunoasc) 5n a"rofun(ime sarcinile 2i res"onsa$ilit)+ile "ostului? * ser%e2te ca ghi& "entru salaria+ii care o"tea() "entru mutarea "e alte "osturi? * &etermin) im"ortan+a factorului tim" 5n acti%it)+ile "ostului? * i&entific) a&e%)ratele inter&e"en&en+e 2i rela+iile &e munc)? * con&uce la e%entuala schim$are a sistemului &e management? * con&uce la &eterminarea %alorii financiare a "ostului? * ser%e2te la &e(%oltarea carierei salaria+ilor? * i&entific) re&un&an+ele legate &e munc)? * ser%e2te 5n mo& &irect "re(ent)rii "osturilor %acante "entru recrutare. Sco"ul anali(ei "osturilor este com"le9: cre2terea fluen+ei 2i eficacit)+ii muncii6 stu&iul meto&elor &e munc) 5n %e&erea a"lic)rii normelor ergonometriei6 sta$ilirea stan&ar&elor 2i normelor &e munc) 2i &e(%oltarea altor acti%it)+i &e "ersonal @recrutarea6 selec+ia6 e%aluarea "erforman+ei salaria+ilor 2i "erfec+ionarea "rofesio; nal)A. 1nali(a "oate &uce la conclu(ia c) unele &intre "osturi sunt su"ra5nc)rcate 2i altele nu. Procesul &e anali() are &re"t consecin+) ela$orarea fi2ei "ostului. 1ceast) anali() caut) r)s"unsuri la 5ntre$)rile: ce6 &e ce6 c>n&6 5n ce con&i+ii6 cu ce6 cum etc. sau6 mai concret:
* !are sunt acti%it)+ile care tre$uie e9ecutate 5n &ecursul unei (ile &e lucru4 * !e a"titu&ini 2i ce calit)+i tre$uie sa ai$) cel care ocu") "ostul4 * Munca se &esf)2oar) 5n con&i+ii &e stres sau nu4 * !e res"onsa$ilit)+i im"lic) "ostul4 Informa+iile asu"ra caracteristicilor "ostului aBut) la i&entificarea "ersoanei care ar "utea ocu"a "ostul res"ecti%.
<tapele analizei postului& ! definirea o iectivelor analizei ! alegerea metodelor de lucru ! identificarea postului ! strAngerea informa]iilor ! descrierea atri u]iilor [i eviden]ierea cerin]elor postului pentru ocupantul sù ! sta ilirea responsa ilit`]ilor ! descrierea postului ! ela orarea fi[ei postului [i informarea salaria]ilor privind rezultatele procesului.
C'estionar pentru analiza postului @e9em"luA 1. Heneralit)+i * !are este numele "ostului "e care 5l ocu"a+i4 * !ui 5i sunte+i su$or&onat4 * !ui ra"orta+i asu"ra acti%it)+ii &esf)2urate4 * !are sunt su$unit)+ile &e care r)s"un&e+i4 * !ine %) sunt su$or&ona+ii4 * !are sunt atri$u+iile su$or&ona+ilor &umnea%oastr)4 2. #$iecti%e * !are este o$iecti%ul acti%it)+ii "ostului &umnea%oastr)4 * !um se reg)se2te o$iecti%ul res"ecti% 5n o$iecti%ul general al organi(a+iei4 3. Sarcini * !are sunt acti%it)+ile "e care le a%e+i &e 5n&e"linit 2i care este or&inea lor4 * !are este or&inea acti%it)+ilor &u") im"ortan+a lor4 * !are sunt 5n&atoririle (ilnice6 "erio&ice 2i oca(ionale4 * !ine %) transmite sarcinile4 * !5n&6 cu ce frec%en+) 2i cum %i se transmit sarcinile4 * !e &e"artamente sau "osturi "reiau $unurile6 ser%iciile sau informa+iile "e care le "ro&uce+i4 * !are sunt &uratele 5n care reali(a+i sarcinile4 . MiBloace 2i con&i+ii * /numera+i a"aratele6 &is"o(iti%ele6 ma2inile6 echi"amentele 2i instrumentele "e care le folosi+i. * 1r)ta+i 5n ce sco" 2i "e ce &urat) folosi+i miBloacele &e mai sus. * !are sunt miBloacele softKare "e care le folosi+i4 In&ica+i frec%en+a 2i sco"ul. * 3n ce con&i+ii se &esf)2oar) munca &umnea%oastr)4 * !are sunt solicit)rile fi(ice6 "sihice 2i intelectuale "e care le cere "ostul4
16
* !e res"onsa$ilit)+i a%e+i fa+) &e "ro"ria munc)6 &e resurse 2i &e munca su$or; &ona+ilor &umnea%oastr)4 * !are sunt factorii &e risc &e care tre$uie s) +ine+i seama4 5. !ontacte * !are sunt &e"artamentele 2i "ersoanele cu care sunte+i 5n leg)tur) 5n "rocesul muncii4 * !are este frec%en+a contactelor interne 2i care sunt e9igen+ele legate &e aces; tea4 * !u ce entit)+i e9terioare organi(a+iei a%e+i contacte4 * !are este frec%en+a contactelor e9terne 2i care sunt e9igen+ele legate &e aces; tea4 * !are sunt "ro$lemele &ificile legate &e contactele men+ionate4 6. /%aluare 2i efecte * !ine6 c>n& 2i cum controlea() acti%itatea &umnea%oastr)4 * !u cine %) consulta+i atunci c>n& a%e+i o "ro$lem) cu caracter &e noutate4 * !are sunt limitele autorit)+ii "e care sunte+i a$ilitat s) o e9ercita+i4 * !ine este autori(at s) %) 5n&rume munca4 * 1%e+i li$ertatea &e o"+iune asu"ra "roce&eelor sau solu+iilor &e urmat4 * !are sunt limitele im"use 5n ceea ce "ri%e2te luarea &eci(iei4 7. !erin+e * !e "reg)tire este necesar) "entru a reali(a ceea ce se cere "e "ostul &um; nea%oastr)4 * !e e9"erien+) este necesar) "entru ocu"area "ostului4 * !e calit)+i tre$uie s) ai$) titularul "ostului "e care;l ocu"a+i4 7.2.2. 1etode de analiz` a posturilor Meto&ele &e anali() a "ostului sunt: anali(a &ocumentelor6 o$ser%area6 autoe; %aluarea sau Burnalul6 inter%iul6 chestionarul &e anali() a "ostului6 chestionare s"e; ciali(ate6 anali(a inci&entelor critice 2i "roce&eele grafice. Pentru a fi cu"rin()toare6 anali(a "ostului tre$uie reali(at) "rin mai multe meto&e? una singur) "oate &uce la conclu(ii "ar+iale sau chiar eronate. !ea mai frec%ent) com$ina+ie &e meto&e &e anali() este $inomul o$ser%a+ie;inter%iu. 1"licarea meto&elor "re(entate con&uce la o e%aluare o$iecti%)6 &ac) este rea; li(at) &e "rofesioni2ti. 'at) fiin& &i%ersitatea lor6 nu e9ist) re+ete unice &e anali() a "osturilor? a"licarea mai multor meto&e &e in%estigare se face o$ligatoriu 5naintea restructur)rii firmei6 &ar 2i atunci c>n&6 &e2i firma are asigurat segmentul &e "ia+) "entru &esfacerea "ro&uselor 2i ser%iciilor sale6 cantitatea sau calitatea acestora este nesatisf)c)toare. 1nali(a "osturilor "une 5n e%i&en+) as"ectele critice "entru orga; ni(a+ie 2i cau(ele care con&uc la ne5n&e"linirea sarcinilor la termenele sta$ilite. Meto&ele folosite 5n anali(a "osturilor sunt "re(entate 5n -a$elul .2. @a&a"tare &u") Mathis6 1,,76 ". 62A.
-a$elul .2.
M.TO2A P.RSOAN.L. IMPLICAT. 1nali(a &ocumentelor6 inclusi% a organi; gramei 2i a regula; mentului &e organi; (are 2i func+ionare * 8#7 #$ser%area 1nali2tii6 al+i s"eciali2ti6 re"re(entan+i ai &e"artamen; tului &e resurse umane6 2eful com"artimentului 5n care este 5nca&rat "ostul 1nali2tii 2i titularul "ostului 'ocumentele se refer) la intr)rile 2i la ie2irile &e materiale6 echi"amente6 ser; %icii6 resurse financiare6 "ro&ucti%itate 2.a. Meto&a "resu"une arhi%area tuturor &o; cumentelor referitoare la "ostul anali(at. !u sau f)r) a%i(area salariatului este o$ser%at) acti%itatea acestuia la inter%ale semnificati%e &e tim". 1ngaBatului i se cere un ra"ort scris "ri%in& caracteristicile "ostului6 f)r) a i se im"une un stan&ar&? meto&a re"re(int) 2i miBlocul "entru e%aluarea "ersoanei care ocu") "ostul res"ecti%6 &ar a"licarea ei 5n mo& unilateral "oate con&uce la informa+ii eronate &atorit) su"rae%alu)rii. Se &esf)2oar) 5n a$sen+a 2efului &irect? este structurat "e as"ectele legate &e acti%it)+ile caracteristice6 cone9iuni6 miBloace6 resurse6 surse &e &isconfort. Se &esf)2oar) 5n a$sen+a 2efului &irect. Poate fi &u$lat &e inter%iul luat 5n "re(en+a 2efului &irect? sunt reluate as"ectele &e la inter%iul in&i%i&ual6 "entru o$iecti%area &atelor. !hestionarul este structurat "e as"ecte "ri%in&: o$iecti%ele6 sarcinile6 com"eten+ele 2i res"onsa$ilit)+ile "ostu; lui6 "recum 2i "e s"ecificitatea acestuia. Se urm)re2te clarificarea unor as"ecte caracteristice "ostului sau &omeniului &e acti%itate. COM.NTARII
1utoe%aluarea sau Burnalul
-itularul "ostului
Inter%iul in&i%i&ual
1nalistul "ostului 2i salariatul
Inter%iul colecti%
1nali2tii 2i salaria+ii
!hestionarul &e ana; li()/e%aluare a "ostu; lui
1nalistul "ostului 2i salariatul
!hestionare s"eciali(ate
1nali2tii6 economi2ti6 s"e; ciali2ti 5n ergonomie6 "si; hologie6 managerul com"ar; timentului 2i angaBatul 1nali2tii6 li&eri ai sin&icatelor6 manageri6 s"eciali2ti 5n me; &icina muncii 2.a.
1nali(a inci&entelor critice
Meto&a "resu"une o e%i&en+) clar) a tuturor acti%it)+ilor &esf)2urate 5n unitatea 5n care se afl) "ostul? se "un 5n e%i&en+) situa+iile care con&uc la stagn)ri6 erori6 acci&ente &e munc) 2.a. 1cti%it)+ile sunt re"re(entate grafic 5n simultaneitatea sau 5n succesiunea lor? meto&a "ermite i&entificarea sec%en+elor care 5m"ie&ic) &esf)2urarea cursi%) a muncii. Meto&a se utili(ea() 5n s"ecial "entru acti%it)+i tehnice6 &ar 2i "entru altele6 "re&ominant "ractice.
Proce&ee grafice
1nali2tii 2i managerii
166
1. 9naliza documentelor /ste %or$a &e stu&ierea oric)rui &ocument care are leg)tur) cu "ostul. 1ceste informa+ii re"re(int) "unctul &e "lecare al %iitoarei anali(e. 2. O servarea Prin o$ser%are sunt "use 5n e%i&en+) acti%it)+ile care se &esf)2oar) "e "ost 5n &inamicitatea lor fireasc)6 sunt e%i&en+iate rela+iile &intre "artici"an+i6 factorii care con&i+ionea() &erularea acti%it)+ilor6 factorii &e risc6 con&i+iile &e munc) 2i sursele &e &isconfort fi(ic sau "sihic6 su"ra"unerea sau inconsisten+a unor acti%it)+i6 "recum 2i cau(ele care in&uc st)ri confu(e etc. 3n urma fiec)rei sesiuni &e o$ser%are se 5ntocme2te un ra"ort care se "une 5n leg)tur) cu cele referitoare la "osturile cone9e. 1nalistul o$ser%) acti%itatea "ersoanei care ocu") "ostul anali(at6 f)r) a se inter; fera cu aceasta. Pentru a "relucra mai $ine informa+iile 2i "entru acurate+e6 o$ser; %area este 5nregistrat). 1cest "roce&eu nu se "oate a"lica 5n ca(ul "osturilor noi 2i nici 5n ca(ul 5n care titularii lor efectuea() "re"on&erent o munc) intelectual). Dneori informa+iile "ot fi neconclu&ente6 "entru c) se o$ser%) mo&ul 5n care ocu; "antul "ostului 52i &esf)2oar) acti%itatea * as"ect "ur su$iecti% 2i "ersonal * 2i nu acti%it)+ile 5n sine. 1%antaBul meto&ei este fa"tul c) analistul %e&e &irect cum se &esf)2oar) acti%i; t)+ile "ostului6 sur"rin(>n& as"ecte care nu "ot fi &escrise cu acurate+e. 3n "lus6 meto&a este &irect)6 facil) 2i "re(int) omogenitatea grilelor &e anali(). Pentru a fi eficient)6 o$ser%area tre$uie f)cut) &u") consultarea instruc+iunilor 2i manualelor "e care 5nsu2i lucr)torul le utili(ea(). 'e(a%antaBele meto&ei sunt @Peretti6 20016 ". 53A: * necesit) mult tim"? * este limitat) la "rocesele scurte 2i/sau re"etiti%e? * este "osi$il) interferen+a analist * lucr)tor6 fa"t care "oate &enatura "rocesul? * a"are stresul lucr)torului? * "oate s) a"ar) reticen+a lucr)torului aflat la "ost? * nu "oate "une 5n e%i&en+) "rocesele mentale6 "recum 2i as"ectele &e creati%i; tate "entru care lucr)torul "oate o"ta. 3. Lnterviul Inter%iul re"re(int) una &intre meto&ele cele mai &es utili(ate "entru anali(a "os; turilor6 mai ales "entru acti%it)+i care se &erulea() 5n tim" 5n&elungat @"osturi &e &is; "ecer6 &e e9em"luA sau "entru care "re(en+a o$ser%atorului nu "oate fi asigurat) @"osturi &e instalator 5n locuri inaccesi$ile sau "osturi &e reali(ator &e "rograme -J6 &e e9em"luA. Inter%iul "oate fi structurat sau nestructurat. 1nalistul "oate inter%ie%a in&i%i(i sau gru"uri. !ele mai $une informa+ii sunt oferite &e inter%iul in&i%i&ual6 &ar aces; ta cere mai mult tim" &ec>t inter%iul &e gru". Inter%iurile &e gru" nu ofer) infor; ma+ii la fel &e &etaliate ca inter%iurile in&i%i&uale6 &ar informa+iile o$+inute sunt mai o$iecti%e. Se recoman&) reali(area inter%iurilor in&i%i&uale urmate &e inter%iul &e gru". /ste e%i&ent c) inter%iul &e gru" are un caracter stresant 2i "oate &a na2tere la conflicte intergru".
'u") anali(a &ocumentelor legate &e "ost se structurea() inter%iul6 urm)rin&u;se aflarea r)s"unsurilor la 5ntre$)rile: * !e se face concret (ilnic6 s)"t)m>nal 2i lunar4 * !are sunt sarcinile maBore 2i care sunt cele secun&are4 * !u ce instrumente6 echi"amente 2i ma2ini se lucrea()4 * !are sunt rela+iile func+ionale 2i &e su$or&onare4 * !are sunt res"onsa$ilit)+ile4 * !e miBloace 2i ce stan&ar&e sunt folosite "entru e%aluarea re(ultatelor muncii4 * !e stu&ii sunt necesare "entru e9ercitarea atri$u+iilor "ostului4 * !e e9igen+e fi(ice6 "sihice6 intelectuale 2i formati%e cer acti%it)+ile "ostului4 * !e e9"erien+) "rofesional) cere "ostul4 * !are sunt riscurile 2i constr>ngerile "ostului4 * /9ist) as"ecte la care nu ne;am referit6 &ar care au rele%an+) "entru &um; nea%oastr)4 Pentru c) r)s"unsurile la inter%iu sunt "rom"te6 meto&a este ra"i&) 2i con&uce la informa+ii semnificati%e. HarE 'essler @20036 ". 63A consi&er) c) inter%iul este 2i "rileBul cu care i se "ot &a salariatului informa+ii 5n "lus &es"re ne%oia 2i im"ortan+a "ostului6 &ar 2i &es"re o"ortunit)+ile &e "romo%are. 1nali(a "oate &uce la conclu(ia c) "ostul a fost "roiectat gre2it6 c) unele sarcini nu sunt 5nl)n+uite logic cu altele sau c) res"onsa$ilit)+ile sunt atri$uite nesatisf)c)tor. !a 2i :n ca(ul o$ser%)rii "os; tului6 &in r)s"unsurile "rimite &e la lucr)tor se "oate sta$ili e%entuala incom"ati$i; litate a acestuia cu "ostul sau fa"tul c) nu este instruit "entru a reali(a sarcinile co; res"un()toare acestuia. Men+ion)m c) anali(a "ostului nu se i&entific) cu e%aluarea "erforman+elor salariatului @nu folose2te acelea2i miBloace 2i nu are acelea2i sco; "uriA6 &ar oca(ia "oate a&uce informa+ii 2i &es"re acest as"ect. -otu2i6 &ac) anali(a "ostului %i(ea() 2i conformitatea "ost * in&i%i&6 acest as"ect %a fi a&us la cuno2tin+) salariatului. Inter%iul in&i%i&ual are a%antaBul c)6 fiin& con&us &e anali2ti6 "une 5n e%i&en+) as"ecte care nu au fost 5nregistrate 5n &ocumente6 care au sc)"at o$ser%atorului sau care au fost "re(entate &enaturat 5n urma e%alu)rii. 1nalistul tre$uie s);l asigure "e salariat c) sco"ul anali(ei "ostului6 in&iferent &e meto&a a"licat)6 nu se refer) la %erificarea acti%it)+ii "ersoanei6 ci la or&onarea6 sim"lificarea 2i la siguran+a muncii. Pentru &e"artamentul &e resurse umane6 ela$orarea structurii &e inter%iu este o "ro$lem) &ificil) 2i im"ortant)6 cu at>t mai mult cu c>t acestea sunt a"lica+ii &iferite "entru "osturi e9trem &e &i%erse. 'e(a%antaBul maBor al inter%iului este &at &e su$iecti%ismul 2i &e reticen+a salariatului6 care "erce"e c) ac+iunea "oate &uce la "ier&erea locului &e munc). . C'estionarul de analiz`(evaluare a postului este %arianta scris) a inter%iurilor. 7oarte concis6 chestionarul corectea() &e(a%antaBele inter%iului6 asigur>n& mai mult) acurate+e &atelor. 1ceast) meto&) &e in%estigare 2i o$+inere &e informa+ii &es"re "ostul %i(at este ra"i&) 2i "u+in costisitoare? informa+iile "rimite &e anali2ti 5n urma a"lic)rii chestionarului tre$uie coro$orate cu cele o$+inute cu oca(ia inter; %iurilor.
16.
!hestionarul &e anali() a "ostului tre$uie s) cu"rin&) informa+iile com"lete "ri%in& con&i+iile locului &e munc)6 "entru a "ermite ameliorarea acestora 2i "entru asigurarea securit)+ii muncii. 3n -a$elul .3. @Mathis6 1,,76 ". 6.A sunt "re(enta+i6 ca e9em"lu6 "osi$ilii factori &e e%aluare @1 * NA 2i criteriile cantitati%e 2i calitati%e care &escriu con&i+iile &e lucru. 7iecare criteriu este e%aluat &u") o scar) a%>n& 5 ni%eluri ergonomice &e a"reciere: ni%elul 1 este cel mai fa%ora$il6 iar ni%elul 5 cel mai &efa%ora$il. !hestionarele "re(int) a%antaBul c) orientea() in%estiga+ia6 reali(>n& o im"or; tant) economie &e tim" 5n ra"ort cu inter%iurile. 1lte a%antaBe ale utili()rii ches; tionarelor: riguro(itatea alc)tuirii lor "ermite sur"rin&erea tuturor as"ectelor muncii 2i "osi$ilitatea "relucr)rii &atelor o$+inute6 5n sistem centrali(at6 cu "rograme a&ec; %ate. 3n "lus6 &ac) sunt mai multe "osturi asem)n)toare6 chestionarul "oate fi &is; tri$uit tuturor titularilor lor6 o$+in>nu;se mai multe informa+ii6 inclusi% "rin com; "ararea r)s"unsurilor o$+inute. 'e(a%antaBul "rinci"al al meto&ei este &at &e tim"ul 5n&elungat necesar ela$or)rii chestionarelor &iferite "entru "osturi &iferite.
-a$elul .3.
EACTORI CRIT.RII 2enum re Conce#+ a loculu de munc0 Cr. 2enum re 3n)l+ime * 'istan+) Intr)ri ; Ie2iri 1glomerare * 1ccesi$ilitate Eactorul de secur tate Eactor ergonom c 1m$ian+) fi(ic) G 1m$ian+) termic) 1m$ian+) sonor) Iluminat artificial Ji$ra+ii Igiena atmosferic) 1s"ectul "ostului Sarcin) fi(ic) ! Po(i+ie "rinci"al) Po(i+ie &efa%ora$il) /fort &e munc) Po(i+ie &e munc) /fort &e mani"ulare Po(i+ie 5n tim"ul mani"ul)rii Sarcin) ner%oas) ' #"era+iuni mentale Ci%el &e aten+ie Eactor #s "olog c ! soc olog c 8e"etiti%itate H !iclic) !on+inutul muncii N Poten+ial 8es"onsa$ilitate Interes fa+) &e munc) 1utonomie / In&i%i&ual) 'e gru" 8ela+ii &e munc) 7 In&e"en&ente &e munc) 'e"en&en&ente &e munc) !omen(i * Semnale 1 Securitatea muncii
!hestionarele structurate au la $a() liste &e 5ntre$)ri care se refer) la sarcini6 atri$u+ii6 tim"i6 con&uit)6 res"onsa$ilit)+i etc. Sunt cerute6 &e asemenea6 &ate &es"re frec%en+a acti%it)+ilor6 gra&ul lor &e &ificultate6 im"ortan+a muncii res"ecti%e6 &es"re rela+ii 2i comunicare6 constr>ngeri 2i altele. 3n o"inia lui OaEne !ascio @1,.,6 ". 125A6 un chestionar structurat cu"rin&e ca"itolele: aA m)rimi &e intrare @&e un&e 2i cum o$+ine lucr)torul informa+ii &es"re sarcinile care tre$uie efectuateA? $A "rocese mentale @g>n&irea6 "lanificarea 2i im"licareaA? cA m)rimi &e ie2ire @acti%it)+i fi(ice 2i a"aratura utili(at)A? &A rela+ii &e munc) @cu su"eriorii6 colegii 2i su$or&ona+iiA? eA conte9tul muncii @me&iul fi(ic 2i socialA. 5. Uurnalul zilnic. Pentru "osturile $ogate 5n con+inut6 %ariate 2i &ificil &e urm)rit &e c)tre un o$ser%ator6 salara+ii care le ocu") +in e%i&en+a acti%it)+ii lor6 5n scris6 inser>n& &ate6 tim"i 2i as"ecte caracteristice. 6. 1etoda incidentelor critice 1ceast) meto&) const) 5n stu&ierea tuturor &ocumentelor 2i relat)rilor &es"re fenomene a"arte legate &e un anumit "ost: anomalii6 "ertur$)ri6 a$ateri6 erori6 am>; n)ri &e acti%it)+i6 "ercum 2i li"sa sau insuficien+a resurselor * fenomene care au 5m"ie&icat ca sarcinile "ostului s) fie reali(ate la tim" 2i 5n con&i+iile sta$ilite ini+ial. Pentru fiecare inci&ent se anali(ea() cau(ele6 circumstan+ele 2i ac+iunile lucr); torului aflat 5n situa+ia res"ecti%) 2i6 nu 5n ultimul r>n&6 consecin+ele e%enimentului &eose$it. Sinte(a inci&entelor con&uce la conclu(ii "ri%in& neaBunsurile "e care 5nsu2i "os; tul le;a generat. 7. "rocedeele grafice anali(ea() &esf)2urarea acti%it)+ilor 5n ra"ort cu %aria$ila tim". Dn e9em"lu sim"lu &e grafic om * ma2in) este cel al unui muncitor care &eser%e2te trei a"arate i&entice * 1 16 1 2 2i 1 36 succesi% @7igura . .A. T1 este tim"ul &e lucru la a"aratul 1 1? T2 re"re(int) &urata &e"las)rii la a"aratul 1 2 2.a.m.&. Pe scara tim"ului a"are6 "rin 5nsumare6 &urata total) &e lucru acti% 2i &ura; ta total) &e transfer TN . Dtili(Tn& aceea2i categorie a "roce&eelor grafice se "ot urm)ri flu9urile &e mate; riale 2i cele informa+ionale. .. 9naliza func]ional`. 1nalistul 2i angaBatul alc)tuiesc liste &e sarcini atri$uite "ostului. 7iecare sarcin) tre$uie astfel formulat) 5nc>t s) r)s"un&) la 5ntre$)rile: !ine e9ecut)4 !e ac+iune 5n&e"line2te4 !u ce sco"4 !e echi"amente folose2te4 'u") ce reglement)ri se lucrea()4 'u") ce sarcinile6 res"onsa$ilit)+ile6 cone9iunile 2i conte9tul sunt i&entificate6 analistul le sta$ile2te com"le9itatea "e $a(a unor scale &e m)sur) "entru &omeniile: * &ate * angaBatul se ra"ortea() la &ate6 informa+ii 2i fa"te? * oameni *interac+iunea angaBatului cu colegii6 su"eriorii 2i clien+ii? * lucruri * interac+iunea cu ma2inile 2i echi"amentele.
170
1nalistul asistat &e angaBat urmea() a"oi s) &etermine "rocentul 5n care cele trei &omenii sunt "re(ente 5n acti%itatea s"ecific) unui "ost. Ci%elul &e com"le9itate 2i "rocentaBele ofer) o &escriere glo$al) a "ostului.
6igura 7.7. 1cti%it)+i "aralele
7.2.7. 3escrierea postului 3escrierea postului se $a(ea() "e &atele 2i conclu(iile re(ultate 5n urma anali(ei "ostului 2i inclu&e lista "rinci"alelor sarcini 2i res"onsa$ilit)+i. 1ceasta const) 5n i&entificarea "ostului @"o(i+ie6 rol6 atri$u+iiA 2i 5n s"ecificarea "ostului * cerin+ele "ri%in& e&uca+ia6 tr)s)turile com"ortamentale6 e9"erien+a 2i a"titu&inile @"reg)tirea general)6 "reg)tirea &e s"ecialitate6 a$ilit)+ile fi(ice 2i &e"rin&erile intelectuale6 e9"erien+a &e munc)6 ni%elul com"eten+elor "rofesionale 2i rela+ionale6 ca"acitatea &e a lucra 5n con&i+ii &e stres6 atitu&inea fa+) &e risc6 ca"acitatea &e a lucra 5n echi") etc.A. 'escrierea "ostului cu"rin&e: * i&entificarea "ostului? * &efinirea sumar)? * sarcinile &e efectuat? * cerin+e @s"ecificarea "ostuluiA 2i minimul &e calific)ri? * o$ser%a+ii generale. Ldentificarea postului con+ine ansam$lul informa+iilor care ser%esc situ)rii "os; tului 5n organigrama organi(a+iei: numele "ostului6 loca+ia6 numele analistului care a re&actat &ocumentul 2i &ata re&act)rii acestuia. 'enumirea "ostului nu tre$uie s) fie "rea general)6 ea %a reflecta c>t mai e9act con+inutul muncii res"ecti%e. 3efinirea sumar` este ceea ce se "re(int) &e o$icei 5n anun+urile oca(ionate &e recrutare @o$iecti%ul general6 "rinci"alele func+ii 2i natura lor6 "recum 2i sarcinile "rinci"aleA.
;arcinile de efectuat concreti(ea() 2i com"letea() acti%it)+ile cu"rinse 5n &efinirea sumar). 3n aceast) sec+iune a &escrierii "ostului sunt cu"rinse: sarcinile "rinci"ale 2i secun&are 5n or&inea 5n care acestea a"ar6 "recum 2i sarcinile oca; (ionale 2i s"ecifice. Pentru fiecare sarcin) se in&ic) mo&ul :n care tre$uie &us) la 5n&e"linire 2i tim"ii care sunt "re%)(u+i "entru fiecare acti%itate 5n "arte. 3n aceast) "arte a &ocumentului tre$uie s) se utili(e(e %er$e acti%e @Mathis 8.6 1,,76 ". 70A cu 5n+eles clar. 'e e9em"lu6 "entru un manager sunt folosite %er$ele: a "lanifica6 a &e(; %olta6 a coor&ona6 a men+ine etc. Cerin]ele %specificarea postului, [i minimul de calific`ri. Sec+iunea "re%e&e cuno2tin+ele tehnice6 meto&ele6 "rogramele &e calcul6 a$ilit)+ile etc. 2i stu&iile "e care ocu"antul "ostului tre$uie s) le ai$). 8u$rica o serva]ii generale cu"rin&e acele in&ica+ii care;l aBut) "e lucr)torul care urmea() s) ocu"e acel "ost la $una 5n+elegere a muncii 5n conte9tul 5n care aceasta este "re%)(ut) s) se &esf)2oare. Dn e9em"lu &e &ocument numit <'escrierea "ostului= este "re(entat mai Bos.
2.SCRI.R.A POSTULUI 'e"artamentul Ser%iciul 'enumirea "ostului Po(i+ia 5n organigram) Su$or&onat fa+) &e ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ Su$or&onat &irect fa+) &e ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ c)ruia 5i ra"ortea() #$iecti%ul general al "ostului ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ.ZZZZZZZZZZZ Princi"alele acti%it)+i ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ.ZZZZZZZ !erin+e @echi"amente 2i tehnici folosite6 sta$ilirea &e contacte interne 2i e9terne etc.AZZZZZZ !on&i+ii &e lucru @schim$uri6 ser%iciu &e noa"te6 con&i+ii &e lucru s"eciale etc.A ZZ..ZZZZZZ !erin+ele "ostului @cuno2tin+e6 a$ilit)+i6 &e9terit)+i etc.A ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ !alific)ri necesare ocu")rii "ostului ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ..ZZZZZZZ
'escrierea "ostului ser%e2te la sta$ilirea ca&rului 5n care salariatul 52i %a asuma res"onsa$ilit)+i "entru a "utea s) &ea &o%a&) &e s"ririt &e ini+iati%) 2i creati%itate.
;intetic, descrierea postului este compus` din& a, identificarea postului ! sta ilirea rolului [i pozi]iei acestuia, precum [i precizarea atri u]iilor, specificarea postului ! cerin]ele privind educa]ia, e#perien]a, tr`s`turile de personalitate, calit`]ile fizice [i psi'ice [i aptitudinile necesare angaBatului care va ocupa postul.
'escrierea "ostului se reg)se2te 5n <fisa "ostului= @ Bo description A. 1cest &ocu; ment se refer) la "ost 2i nu la titularul acestuia. 'ocumentul este ela$orat &e anali2tii care au e%aluat re(ultatele o$+inute la anali(a "ostului. 'u") !armen Co%ac @20036 ". 21A s"ecificarea "ostului re"re(int) "ortretul angaBatului i&eal "entru acel "ost. 'escrierea "ostului tre$uie s) fie mereu actuali(at)6 5n func+ie &e schim$)rile care au loc 5n ca&rul organi(a+iei.
172
6i[a postului este &ocumentul care &escrie 5n termeni cantitati%i 2i calitati%i atri$u+iile salariatului6 con&i+iile &e munc)6 &urata acti%it)+ii (ilnice6 recom"ensele 2.a. 'atorit) fa"tului c) "ostului 5i cores"un& anumite caracteristici func+ionale6 "er; soanei care 5l ocu") 5i re%in func+iile/atri$u+iile cores"un()toare. 1stfel6 salaria+ii au anumite <func+ii= a&ic) "o(i+ii/ranguri ierarhice &eterminate6 acom"aniate &e res; "onsa$ilit)+ile aferente. J)(ute "rin ochiul salaria+ilor6 "osturile re"re(int) ele 5nse; le Baloanele care marchea() e%olu+ia "rofesional)6 statutul 5n ca&rul organi(a+iei6 "remisele "entru asigurarea c>2tigurilor salariale. #cu"area anumitor "osturi con; fer) salaria+ilor sentimentul reali()rii "rofesionale6 miBlocul &e informare 2i afir; mare6 moti%a+ia "entru "erfec+ionare6 "osi$ilitatea &e "rogres "e "lan "rofesional 2i social. Cu se a&mite ca fi2a "ostului s) con+in) elemente %agi6 acti%it)+i 2i termene ne&efinite. 7i2a "ostului are6 "e l>ng) as"ectele formale6 rolul &e a stimula creati%i; tatea salariatului6 &e a con&uce la o$+inerea &e c)tre acesta a recom"enselor morale 2i material;financiare la care as"ir). 'ac) fi2a "ostului este Bu&icios 5ntocmit) se e%it) fluctua+ia &e "ersonal 2i a$senteismul. 7i2a "ostului este &ocumentul care formali(ea() angaBarea 2i salari(area "er; sonalului. 6i[a postului cu"rin&e un sumar al sarcinilor 2i cerin+elor care sunt esen+iale "entru "o(i+ia res"ecti%). 1nali(a "ostului este "rocesul "rin care aceste sarcini 2i cerin+e sunt i&entificate6 iar fi2a "ostului este un scurt sumar al re(ultatelor o$+inute "rintr;o anali() a "ostului. 7i2a "ostului cu"rin&e: 1. 'ata 5ntocmirii 2. 'enumirea "ostului6 loca+ia 2i &e"artamentul &in care face "arte6 numele 2i func+ia titularului 3. !o&ul6 conform nomenclatorului &e "rofesii 2i meserii . Cumele su"eriorului &irect 5. #$iecti%ele "ostului 6. 8ela+iile cu celelalte "osturi "e %ertical) @su"eriori 2i su$or&ona+iA 2i "e ori; (ontal) @cola$oratoriA 7. Sarcinile cheie sau un scurt sumar al muncii "re%)(ute "entru "ostul res"ec; ti% .. 1tri$u+iile "ostului 2i res"onsa$ilit)+ile6 "recum 2i &escrierea sarcinilor6 "re; ci(area materialelor folosite 2i in&ica+ii "ri%in& e%entualele atri$u+ii &e con&ucere. In&ica+ii "ri%in& autonomia "ostului ,. !on&i+iile &e munc) 2i "rogramul &e lucru 10. Me&iul social. Informa+ii &es"re m)rimea gru"ului &e munc) 2i ni%elul &e rela+ii inter"ersonale necesar "entru 5n&e"linirea acti%it)+ilor s"ecifice "ostului 11. Mo&ul &e e%aluare 2i recom"ensare 12. S"ecificarea "ostului: stu&ii6 e9"erien+) "rofesional)6 cuno2tin+e6 a$ilit)+i etc. 7i2a "ostului tre$uie actuali(at) "erio&ic6 &atorit) &iferitelor schim$)ri care inter%in 5n "rocesul muncii.
Dn e9em"lu &e mo&el &e fi2) a "ostului este "re(entat mai Bos.
EIJA POSTULUI 2enum rea #ostulu Sarcini 2i 5n&atoriri Su$or&onat fa+) &e 'irect su$or&onat fa+) &e Su"erior fa+) &e Programul &e lucru !on&i+ii fi(ic &e stres "sihic Ci%elul &e autoritate 0imitele autonomiei MiBloace materiale folosite Gonifica+ii salariale 2i alte stimulente Penali()ri ZZZZZZZZZZ 5n ca(urile 5n care ZZZZZZZZZZZ #"ortunit)+i ierarhic) ZZZ salarial)ZZZ alteleZZZZ &e "romo%are #$ser%a+ii Profilul can&i&atului i&eal Se9 !alit)+i fi(ice J>rst) 1$ilit)+i tehnice /&uca+ie general) 1$ilit)+i intelectuale 7ormare "rofesional) 'e9terit)+i -r)s)turi &e "ersonalitate /9"erien+) 5n &omeniu 0im$i str)ine cunoscute 1lte cerin+e
Pre(ent)m6 5n continuare6 ca e9em"lu6 fi2a "ostului &e ins"ector 2colar general @sursa: htt"://KKK.e&u.ro/&oKnloa&/&ge"&6c"&f."&f A ........................................................................................................................................................................... 6LV9 "O;.H>HL L;F 7II1 P#S-D0DI C8.. ZZZZZ Ministerul /&uca+iei6 !ercet)rii 2i -ineretului Ins"ectoratul Icolar al Fu&e+ului ZZZZZZ../Munici"iului Gucure2ti 3enumirea postului ! Lnspector [colar general Frad profesional al ocupa]iei postului * ins"ector 2colar general Jivelul postului * "roiectare 2i e9ecu+ie Cerin]e. * stu&ii * stu&ii s"ecifice "ostului * gra&e &i&actice * %echime * PunctaBul "ostului: aA minim $A ma9im cA me&iu ;.9J39R3H> 3< "<R6OR19JWX 9;OCL9. Cantitatea @num)rul &e acti%it)+i reali(ate6 num)rul &e &ocumente ela$orate 2i &e &osare solu+ionateA
17
Sta$ilirea strategiei &e coor&onare 2i &irec+iile &e &e(%oltare ale ins"ectoratului. Planificarea acti%it)+ilor &in ca&rul ins"ectoratului. 1sigurarea re"arti()rii re; surselor financiare necesare &esf)2ur)rii acti%it)+ii ins"ectoratului. #rgani(area acti; %it)+ilor ins"ectoratului. !on&ucerea/coor&onarea acti%it)+ilor ins"ectoratului. 1sigurarea climatului &e munc) eficient 5n ins"ectorat. 1sigurarea resurselor umane necesare &esf)2ur)rii acti%it)+ii ins"ectoratului. Jerificarea acti%it)+ii ins"ectorilor generali a&Bunc+i6 ins"ectorilor6 a 5ntregului "ersonal &in su$or&ine 2i a &irectorilor unit)+ilor &e 5n%)+)m>nt. /la$orarea materialelor &e sinte(). 8e"re(entarea 5n rela+ii "u$lice. !onsilierea 2i facilitarea schim$ului &e informa+ii. 1sigurarea &e(%ol; t)rii/form)rii "rofesionale a "ersonalului &in ins"ectorat 2i &in unit)+ile &in su$or; &ine. Pre(int) 'irec+iei Henerale "entru 3n%)+)m>nt Preuni%ersitar 2i 'irec+iei Henerale "entru /%aluare6 Progno(e 2i 'e(%oltare re(ultatele anali(ei &iagnostic "e $a(a stan&ar&elor 2i criteriilor &e "erforman+)6 o$iecti%elor6 strategiilor &e a&a"tare a "oliticilor e&uca+ionale6 listei "riorit)+ilor 2i gru"urilor +int)6 "rogramelor6 res"on; sa$ilit)+ilor sta$ilite fiec)rui mem$ru al com"artimentului6 meto&elor 2i "roce; &urilor selectate "entru reali(area o$iecti%elor sta$ilite6 "rogramelor &e "ilotare a "roiectelor6 mo&alit)+ilor &e corec+ie/actuali(are a o$iecti%elor6 meto&elor/%arian; telor &e monitori(are a acti%it)+ilor6 mo&alit)+ilor &e &e($atere a re(ultatelor 2i &e luare a &eci(iilor 5n %e&erea ela$or)rii "lanului managerial 2i sta$ilirii acti%it)+ilor 2i ac+iunilor semestriale 2i anuale la ni%elul ins"ectoratului 2colar. Informarea "erio; &ic) a 'irectiei Henerale "entru 3n%)+)m>nt Preuni%ersitar 2i 'irec+iei Henerale "entru /%aluare6 Progno() 2i 'e(%oltare &in M/!- asu"ra "rogresului 5nregistrat 5n a"licarea "ractic) a "lanului managerial 2i 5n 5n&e"linirea o$iecti%elor6 asu"ra a"ari+iei unor e%entuale situa+ii ne"re%)(ute 2i solicitarea &e consultan+) 5n %e&erea lu)rii &e m)suri o"erati%e "entru re(ol%area acestor situa+ii. Calitatea @gra&ul &e satisfacere a solicit)rilor/solicitan+ilorA Sta$ilirea o$iecti%elor acti%it)+ii ins"ectoratului. Sta$ilirea meto&elor 2i "roce; &urilor &e coor&onare a acti%it)+ilor ins"ectoratului. Sta$ilirea meto&elor &e moni; tori(are 2i e%aluare a acti%it)+ii ins"ectoratului. /la$orarea "roiectului &e "lan mana; gerial al ins"ectoratului. 3ntocmirea listei &e "riorit)+i. Sta$ilirea necesarului &e resurse financiare6 materiale 2i umane. Pro"uneri "ri%in& $ugetul6 5n $a(a unei ana; li(e riguroase. 1locarea resurselor financiare6 materiale 2i umane. 8e"arti(area sar; cinilor 2i res"onsa$ilit)+ilor. !ontrolul folosirii eficiente a resurselor alocate/re"ar; ti(ate? monitori(area 5n&e"linirii sarcinilor 2i a &eontologiei "rofesionale. Jerificarea 5n&e"linirii o$iecti%elor 2i acti%it)+ilor "lanificate. 'elegarea autorit)+ii. 1sigurarea func+ion)rii ins"ectoratului. S"riBinirea ini+iati%elor 2i stimularea crea; ti%it)+ii. Promo%area lucrului 5n echi") 2i a unui stil &e con&ucere coo"erant. Mo; nitori(area "rogresului 2i a &isfunc+iilor a")rute. 1sigurarea corectitu&inii 2i trans; "aren+ei 5n acti%itate. Jerificarea 5n&e"linirii6 "otri%it graficului6 a "lanului &e 5n&ru; mare 2i control. 8e&actarea materialelor &e sinte()6 "e $a(a anali(ei informa+iei. 8a; "ortarea semestrial)/anual) 2i ori &e c>te ori este solicitat). -ransmiterea "ro"uneri; lor 2i m)surilor &e 5m$un)t)+ire a acti%it)+ii e&uca+ionale &in teritoriu. 'e(%oltarea 2i men+inerea leg)turilor cu "artenerii sociali6 cu autorit)+ile6 cu organi(a+ii nongu;
%ernamentale 2i institu+ii &e s"ecialitate. !onsilierea "ersonalului 2i consultarea angaBa+ilor &in ins"ectorat 2i &in unit)+ile &e 5n%)+)m>nt. 1nali(a necesit)+ilor &e "reg)tire a "ersonalului 2i sta$ilirea mo&ului &e "artici"are a acestora la forma &e &e(%oltare "rofesional). .impul @tim"ii &e e9ecu+ie a lucr)rilorA * res"ectarea termenelor. Costurile ! re&ucerea la minim a cheltuielilor financiare6 consumului &e energie 2i materiale6 folosirii &e "ersonal6 con%or$irilor telefonice inutile. Dtili(area resurselor: asigurarea resurselor umane calificate6 utili(area ra+ional) a resurselor materiale 2i resurselor financiare "otri%it "re%e&erilor "rogramului ma; nagerial a"ro$at? tehnore&actarea &ocumentelor? fa96 telefon6 /;mail6 internet? $a() &e &ate com"uteri(at). 1odul de realizare @atitu&ini com"ortamentaleA: folosirea cuno2tin+elor6 e9"e; rien+ei6 com"eten+ei "rofesionale6 ca"acit)+ii &e anali()6 sinte()6 &e "lanificare6 &e organi(are 2i coor&onare6 &e monitori(are? ca"acitatea &e comunicare 2i negociere6 res"ectul6 corectitu&inea6 onestitatea6 rece"ti%itatea6 com"ortamentul em"atic6 s"i; ritul &e ini+iati%) 2i s"riBinirea ini+iati%elor6 o$iecti%itatea6 "rom"titu&inea6 &iscern); m>ntul 2i res"onsa$ilitatea6 eliminarea $irocra+iei e9cesi%e6 trans"aren+a 5n luarea &eci(iilor "ri%in& acti%itatea ins"ectoratului. Capacitatea de lucru 5n con&i+ii &e stres6 mo$ilitate6 serio(itate6 "reg)tirea con; tinu)6 cola$orarea cu mem$rii echi"ei 2i coo"erarea cu celelalte com"artimente 2i ser%icii &in ins"ectorat 2i cu structuri &in afara ins"ectoratului. 3<;CRL<R<9 "O;.H>HL 1. Preg)tirea "rofesional) im"us) ocu"antului "ostului: stu&ii su"erioare &e lung) &urat) cu &i"lom) &e licen+) sau &i"lom) echi%alent)? titular 5n 5n%)+)m>nt6 cu gra&ul &i&actic I sau &octorat 2i o %echime 5n 5n%)+)m>ntul "reuni%ersitar &e cel "u+in . ani? calificati%ul <foarte $ine=6 5n ultimii cinci ani 2i recoman&area !on; siliului 2colar/consultati%? s) ai$) %>rsta cu ani mai mic) &ec>t %>rsta ma9im) &e "ensie "entru munca &e"us) 2i limit) &e %>rst)? "arcurgerea tuturor eta"elor &e &e(; %oltare "rofesional) 5n 5n%)+)m>ntul "reuni%ersitar 2i e9"erien+) managerial) @&e con&ucere6 &e 5n&rumare 2i controlA? "erfec+ion)ri "erio&ice necesare men+inerii com"eten+ei @minim 120 ore * ma9im 2 aniA? cuno2tin+e o"erare P!? o lim$) &e circula+ie interna+ional). 2. /9"erien+a necesar) e9ecut)rii o"era+iunilor s"ecifice "ostului: e9"erien+a 5n 5n%)+)m>nt "entru s"ecialitatea cerut) &e "ost: minim 1 an? "erioa&a necesar) ini+ierii 5n %e&erea e9ecut)rii o"era+iunilor s"ecifice "ostului: ,0 (ile. 3. 'ificultatea o"era+iunilor s"ecifice "ostului: cunoa2terea 5n%)+)m>ntului "re; uni%ersitar su$ toate as"ectele? cunoa2terea 8.#.'.I.S. 2i M.1.8.#.'.I.S.? cunoa2terea 2i a"licarea legilor6 hot)r>rilor &e gu%ern6 or&onan+elor &e urgen+) ale Hu%ernului6 meto&ologiilor6 regulamentelor 2i a celorlalte &ocumente legislati%e 2i &e manage; ment e&uca+ional? a"recierea ofertelor &e recrutare angaBare6 formare managerial) 2i &e(%oltare institu+ional). Solu+ionarea contesta+iilor 2i sesi()rilor? consultan+) &e s"ecialitate? informarea6 monitori(area informa+iei 2i a ac+iunilor la ni%elul ins"ec; toratului 2colar 2i la ni%elul unit)+ilor &e 5n%)+)m>nt6 5n %e&erea asigur)rii calit)+ii
176
managementului e&uca+ional? organi(area6 controlul;%erificarea6 e%aluarea 2i luarea &eci(iilor? e9"erien+a "ractic) cores"un()toare. . 8es"onsa$ilitatea im"licat) &e "ost: res"onsa$ilitate "ri%in& organi(area6 managementul6 controlul;%erificarea6 comunicarea6 autoritatea informal)? res"onsa; $ilitatea "ri%in& corectitu&inea 2i a"lica$ilitatea &ocumentelor ela$orate6 corecti; tu&inea a"lic)rii "re%e&erilor &ocumentelor normati%e? res"onsa$ilitatea solu+ion)rii st)rilor conflictuale sesi(ate &irect sau e9"rimate "rin reclama+ii. 8es"onsa$ilitatea "ro"unerilor &eci(ionale. 5. Sfera &e rela+ii @comunicare/rela+ioareA cu: Ministerul /&uca+iei6 !ercet)rii 2i -ineretului6 com"artimentele ins"ectoratului 2colar6 mem$rii ins"ectoratului6 unit); +ile cone9e6 con&ucerile unit)+ilor &e 5n%)+)m>nt6 comunitatea local)6 sin&icatele6 or; gani(a+iile gu%ernamentale6 organi(a+iile non;gu%ernamentale etc. 7.2.8. <valuarea postului <valuarea postului ata2ea() o %aloare financiar) "ostului. Pentru a sta$ili sala; riul ce cores"un&e "ostului res"ecti%6 tre$uie s) fie cunoscute c>t mai multe infor; ma+ii &es"re el. !a urmare6 e%aluarea "ostului urmea() anali(ei "ostului. /%aluarea "ostului const) 5n &eterminarea com"le9it)+ii acestuia6 com"arati% cu alte "osturi. /%aluarea "ostului "resu"une &eterminarea c>t mai o$iecti%) a "on&erii "e care o are fiecare factor &e munc) 2i a &ificult)+ii muncii "entru a se "utea sta$ili o ierar; hie a "osturilor numit) <grila "osturilor=. /%aluarea "ostului &ecurge &in anali(a acestuia 2i se $a(ea() "e &escrierea "os; tului. /a urm)re2te &eterminarea im"ortan+ei relati%e a "ostului6 5n sco"ul asigur)rii echit)+ii interne a sistemului &e salari(are 2i recom"ensare. 'u") !armen Co%ac @20036 ". 5A e%aluarea "osturilor are 2i alte ra+iuni: * com"ati$ili(area cu sistemele &e salari(are &in alte organi(a+ii similare? * m)surarea "erforman+elor in&i%i&uale? * re&ucerea cau(elor care ar "utea &uce la conflicte &e munc)? * stimularea salaria+ilor "entru "romo%are "e "osturi su"erioare? * selec+ia "ersonalului necesar &e(%olt)rii organi(a+ionale. /%aluarea "osturilor * care &ecurge &in anali(a acestuia * tre$uie s) "arcurg) &ou) eta"e: i&entificarea factorilor care &au %aloare "ostului res"ecti% @s"ecifici; tatea muncii 2i &ificultatea muncii6 gra&ul &e creati%itate 2i &e autonomie etc.A 2i &eterminarea ni%elului fiec)rui factor caracteristic. Suma cota+iilor factorilor carac; teristici re"re(int) scorul care "ermite "o(i+ionarea "ostului 5n ierarhia organi(a+iei. Dn e9em"lu &e sta$ilire a ni%elului factorilor caracteristici este "re(entat 5n -a$elul . . @a&a"tare &u") !armen Co%ac6 20036 "". ,;50A. 7a+) &e "ostul cu 5nc)rcare ma9im) "osi$il)6 "ostul e%aluat re"re(int) 66X. Hra&ul &e com"le9itate "entru fiecare su$factor a fost sta$ilit &e analist6 "e $a(a anali(ei anterioare 2i a com"ar)rii cu "osturi &e aceea2i natur). Clasificarea postului. Prin acest "roces se gru"ea() "osturile 5n func+ie &e sarcini6 cuno2tin+e6 a$ilit)+i 2i &e"rin&eri6 &ar 2i &e factori "recum: &ificultatea6 com;
"le9itatea 2i res"onsa$ilit)+ile "resu"use &e "ost. 1ceste informa+ii aBut) la sta$ilirea similarit)+ii &intre "osturi. 'u") ce similaritatea este &eterminat)6 categoriile @sau ni%elurile &e clasificareA "ot fi sta$ilite.
-a$elul . .
7actori PunctaB Su$factori Puncte alocate "e Pon&erea ma9im gra&e &e su$fac; 2i com"le9itate torului :n "on&ere
totalul "ostului X I II III I7 %C 105 1 0 70:6609 100Xj 1066 -C .0 , )C
1"titu&ini @a$ilit)+iA 260 1. !uno2tin+e 35 26X
2. /9"erien+) 20 0 3. Ini+iati%) 10 20 30 /fort 2 0 . 7i(ic
2C 0 60 .0 3 2 X 5. Intelectual 0 .0 12C 160 1.61 8es"on; 360 6. Pentru "olitica firmei 20 )C 60 .0 6 sa$ilitate 36X 7. Pentru munca su$or&ona+ilor 0 .0 120 1-C 2 63 .. Pentru rela+iile cu clien+ii 20 )C 60 .0 6 ,. Pentru resursele firmei 10 20 &C 0 !on&i+iile 1 0 10. !on&i+ii &e lucru 2C 0 60 .0 3 "ostului 1 X 11. 8iscuri 15 30 5 -C , -otal 1000 Suma cota+iilor "entru "unctaB "osi$il 100X "ostul e%aluat este6 100X &e e9em"lu 660
)1)1 .(olu+ a #ostulu #rgani(a+iile tre$uie s) antici"e(e schim$area 2i s) a&mit) c) "osturile %or e%olua cantitati% 2i calitati% 5n &ecursul tim"ului. 'e o$icei6 &urata acti%it)+ilor legate &e un loc &e munc) este &e . ore "e (i6 tim" &e cinci (ile "e s)"t)m>n)6 a&ic) 0 &e ore 5n total. /9ist) ten&in+a ca6 5n unele &omenii &e acti%itate6 s) se treac) la 10 ore lucr)toare "e (i 2i la &oar "atru (ile lucr)toare "entru a lungi KeeM;en&;ul 2i "entru a limita a$senteismul 5nregistrat 5n (ilele &e %ineri. M)sura are a%antaBe6 &ar este &ificil &e estimat &ac) "e toat) &ura; ta celor 10 ore munc) &esf)2urat) este la fel &e "ro&ucti%). Pentru multe "ersoane o$oseala este cea care nu con&uce la ran&ament egal "e toat) &urata (ilei.
17.
Dn conce"t 2i o "ractic) mo&ern)6 &ar care nu "oate fi a"licat) oric)rei ramuri &e acti%itate6 este "rogramul &e lucru fle9i$il a2a;numitul fle#i le time fle#time. Se 2tie c) inter%alul orar central &e la 10 la 15 este cel 5n care tre$uie s) se afle to+i lucr)torii la "osturile lor. !om"letarea celor . ore general o$ligatorii &e munc) "oate fi6 &eci6 reali(at) &in inter%alele alese &e lucr)tor. Satisfac+ia este asigurat)6 rolul social al ")rin+ilor salaria+i este %alorificat6 &ar "roiectarea "osturilor 2i con; trolul acestui nou sistem &e lucru sunt sarcini &ificile "entru managerii &e "ersonal. !om"ania NeKlett;PacMar& are "re%)(ut6 &e e9em"lu6 inter%alul orar central &e .630 la 1 6306 %enirea la ser%iciu fiin& aleas) &e lucr)tori 5ntre 6630 2i .630. 3nt>lnirile &e lucru sunt "rogramate tot&eauna 5n inter%alul orar central @0uis 8. Hdme(;MeBea et. al .61,,.6 ". 7 A. Princi"alele c)i &e fle9i$ili(are a tim"ului &e lucru sunt "re(entate 5n -a$elul .5. @&u") Peretti6 20016 ". 250A. Postul 52i "oate mo&ifica structura 2i con+inutul 2i &atorit) intro&ucerii tot mai accentuate a tehnicii &e calcul 5n toate &omeniile &e acti%itate. 8e"roiectarea "osturilor tre$uie s) ai$) 5n %e&ere toate aceste transform)ri6 urm)rin&u;se eliminarea "osturilor care &e%in li"site &e con+inut.
-a$elul .5.
7ar ante de /le> 4 l *are -im" &e lucru "ar+ial @"art;timeA Mo&ulari(area tim"ului anual &e lucru Segmentarea tim"ului &e lucru (ilnic S)"t)m>na &e lucru con&ensat) A(antaGe Prelungirea %ie+ii echi"amentelor Poli%alen+) com"lementar) a salaria+ilor Costur Hestionare mai &ificil) !ereri salariale mai mari
1&a"tarea ca"acit)+ilor &e "ro&uc+ie "entru atingerea o$iecti%elor asumate
'ificult)+i &e organi(are Sc)&erea &uratei anuale &e lucru !re2terea efecti%elor
!re2terea ran&amentului !re2terea a"ortului &e "oli%alen+)
Mai $una folosire a echi"amentelor Sc)&erea a$senteismului
!re2terea costurilor &e inte; grare !re2terea o$oselii c)tre sf>r2itul "rogramului &e lucru !oor&onare &ificil)
#rar %aria$il
!re2terea ran&amentului !limat agrea$il &e munc) 8e&ucerea constr>ngerilor legate &e tim" /chili$rarea sarcinilor &e "ro&uc+ie Sc)&erea costurilor cu m>na &e lucru
Munc) la &omici; liu 8egim fle9i$il al conce&iilor /9ternali(area "ro&uc+iei
!oor&onare &ificil)
!osturi mai ri&icate &ec>t "entru conce&ii regulate !re2terea 2omaBului6 "ier&erea unor com"eten+e6 cre2terea termenelor &e li%rare a "ro&uselor 2i &ifi; cult)+i &e coor&onare
/%olu+ia cantitati%) "oate fi antici"at) "rin meto&ele @Peretti6 20016 ". 56A: aA estimarea f)cut) &e manageri "entru "erioa&e &e 26 36 5 2i 10 ani? $A anali(a ten&in+elor "rin meto&a regresiei @mo&elele matematice "ot con&uce la re(ultate "ri%in& num)rul 2i calitatea "osturilor6 &ac) se iau 5n calcul factori "re; cum ni%elul "ro&uc+iei6 cota &e "ia+)6 schim$)rile tehnologice etc.A? cA anali(a ten&in+elor "rin in&icii "ro&ucti%it)+ii @com"ararea sistematic) a ni%elului "ro&ucti%it)+ii 2i a gra&ientului &e %aria+ie a "ro&ucti%it)+ii cu normele sta; $iliteA. /%olu+ia calitati%) a "osturilor se "oate "re%i(iona "rin mo&ific)rile antici"ate ale tehnologiei &omeniului6 care cer alte meserii6 calific)ri 2i "osturi.
)1$1 Re#ro ectarea #ostur lor Reproiectarea posturilor este eta"a care "oate urma anali(ei "osturilor6 &ac) re(ultatele acti%it)+ilor res"ecti%e nu au fost satisf)c)toare 5n ceea ce "ri%e2te "ro; &ucti%itatea6 securitatea muncii 2i alte criterii maBore. 8e"roiectarea "osturilor a"are ca necesar) 2i atunci c>n& o$iecti%ele organi(a+iei se mo&ific)6 "recum 2i 5n ca(ul 5n care se hot)r)2te retehnologi(area. 8e"roiectarea "osturilor "oate cu"rin&e as"ectele: aA l)rgirea atri$u+iilor 2i/sau res"onsa$ilit)+ilor titularului "ostului "rin asumarea &e sarcini su"limentare 5n &efa%oarea unor "osturi aflate "e acela2i "alier @a&i+iune "e ori(ontal)A? $A &iminuarea atri$u+iilor 2i/sau res"onsa$ilit)+ilor titularului "ostului? cA asumarea &e com"eten+e 2i res"onsa$ilit)+i su"limentare 5n rela+iile cu "os; turile cu care se 5n%ecinea() "e %ertical)? &A com$inarea sarcinilor mai multor "osturi 2i rearanBarea lor? eA re&imensionarea tim"ilor &e &esf)2urare a acti%it)+ilor? fA &i%ersificarea sau restr>ngerea a"lica+iilor s"ecifice? gA mo&ificarea i&entific)rii "ostului? hA mo&ificarea s"ecific)rii @cerin+elorA "ostului 2.a. 8e"roiectarea "osturilor urmea() eta"ele cerute &efinirii "osturilor? acest ansam; $lu se constituie ca o acti%itate ciclic)? sunt luate 5n consi&erare at>t ne%oile orga; ni(a+iei c>t 2i "ersonalitatea &istinct) a fiec)rui salariat. Proiectarea 2i re"roiectarea "osturilor tre$uie s) "un) 5n %aloare talentul6 califi; carea6 moti%a+ia6 &eschi&erea s"re nou6 ca"acitatea &e comunicare 2i alte tr)s)turi umane 2i s) r)s"un&) ne%oii &e &ialog 2i &e "artici"are acti%) 2i con2tient) a salaria+ilor la reali(area o$iecti%elor organi(a+iei.
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1.0
1.0
)1-1 Ane>e 7.6.1. Criterii de evaluare a posturilor @conform 1C/\/I Cr. 1 a 0egii nr. 15 /1,,. "ri%in& sistemul &e sta$ilire a salariilor &e $a() 5n sectorul $ugetar 2i a in&emni(a+iilor "entru "ersoane care ocu") func+ii &e &emnitate "u$lic)A.
Cr ter 1. Preg)tirea "rofesional) im"us) ocu"antului "ostului
Con+ nut 1.1 Preg)tirea &e $a() @cores"un()toare stu&iilor a$sol%ite6 "otri%it "re%e&erilor legaleA: 1.1.1. 2coal) general) 1.1.2. me&ie * liceal) 1.1.3. me&ie * "ostliceal) 1.1. . su"erioar) &e scurt) &urat) 1.1.5. su"erioar) &e lung) &urat) 1.2. Preg)tire &e s"ecialitate: 1.2.1. calificare tehnic)6 economic) sau &e alt) s"ecialitate6 necesar) "ostului @me&ie6 su"erioar)A 1.2.2. "erfec+ion)ri @s"eciali()riA "erio&ice6 necesare men+inerii "e "ost 2.1. /9"erien+a 5n munc) 2.2. /9"erien+a 5n s"ecialitatea cerut) &e "ost 2.3. Perioa&a necesar) ini+ierii 5n %e&erea e9ecut)rii o"era+iunilor s"ecifice "ostului 3.1. !om"le9itatea "ostului6 5n sensul &i%ersit)+ii o"era+iunilor &e efectuat 3.2. Hra&ul &e autonomie 5n ac+iune 3.3. /fortul intelectual caracteristic efectu)rii o"era+iunilor s"eci; fice "ostului 3. . Cecesitatea unor a"titu&ini &eose$ite 3.5. -ehnologii s"eciale care tre$uie cunoscute .1. 8es"onsa$ilitate &e con&ucere6 coor&onare structuri6 echi"e6 "roiecte .2. 8es"onsa$ilitatea "reg)tirii6 lu)rii unor &eci(ii6 ")strarea confi&en+ialit)+ii 5.1. Hra&ul &e solicitare &in "artea structurilor interne ale institu+iei "u$lice 5.2. Hra&ul &e solicitare &in "artea structurilor e9terne institu+iei "u$lice 5.3. Hra&ul &e solicitare &in "artea cet)+enilor 2i su$iec+ilor ser; %iciilor oferite &e institu+ia "u$lic)
2. /9"erien+a necesar) e9e; cut)rii o"era+iunilor s"ecifice "ostului
3. 'ificultatea o"era+iunilor s"ecifice "ostului
. 8es"onsa$ilitatea im"li; cat) &e "ost
5. Sfera &e rela+ii @&e a intra 5n rela+ii6 &e a r)s"un&eA
Proiectarea6 anali(a 2i e%olu+ia "osturilor 1.1
7.6.2. Lndicatorii standardelor de performan]` @conform 1C/\/I Cr.1 a 0egii nr. 15 /1,,. "ri%in& sistemul &e sta$ilire a salariilor &e $a() 5n sectorul $ugetar 2i a in&emni(a+iilor "entru "ersoane care ocu") func+ii &e &emnitate "u$lic)A. aA !antitatea Se m)soar) %olumul lucr)rilor e9"rimate 5n unit)+i &e m)sur) s"ecifice o"era+iunilor sau acti%it)+ilor e9ecutate 5ntr;un anumit "ost. 'e e9em"lu: * Cum)rul &e &osare solu+ionate? * Cum)rul &e a"eluri telefonice la care s;a r)s"uns. $A !alitatea Se m)soar) ni%elul com"letitu&inii 2i corectitu&inii solu+ion)rilor "re(entate 5n lucr)rile s"ecifice "ostului. 'e e9em"lu: * Cum)rul &e corec+ii o"erate &e 2eful &irect? * Cum)rul &e contesta+ii/reclama+ii "rimite? * Hra&ul &e satisfacere a $eneficiarilor ser%iciilor oferite @m)surate sistematic sau "rin son&aBA. cA !osturile Se m)soar) interesul angaBatului "entru a limita costurile a&ministrati%e. Pre(int) interes ra"ortul &intre %olumul &e acti%itate 2i costurile im"licate. 'e e9em"lu: * Cum)rul &e con%or$iri telefonice6 num)rul &e acces)ri ale ser%iciilor &e ti" Internet? * Cum)rul &e &e"las)ri. &A -im"ul Se m)soar) tim"ii &e e9ecu+ie a lucr)rilor mai ales "entru acele lucr)ri "entru care nu se "ot sta$ili norme &e tim". eA Dtili(area resurselor Se a"recia() ca"acitatea angaBatului &e a utili(a eficient resursele "use la &is; "o(i+ia "ostului @echi"amente6 "rograme &e calculator etc.A. fA Mo&ul &e reali(are Se a"recia() ca"acitatea angaBatului &e a se integra 5n efortul colecti% &e"us &e echi"a &in care face "arte6 mo&ul 5n care "une la &is"o(i+ia colecti%ului cuno2tin+ele 2i e9"erien+a "e care le &e+ine etc.
)1%1 A#l ca+ ! stud de ca* 1. Stu&iu &e ca( @autor 1&rian !oBocaruA >ocalizare : 8om>nia6 5n (ilele noastre Compania :
1.2
!om"ania este 5nfiin+at) &e circa . ani 2i o"erea() 5n &omeniul &istri$u+iei $unurilor &e larg consum. 1cum 52i creea() o &i%i(ie &e %>n(are cu am)nuntul6 "e care a numit;o 66Peste &rum= 2i care 52i "ro"une 5nfiin+area unui set &e chio2curi;stan&ar&. 3n afara unit)+ii "rinci"ale a chio2cului6 5n care urmea() s) fie %5n&ute toate m)rcile "restigioase &e +ig)ri6 $)uturi r)coritoare6 $)uturi alcoolice6 ciocolat)6 "ro&use &e "anifica+ie 2i la"te DN- e9istente "e "ia+a rom>neasc)6 firma ofer) acces gratuit la &ou) O!;uri ecologice. Climat competitiv : 7irma este "rima 2i unica &e acest fel &e "e "ia+a rom>neasc). 'e;a lungul celor . ani &e e9isten+) rela+iile sale cu firmele ale c)ror m)rci le &istri$uie au fost e9ce; lente. 3escrierea conte#tului prezent al organiza]iei : 66Peste &rum= este conce"ut) s) func+ione(e in&e"en&ent6 afl>n&u;se 5n "re(ent 5n eta"a recrut)rii masi%e &e "ersonal. !hiar &ac) nu e9ist) o strategie "e &e"artamente6 strategia general) a com"aniei este s) ofere "ermanent "ro&use &e 5nalt) calitate6 accesi$ile tuturor segmentelor &e consumatori6 &e la omul &e afaceri care aBunge seara t>r(iu acas)6 ">n) la 2colarul care 52i cum")r) gustarea &e "e &rum. Pre+ul este unul &in elementele &e atrac+ie6 "ro; &usele fiin& mai ieftine &ec5t la concuren+a micilor chio2cari6 astfel 5nc>t este e9clus) "osi$ilitatea ca firma s) "l)tesc) "entru orice miBloc con%en+ional &e "u$licitate. 9lte informa]ii : Patronul este t>n)r. /l %e&e 5n utili(area contractorilor e9terni o manier) foarte eficient) &e a re&uce costurile cu "ersonalul. -ot ce ar tre$ui s) 5nsemne &e"arta; mentele &e 8esurse Dmane 2i 7inanciar a"ar+ine furni(orilor e9terni. Se&iul firmei este 5n Gucure2ti6 &ar afacerea a 5nce"ut 5n &ou) &intre cele mai mari ora2e &in "ro%incie 2i se %a e9tin&e tre"tat6 5ntr;un ritm me&iu &e 6 ora2e anual. Pentru a"ro%i(ionarea chio2curilor firma %a utili(a sistemul &e &istri$u+ie al firmei;mam)6 fiin&6 "ractic6 5nc) un client al acesteia. 1%antaBul este c) 66Peste &rum= nu tre$uie s) 52i asume costurile cu o flot) costisitoare &e ma2ini sau cu "er; sonalul care asigur) a"ro%i(ionarea. .ema : 3n urma unei licita+ii6 &umnea%oastr) sunte+i consultantul &e 8D chemat s) reco; man&e structura organi(a+iei 2i setarea ei "entru "erforman+a o"tim) "e "ia+). Sunte+i rugat s) s"ecifica+i structura &e"artamentelor mai ales al celui &e mar; Meting 5n care la num)rul &e "ersoane %e+i ata2a 2i sarcinile s"ecifice fiec)reia. 2. !om"leta+i lacunele &in "ro"o(i+ia urm)toare cu termenii cores"un()tori. 7i2a "ostului &escrie ZZZZZZ.. 2i ZZZZZZ. atri$u+iile salariatului6 con&i+iile &e munc)6 &urata acti%it)+ii (ilnice6 recom"ensele 2.a. 3. 3nlocui+i s"a+iul "unctat &in afirma+ia &e mai Bos cu no+iunea a&ec%at). 1nsam$lul sarcinilor6 acti%it)+ilor 2i res"onsa$ilit)+ilor care "resu"un un anumit gra& &e calificare 2colar) @uni%ersitar)A 2i "rofesional) "oart) numele &e ZZZZZZZZZZZZZ .
. 'efinirea "osturilor are caracter: aA aleator $A &inamic cA interacti% &A iterati% eA limitat !are &intre r)s"unsurile &e mai sus sunt corecte4 5. Men+iona+i care &intre urm)toarele %ariante sunt corecte. 'escrierea "osturilor are ca sco" sta$ilirea: aA o$iecti%elor $A sarcinilor cA tim"ilor &e lucru "e acti%it)+i s"ecifice &A com"eten+elor cA res"onsa$ilit)+ilor 6. 3nlocui+i "unctele &e sus"ensie &in "ro"o(i+ia &e mai Bos cu sintagma core; s"un()toare @&ou) cu%inteA. 1cti%itatea managerial) care are &re"t sco" sta$ilirea caracteristicilor structurale 2i func+ionale ale "osturilor se nume2te ..ZZZZ.. . 7. !are este %aloarea &e a&e%)r a urm)toarei fra(e4 Sarcinile "ostului re"re(int) ansam$lul acti%it)+ilor concrete6 antici"ate sau neantici"ate a se "ro&uce 5n "erioa&e &e tim" ne&eterminate. Sarcinile "ostului sunt &efinite "entru a con&uce la atingerea o$iecti%elor "osturilor6 fiin& su$sumate aces; tuia. Sarcinile "osturilor sunt6 &e regul)6 concrete6 $ine &efinite 5n s"a+iu 2i 5n tim"? &e cele mai multe ori6 sarcinile "osturilor sunt re"eta$ile/"erio&ice6 "e &urat) 5n&elungat) &e tim". .. 8es"onsa$ilitatea este acea tr)s)tur) a "ostului care caracteri(ea() ZZZZZZZZ. salaria+ilor &e a gira "entru calitatea6 cantitatea 2i termenele la care acti%it)+ile cores"un()toare "ostului %or fi 5n&e"linite. 3nlocui+i s"a+iul "unctat &in afirma+ia &e mai sus cu no+iunea cores"un()toare. ,. 0a "roiectarea "osturilor6 tre$uie s) fie luate 5n consi&erare 2i %aria$ilele me&iului e9terior organi(a+iei: aA "olitica &e &e(%oltare a organi(a+iei $A cererea6 res"ecti% oferta "ie+ei muncii cA in&icatorii moti%)rii &A gra&ul &e "reg)tire a "o"ula+iei acti%e &is"oni$ile eA "ragul atins &e &e(%oltarea tehnologic) 5n &omeniul &e acti%itate al organi; (a+iei. !are &intre %ariantele enumerate sunt corecte4 10. In&ica+i %aloarea &e a&e%)r a fra(ei urm)toare. Sco"ul anali(ei "osturilor este acela &e a &etermina salaria+ii care ocu") res"ec; ti%ele "osturi s) munceasc) la ran&amentul lor ma9im6 5n %e&erea o$+inerii unui "rofit c>t mai mare &e c)tre organi(a+ia &in care fac "arte.
1.
11. 'escrierea "ostului const) 5n i&entificarea "ostului @"o(i+ie6 rol6 atri$u+iiA 2i 5n s"ecificarea "ostului * cerin+ele "ri%in& e&uca+ia6 tr)s)turile com"ortamentale6 e9"erien+a 2i a"titu&inile: aA "reg)tirea general) $A "reg)tirea "rofesional) cA norme "ri%in& salari(area &A a$ilit)+i fi(ice 2i &e"rin&eri intelectuale eA e9"erien+) &e munc) fA marBa &e eroare gA ni%elul com"eten+elor rela+ionale hA ca"acitatea &e a lucra 5n con&i+ii &e stres iA atitu&inea fa+) &e risc BA s"iritul &e echi") Dnele &intre r)s"unsurile &e mai sus sunt false. !are sunt acelea4 12. Stu&iu &e ca( @Stanciu6 0eo%ari&is6 ". 5 A Iat) o scrisoare "rimit) &e un s"ecialist 5n &omeniul resurselor umane &in "artea unui "rieten6 salariat al unei mari com"anii6 foarte $ine "reg)tit 5n &omeniul s)u &e acti%itate: Compania la care lucrez dore[te s`$mi rezilieze contractul de munc`. 3e[i poli$ tica firmei nu permite aceast` procedur` decAt dac` angaBatul dore[te sau are trans$ fer n alt` parte etc., cauza pentru care se dore[te aceast` reziliere este o gre[eal` a unui manager, care dup` un an de zile a o servat neconcordan]a ntre calit`]ile mele [i cele cerute de postul respectiv. 9m aflat c` ultima analiz` a posturilor a fost f`cut` de respectivul manager n urm` cu 8 ani, atunci cAnd cAnd compania [i$a desc'is prima filial` n ]ara noastr`, iar de atunci s$au sc'im at o mul]ime de lucruri n procesul de produc]ie. Ce m` sf`tui]i s` fac n acest caz, n condi]iile n care la compania respectiv` mi merge destul de ine %din punct de vedere al salariului, dar [i al satisfac]iilor profesionale,, ns` cel care m$a angaBat nu mai dore[te cola orarea cu mine5 4ntre `ri : 1. 'ac) a+i fi 5n locul s"ecialistului 5n resurse umane6 ce l;a+i sf)tui s) fac) "e e9"e&itorul scrisorii4 2. 3n ca(ul 5n care angaBatul are &re"tate6 iar gre2eala a"ar+ine managerului6 cum o "oate re"ara4 13. 7i2a "ostului cu"rin&e: aA &enumirea $A &e"artamentul cA caracteristicile "sihomotoare ale salariatului &A co&ul6 conform nomenclatorului &e "rofesii 2i meserii eA categoria &e 5nca&rare fA normele "ri%in& conce&iul legal gA &escrierea sumar) a "ostului hA acti%it)+ile &e efectuat
iA cerin+ele "ostului BA conte9tul "ostului Men+iona+i care &intre r)s"unsurile enumerate sunt false.
5 4l ogra/ e
1. !ascio 7. OaEne6 1anaging =uman Resources 6 Secon& /&ition6 McHraK;Nill GooM !om"anE6 1,.,. 2. 'essler HarE6 =uman Resource 1anagement 6 Cinth /&ition6 Prentice Nall6 Pea rson /&ucation International6 CeK FerseE6 2003. 3. Hdme(;MeBea 8. 0uis6 GalMin G. 'a%i&6 !ar&E 0. 8o$ert6 1anaging =uman Resources 6 Secon& /&ition6 Prentice Nall6 CeK FerseE6 1,... . 0efter Jiorel6 Manolescu 1urel6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 'i&actic) 2i Pe&agogic)6 Gucure2ti6 1,,5. 5. Manolescu 1urel6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 81I6 Gucure2ti6 1,,.. 6. Mathis 0. 8o$ert6 Cica !. Panaite6 8usu !ostache6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 1,,7. 7. Co%ac !a rmen6 9naliza posturilor, evaluarea performan]elor [i remunerarea 6 Cote &e curs6 Icoala Ca+ional) &e Stu&ii Politice 2i 1&ministrati%e6 7acultatea &e !omunicare 2i 8ela+ii Pu$lice6 Gucure2ti6 2003. .. Peretti Fean;Marie6 Ressources 'umaines et gestion des personnes 6 3e Y&ition6 0i$raire Jui$ert6 Paris6 2001. ,. Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 "ersonnel and =uman Resource 1anagement 6 7ifth /&ition6 Oest Pu$lishing !om"anE6 St. Paul6 Minnea"olis6 1,,3. 10. Stanciu Itefan6 0eo%a ri&is !ristina6 1anagementul resurselor umane. .este [i studii de caz 6 /&itura Gren6 Gucure2ti6 2003.
Recrutarea ! selec+ a resurselor umane
>a finalul parcurgerii acestei sec]iuni ve]i putea do Andi urm`toarele compe$ ten]e: * s` cunoa[te]i semnifica]ia proceselor de recrutare [i selec]ie ? * s` caracteriza]i mediul intern [i e#tern de recrutare [i selec]ie ? * s` descrie]i etapele proceselor de recrutare [i selec]ie ? * s` identifica]i sursele [i metodele interne [i e#terne de recrutare ? * s` cunoa[te]i importan]a interviului preliminar ? * s` descrie]i tipurile de teste, metodele de intervievare [i tipurile de interviuri utilizate n procesul de selec]ie ? * s` descrie]i Centrele de evaluare %9ssessment Centers, pentru selec]ie ? * s` descrie]i specificul recrut`rii prin Lnternet* s` utiliza]i aparatul teoretic n rezolvarea unor situa]ii practice .
$111 Recrutarea resurselor umane MaBoritatea stu&iilor &e&icate anali(ei func+iei &e recrutare a resurselor umane6 fie c) sunt conce"ute &in "ers"ecti%) teoretic)6 fie c) se $a(ea() "e acumul)ri em"irice6 5n+eleg "rin recrutare "rocesul &e i&entificare 2i atragere 5ntr;o organi(a+ie6 "e o $a() a&ec%at) 2i 5n num)r suficient &e mare6 a "ersoanelor care &o%e&esc "reg)tirea 2i a$ilit)+ile necesare s) can&i&e(e la un "ost %acant sau ce urmea() a fi creat. H)sirea unui mo& a&ec%at &e a 5ncuraBa "ersoanele calificate s) can&i&e(e "en; tru un "ost este un factor e9trem &e im"ortant atunci c>n& o firm) are ne%oie &e "ersonal. 8ecrutarea im"lic)6 a2a&ar6 c)utarea 2i atragerea unui num)r &e can&i&a+i califica+i "entru un "ost6 astfel 5nc>t organi(a+ia s) "oat) selecta a"oi cea mai "otri; %it) "ersoan) care s) satisfac) cerin+ele "ostului res"ecti% @Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 20026 ". 125A. 3n "lus6 acti%itatea &e recrutare tre; $uie s) ai$) 5n %e&ere 2i ne%oile can&i&a+ilor la "ost. 8ecrutarea nu re"re(int) &oar un "roces &e atragere a can&i&a+ilor "entru ocu; "area unui loc 5ntr;o organi(a+ie6 ci 2i un "roces &e cre2tere a 2anselor &e a;i ")stra
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1..
1..
o&at) ce i;a angaBat. 1cti%itatea &e recrutare a resurselor umane tre$uie f)cut) 5n conformitate cu "re%e&erile legale 5n %igoare. 8ecrutarea "resu"une un set &e acti%it)+i reali(ate cu sco"ul general &e a o$+ine un num)r semnificati% &e can&i&a+i califica+i "entru un "ost. 1ltfel s"us6 ea atrage 5n organi(a+ie resursele umane6 recunoscute ast)(i ca fiin& cele mai im"ortante "en; tru su"ra%ie+uirea 2i com"etiti%itatea organi(a+iei. #$iecti%ele s"ecifice ale recrut)rii sunt @Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 1,,36 "". 1.,;1,0A: * &eterminarea ne%oilor &e recrutare actuale 2i %iitoare ale organi(a+iei 5n cola; $orare cu "lanificarea resurselor umane 2i anali(a "osturilor? * contri$u+ia la cre2terea ratei &e reu2it) a "rocesului &e selec+ie "rin re&ucerea num)rului &e can&i&a+i necalifica+i sau su"racalifica+i? * mic2orarea num)rului &e can&i&a+i6 care6 o&at) recruta+i 2i selecta+i6 ")r)sesc organi(a+ia &u") o scurt) "erioa&) &e tim"? * &e(%oltarea eficien+ei in&i%i&uale 2i organi(a+ionale "e termen scurt6 me&iu 2i lung? * e%aluarea eficien+ei &i%erselor tehnici 2i surse &e recrutare "entru toate ti"urile &e can&i&a+i.
Companiile ini]iaz` procese de socializare c'iar din etapa de recrutare cu scopul de a$i fami$ liariza pe viitorii angaBa]i cu a[a numita cultur` orgniza]ional`, cu noile modalit`]i de lucru, cu valorile organiza]iei etc. "rintre companiile care au perfec]ionat procesele de socializare se num`r` "rocterYFam le [i L:1. CAnd aceste procese se desf`[oar` cu succes se pot cA[tiga multe. "ute]i ar`ta n ce constau aceste cA[tiguri5
!orelate cu o$iecti%ele6 acti%it)+ile &e recrutare "resu"un: * &eterminarea ne%oilor organi(a+iei "e temen scurt6 me&iu 2i lung 5n func+ie &e "rofilul "ostului 2i ni%elul "e care 5l ocu") 5n ierarhia organi(a+ional)? * str>ngerea &e informa+ii &es"re can&i&a+ii &e "e "ia+a muncii? * reali(area materialelor necesare recrut)rii? * &e(%oltarea "rogramelor &e recrutare 5n cola$orare cu con&ucerea organi(a+iei? * atragerea can&i&a+ilor califica+i "entru "osturi %acante sau ce urmea() a fi cre; ate "rin a"elul la &i%erse surse 2i meto&e &e recrutare? * e%aluarea eficien+ei efortului &e recrutare? * 5n&e"linirea tuturor acti%it)+ilor &e mai sus 5n con&i+iile re"ect)rii legalit)+ii. -oate aceste acti%it)+i au ca re(ultat i&entificarea "ersoanelor calificate 5n %e&e; rea selec+iei 2i "las)rii ulterioare. 7igura 5.1. e%i&en+ia() as"ectele recrut)rii &in "ers"ecti%a rela+iilor cu alte acti%it)+i &e resurse umane @Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 1,,36 ".1,1A. Dnul &intre punctele nevralgice ale acestui "roces const) 5n g)sirea unui mo& c>t mai a&ec%at &e a 5ncuraBa "ersoanele calificate s) can&i&e(e "entru un "ost "e care organi(a+ia 5l are 5n %e&ere. 'e fa"t6 aceast) "ro$lem) se con%erte2te 5ntr;o "ro$lem) &e g)sire a surselor 2i meto&elor celor mai "otri%ite &e recrutare a can&i&a+ilor. !onform ultimelor stu&ii6 recrutarea 2i selec+ia se "lasea() 5n "riorit)+ile organi; (a+iei @MilMo%ich Heorge6 Gou&reau O. Fohn6 1,,16 ". 262A. 3ntr;a&e%)r6 resursa cea
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1.,
8ecrutarea 2i selec+ia resurselor umane
1.,
mai im"ortant) a unei organi(a+ii este re"re(entat) &e oamenii s)i. 1ceast) afirma+ie a &e")2it &e mult sta&iul &e slogan. 1ngaBarea celor mai $uni oameni a &e%enit o "ro$lem) critic) 2i &e "rim) im"ortan+) 5n conte9tul glo$ali()rii 2i al com"eti+iei actuale. 8.1.1. Organizarea [i desf`[urarea recrut`rii 1ctorii im"lica+i 5n "rocesul &e recrutare sunt numero2i6 &ar fiecare 52i asum) o "artitur) foarte lim"e&e structurat). 'e"artamentul &e resurse umane @'8DA6 coor; &onat &e managerul &e resurse umane este arareori singurul im"licat 5n "rocesul &e recrutare. '8D coor&onea() aceast) acti%itate6 "reg)te2te recrutorii6 cola$orea() cu 2efii &e &e"artamente 2i cu a"aratul &e con&ucere. '8D tre$uie s) 2tie e9act ce "re; su"une "ostul res"ecti%6 s) re%a&) fi2a "ostului "entru a se asigura &e fa"tul c) cerin+ele nu s;au schim$at. 'e asemenea6 '8D tre$uie s) &ea recrutorilor informa+ii &es"re: * cerin+ele "ostului res"ecti%? * stilul &e con&ucere al organi(a+iei res"ecti%e? * con&i+iile &e lucru? * a$ilit)+ile "e care tre$uie s) le ai$) noul angaBat.
9ctivit`]i cone#e recrut`rii Planificarea resurselor umane 1nali(a "osturilor Preg)tirea 2i &e(; %oltarea resurselor umane ;urse interne Promo%are -ransfer 8ota+ia "osturilor 8eangaBare 1etode interne 1nun+urile #ferfe+e &e can; &i&atur) 9ctivit`]i de recrutare
Recrutarea !ine4 !T+i4 Dn&e4
1ediul e#tern Me&iul economic !om"eti+ia
"laBa candida]ilor califica]i
9specte legale
;urse e#terne 1gen+ii &e "lasare Icoli 1lte com"anii Sin&icate 1socia+ii "rofe; sionale 1etode e#terne 8a&io -ele%i(iune Pre&a scris)
;elec]ie [i integrare
6igura 8.1. !one9iuni ale recrut)rii
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1,0
1,0
O ec'ip` de cercet`tori a ncercat s` afle care sunt percep]iile candida]ilor n pri$ vin]a practicilor de recrutare . <i au c'estionat un grup de recrutori, cerAndu$le s` caute un num`r de candida]i cAt mai diferi]i ntre ei ca se#, ras`, vArst` etc . 9u fost identifi$ ca]i 71 de candida]i ca re au fost intervieva]i de recrutori la nceputul campaniei de recruta re [i la final 6 O$1+ s`pt`mAni mai tArziu. Rezultatele au a r`tat c`, ini]ial, percep$ ]iile candida]ilor au fost influen]ate de caracteristicile postului [i ale companiei [i mai pu]in de contactul cu recrutorii. Rezultatele interviurilor desf`[urate spre finalul proce$ sului de recrutare au ar`tat c` opiniile maBorit`]ii sus]in ideea c` recrutorii le$au influ$ en]at raportarea la post. 3e pild`, unii s$au sim]it foarte speciali, pe cAnd al]ii, din cauza recrutorilor, au considerat postul mai pu]in atractiv . 3in perspectiva unei clasific`ri pe se#e, s$a o servat c` femeile au sim]it din plin influen]a recrutorilor . "este 8+ de procente au sus]inut c` interac]iunile cu recrutorii au fost ofensive . 9cest studiu a sugerat limpede c` este foarte important ca un angaBator s`$[i selec$ teze cu aten]ie recrutorii Zntruc[t succesul [i diferen]ele Zntre organiza]ii sunt sus]inute [i de oamenii pe ca re$i punem Zn prima linie @8an&all S. Schuler6 Jan&ra 0. Nu$er6 1,,36 ". 203A. !oor&onarea "e ori(ontala 2i "e %erticala organi(a+iei este ca"ital) "entru suc; cesul recut)rii.
1anagerul de resurse umane are responsa ilitatea de a realiza fi[a postului. "oate o organi$ za]ie s`$[i desf`[oare eforturile de recrutare [i s` determine unde pot fi localiza]i [i cum pot fi atra[i cei mai uni candida]i, azAndu$se doar pe fi[a postului5
'in "ers"ecti%a organi(a+iei6 recrutarea resurselor umane im"lic) crearea unei strategii ce "resu"une trei &eci(ii fun&amentale @Gar$er 1.6 1,,.6 passim A: 1. determinarea pu licului ]int` * "rima "ro$lem) "e care tre$uie s) 2i;o "un) organi(a+ia atunci c>n& se refer) la ti"ul &e can&i&at c)utat. 0ocali(area sa se ghi&ea() &u") urm)toarele as"ecte: com"eten+ele necesare ce atest) calificarea @se sta$ilesc "rin anali(a "osturilor6 anali(a naturii rela+iilor &e munc) "e care organi; (a+ia &ore2te s) le men+in) etc.A 2i ti"ul &e angaBare @angaBare tem"orar) sau "er; manent)A. Pe $a(a acestor informa+ii organi(a+ia "oate &etermina: * limitele geografice ale "rocesului &e recrutare @&e e9em"lu6 se "oate face recrutare la ni%el local6 Bu&e+ean6 regional etc.A? * ti"ul &e "reg)tire s"ecific) @"roas"e+i a$sol%en+i &e liceu6 "ersoane cu stu&ii su"erioare etc.A? * interesul "entru un gru" anume @a$sol%en+i cu re(ultate foarte $une6 minorit)+i6 "ensionari etc.A. 2. determinarea surselor de recrutare * organi(a+ia are la &is"o(i+ie mai multe surse &e recrutare a can&i&a+ilor. 'escrierii acestora li se %a acor&a o sec+iune s"e; cial).
1,1
3. identificarea modurilor celor mai adecvate de atragere a candida]ilor spre organiza]ie "entru c)6 "e o "ia+) 5n "lin) com"eti+ie6 organi(a+ia tre$uie s) &eci&) cum s) atrag) can&i&a+ii cei mai com"eten+i. 3n acest sco"6 ea tre$uie s) ai$) 5n %e&ere: * natura informa+iilor "e care le ofer) "oten+ialilor solicitan+i @salari(are6 $ene; ficii6 me&iu &e lucruA? * sursele acestor informa+ii * &e "il&)6 managerul &e resurse umane care coor; &onea() o astfel &e ac+iune tre$uie s) ai$) griB) ca organi(a+ia s) fie "re(entat) c>t mai realist6 &ar 2i mai stimulati% 5n $ro2uri6 "liante sau "e site;ul "ro"riu? * "erioa&a &e ini+iere a eforturilor &e recrutare. I&entificarea surselor &e recrutare 2i antrenarea in&i%i(ilor s) can&i&e(e 2i s) acce"te oferte &e munc) sunt lucruri &iferite. 0uarea acestei &eci(ii re"re(int) un element im"ortant 5n atingerea sco"ului recrut)rii. 1tunci c>n& se hot)r)sc s) "ar; tici"e la fiecare sta&iu al "rocesului &e recrutare6 can&i&a+ii au 5n %e&ere anumi+i factori care "ot fi sistemati(a+i astfel: atri$utele "ostului @salariu6 $eneficii6 ti" &e munc)6 o"ortunit)+i &e a%ansare etc.A6 "otri%irea &intre %alorile organi(a+iei 2i cele ale in&i%i&ului6 "racticile &e recrutare @Gelcourt M. et al .6 1,,,6 ". ,,A.
Recrutarea unei for]e de munc` cAt mai divers` presupune nu doar o asumare a rigorilor legis$ lative, dar [i o necesitate datorat` cre[terii num`rului candida]ilor ce fac parte din rAndul minorit`]ilor, a candida]ilor n vArst` sau femei. Ce alte grupuri care s` se poat` ncadra la capi$ tolul diversitatea for]ei de munc` mai pute]i identifica5 Cum [i poate canaliza eforturile o firm` pentru a recruta o for]` de munc` cAt mai divers`5
<tapele procesului de recrutare a resurselor umane . Procesul &e recrutare a resurselor umane com"ort) anumite eta"e ce sunt schemati(ate 5n 7igura 5.2. @Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Shane 8. Premeau96 20026 ". 125A. Schema "re(entat) sugerea() c)6 atunci c>n& "lanificarea resurselor umane in&ic) o ne%oie &e "ersonal6 firma tre$uie s) e%alue(e alternati%ele &e angaBare. 'ac) aceste alternati%e nu sunt satisf)c)toare6 %a 5nce"e "rocesul &e recrutare. Pasul urm)tor const) 5n i&entificarea angaBa+ilor &is"oni$ili &in interiorul organi(a+iei6 care 5ntrunesc con&i+iile &e calificare cerute &e "ost @surs) intern) &e recrutareA sau a can&i&a+ilor &is"oni$ili &in e9teriorul organi(a+iei @a"el la surse e9terne &e recrutareA.
9r`ta]i Zn ce const` evaluarea alternativelor de angaBare ce preced` ini]ierea procesului de recrutare5
Procesul &e recrutare nu are loc 5n gol. 1t>t me&iul intern al organi(a+iei c>t 2i me&iul e9tern re"re(int) "oli im"ortan+i &e influen+). 6actorii e#terni organi(a+iei care "ot afecta semnificati% eforturile &e recrutare sunt: * ra"ortul &intre cererea 2i oferta &e "e "ia+a muncii? * con&i+iile economice 2i sociale?
1,2
* con&i+iile legislati%e 5n %igoare? * imaginea organi(a+iei.
Me&iul e9tern
Me&iul intern Planificarea
1lternati%ele la recrutare
8ecrutarea 8ecrutarea 8ecrutarea
8ecrutarea
8ecrutarea
Persoane recrutate
6igura 8.2. /ta"ele "rocesului &e recruta re
Cum influen]eaz` condi]iile economice [i sociale procesul de recrutare5 3ar imaginea orga$ niza]iei5 <#emplifica]i.
1ediul intern de recrutare im"lic) fa"tul c) recrutarea "oate fi influen+at) 2i &e "oliticile 2i "racticile organi(a+ionale. 'e "il&)6 organi(a+ia "oate s) ai$) o "olitic) &e "romo%are &in interior. /a are a%antaBul &e a fa%ori(a un me&iu &e lucru moti%at6 stimulati% 2i6 toto&at)6 &e a se $a(a "e cunoa2terea "reala$il) a angaBa+ilor. Pot a")rea 5ns) 2i scurtcircuite "recum ne"otismul sau traficul &e influen+). 8.1.2. ;urse [i metode de recrutare 'atorit) costurilor mari ale recrut)rii6 organi(a+ia tre$uie s) utili(e(e cele mai eficiente surse 2i meto&e &e recrutare &is"oni$ile. ;ursele de recrutare re"re(int) locurile 5n care "ot fi g)si+i can&i&a+ii califica+i "entru un "ost. 1etodele de recrutare sunt miBloacele s"ecifice "rin care "oten+ialii angaBa+i "ot fi atra2i 5n orga;
1,3
ni(a+ie. Sursele 2i meto&ele &e recrutare "ot fi interne 2i e9terne. Pentru atingerea o$iecti%elor recrut)rii tre$uie utili(ate surse 2i meto&e ce se colea() "e ne%oile s"ecifice ale organi(a+iei. 1etodele interne de recrutare re"re(int) miBloacele s"ecifice "rin care sunt i&en; tifica+i angaBa+ii actuali6 ca"a$ili s) ocu"e "osturile &is"oni$ile &intr;o organi(a+ie. Instrumentele s"ecifice "entru recrutarea intern) inclu&: $a(ele &e &ate cu angaBa+ii6 anun+urile &es"re "osturile &is"oni$ile 2i ofertele &e can&i&atur). 9nun]urile re"re(int) o "roce&ur) &e informare a angaBa+ilor asu"ra e9isten+ei unor "osturi &i"oni$ile. Ofertele de candidatur` re"re(int) o tehnic) ce "ermite angaBa+ilor care cre& c) "ose&) calific)rile necesare s) can&i&e(e la un "ost anun+at. 8es"onsa$ilitatea recrut)rii interne re%ine &e"artamentului &e resurse umane care6 o&at) ce a i&entificat "osturile &is"oni$ile6 %a trimite o informare 2efilor &e"artamentelor un&e sunt locali(ate "osturile res"ecti%e. 1ce2tia6 la r>n&ul lor6 5i %or anun+a "e su$or&ona+i &es"re acti%it)+ile legate &e recrutarea intern). Proce&urile enun+ate mai sus au urm)toarele a%antaBe: * "re%in sus"iciunile angaBa+ilor legate &e fa"tul c) nu ar fi nicio&at) informa+i &e e9isten+a unui "ost &is"oni$il? * e%i&en+ia() trans"aren+a organi(a+iei fa+) &e angaBa+i? * este 5ncuraBat) li$ertatea &e alegere 2i &e(%oltarea carierei? * se sal%ea() tim" 2i $ani. 'in categoria &e(a%antaBelor acestor tehnici fac "arte urm)toarele situa+ii: * &ac) solicitan+ii nu reu2esc s) o$+in) "ostul6 atunci tre$uie s) li se e9"lice &e ce nu au fost ale2i? * &ac) se face o alegere ne"otri%it)6 atunci aceasta echi%alea() cu &iminuarea cre&i$ilit)+ii con&uc)torilor? * chiar &ac) "roce&urile ar fi im"lementate cu succes6 nu se "ot "re5nt>m"ina nemul+umirile celor ce nu au fost selecta+i.
Care dintre dezavantaBele procedeelor de recrutare intern` invocate aici pare a fi insur$ monta il5 Odat` identificat, cum ar putea fi totu[i prentAmpinat5 9rgumenta]i r`spunsurile.
1etodele e#terne de recrutare se refer) la miBloacele &e atragere 5ntr;o organi; (a+ie a can&i&a+ilor locali(a+i "rin sursele e9terne &e recrutare. Meto&a e9tern) con; %en+ional) &e recrutare este "u$licitatea. 'ar acest "roces "oate &ecurge cu succes a"el>n& 2i la s"riBinul agen+iilor &e recrutare 2i al asocia+iilor "rofesionale. 3n "lus6 organi(a+iile "ot face recrutare e9tern) cu oca(ia e%enimentelor s"eciale sau "e "erioa&a &esf)2ur)rii stagiilor &e "ractic) a stu&en+ilor. "u licitatea este o mo&alitate "rin care se comunic) "u$licului ne%oile &e anga; Bare ale unei organi(a+ii. !ei care fac recrutarea tre$uie s) ai$) 5n %e&ere: * miBloacele &e "u$licitate * alegerea celui mai $un me&ium @"res) scris)6 tele; %i(iune6 ra&io6 internetA &e"in&e &e natura "osturilor "entru care se face recrutarea? * mo&ul &e construire a anun+urilor.
1,
3n construirea anun+urilor s"eciali2tii recoman&) folosirea ghi&ului 1I'1 @1ten+ie6 Interes6 'orin+)6 1c+iuneA @'essler HarE6 20036 "". 101;102A. 1nun+ul tre; $uie s) atrag) aten+ia6 s) &e(%olte interesul 2i &orin+a "entru "ost @s) con+in) cu%inte;cheie &e genul <"ro%ocare=6 <c)l)torii=6 <a%ansare=A 2i ne%oia &e a ac+iona @"re(en+a unor formul)ri "recum <sun) a(i=6 <sun) "entru mai multe &etalii=A. Cu tre$uie uitat fa"tul c)6 "rin "u$licitate6 se ofer) o imagine a organi(a+iei. !om"ania tre$uie s) &ea "oten+ialilor angaBa+i o imagine &es"re sine 2i &es"re "ost.
4n cele dou` casete de mai Bos sunt anun]uri pu licitare ap`rute n presa scris` romAneasc`. 6ace]i o analiz` a acestora pe aza itemilor de mai sus. Reconstrui]i$le corect, dac` este cazul. Companie cu capital integral strìn, cu sediul comuna Cornu, Bude]ul "ra'ova, domeniul de activitate& produc`tor de piese mecanice de precizie, scoate la concurs un post pentru activitatea de aprovizionare [i opera]iuni import$e#port. Cerin]e& ;tudii superioare- e#perien]` n domeniul comercial %opera]iuni import$e#port, transporturi, aprovizionare,- posesor permis de conducere categoria :- cunoa[terea lim ii engleze, cuno[tin]e operare "C, a ilit`]i de comunicare. ;e ofer`& salariu motivant, oportunitatea de a lucra ntr$un mediu occidental ntr$o companie modern`. "ersoanele interesate vor depune CG$urile pAn` la data de 1+ septem rie 2++2, prin e$mail la adresa sales\micron.ro sau fa#& +277(26N.22O sau +277(26N.6N2. 9cum cùt`m persoane serioase %avantaB supraponderali,, 2++ ]. 222.N7.P7.
9gen]iile pu lice [i private de recrutare sunt organi(a+ii s"eciali(ate care aBut) firmele s) recrute(e angaBa+i 2i6 toto&at)6 5i asist) "e in&i%i(i s) locali(e(e un "ost %acant. 1gen+iile "u$lice sunt oficii &e recrutare a for+ei &e munc) care nu "erce" ta9e nici %iitorului angaBat6 nici angaBatorului6 costurile recrut)rii fiin& su"ortate &e c)tre stat sau aco"erite &in "u$licitate. 1gen+iile "ri%ate &e recrutare "erce" 5ns) ta9e &e recrutare fie "oten+ialului angaBat6 fie organi(a+iei. <venimentele speciale re"re(int) o meto&) &e recrutare care im"lic) efortul unui angaBator &e a atrage un num)r cTt mai mare &e can&i&a+i "entru inter%iuri. 'e "il&)6 tTrgurile &e munc) sunt "roiectate "entru a;i strTnge laolalt) atTt "e can&i&a+i cTt 2i "e re"re(entan+ii &i%erselor com"anii. 1%antaBele acestora6 &in "ers"ecti%a angaBa; torului sunt: * o"ortunitatea &e a 5nt>lni un num)r c>t mai mare &e can&i&a+i 5n cel mai scurt tim"? * costurile sc)(ute @5n general6 ele sunt s"onsori(ate &e organi(a+ii carita$ile6 &e stat sau &e "artenerii &e afaceriA. ;tagiul de practic` re"re(int) o form) s"ecial) &e recrutare ce im"lic) "lasarea unui stu&ent/ele% 5ntr;un "ost tem"orar6 cu li"sa o$ligati%it)+ii com"aniei &e a;l angaBa ori a stu&entului/ele%ului &e a acce"ta "ostul "ermanent. Practica se "oate &esf)2ura fie 5n tim"ul anului 2colar6 fie "e "erioa&a %erii. 1%antaBele acestei meto&e sunt: * se "oate e%alua &)ruirea fa+) &e carier) a celui care efectuea() "ractica? * "ractican+ii "ot &e%eni recrutori 5n sensul c) %or$esc altora &es"re organi(a+ie?
1,5
* "ractican+ii sunt un instrument &e rela+ii "u$lice ce confer) %i(i$ilitate com; "aniei? * 5n "erioa&a "racticii se "ot e%alua "erforman+ele 2i se "ot a"recia calific)rile6 a$ilit)+ile a"lican+ilor. 9socia]iile profesionale . Multe asocia+ii "rofesionale &in &i%erse &omenii @finan+e6 rela+ii "u$lice6 marMeting6 "u$licitate etc.A "ot furni(a ser%icii &e recrutare 2i "lasare "entru mem$rii lor. ;ursele interne de recrutare 5i inclu& "e actualii angaBa+i care &e%in can&i&a+i 5n %e&erea "romo%)rii6 transferului sau rota+iei "e "osturi6 "recum 2i "e fo2tii angaBa+i care sunt &is"oni$ili "entru reangaBare. "romovarea din interior . 1%antaBele acestei surse re(i&) 5n fa"tul c): * angaBa+ii "ot fi mai $ine califica+i? * angaBa+ii sunt &eBa familiari(a+i cu colegii6 "roce&urile 2i "oliticile organi(a+iei? * angaBa+ii se simt mai 5n siguran+)? * angaBa+ii 52i i&entific) interesele "e temen lung cu cele ale organi(a+iei? * &is"oni$ilitatea "entru "romo%area organi(a+ional) 5i moti%ea() mai mult 5n munc) "e angaBa+i? * este mai "u+in costisitoare ca tim" 2i $ani. Printre &e(a%antaBele "romo%)rii interne "utem nota: * incon%enientul &e a nu g)si cea mai calificat) "ersoan)? * chiar &ac) este g)sit) "ersoana "otri%it)6 aceasta "oate refu(a "romo%area. .ransferul este un alt mo& &e recrutare intern) im"ortant "entru o organi(a+ie &in "ers"ecti%a "romo%)rii ulterioare a angaBatului. !riteriile transferului sunt %echimea 2i meritele. Rota]ia pe posturi este folosit) "entru a;i "une "e can&i&a+i 5n situa+ia &e a lua contact cu &iferite as"ecte ale %ie+ii organi(a+iei. 8ota+ia are un caracter tem"orar. /a "resu"une a%antaBul elimin)rii stresului6 &) o"ortunitatea &e a testa func+ionali; tatea unor noi "osturi f)r) teama &e e2ec6 iar con&ucerea are 2ansa &e a %erifica angaBamentul "e temen lung al salariatului. ReangaB`rile /rec'em`rile re"re(int) o surs) &e recrutare relati% necostisitoare. #rgani(a+ia are informa+ii &es"re "erforman+ele 2i a2te"t)rile can&i&a+ilor. 1ce2tia sunt familiari(a+i cu %alorile com"aniei 2i tin& s) munceasc) mai $ine 2i s) fie mai loiali. 1ceast) surs) se utili(ea()6 mai ales6 5n organi(a+iile un&e e9ist) fluctua+ii se(oniere &e "ersonal @construc+ii6 turism etc.A ;ursele e#terne de recrutare 0a un moment &at6 o firm) tre$uie s) caute "oten+iali angaBa+i &incolo &e grani+ele sale6 5n&eose$i "entru ocu"area unor "osturi noi6 s) coo"te(e angaBa+i cu a$ilit)+i "e care nu le "ose&) salaria+ii actuali6 s) angaBe(e "ersonal cu un $acM; groun& &iferit fa+) &e cel e9istent6 5n sco"ul 5ncuraB)rii creati%it)+ii. 3n "lus6 recrutarea intern) nu "ro&uce suficien+i can&i&a+i califica+i6 mai ales 5n organi(a+iile care au o ascensiune ra"i&) sau care au mare ne%oie &e creati%itate 2i talent. 3n aceast) situa+ie6 se a"elea() la recrutarea e9tern). !ert este c) organi(a+iile au ne%oie6 &e o$icei6 &e am$ele resurse.
1,6
Sursele e9terne &e recrutare "ot fi: liceele 2i 2colile %oca+ionale6 uni%ersit)+ile6 com"etitorii 2i alte firme &ar 2i 2omerii6 "ensionarii 2i li$er "rofesioni2tii. >iceele [i [colile voca]ionale au "rograme &e "reg)tire ce %i(ea() &e(%oltarea anumitor a$ilit)+i 2i &e"rin&eri s"ecifice 5n func+ie &e "rofilul acestora. Hniversit`]ile re"re(int) o surs) &e recrutare im"ortant) "entru multe organi(a+ii. Poten+ialii "rofesioni2ti sunt g)si+i 5n aceste institu+ii. 8ele%ant) 5n acest sens este &e(%oltarea "arteneriatelor &e ti" "u$lic;"ri%at "rin care firmele 2i uni%ersit)+ile 5ntre+in rela+ii a"ro"iate &in care c>2tig) am$ele. Competitorii [i alte firme &in aceea2i arie geografic) 2i &e interes "ot fi surse im"ortante &e recrutare "entru "osturi 5n care se cere e9"erien+). Vomerii [i pensionarii sunt a&esea o surs) foarte "re+ioas) &e recrutare. 'e "il&)6 "ensionarii muncesc mai $ine &ec>t tinerii6 ni%elul a$senteismului este mai mic6 se im"lic) mai mult 2i sunt mai fi&eli organi(a+iei. >i er profesioni[tii "ot re"re(enta o surs) &e can&i&a+i "entru orice ti" &e "os; turi care cer e9"erti() tehnic)6 a&ministrati%) sau antre"renorial). /i "ot acti%a cu succes 5n "osturi care solicit) creati%itatea. MaBoritatea lucr)rilor &e s"ecialitate se "un &e acor& 5n "ri%in+a fa"tului c)6 &at) fiin& unicitatea unei organi(a+ii6 reu2ita "rocesului &e recrutare &e"in&e &e a&a"tarea acestuia la ne%oile s"ecifice ei. 1ltfel s"us6 sursele 2i meto&ele &e recrutare tre$uie s) se corele(e at>t cu ti"ul &e organi(a+ie c>t 2i cu natura "ostului ce urmea() a fi ocu"at. 3nainte &e a alege meto&ele6 tre$uie i&entificate sursele &e recrutare. Meto&ele s"ecifice &e recrutare folosite sunt influen+ate &e factorii e9terni &e me&iu @ra"ortul cerere;ofert) &e "e "ia+a muncii 2.a.A. 'e aceea6 fiecare organi; (a+ie tre$uie s) &etermine meto&ele 2i sursele a&ec%ate unor circumstan+e &iferite.
1%antaBele surselor interne &e recrutare * 5ncuraBarea unei etici a "romo%)rii * e%aluarea eficient) a a$ilit)+ilor * minimali(area costurilor * moti%area 5n %e&erea atingerii unei mai $une "erforman+e 5n munc)
'e(a%antaBele surselor interne &e recrutare * "ro$leme &e natur) etic) cu cei care nu au fost "romo%a+i * a"ari+ia lu"telor interne "entru "romo%are
1%antaBele surselor e9terne &e recrutare * <s>nge nou= 2i "ers"ecti%e noi * costuri mai mici 5n ra"ort cu "rogramele &e "reg)tire a s"eciali2tilor * "ot furni(a informa+ii "ri%in& acti%itatea con; curen+ei
'e(a%antaBele surselor e9terne &e recrutare * "oate fi selectat cine%a ne"otri%it cu cerin+ele "ostului6 cultura 2i %alorile organi(a+iei * "ot a")rea "ro$leme cu "oten+ialii can&i&a+i &in interior * necesit) a&a"tare mai lung) 5n tim"
1,7
8.1.2. Recrutarea prin Lnternet Cu "utem negliBa formularea unor "uncte &e re"er 5n ceea ce "ri%e2te ra"ortarea "rocesului &e recrutare la noile tehnologii care con&uc6 la scar) mare6 s"re o recon; struc+ie a ta$loului e9"licati% al lumii. !hiar &ac) filosofia "rocesului &e recrutare nu a suferit schim$)ri maBore totu2i6 &in "ers"ecti%a noilor achi(i+ii tehnologice6 ne confrunt)m cu un set &e resemnific)ri ce nu "oate fi negliBat. 1stfel6 "utem s"une c) recrutarea este influen+at) "rogresi% &e a"ari+ia Internetului. 3ntr;un stu&iu &e s"ecialitate @Gelcourt6 M. et al .6 1,,,6 ". 110A se estima e9is; ten+a a "este 35.000 &e site;uri s"eciali(ate 5n recrutare. -ot mai multe organi(a+ii a"elea() la aceast) surs) &e recrutare &in mai multe moti%e: * costurile sc)(ute 5n ra"ort cu alte surse &e recrutare? * ra"i&itatea * &e cele mai multe ori can&i&a+ii sunt i&entifica+i 5n aceea2i (i 5n care s;a f)cut anun+ul? * schim$ul &e informa+ii su"limentar 2i rele%ant at>t &es"re organi(a+ie c>t 2i &es"re can&i&at6 5n tim" real.
4n RomAnia e#ist` peste 2+ de site$uri specializate n recrutare. 4n toamna lui 2++2, a fost organizat primul tArg virtual de locuri de munc`. "e site$ul pus la dispozi]ie %))). estBo s.ro, au fost depuse peste o mie de oferte de c`tre firme pu lice [i private.
I&entificarea com"let) a unei liste &e &e(a%antaBe este totu2i "rematur). 'e aceea6 nu le %om nota &ec>t "e cele mai e%i&ente: * me&ia &e %>rst) a celor care utili(ea() Internetul se "lasea() 5n (ona su$ 0 &e ani6 $)r$a+i 5n s"ecial. Pericolul re(i&) 5n re&ucerea 5n&e"linirii o$iecti%elor orga; ni(a+iei legate &e recrutarea unei for+e &e munc) cu "oten+al &i%ersificat? * "re(en+a unor solicit)ri "entru alte "osturi &ec>t cele &is"oni$ile? * un num)r foarte mare &e !J;uri ce solicit) mult tim" &e anali()? * %iolarea confi&en+ialit)+ii 5n ca(ul 5n care nu e9ist) sisteme &e "rotec+ie. Internetul ofer) organi(a+iei trei c)i &e recrutare: 1. site;uri generale 2i s"eciali(ate 5n recrutare? 2. crearea "ro"riei "agini &e Internet care s) ofere sec+iuni &e&icate "osturilor %acante6 s) "un) la &is"o(i+ie miBloacele "rin care solicitan+ii "ot s);2i construiasc) 2i s);2i trimit) !J;ul? 3. "artici"area la forumuri &e &iscu+ii on line &es"re carier). 7oarte multe organi(a+ii au o$+inut re(ultate im"resionanate utili(>n& recrutarea "rin Internet6 5n s"ecial "rin a"elul la "ro"ria "agin) Ke$. Cum)rul site;urilor s"e; ciali(ate 5n recrutarea &e "ersonal a crescut uimitor 5n ultimii ani. -recerea 5n re%ist) a acestora nu face o$iectul "re(ent)rii noastre. Putem su$linia 5ns) c) maBoritatea "rofesioni2tilor 5n resurse umane "refer) s) "rimeasc) !J;urile 2i s) utili(e(e o serie &e teste "rin Internet. 7oarte multe "agini &e Ke$ ale organi(a+iilor "un la &is; "o(i+ie solicitan+ilor sec+iuni s"eciale care afi2ea() formate &e !J;uri ce "ot fi com; "letate on line . 3n com"letarea unui astfel &e !J sunt &e e%itat urm)toarele gre2eli:
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1,.
1,.
1. folosirea caracterelor s"eciale? 2. folosirea tastei -a$ 5n loc &e tasta &estinat) s"a+iului? 3. folosirea caracterelor $ol& sau italice. 3n ciu&a fa"tului c) maBoritatea organi(a+iilor 2i;au creat "ro"ria $anc) &e !J; uri care %aria() 5n func+ie &e m)rime6 con+inut 2i acesi$ilitate6 regulile &e mai sus r)m>n %ala$ile 5n toate ca(urile. 1lte as"ecte ale recrut)rii "e Internet %i(ea() re&efinirea rolului recrutorilor 2i a surselor 2i meto&elor e9terne 2i interne &e recrutare. 8ecrutorul6 numit 5n literatura &e s"ecialitate c0 er$recrutor 6 &e%ine6 5n "rimul r>n&6 o "ersoan) res"onsa$il) &e utili(area Internetului 5n "rocesul &e recrutare cu tot ce im"lic) acesta. Pe &e alt) "arte6 sursele e9terne &e recrutare cone9ate cu meto&ele aferente sunt utili(ate &in "ers"ecti%a leg)turilor cu Internetul. 8ecrutarea intern) se schim$) 2i ea semnifica; ti%6 5n m)sura 5n care firmele 2i angaBa+ii &e(%olt) folosirea intranetului. 'ac) un angaBat &ore2te s) afle ce%a &es"re un "ost %acant este suficient s) %erifice agen&a trimis) "rin intranet.
$121 Procesul de selec+ e 'ac) "rocesul &e recrutare are sco"ul &e a;i &etermina 2i 5ncuraBa "e oameni s) caute un "ost 5ntr;o organi(a+ie6 "rocesul &e selec+ie are sco"ul &e a;i i&entifica 2i angaBa "e cei mai califica+i solicitan+i. ;elec]ia re"re(int) "rocesul "rin care se aleg can&i&a+ii cei mai "otri%i+i "entru ocu"area unui "ost %acant 5ntr;o organi(a+ie6 conform unor reguli 2i criterii $ine sta; $ilite. Selec+ia este un "roces "rin care se acumulea() informa+ii &es"re can&i&a+ii la un "ost %acant6 5n con&i+ii legale6 cu sco"ul &e a &etermina cine "oate fi angaBat "e termen scurt6 me&iu sau lung 5ntr;o organi(a+ie. Selec+ia im"lic) alegerea unor can&i&a+i ale c)ror ne%oi s) fie a&ec%ate ne%oilor organi(a+iei. Potri%it lui 0aKrence 1. Ulatt et al . @1,.5A6 selec+ia "ersonalului este o acti%itate &e "re%i(iune care 5ncearc) s) acomo&e(e ne"otri%irile &intre caracteristicile in&i%i(ilor 2i cerin+ele "osturilor nou create sau %acante. Selec+ia se corelea() cu celelalte eta"e ale mana; gementului resurselor umane: "lanficarea resurselor umane6 anali(a "osturilor6 recrutarea6 e%aluarea "erforman+elor "ersonalului. 0eg)turile &intre aceste "rocese sunt "re(entate 5n 7igura 5.3. @Schuler S .8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 1,,36 ". 23 A. Responsa ilitatea selec]iei re%ine &e"artamentului &e resuse umane6 al)turi &e s"eciali2tii &in &e"artamentele care au "osturi %acante 2i6 &u") ca(6 managerii &in "o(i+iile ierarhic su"erioare. '8D este res"onsa$il 5n&eose$i cu %erificarea "reli; minar) a &osarelor &e can&i&atur)6 "rimirea can&i&a+ilor la se&iul organi(a+iei6 rea; li(area "reselec+iei6 "reg)tirea inter%iurilor 2i coor&onarea "roce&urilor &e selec+ie ">n) 5n eta"a final). Proce&urile &e selec+ie asigur) 2i 5m$og)+esc esen+a unei organi(a+ii care const) 5n resursele sale umane. Selectarea can&i&a+ilor ca"a$ili s) lucre(e "erformant a&uce 5m$un)t)+iri su$stan+iale la ni%elul "ro&ucti%it)+ii 2i sca&e costurile. Sco"ul
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1,,
1,,
"rocesului &e selec+ie este &e a g)si cea mai $un) 5m$inare 5ntre "ersonal6 "ost 2i organi(a+ie. 'ac) "ersonalul este su$calificat sau su"racalificat sau6 "ur 2i sim"lu6 nu se "otri%e2te culturii organi(a+ionale atunci "ro$a$il %a ")r)si organi(a+ia. Potri%it sistemati()rii "ro"use &e 8an&all S. Schuler 2i Jan&ra 0. Nu$er @1,,36 ". 233A o$ieci%ele selec+iei re(i&) 5n: * contri$u+ia la reali(area o$iecti%elor organi(a+iei 5n mo& eficient 2i eficace? * o$+inerea certitu&inii c) in%esti+iile financiare ale organi(a+iei nu sunt inutile? * e%aluarea 2i angaBarea can&i&a+ilor at>t 5n interesul acestora c>t 2i al organi; (a+iei? * minimali(area "ericolului nea&a"t)rii la legisla+ia 5n %igoare cu "ri%ire la selectarea "ersonalului? * contri$u+ia la reali(area strategiilor 2i o$iecti%elor organi(a+iei. /ste foarte im"ortant &e re+inut c) succesul recrut)rii are un im"act semnifica; ti% asu"ra calit)+ii "rocesului &e selec+ie. Pe &e alt) "arte6 tre$uie cunoscut fa"tul c) "rocesul &e selec+ie a "ersonalului re"re(int) una &intre cele mai &ificile 2i mai im"ortante &eci(ii ale unei organi(a+ii. < 3ac` o firm` angaBeaz` mai multe ^mere stricate_, nu poate avea succes pe termen lung, c'iar dac` are planuri perfecte, o solid` cultur` organiza]ional` [i sisteme de control adecvate .= @Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 20026 ". 176A 1ceast) afirma+ie 5nt)re2te i&eea
9ctivit`]i cone#e selec]iei Planificarea resurselor umane 1nali(a "osturilor 8ecrutarea /%aluarea "erfor; man+elor Preg)tirea 2i &e(%oltarea Candida]ii poten]ial califica]i
Culegerea de informa]iilor despre candidat prin Inter%iu -este !ererea &e angaBare 8eferin+e
9specte legale
1ediul intern Strategia organi(a+ional) !ultura
>uarea deciziei de selec]ie 1ngaBare 8es"ingere Promo%are
"rocesul de luare a deciziei
Criteriile [i etapele de selec]ie
<valuare Jali&itate !onsisten+) #$iecti%ele selec+iei Performan+a
6igura 8.2. !one9iunile selec+iei
200
c) o$iecti%ele 2i sco"urile organi(a+iei nu "ot fi atinse 5n a$sen+a oamenilor com; "eten+i. Mai mult6 "utem nota 5n acor& cu lucr)rile &e s"ecialitate c)6 actualmente6 chiar &ac) multe organi(a+ii au acces la aceea2i tehnologie6 ceea ce le &iferen+ia() realmente sunt oamenii.
3e pild`, firmele mici nu$[i pot permite s` fac` gre[eli de angaBare- n firmele mari, e#isten]a unei singure persoane incompetente are consecin]e mai pu]in nefavora ile, dar nu n orice condi]ii- o eroare asem`n`toare ntr$o organiza]ie mic` poate fi devastatoare. 3e ce5 9rgu$ menta]i$v` r`spunsul.
8.2.1. 6actorii care influen]eaz` selec]ia 7actorii care influen+ea() "rocesul &e selec+ie "ot fi sinteti(a+i astfel: legisla+ia6 %ite(a &e &eci(ie6 ierarhia organi(a+ional)6 lotul can&i&a+ilor6 ti"ul &e organi(a+ie 2i "erioa&a &e "ro$) @Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 20026 "". 177;17,A. 1. >egisla]ia. Managementul resurselor umane este con&i+ionat 5ntr;o mare m); sur) &e legisla+ie. !on&ucerea 2i s"eciali2tii 5n resurse umane tre$uie s) st)">neasc) foarte "recis toate as"ectele legale ale "rocesului &e selec+ie atunci c>n& fac angaB)ri. !a o organi(a+ie s) nu "iar&) tim" 2i $ani6 este foarte im"ortant s) cu; noasc) con&i+iile legale 5n %igoare su$ um$rela c)rora se &esf)2oar) "rocesul &e selec+ie. 1ltfel s"us6 &ac) 5n "rocesul &e selec+ie se "ro&uc scurtcircuite &e natur) legal) @&iscrimin)ri &e gen6 etnice 2.a.m.&.A6 atunci organi(a+ia "oate fi antrenat) 5n "rocese costisitoare 2i6 toto&at)6 "oate "ier&e &in ca"italul &e imagine. 2. Giteza de decizie . -im"ul &is"oni$il "entru a lua o &eci(ie cu "ri%ire la can&i; &atul ce urmea() a fi selectat "oate a%ea6 &e asemenea6 un efect maBor asu"ra "ro; cesului &e selec+ie. 'ac) "rocesul &e selec+ie &urea() "rea mult este foarte "ro$a; $il ca cei mai $uni can&i&a+i s) se oriente(e c)tre alte organi(a+ii. 3. Lerar'ia organiza]ional` . Procesul &e selec+ie este constr>ns 2i &e cei care fac selec+ia6 5n sensul c) "osturile %acante ce urmea() a fi ocu"ate a"ar+in unor ni%eluri &iferite. 1stfel6 a"are necesitatea a&ec%)rii celor care selectea() la natura "ostului. 'e "il&)6 e9ist) o &iferen+) e%i&ent) 5ntre un "ost &e 2ef &e &e"artament 5ntr;o orga; ni(a+ie 2i un "ost &e rece"+ioner. 3n "rimul ca(6 selec+ia %a fi con&us) nu numai &e &e"artamentul &e resurse umane6 &ar 2i &e "ersoane &in "o(i+iile ierarhice su"e; rioare. 3n cel &e;al &oilea ca(6 este suficient) im"licarea '8D. . >otul candida]ilor . Procesul &e selec+ie "oate fi influen+at 2i &e num)rul can; &i&a+ilor califica+i "entru un "ost anume. 3n ca(ul 5n care e9ist) mai mul+i can&i&a+i califica+i este mai u2or s);i alegi "e cei mai $uni. 'ac) "laBa &e o"+iuni este mai mic)6 atunci "rocesul &e selec+ie se "oate transforma 5ntr;o <alegere &in ce a%em la 5n&em>n).= Procesul &e selec+ie mai "oate fi afectat 2i &e e9tin&erea sau6 &im"otri%)6 mic2orarea "ie+ei &e munc). 8a"ortul &intre num)rul &e "osturi ce urmea() a fi ocu; "ate 2i num)rul &e can&i&a+i &is"oni$ili este un factor &e "rim rang.
201
5. .ipul organiza]iei . Selec+ia mai "oate fi "re&eterminat) &e ti"ul &e organi(a+ie 5n care can&i&a+ii urmea() s) fie angaBa+i. 'ac) organi(a+ia este "ri%at)6 "u$lic)/&e stat sau non"rofit6 selec+ia se %a &esf)2ura 5n mo& &iferit. 6. "erioada de pro ` . Multe organi(a+ii a"elea() la o "erioa&) &e "ro$)6 care &urea() &e o$icei 5ntre 3 2i 6 luni6 ce le "ermite s) e%alue(e a$ilit)+ile angaBatului &e "ro$). 1ceast) "ractic) influen+ea() "rocesul &e selec+ie &eoarece "oate su$sti; tui unele fa(e ale sale sau 5i %erific) %ali&itatea. 8.2.2. 3escrierea procesului de selec]ie Procesul &e selec+ie com"ort) anumi+i "a2i. 7igurile &e mai Bos @7igurile 5. . 2i 5.5.A in&ic) eta"ele ti"ice ale unui "roces &e selec+ie. /%i&ent6 acestea "ot %aria 5n func+ie &e organi(a+ie6 &ar ele e9"rim)6 5n genere6 cum se &esf)2oar) acest "roces @Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 20026 ". 17,? !herrington '. F.6 1,,16 ". 1,.A.
Me&iul e9tern
Me&iul intern
!an&i&a+ii recruta+i
Inter%iul "reliminar 1nali(a &osarelor 2i a !J;urilor can&i&a+ilor -estele &e selec+ie
Inter%iurile &e angaBare Jerificarea referin+elor 2i a $acMgroun&;ului 0uarea &eci(iei
/9amenul me&ical
Proas")tul angaBat
6igura 8.7. /ta"ele selec+iei
202
1&esea6 5n acti%itatea "ractic)6 nu se res"ect) toate aceste eta"e6 a")r>n& situa+ii 5n care &eci(ia &e angaBare se ia chiar la ni%elul inter%iului "reliminar6 f)r) ca aceas; ta s) fie nea")rat stigmati(at) &e um$ra insuccesului.
6igura 8.8. /ta"ele selec+iei
203
'e regul)6 selec+ia &e$utea() cu inter%iul "reliminar care are &re"t sco" elimi; narea can&i&a+ilor necalifica+i "entru "ostul res"ecti% sau a celor care nu r)s"un& unor cerin+e minime. 3n "asul urm)tor6 can&i&a+ii r)ma2i com"letea() cererea &e angaBare. Drmea() filtrarea lor "rintr;o serie &e teste &e selec+ie6 inter%iul &e anga; Bare6 %erificarea referin+elor6 e9aminarea me&ical) 2i6 5n fine6 e%aluarea re(ultatelor selec+iei 5n %e&erea lu)rii &eci(iei &e angaBare. Ii 5n "rocesul &e selec+ie factorii &e me&iu au un im"act consi&era$il @"entru &etalii a se %e&ea sec+iunea &e&icat) recrut)rii resurselor umaneA. 0uarea &eci(iei &e angaBare tre$uie ra"ortat) 2i la influen+ele me&iului intern 2i e9tern. Jom &escrie 5n continuare6 "e larg6 eta"ele "rocesului &e selec+ie. 1. Lnterviul preliminar . Procesul &e selec+ie 5nce"e6 &e regul)6 cu inter%iul "re; liminar. Sco"ul "rinci"al al acestei selec+ii ini+iale este acela &e a;i elimina "e cei care nu 5n&e"linesc 5n mo& %i(i$il cerin+ele "ostului 5n cau(). 3n acest sta&iu6 re"re(entantul '8D "une 5ntre$)ri clare 2i la o$iect. 1ceast) eta") a&uce $eneficii organi(a+iei "entru c)6 "e &e o "arte6 i&entific) 2i elimin) ra"i& can&i&a+ii nea&ec; %a+i 2i6 "e &e alt) "arte6 "oate con&uce la recunoa2terea unor can&i&a+i care &is"un &e a$ilit)+i "entru alte "osturi %acante &in organi(a+ie. Pot fi folosite mai multe ti"uri &e inter%iuri "reliminare: inter%iul telefonic6 inter%iul fa+) 5n fa+)6 inter%iul asistat &e calculator.
4n anii SO+ ntre area cea mai frecvent` adresat` n timpul unui interviu era Cvor i]i despre dumneavoastr`D. 9ceast` ntre are a devenit desuet`5 9rgumenta]i r`spunsul.
Lnterviul telefonic are a%antaBul c) men+ine la un ni%el sc)(ut costurile selec+iei. 'e(a%antaBul +ine &e fa"tul c) se "ier&e contactul &irect. 'e "il&)6 nu se "ot o$ser; %a manifest)rile non%er$ale ale can&i&atului 2i nici a"titu&inile &e rela+ionare inter; "ersonal) a2a cum se 5nt>m"l) 5n interviul fa]` n fa]` . 1cesta &in urm) "resu"une 5ns) costuri mai mari6 &ar nesemnificati%e 5n ra"ort cu $eneficiile. # form) nou) &e inter%iu este cel asistat &e calculator6 mai "recis folosin& "agina &e Internet a orga; ni(a+iei. 1ici sunt "ostate formulare cu 5ntre$)ri la care tre$uie s) r)s"un&) can&i; &a+ii. 'u") com"letare6 ele sunt "relucrate &e un "rogram ce afi2ea() re(ultatele. 2. 9naliza cererilor de candidatur` . 1ceast) eta") "oate "rece&a sau urma inter; %iul "reliminar. Prin interme&iul s)u se conturea() o "ers"ecti%) asu"ra can&i&a+ilor. 1ngaBatorul e%aluea() &atele &in cererea &e angaBare "entru a %e&ea &ac) e9ist) o "otri%ire 5ntre cerin+ele "ostului %acant 2i can&i&at. !ererea &e angaBare tre$uie s) fie $ine conce"ut)6 s) fie cerute informa+iile esen+iale 2i s) ai$) un format stan&ar&. !ererile &e angaBare &ifer) &e la organi(a+ie la organi(a+ie 2i 5n func+ie &e ti"ul "os; tului. # cerere &e angaBare ti" con+ine urm)toarele ru$rici: nume6 a&res)6 num)r &e telefon6 ser%iciu militar6 "reg)tire 2i e9"erien+) "rofesional). 'ac) organi(a+ia nu solicit) com"letarea unei cereri &e angaBare atunci 5nseamn) c) se %a $a(a "e ana; li(a curriculum;ului %itae @%. 1ne9aA.
20
!ererea &e can&i&atur) sau !J;ul %or fi anali(ate a%>n& 5n %e&ere cerin+ele fi2ei "ostului "entru a &etermina a&ec%area &intre solicit)rile organi(a+iei 2i calific)rile in&i%i&ului. /ste &e notat c)6 5n aceast) fa()6 "rocesul &e selec+ie "oate fi 5ngreunat 5ntruc>t unii can&i&a+i tin& s) se "un) 5ntr;o lumin) fa%ora$il)6 &ar nu nea")rat rea; list). 3. 9dministrarea testelor de selec]ie . Dtili(area testelor &e selec+ie a &e%enit o "roce&ur) "re%alent) 5n e%aluarea a$ilit)+ilor6 a"titu&inilor 2i ca"acit)+ilor can&i&a+ilor. 3n func+ie &e ceea ce se urm)re2te "rin testare6 testele "ot fi con&use &e re"re(entan+i ai &e"artamentului &e resurse umane6 s"eciali2ti &in organi(a+ie6 firme s"eciali(ate 5n testare6 e9"er+i 2i consultan+i &in afara organi(a+iei. -estele &e selec+ie re"re(int) miBloace "recise care %i(ea() selectarea can&i; &a+ilor califica+i "entru un "ost. !ostul testelor &e selec+ie este mic ra"ortat la fa"; tul &e a c>2tiga un angaBat $ine calificat. Princi"alul moti% al utili()rii testelor con; sist) 5n i&entificarea a"titu&inilor6 moti%a+iei necesare ocu")rii "ostului 5n cau(). 1ceste as"ecte nu "ot fi &ecelate 5n inter%iul "reliminar. -estele re"re(int) miBloace eficiente &e a acumula acel ti" &e informa+ii la care nu se "oate aBunge "rin inter; %iul "reliminar sau "rin anali(a !J;ului 2i a cererii &e can&i&atur). Ii la ni%elul acestei "roce&uri &e selec+ie este fun&amental) cunoa2terea func+iilor 2i cerin+elor esen+iale ale fiec)rui "ost "entru c) numai astfel se "ot "roiecta teste "otri%ite naturii sale. -estele &e selec+ie constituie un $un su"ort &e "re&ic+ie 5n ceea ce "ri%e2te a$ilit)+ile unui can&i&at6 &ar nu au acela2i succes atunci c>n& este %or$a &e &eter; minarea moti%a+iei. 3ntruc>t "erforman+a 5n munc) este &e"en&ent) nu &oar &e a$ilit)+ile "ersonalului6 &ar 2i &e moti%a+ia sa6 aceast) in&igen+) a testelor &e%ine im"ortant). # alt) "ro$lem) "e care o "ot genera testele este an9ietatea. !an&i&a+ii &e%in a&esea nelini2ti+i c>n& tre$uie s) se confrunte cu un o$stacol care %i(ea() eliminarea lor &in curs). 3n aceste circumstan+e "erforman+a lor "oate fi su$e%alu; at). 'e aceea6 mo&ul 5n care sunt reali(ate 2i a"licate testele 2i mo&ul cum sunt ale2i "rofesioni2tii care "artici") la aceast) "roce&ur) tre$uie s) re&uc) &in amenin+are. 3n "lus6 testele tre$uie conBugate cu alte instrumente &e selec+ie. !onform lui HarE 'esler @20036 ". 12.6 passim A caracteristicile testelor $ine "roiectate sunt: stan&ar&i(area6 o$iecti%itatea6 fia$ilitatea 2i %ali&itatea. ;tandardizarea se refer) la uniformitatea "roce&urilor 2i con&i+iilor legate &e a&ministrarea testelor. 'e "il&)6 con+inutul instruc+iunilor oferite6 tim"ul alocat sau me&iul &e testare tre$uie s) fie acelea2i "entru to+i can&i&a+ii. O iectivitatea este o con&i+ie ce tre$uie 5n&e"linit) atunci c>n& se consi&er) c) a"lican+ii "ot o$+ine re(ultate foarte asem)n)toare la un test &at. 6ia ilitatea re"re(int) m)sura 5n care testele &e selec+ie ofer) re(ultate certe. /a rele%) gra&ul &e 5ncre&ere ce i se "oate acor&a testului. Galiditatea re"re(int) cerin+a &e $a() a testelor &e selec+ie. /a sem; nific) acurate+ea cu care testele m)soar) ceea ce tre$uie s) m)soare sau satisfac func+iile "e care sunt "roiectate s) le satisfac). .ipuri de teste de selec]ie . 3n func+ie &e "erforman+ele a%ute 5n %e&ere "entru ocu"area unui "ost este ne%oie s) fie testate 2i m)surate anumite ca"acit)+i "recum:
205
a"titu&inile cogniti%e6 "sihomotorii6 %oca+ionale6 "ersonalitatea6 ni%elul &e interes6 cuno2tin+ele "rofesionale etc. .estele de aptitudini cognitive sunt instrumente ce &etermin) ca"acitatea &e g>n&ire 5n general6 memoria6 %oca$ularul6 fluen+a %er$al) 2.a. /le sunt utili(ate "en; tru i&entificarea can&i&a+ilor cu o $a() temeinic) &e cuno2tin+e6 care 5n con&i+iile unor schim$)ri &e natur) tehnologic) sau &e organi(are6 s) 5i aBute s) se "oat) a&a"; ta re"e&e. .estele de a ilit`]i psi'omotorii m)soar) for+a6 coor&onarea 2i &e9teritatea. Sunt meserii care solicit) o $un) coor&onare a mi2c)rilor6 &e9teritatea manual) sau alte reac+ii motorii. 'e "il&)6 "entru meseria &e sal%amar este ne%oie &e st)">nirea "ro; ce&urii &e 5not. /%i&ent c) un can&i&at la acest "ost %a tre$ui s) fac) fa+) unui test &e a$ilit)+i "sihomotorii. .estele privind profesia m)soar) gra&ul &e cunoa2tere &e c)tre solicitant a 5n&a; toririlor "ostului "entru care can&i&ea()6 &ar 2i cuno2tin+ele 5n &i%erse &omenii "ro; fesionale ca economie6 marMeting etc. 1ceste teste sunt "roiectate "e $a(a &atelor furni(ate &e anali(a "osturilor. .estele de simulare cer can&i&a+ilor s) 5n&e"lineasc) o sarcin) re"re(entati%) "entru "ostul res"ecti%. 1ceste teste sunt6 "rin natura lor6 legate &e configura+ia "os; tului. /le au a%antaBul c) re(ultatele nu "ot fi falsificate6 can&i&a+ii nu;i "ot 5n2ela "e e%aluatori asu"ra "erforman+elor 2i aBut) la configurarea unor "re&ic+ii $une. Prin simul)ri6 can&i&atul 52i "oate e%i&en+ia a$ilit)+ile6 cuno2tin+ele6 e9"erien+a "rofe; sional) 5n act. -estele &e simulare tre$uie s) fie monitori(ate &e s"eciali2ti 5n "ro; fesia res"ecti%). .estele voca]ionale in&ic) fa"tul c) un can&i&at este interesat 2i "oate fi satis; f)cut &e "ostul res"ecti%. 1ceste teste com"ar) moti%a+ia can&i&atului cu moti%a+ia altui in&i%i& care reali(ea() "erforman+e 5ntr;un "ost similar celui scos la concurs. .estele de personalitate . 1"titu&inile cogniti%e sau fi(ice ale unei "ersoane cer; tific) &oar "erforman+ele sale legate &e "rofesie? &ar 2i al+i factori "recum moti%a+ia6 tem"eramentul sau caracterul can&i&a+ilor sunt foarte im"ortan+i. -estele &e "er; sonalitate "ot fi folosite "entru a;i i&entifica "e in&i%i(ii care sunt "uternic moti%a+i6 fle9i$ili 2i ca"a$ili s) lucre(e $ine 5n echi"). 'e2i folosirea testelor &e "ersonalitate 5n "rocesul &e selec+ie este consi&erat) contro%ersat) 5ntruc>t ele sunt cel mai greu &e e%aluat 2i folosit6 totu2i sunt utili(ate cu succes. Centrele de testare @1ssessment !entersA * tehnica centrelor &e testare/e%aluare are 5n %e&ere i&entificarea 2i selectarea can&i&a+ilor "rin su"unerea lor la "ro$e care le cer s) 5n&e"lineaasc) sarcini similare cu cele s"ecifice "ostului "entru care can; &i&ea(). /le re"re(int) o meto&) mai scum") &e selec+ie 2i &e aceea sunt folosite mai &egra$) "entru ocu"area "o(i+iilor manageriale sau 5n selec+ia intern). 3ntr;un astfel &e centru6 can&i&a+ii sunt su"u2i unui num)r &e teste &e simulare6 e%aluate &e s"eciali2ti "rofesioni2ti. 1ceste centre au a%antaBul c) ofer) informa+ii %ali&e 5n "ro; cesul &e selec+ie.
206
<#ist` [i alte tipuri de teste precum testele grafologice, genetice sau astrologice care sunt ns` fie controversate din punct de vedere legal, fie inspir` nencredere. 4n ;tatele Hnite testele grafologice au devenit o i[nuite. 4n <uropa un num`r mare de anga$ Batori folosesc aceste teste pentru a selecta [i plasa candida]ii. "este O+ de procente din firmele din Lsrael [i <lve]ia utilizeaz` testele grafologice. Care crede]i c` sunt avantaBele [i dezavantaBele acestor teste5
Lnterviul re"re(int) o con%ersa+ie structurat)6 orientat) c)tre un sco"6 5n care at5t inter%ie%atorul c5t 2i can&i&atul schim$) informa+ii. Inter%iurile re"re(int) meto&a &e $a() "e care organi(a+iile o utili(ea() ca s) e%alue(e can&i&a+ii. /le sunt semni; ficati%e &at fiin& fa"tul c) solicitan+ii aBun2i la acest sta&iu sunt <su"ra%ie+uitorii= eta"elor &e selec+ie "reliminare. 3n aceast) eta") se confirm) sau se infirm) "re&ic+iile f)cute 5n eta"ele anterioare. P>n) la acest "unct6 can&i&a+ii r)ma2i 5n curs) "ar califica+i "entru "ostul la care concurea(). /ste necesar) 5ns) o informa+ie su"limentar) care s) ateste &ac) in&i%i&ul se "oate a&a"ta sau nu la organi(a+ia res"ecti%). Planificarea inter%iului re"re(int) o ac+iune esen+ial) 5n "rocesul &e selectare a can&i&a+ilor. 3n "lanificarea inter%iului maBoritatea s"eciali2tilor sus+ine c) tre$uie a%ute 5n %e&ere urm)toarele as"ecte: * calen&arul inter%iului6 un&e se s"ecific) &ata c>n& are loc acesta? * loca+ia tre$uie s) fie "l)cut) 2i s) ofere minimum &e 5ntreru"eri? * inter%ie%atorul tre$uie s) ai$) o "ersonalitate "l)cut)6 s) fie em"atic6 comu; nicati% 2i s) 2tie s) asculte? * sta$ilirea unui "rofil al "ostului $a(at "e fi2a "ostului? * e9isten+a unui "unctaB care s) se refere e9"licit la urm)toarele elemente: con; formitatea &intre cererea &e can&i&atur) 2i !J cu cerin+ele "ostului6 calit)+ile %i(ate &e "ost6 "lanul &e "re(entare "e "uncte a "ostului6 com"aniei6 &e"artamentului6 com"ortamentul "rofesional al can&i&atului relati% la istoria sa "rofesional). 3esf`[urarea interviului 'u") sta$ilirea contactului cu a"licantul6 inter%ie%atorul tre$uie s) o$+in) infor; ma+ii su"limentare :n ceea ce;l "ri%e2te6 com"lementare celor oferite &e alte instru; mente &e selec+ie. Inter%iul aBut) la clarificarea unor as"ecte 2i a&uce informa+ie su"limentar) &es"re can&i&at astfel 5nc>t &eci(ia select)rii s) fie 5ntemeiat). Inter%ie%atorul tre$uie s) &ea informa+ii &es"re com"anie6 "ost 2i r)s"unsuri la a2te"t)rile can&i&atului &ac) nu a f)cut;o '8D. Stu&iile &e s"ecialitate arat) c) ar fi un gest necugetat ca un can&i&at s) nu se informe(e 5n "reala$il &es"re com"a; nia un&e %rea s) se angaBe(e @a se %e&ea Mon&E 8. OaEne et al. 6 20026 ". 1,1A. Su$iectele ti"ice incluse 5n inter%iu sunt anali(ate 5n cele ce urmea(). * <#perien]a profesional` a candidatului . Inter%ie%atorul tre$uie s) e9"lore(e cuno2tin+ele6 &e"rin&erile6 a$ilit)+ile 2i gra&ul &e asumare a res"onsa$ilit)+ii a can; &i&atului. * Realiz`rile academice . 'ac) "ersoana inter%ie%at) nu are o e9"erien+) "rofe; sional) semnificati%)6 a$or&area "erforman+elor 2colare este foarte im"ortant).
207
* 9ptitudinile de rela]ionare interpersonal` . 1ctualmente6 munca 5n echi") este a&eseori %ital) 5ntr;o organi(a+ie. 'e aceea6 "e l>ng) &e+inerea unor a$ilit)+i "rofe; sionale6 o "ersoan) tre$uie6 &e cele mai multe ori6 s) ai$) ca"acitatea &e a lucra foarte $ine 2i cu al+ii. * Calit`]ile personale . Pe &urata inter%iului6 inter%ie%atorul tre$uie s) o$ser%e calit)+ile fi(ice6 a$ilit)+ile &e %or$ire6 %oca$ularul6 echili$rul6 a&a"ta$ilitatea can&i; &atului. 1ceste atri$ute sunt urm)rite 5n m)sura 5n care sunt esen+iale 5n satisfacerea cerin+elor "ostului. * 9decvarea la cultura organiza]ional` se refer) la conformitatea &intre %alorile can&i&atului 2i cultura organi(a+iei. 1cest lucru este foarte im"ortant 5ntruc>t6 5n ca(ul unei ne"otri%iri6 organi(a+ia in%este2te su"limentar tim" 2i $ani. * O iectivele candida]ilor . -re$uie reamintit fa"tul c) 2i solicitan+ii 52i fi9ea() anumite o$iecti%e 5n %e&erea sus+inerii unui inter%iu. !el mai frec%ent este acela &e a afla ce salariu 5i %a "l)ti firma "entru 5nce"ut. 1lte o$iecti%e "ot fi: s) fie ascul; ta+i 2i 5n+ele2i6 s) ai$) oca(ia s);2i "re(inte a$ilit)+ile6 s) fie trata+i corect 2i res"ec; tuos6 s) "rimeasc) informa+ii &es"re "ost 2i com"anie. 1s"ectele "e care le "ro$ea() un inter%iu sunt: factorii intelectuali6 moti%a+io; nali6 &e "ersonalitate6 e9"erien+)6 cunoa2tere etc. Inter%iul tre$uie s) se 5ncheie 5ntr;o not) "o(iti%) 2i &estins). 'u") 5ncheierea inter%iului6 inter%ie%atorii tre$uie s) i&entifice can&i&a+ii "otri; %i+i "entru "ost 2i s) 5ntocmeasc) lista &e "ro"uneri &e acce"tare.
4ntr$un interviu este mai important s` afli informa]ii negative sau pozitive despre candidat5
.ipuri de interviuri /9ist) mai multe ti"uri &e inter%iuri ce "ot fi utili(ate 5n "rocesul &e selec+ie. Jom insista asu"ra inter%iului nestructurat 2i inter%iului structurat. Lnterviul nestructurat nu are un format "re&eterminat? "rin urmare6 inter%ie%a; torul 52i "oate orienta 5ntre$)rile s"re &irec+ii &iferite. 0i"sa unei structuri 5i &) "osi; $ilitatea inter%ie%atorului s) urm)reasc) "uncte &e interes ce a"ar s"ontan 5n r)s"unsurile &ate &e can&i&at6 la 5ntre$)rile a&resate. Pe &e alt) "arte6 can&i&a+ii "ot sau nu "ot "rimi acelea2i 5ntre$)ri. 3n afar) &e c>te%a 5ntre$)ri s"ecificate &inainte6 celelalte sunt formulate "e moment. Lnterviul structurat . 3n ca&rul acestui ti" &e inter%iu 5ntre$)rile 2i r)s"unsurile "otri%ite sunt s"ecificate &inainte. Inter%ie%atorul urmea() un format "resta$ilit. 3n "ractic)6 nu toate inter%iurile structurate s"ecific) 2i r)s"unsurile a2te"tate "entru a se asigura conformitatea om;"ost. Inter%iul structurat are a%antaBul cre2terii fia; $ilit)+ii 2i acurate+ei "rocesului &e selec+ie 2i minimali(ea() gra&ul &e su$iecti%itate 2i inconsisten+) al inter%iului nestructurat. 'e regul)6 inter%iul structurat con+ine cinci ti"uri &e 5ntre$)ri: * conte9tuale * sunt 5ntre$)ri care;l "un "e can&i&at 5ntr;o situa+ie anume "en; tru a &etermina cum s;ar com"orta 5ntr;un conte9t similar la locul &e munc). Se "ot
20.
"une 5ntre$)ri &e ti"ul: s) "resu"unem c) face+i o "re(entare 2i a"are o "ro$lem) tehnic) la care nu "ute+i r)s"un&e6 ce face+i4 * cu caracter "rofesional * sunt 5ntre$)ri care testea() cuno2tin+ele 2i a$ilit)+ile "rofesionale ale can&i&atului. !e factori cre&e+i c) tre$uie s) lua+i 5n consi&erare "entru &e(%oltarea unei cam"anii &e "u$licitate la -J46 &e e9em"lu. * &e simulare6 care se refer) la situa+ii reale6 5n care solicitan+ilor li se cere s) 5n&e"linesc) o anumit) sarcin) legat) &e cerin+ele "ostului "entru care can&i&ea() * s) fac) un "roiect &e e9em"lu. * legate &e e9"erien+a "rofesional) @"ute+i &a e9em"lu &e o situa+ie 5n care a+i f)cut o cam"anie &e "re(entare care s;a sol&at cu succes4A. * ce testea() &orin+a &e a&a"tare la cerin+ele "ostului * 5ntre$)ri care &emons; trea() &orin+a a"lican+ilor &e a se conforma cu cerin+ele "ostului @%) "lace s) face+i o munc) static) sau s) c)l)tori+i4A.
Lat` cAteva e#emple de ntre `ri ce pot fi adresate candida]ilor& ! 3e ce dori]i s` v` sc'im a]i locul de munc`5 ! 3e ce a]i p`r`sit ultimul loc de munc`5 ! Ce v$a pl`cut [i ce nu v$a pl`cut la ultimul loc de munc`5 ! Ce calit`]i v` recomand` pentru postul disponi il5 ! G` men]ine postul pe care dori]i s`$l ocupa]i n cAmpul dumneavoastr` de preg`tire5 Cum5 ! Ce face]i n timpul li er5 ! Care sunt o iectivele dumneavoastr` legate de carier` n urm`torii cinci ani5 ! Care sunt punctele tari [i punctele sla e5 ! Ce strategie v$a]i propus pentru ndeplinirea o iectivelor dvs.5 ! Ce v` motiveaz` n munc`5 ! Caracteriza]i situa]ia economic` actual`. ! 3e ce considera]i c` tre uie s` v` angaB`m5 ! Cum v` caracteriza]i colegii de la ultimul loc de munc`5
1etode de intervievare Inter%iurile "ot fi reali(ate 2i a"licate 5n mai multe feluri. 1legerea lor 2i a meto&elor &e a"licare se face 5n func+ie &e natura "ostului. 'intre acestea amintim: inter%iul unu la unu6 inter%iul &e gru" 2i inter%iul su$ "resiune. Lnterviul unu la unu este folosit "re"on&erent 2i "resu"une 5nt>lnirea &intre un can&i&at 2i un inter%ie%ator. /l este mai "u+in amenin+)tor "entru can&i&at. 3n tim; "ul &esf)2ur)rii sale6 "oate a%ea loc un a&e%)rat schim$ &e informa+ii. 'e regul)6 re"re(entantul '8D utili(ea() acest ti" &e inter%iu6 5n fa(a "reliminar) a "rocesu; lui &e selec+ie. Lnterviul de grup 6 5n tim"ul c)ruia mai mul+i can&i&a+i interac+ionea() at>t 5ntre ei c>t 2i cu re"re(entan+ii com"aniei. 1re a%antaBul &e a furni(a mai multe &ate &es"re can&i&a+i6 &es"re com"eten+elor lor inter"ersonale 2i &e a sal%a tim" "entru organi(a+ie. Lnterviul su presiune . Se 2tie c) maBoritatea inter%iurilor este "roiectat) "entru a elimina "resiunea can&i&a+ilor. 3n ca&rul acestui inter%iu6 "resiunea este creat) &eli$erat "entru a o$ser%a cum reac+ionea() un can&i&at 5n con&i+ii &e stres. 3n mo&
20,
inten+ionat6 inter%ie%atorul 5i "une can&i&atului 5ntre$)ri inconforta$ile6 5ntr;un ritm alert6 "entru a &etermina toleran+a sa la stres. "oten]ialele pro leme ale interviev`rii sunt: * ntre `rile neadecvate . Cu tre$uie a&resate 5ntre$)ri care "ot genera "ro$leme 5n e%aluare sau &in "unct &e %e&ere legal. * Budec`]ile premature . !ercet)rile arat) c) inter%ie%atorii 52i fac o ")rere &es"re can&i&a+i 5n "rimele minute.
;e spune c` la interviurile de selec]ie prima impresie conteaz` [i, prin urmare, nici nu mai tre$ uie s` mai desc'izi gura. Comenta]i aceast` afirma]ie. * domina]ia intervievatorului . Informa+ia tre$uie s) fie schim$at) &e am$ele
")r+i. Inter%ie%atorii tre$uie s) 2tie s) fie 2i $uni ascult)tori &ar 2i surse &e infor; mare. * ntre `rile inconsistente . 'ac) inter%ie%atorii le "un can&i&a+ilor acelea2i 5ntre$)ri atunci 5i Bu&ec) "e acelea2i $a(e. 'e aceea6 &ac) "osturile sunt &iferite 2i 5ntre$)rile tre$uie s) fie &iferite. * efectul de 'alo a"are atunci c>n& inter%ie%atorii consi&er) c) &oar una &intre caracteristici este &eterminant). 8e(ultatul const) 5n fa"tul c)6 "ro$a$il6 cel mai $un can&i&at nu este selectat. * efectul contrastelor a"are atunci c>n& inter%ie%atorul se 5nt>lne2te cu can&i&a+i sla$i 2i me&iocri. Prin com"ara+ie6 cei sla$i %or ")rea $uni. * comunicarea nonver al` . Inter%ie%atorii nu tre$uie s) trimit) semnale non%er; $ale care s);i fa%ori(e(e "e unii &intre can&i&a+i.
4n ciuda caren]elor sale, de ce crede]i c` interviul este cel mai popular instrument de selec]ie5
5. Gerificarea referin]elor, a e#perien]ei profesionale [i a studiilor candida]ilor /ta"a re"re(int) un miBloc "rin care se c>2tig) un "lus &e informa+ie &es"re can; &i&at. -oto&at) se %erific) acurate+ea informa+iei &ate &e acesta. 1cest "as este foarte im"ortant 5ntruc>t e9ist) foarte multe "ersoane care tin& s) minimali(e(e sau chiar s) falsifice referin+ele. 1ceast) eta") mai inclu&e e9aminarea urm)toarelor as"ecte: * locul &e munc) anterior? * "reg)tirea 2colar)? * ca(ierul? * e9"erien+a "rofesional). Jerificarea este esen+ial) 2i &in "ers"ecti%a ni%elului ierarhic al "ostului. 'ac) este %or$a &es"re "osturi &e con&ucere6 un&e res"onsa$ilitatea este mare6 can&i&a; tul tre$uie s) fie eligi$il &in "unct &e %e&ere legal. 6. >uarea deciziei n procesul de selec]ie 'u") ce organi(a+ia a o$+inut 2i e%aluat informa+iile &es"re finali2tii "rocesului &e selec+ie6 a alc)tuit lista &e "ro"uneri6 %a fi luat) &eci(ia &e angaBare. Ja fi selec; tat in&i%i&ul cu calific)rile cele mai a&ec%ate "ostului scos la concurs. /%i&ent c)
210
'8D tre$uie s) fie im"licat 5n toate eta"ele "rocesului &e selec+ie6 &ar &eci(ia o ia con&ucerea6 5n s"ecial "entru "osturile manageriale. /a tre$uie s) re%a&) re(ultatele selec+iei 2i6 5n func+ie &e ele6 s) &eci&). 8e(ultatele "rocesului &e selec+ie sunt comunicate c>t mai cur>n& "osi$il6 at>t celor care au reu2it c>t 2i celor care nu s;au calificat. !an&i&a+ilor care nu au reu2it tre$uie s) li se comunice informa+ia cu res"ect 2i elegan+)6 l)s>n& loc "entru o e%en; tual) can&i&atur) ulterioar). 3n fiecare eta") a "rocesului &e selec+ie sunt elimina+i can&i&a+i &in Boc. !a 2i 5n celelalte6 2i 5n eta"a final)6 cei care nu s;au calificat tre; $uie informa+i. MiBloacele &e informare "ot fi &iferite: "rin contact "ersonal6 "rin telefon sau 5n scris. Scrisoarea &e res"ingere este o$ligatorie6 "entru a contri$ui la consoli&area imaginii "o(iti%e a organi(a+iei6 &ar mesaBul ei nu tre$uie s);l &escu; raBe(e "e a"licant. /a tre$uie s) con+in) o tu2) "ersonal) care %a mai 5n&ulci refu(ul 2i nu %a suscita reac+iile negati%e ale can&i&atului fa+) &e organi(a+ie. 3n "lus6 o selec+ie o$iecti%) 2i corect) 5l face "e un can&i&at s) acce"te res"ingerea mai u2or. 8.2.2. 9ne#e ;crisoarea de inten]ie !an&i&atura "entru ocu"area unui "ost "resu"une6 &e cele mai multe ori6 "e l>ng) ata2area la &osar a &ocumentului numit !urriculum Jitae6 2i ela$orarea unei scrisori &e inten+ie. Sco"ul "rinci"al al scrisorii &e inten+ie const) 5n "re(entarea can&i&atului astfel 5nc>t s) atrag) aten+ia organi(a+iei asu"ra sa. Scrisoarea &e inten+ie nu tre$uie s) re"ete informa+iile &in !J. /a re"re(int) miBlocul "rin care solicitantul se "re(int) ca om 2i ca s"ecialist6 5n care %or$e2te &es"re reali()rile 2i as"ira+iile sale 2i6 nu 5n ultimul r>n&6 &es"re resorturile care 5l anim). 3n scrisoare6 can&i&atul face &emonstra+ia com"ati$ilit)+ii lui cu "ostul &orit. !on+inutul scrisorii &e inten+ie este &iferit 5n func+ie &e circumstan+e. Iat) c>te; %a reguli ce ser%esc &re"t ghi& &e 5n&rumare 5n scrierea unei scrisori &e "re(entare: 1. c>n& conce"e+i o scrisoare &e acest fel utili(a+i un format stan&ar&6 recunos; cut 5n me&iul 5n care &ori+i s) acti%a+i. Cumele6 a&resa 2i num)rul &e telefon tre$uie "lasate 5n col+ul &in st>nga sus6 iar &ata * 5n col+ul &in &rea"ta sus al "aginii. Cumele celui c)ruia %) a&resa+i tre$uie s) a"ar) 5n st>nga "aginii. 7ormula &e a&resare cea mai in&icat) este: ;timat` 3oamn` / ;timate 3omnule ` . Cu tre$uie s) %) a&resa+i unei "ersoane folosin& titulatura func+iei sale @&e "il&)6 ;timate 3omnule manager de resurse umane A? 2. atunci c>n& conce"e+i o scrisoare6 "une+i;%) 5n locul celui care o cite2te. !ititorul ar %rea s) afle cine sunte+i6 &e ce 5i scrie+i6 ce &ori+i 2i ce;i "ute+i oferi. Stilul &e comunicare tre$uie s) fie &irect. 1ltfel s"us6 utili(a+i "ro"o(i+ii scurte6 ter; meni accesi$ili 2i "ersoana 5nt>i6 singular. @ 9m capacitatea de a ZA? 3. 5nce"e+i scrisoarea cu o fra() sim"l) 2i ferm) @ G` scriu ca urmare a anun]ului pu licat n ziarul RomAnia li er` din data ZA? . scrie+i 5ntr;un "aragraf ce 2ti+i s) face+i 2i moti%ele care %) recoman&) ca fiin& calificat "entru "ost @ 4n e#perien]a mea de patru ani n finan]e, am f`cut ZA?
211
5. nu %) su"raestima+i6 nu %) su"rae%alua+i6 folosi+i %er$e acti%e? 6. 5ncheia+i scrisoarea 5ntr;o not) ferm) @ 4n speran]a unei ntAlniri directe 7. %erifica+i scrisoarea 5nc) o &at) "entru a e%ita gre2elile 2i confu(iile? .. scrisoarea &e inten+ie nu tre$uie s) ai$) mai mult &e o "agin).
ZA?
Curriculum Gitae @!JA 3n general sunt utili(ate trei ti"uri &e !urriculum Jitae: * Curriculum Gitae cronologic. Pe l>ng) &atele &e i&entificare6 !J;ul cronologic "re(int) fiecare loc &e munc) &e+inut6 5nce">n& cu cel mai recent 2i sf>r2in& cu "rimul ocu"at. /ste cel mai 5nt>lnit 2i este i&eal "entru "ersoanele care au a%ut ini+ial o "rofesie6 au trecut "rin "erioa&e f)r) ocu"a+ie 2i au schim$at mai multe locuri &e munc). * Curriculum$ ul Gitae func]ional este centrat "e a$ilit)+i 2i e9"erien+) "rofesio; nal). /ste recoman&at celor care au a%ut mai multe locuri &e munc)6 &iferite ca natur)6 "ersoanelor aflate 5n "ro9imitatea %>rstei "ension)rii ori care s;au re5ntors 5n c>m"ul muncii &u") o lung) a$sen+). * Curriculum$ ul Gitae cronologico$func]ional com$in) at>t criteriul func+ional c>t 2i cel cronologic. /ste i&eal "entru "ersoanele care au o carier) semnificati%) 2i &oresc s) foloseasc) a%antaBele am$elor a$or&)ri. 'e asemenea6 "oate fi utili(at 2i &e un t>n)r a$sol%ent. Componentele unui Curriculum Gitae 1. Cumele * e%ita+i folosirea ini+ialelor? scrie+i mai 5nt>i "renumele 2i a"oi numele @ 9na ;p`taru A. 2. 1&resa * e%ita+i a$re%ierile @ strada 2i nu str .A. 3. Cum)rul &e telefon sau fa9 * inclu&e+i 5ntot&eauna co&ul (onei 2i in&ica+i num)rul &e telefon "ersonal @&e "il&)6 021..22.33. 2i nu .22.33. A 2i nu "e cel &e la ser%iciul actual @este "osi$il s) fi+i c)utat 5ntr;un moment ne"otri%it 2i6 astfel6 "ier&e+i &in &iscre+ieA. . 1&resa &e e;mail * &ac) a%e+i o a&res) sau un site 5n care sunte+i 5nregistrat inclu&e;+i;le 5n !J. 5. Preg)tirea * aceast) sec+iune tre$uie s) con+in) referiri la &i"lomele o$+inute6 numele 2colilor a$sol%ite6 &atele &e a$sol%ire6 $ursele6 &istinc+iile o$+inute. 'e regul)6 "reg)tirea tre$uie "lasat) &u") e9"erien+a "rofesional). 'oar 5n ca(ul 5n care este %or$a &es"re un "roas")t a$sol%ent "oate trece 5nainte &e aceasta. 6. /9"erien+a "rofesional) @"osturi6 func+ii6 cola$or)ri la &i%erse "roiecte6 sar; cini6 res"onsa$ilit)+iA. 7. 1cti%it)+i 2i reali()ri e9tra"rofesionale 5n acor& cu &omeniul &e interes sau cu cel "entru care se face a"lica+ia. .. !entre &e interes "rofesional. ,. No$$E;urile "ot fi "reci(ate 5n !J numai 5n m)sura 5n care "ot 5ntregi ta$loul acti%it)+ilor 2i com"eten+elor "rofesionale.
212
Ce 'o 0 crede]i c` l$ar face eligi il pe un candidat la postul de func]ionar la un g'i[eu po[tal5 CHRRLCH>H1 GL.9< LO9J9 ;.919.< ;trada Giilor, num`rul O, :l. 7 9, scara 1, etaBul 1, sector 2 :ucure[ti .elefon& +21.8O6.72.O1 <$mail& ioana.stamate\0a'oo.com O:L<C.LG& ! o ]inerea unei pozi]ii superioare ntr$un 3epartament de Resurse Hmane, la o companie pri$ vat`. <`"<RL<JWX "RO6<;LOJ9>X& Lanuarie 1PPP ! prezent, 9sistent manager la Rose Cosmetics ! coordonarea magazinelor de desfacere! strAngerea datelor din departamentele specializate ale firmei pentru realizarea raportului lunar! organizarea [edin]elor! planificarea agendei manageriale zilnice! organizarea ntAlnirilor de afaceri [i ntocmirea rapoartelor finale! men]inerera contactului cu asocia]ii [i partenerii de afaceri! coordonarea activit`]ilor de protocol. septem rie 1PPN ! ianuarie 1PPP, ;ecretar` la 1etropolitan 9sigur`ri ! ntocmirea eviden]elor de conta ilitate primar`! primirea [i selectarea coresponden]ei! redactarea scrisorilor c`tre clien]i [i partenerii de afaceri! activit`]i de rela]ii cu pu licul! activit`]i de protocol. "R<FX.LR< ! 1asterat n Resurse Hmane, Hniversitatea :ucure[ti %n curs,! 6acultatea de "si'ologie, Hniversitatea :ucure[ti, 2+++, nota e#amenului de licen]`& P.OO! >iceul 1i'ai :ravu ! profilul economic, Gidele, 1PP6. 9:L>L.XWL& ! cuno[tin]e de operare pe calculator& 1icrosoft Rord, "o)er "oint, <#cel, Corel 3ra), Lnternet <#plorer! carnet auto categoria :. 9>.< 9C.LGL.XWL& ! participarea la sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice cu lucr`ri legate de psi'ologia organiza]iilor! coordonator al .Argului de >ocuri de 1unc` pentru ;tuden]i organizat de Hniversitatea :ucure[ti.
Ce nu tre uie s` includ` un Curriculum Gitae * Moti%ele "entru care a+i ")r)sit un loc &e munc) @5ntruc>t aceast) "ro$lem) %a fi a$or&at) la inter%iu6 este &e "risos aiciA? * 8eferin+ele? * Su"raa"recierile6 e9ager)rile @nu sunt recoman&a$ile "entru c) "ot fi &esco"erite la inter%iuA. Cum se scrie un Curriculum Gitae 1. Dn !J tre$uie s) fie clar6 concis 2i &irect?
213
2. Se recoman&) folosirea %er$elor &e ac+iune: a face6 a ac+iona6 a se a&a"ta6 a cre2te6 a "ro&uce etc.? 3. /ste "refera$il) folosirea temenilor cantitati%i ori &e c>te ori este ne%oie @o cre2tere a %>n()rilor cu 0XA? . Se recoman&) folosirea unei fra(e mai lungi &ec>t a mai multor "ro"o(i+ii "rea scurte? 5. Sunt &e e%itat e9"rim)rile am$igue6 confu(e.
$1&1 A#l ca+ ! stud de ca* 1. 7ace+i o %i(it) la o agen+ie "u$lic) &e recrutare a for+ei &e munc) &in ora2ul &umnea%oastr). 'u") aceast) %i(it)6 5ncerca+i s) r)s"un&e+i la urm)toarele 5ntre$)ri: !e ti"uri &e "osturi sunt &is"oni$ile 5n agen+ie4 !lasifica+i;le. !are sunt &ocumentele "e care tre$uie s) le "re(inte 2i s) le com"lete(e un can; &i&at la o astfel &e agen+ie "entru a fi 5nregistrat 5n $a(a &e &ate4 !e alte ser%icii mai furni(e() agen+ia4 7ace+i o com"ara+ie &intre agen+ia res"ecti%) 2i o agen+ie "ri%at). 2. !are cre&e+i c) sunt sursele 2i meto&ele &e recrutare a ca&relor &i&actice 5ntr;o uni%ersitate4 3. 1nali(a+i cel mai sla$ inter%iu la care a+i luat "arte ca inter%ie%at/inter%ie%a; tor. !are sunt "unctele sla$e ce %;au &eterminat s);l cataloga+i astfel4 . !e ti"uri &e teste &e selec+ie a+i a"lica can&i&a+ilor la un "ost &e &irector &e crea+ie 5ntr;o agen+ie "u$licitar) &e &imensiuni me&ii. 5. !are cre&e+i c) sunt o$iecti%ele inter%iului "reliminar la o firm) ce &ore2te s) angaBe(e agen+i &e "a()4 6. Stu&iu &e ca( Heorge Man&a6 s"ecialist 5n recrutarea resurselor umane la com"ania :estsoft 6 a 5ncercat 5n nenum)rate r>n&uri s) i&entifice can&i&a+ii "otri%i+i "entru ocu"area unui "ost &e inginer &e sistem care cerea un set &e com"eten+e &e rang su"erior. * Cu 2tiu ce mai "ot face6 5i s"une el &irectorului &e resurse umane6 Matei !)lin. 1m recrutat "este trei sute &e can&i&a+i &in toate facult)+ile &e "rofil &in (on). 1m a"elat 2i la stu&en+ii care au f)cut "ractic) la noi 5n com"anie. P>n) acum nu am aBuns la nici un re(ultat 2i nici unul &intre can&i&a+i nu are ni%elul &e e9"erien+) care ne tre$uie. 4ntre `ri : 1. 'e ce ac+iunea &e recrutare a lui Heorge Man&a a fost un e2ec4 2. I&entifica+i sursele corecte &e recrutare 5n situa+ia &at) 2i corela+i;le cu meto&ele a&ec%ate. 3. Stu&iu &e ca( @a&a"tat &u") 'essler HarE6 =uman Resource 1anagement 6 2003A ;oft)are Lnc. este una &intre com"aniile cu cea mai ra"i&) &e(%oltare &in in; &ustria softKare. /a este m>n&r) &e cultura sa organi(a+ional) unic) 2i neo$i2nuit).
21
MaBoritatea &emersurilor sale &e afaceri sunt necon%en+ionale6 &ar "ar s) mearg) +in>n& cont &e schim$)rile ra"i&e 2i &e me&iul antrenant &in organi(a+ie. 0a ;oft)are Lnc. nu e9ist) reguli "ri%in& 5m$r)c)mintea6 iar angaBa+ii 52i fac "ro; "riul lor "rogram6 a&esea mult "este o"t ore. /i &iscut) tot tim"ul6 se 5nt>lnesc la cantina un&e iau masa 2i "artici") la e%enimentele organi(ate &e com"anie. S;a &e(; %oltat chiar un Bargon al casei 2i o istorie comun) 5n cei o"t ani care au a&us firmei un statut <&e legen&)=. 8es"onsa$ilitatea este foarte mare 2i asumat) 5nc) &e la angaBare6 caracteri(at) &e atitu&inea lui <f) acumW=6 atitu&ine care elimin) stagiile lungi &e ucenicie. Coilor angaBa+i li se acor&) c>te%a s)"t)m>ni &e "reg)tire intensi%). Partici"an+ii &escriu "rogramul &e antrenament ca fiin& mai mult o <ta$)r) &e instruc+ie= &ec>t o 2coal) &e training "rofesional. ;oft)are Lnc. a2tea"t) &e la noii angaBa+i s);2i in%esteasc) 5ntreaga e9"erien+) 2i %italitate 5n acti%it)+ile com"aniei. Fohn Smith6 un &irector &e numai 2. &e ani6 res"onsa$il cu recrutarea a$sol; %en+ilor cu stu&ii su"erioare6 a&mite c) aceast) firm) "uternic) 2i necon%en+ional) nu este un angaBator "entru oricine. </ste 5ns)6 5n mo& sigur6 un me&iu 5n care oamenii "asiona+i &e ceea ce fac "ot reu2i=6 sus+ine el. !om"ania are cam 500 &e asemenea oameni "asiona+i. !on&ucerea &e la ;oft)are Lnc. 2tie c) &e(%oltarea ra"i&) "e care o &ore2te &e"in&e &e "osi$ilitatea &e a a%ea o echi") format) &in cei mai $uni oameni "e care 5i "ot g)si6 antrena+i ra"i& 2i c)rora s) li se &ea res"onsa$ilit)+i mari 2i li$ertate &e &eci(ie c>t mai re"e&e "osi$il. ;oft)are Lnc. 5ncearc) s) g)seasc) oamenii "otri%i+i "entru 5n&e"linirea o$iec; ti%elor com"aniei. !ei care recrutea() "ersonalul 5i urm)resc 5n&ea"roa"e "e cei mai <"roas"e+i=6 chiar &ac) mai "u+in e9"erimenta+i6 oameni &e "e "ia+a muncii. /i cutreier) t>rgurile &e munc) organi(ate 5n facult)+i "entru a coo"ta oameni talenta+i6 cu am$i+ie 2i instinct &e afaceri. Managerii con&uc "rima run&) &e inter%iuri6 inform>n&u;i "e as"iran+i c) %or fi im"ulsiona+i s) munceasc)6 &ar %or fi 2i $ine "l)ti+i. 1ngaBa+ii 5i iau "e can&i&a+ii cu cele mai $une re(ultate 5ntr;o %i(it) "reliminar) a com"aniei ce &urea() trei (ile. 3n ultimul an6 ;oft)are Lnc . a stu&iat 15.000 &e !J;uri6 a con&us .000 &e inter; %iuri6 a selectat .50 &e can&i&a+i "entru inter%iurile &e angaBare 2i a angaBat efecti% 262 &e a$sol%en+i &e facultate. 1cest "roces a Bustificat munca a mai mult &e trei angaBa+i. !ostul "entru fiecare angaBare a fost &e 12.000 &e &olari. Fohn Smith cre&e c) a meritat fiecare $)nu+. 4ntre `ri : 1. I&entifica+i c>te%a tehnici &e recrutare ce caracteri(ea() mo&ul necon%en+ional &e la ;oft)are Lnc. &e a atrage noi talente. 2. !e elemente s"ecifice &in cultura sa organi(a+ional) solicit) com"ania la "oten+alii angaBa+i4 3. !e sugestii a+i face firmei ;of)are Lnc. 5n %e&erea 5m$un)t)+irii "rocesului &e recrutare4 . !um este "roiectat "rocesul &e selec+ie la ;oft)are Lnc.5
215
5 4l ogra/ e
1. Gar$er 1.6 Recruiting <mplo0ees& Lndividual and Organizational "erspectives 6 -housan& #aMs6 !16 Sage6 1,,.. 2. Gelcourt Monica6 Sherman 1rthur6 Gohlan&er Heorge6 Snell Scott6 1anaging 'uman resources 6 Secon& !ana&ian /&ition6 I-P Celson6 -oronto6 1,,,. 3. Gramhan -.6 !o9 '.6 Cum s` o ]ii u[or un loc de munc` 6 -eora6 Gucure2ti6 1,,7. . GEars 0oE&6 8ue 0eslie6 =uman Resource 1anagement 6 NomeKoo&6 IrKin6 1,.7. 5. !herrington '. F.6 .'e 1anagement of =uman Resource 6 1llEn an& Gacon6 Goston6 1,,1. 6. !hi2u J. 1.6 8otaru 7.6 1anualul specialistului n resurse umane 6 Irecson6 Gucure2ti6 2002. 7. !>n&ea 8o&ica6 !>n&ea 'an6 Comunicarea managerial` 6 /9"ert6 Gucure2ti6 1,,6. .. !ole H. 1.6 1anagementul personalului 6 !#'/!S6 Gucure2ti6 2000. ,. 'essler Ha rE6 =uman Resources 1anagement 6 Prentice Nall6 Pearson /&ucation Inc.6 D""er Sa&&le 8i%er6 CeK FerseE6 2003. 10. Neneman N. H et al .6 "ersonnel =uman Resource 1anagement 6 7ourth e&ition IrKin6 Goston6 1,.,. 11. Ulatt 1. 0aKrence6 Mur&icM 8. H.6 Schuster 7. /.6 =uman Resource 1anagement 6 !harles6 /. Merill Pu$lishing 1. Gell NoKell !om"anE6 !olum$us;-oronto;0on&on;SE&neE6 1,.5. 12. Manolescu 1.6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 2001. 13. MilMo%ich6 H. -.6 Gou&reau F. O.6 =uman Resource 1anagement 6 Si9th e&ition IrKin6 Goston6 1,,1. 1 . Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 =uman Resource 1anagement 6 Pearson /&ucation Inc.6 D""er Sa&&le 8i%er6 2002. 15. Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 "ersonnel and =uman Resource 1anagement 6 7ifth e&ition6 Oest Pu$lishing !om"anE6 1,,36 DS1;MC St. Paul. 16. -a"ia !lau&e6 1anagement et ;ciences =umaines 6 les /&itions &V#rgani(ation6 Paris6 1,,1. 17. -orrington '.6 Nall 0.6 "ersonnel 1anagement 6 0on&on6 1,,5.
-1 .7ALUAR.A P.REORMANT .LOR P.RSONALULUI -11 2e/ n rea #er/ormante 1 Sat s/act a n munca 3n general6 o firma se mentine "e "iata numai &aca utili(ea(a Bu&icios toate resursele &e care &is"une6 5n&eose$i resursele umane. Jalorificarea "otentialului uman este singura cale "entru a "une 5n %aloare celelalte categorii &e resurse. MiBloacele care stau la 5n&em>na managerilor "entru a "une 5n %aloare ca"acitatea "ro&ucti%a s i creati%itatea umana sunt stimularea salariatilor "entru im"licare6 &e(%oltarea relatiilor inter"ersonale6 5ncuraBarea comunicarii si asigurarea unui climat &e res"onsa$ilitate 5n ca&rul acesteia. 'u"a cum este cunoscut6 moti%atia "entru munca con&uce la o$tinerea recom"enselor6 a satisfactiilor "rofesionale s i la &o$>n&irea recunoasterii "ersonalitatii. Performanta "rofesionala in&i%i&uala este &eterminata &e moti%atia salariatului6 &e ca"acitatea si &e &orinta lui &e a se instrui6 "recum si &e a se "erfectiona? "e &e alta "arte6 "erformanta "rofesionala in&i%i&uala este &e"en&enta &e ca"acitatea fi(ica si &e ca"acitatea intelectuala "entru reali(area o$iecti%elor asumate. Performanta in&i%i&uala "oate fi caracteri(ata "rin: "ro&ucti%itate6 creati%itate s i loialitate. Pro&ucti%itatea este &efinita ca fiin& ra"ortul &intre <marimile &e iesire= s i <marimile &e intrare= i&entificate 5n "rocesele &e munca. -ermenul <marimi= este im"ro"riu6 "entru ca 5n "rocesele &e munca sunt im"licate6 5ntr;a&e%ar6 marimi cuantifica$ile &ar si energie umana6 com"etente6 a$ilitati6 stari6 relatii si altele &i%erse care nu sunt masura$ile. 7ormal6 "entru "ro&usele fi(ice6 "ro&ucti%itatea in&i%i&uala "oate fi calculata ca fiin& ra"ortul &intre numarul "ro&uselor reali(ate si tim"ul &e lucru necesar reali(arii acestora. 1ceeasi marime "oate fi &ata &e %aloarea a&augata "ro&usului6 "rin %aloarea su"limentara &ata ser%iciului oferit sau "rin actiunea &e mo&ificare a me&iului e9terior. 1ceste as"ecte "ermit su$linierea fa"tului ca acti%itatile intelectuale s i ser%iciile nu "ot fi cu"rinse 5n sim"le formule "entru calculul "ro&ucti%itatii6 &esi acest as"ect al muncii este necesar. !reati%itatea este o alta forma &e e9"rimare a "erformatei in&i%i&uale. 1ceasta trasatura este caracteristica "ersoanelor "asionate &e auto"erfectionare6 &e instruire s i &e creatie. 7irmele &e mare an%ergura in%estesc 5n cercetare6 "entru a;s i asigura sanse &e su"ra%ietuire 5n %iitor? $eneficiul "entru societate este6 &e asemenea6 asigurat. 0oialitatea este caracteristica umana care asigura sta$ilitate firmei s i satisfacerea ne%oii &e siguranta "entru salariat. Se "oate acce"ta ca loialitatea. 0oialitatea este corelata cu moti%atia? moti%atia "o(iti%a &etermina loialitate s i echili$ru social6 iar &emoti%area con&uce la a$senteism sau la a$an&onarea organi(atiei. !ulti%area loialitatii "oate fi reali(ata "rin 5ncuraBarea comunicarii6 asigurarea echitatii 5n "romo%area "rofesionala6 asigurarea "erfectionarii "rofesionale a salariatilor "rintr;un "rogram coerent6 a"licarea unei "olitici salariale trans"arente etc. Satisfactia 5n munca este starea "e care o "ot a%ea salariatii carora le este recunoscuta "artici"area la reali(area "ro&uselor si ser%iciilor organi(atiei. Insatisfactia este starea &e nemultumire "e care o 5nregistrea(a salariatii care nu au o$tinut re(ultatele aste"tate &e catre ei 5nsisi sau &e catre su"eriori. /%aluarea starii &e satisfactie este6 &e regula6 "ro"rie in&i%i&ului &ar este &eterminata si &e atitu&inea colegilor si a su"eriorilor.
Satisfactia 5n munca are aceleasi origini ca si moti%atia: recom"ensele "ecuniare6 recunoasterea %alorii "rofesionale6 "osi$ilitatea &e "erfectionare6 &e e9"rimare a o"iniilor6 "artici"area la a&o"tarea &eci(iilor s i &o$>n&irea &re"tului &e autocontrol asu"ra muncii "restate. 'aca managerii nu sesi(ea(a &e(echili$re structurale s i functionale6 &aca acestia nu 5ncuraBea(a &e(%oltarea relatiilor &e gru" si comunicarea6 &aca organi(atia nu "ractica "olitici "erformante "ri%in& resursele umane si altele asemenea6 "ersonalul se %a angaBa &in ce 5n ce mai "utin 5n munca6 %or a"area conflicte &e munca6 se %a &e(%olta a$senteismul si a$an&onul. -oate aceste efecte "ot fi "re%enite "rin miBloace com"le9e: anali(a si solutionarea &isfunctiilor manageriale6 rotatia "osturilor6 i&entificarea cau(elor &emoti%arii s i a$senteismului6 5ncuraBarea comunicarii organi(ationale6 a"licarea "oliticii &e "erfectionare "rofesionala6 a"licarea unor "olitici trans"arente &e selectie si &e "romo%are6 asigurarea echitatii 5n relatiile &e munca etc. -12 O4 ect (ele e(aluar #er/ormantelor /%aluarea "erformantelor este una &intre acti%itatile &e $a(a ale managementului resurselor umane? aceasta acti%itate "ermite &eterminarea gra&ului 5n care angaBatii 5n&e"linesc eficient sarcinile si se achita corect si com"let &e res"onsa$ilitatile care le;au fost atri$uite. Procesul im"lica e%aluarea re(ultatelor o$tinute6 e%aluarea "otentialului fi(ic6 intelectual6 "rofesional si managerial s i com"ararea lor cu o$iecti%ele si cerintele "ostului ocu"at &e catre salariat. /%aluarea tre$uie sa fie sistematica @a"licarea "roce&urile &e e%aluare tre$uie sa faca "arte &in "olitica firmeiA si formali(ata? 5n "lus6 ea "ermite &ialogul angaBator * salariat. Sco"ul final al e%aluarii com"ortamentului "rofesional al angaBatilor este e%aluarea organi(atiei. S"re &eose$ire &e anali(a "ostului6 care se refera la continutul si cerintele "ostului6 acti%itate care im"lica o &escriere im"ersonala a o$iecti%elor6 sarcinilor s i res"onsa$ilitatilor "ostului6 e%aluarea "erformantelor se concentrea(a asu"ra 5n&e"linirii o$iecti%elor6 sarcinilor6 res"onsa$ilitatilor s i cerintele "ostului &e catre titularul acestuia. 'u"a M. Gosche @ apud Mathis6 1,,76 ".165A6 o$iecti%ele e%aluarii "erformantelor "ot fi clasificate ca 5n -a$elul 6.1. -a$elul 6.1 O4 ect (e Eac l tat #$iecti%e k concor&anta contri$utiilor in&i%i&uale cu misiunea si cu organi(ationale o$iecti%ele organi(ationale k sesi(area neconcor&antelor &intre o$iecti%ele organi(ationale si strategiile "ri%in& resursele umane k &escrierea "osturilor si aBustarea continutului lor k ameliorarea eficacitatii organi(atiei k garantia ca res"onsa$ilitatile sunt $ine &efinite si ca "lanurile sunt echili$rate k reali(area concor&antei &intre oameni s i functiile cores"on&ente #$iecti%e k "osi$ilitatea in&i%i&ului &e a situa contri$utia sa 5n ra"ort cu
"sihologice k k k k
#$iecti%e &e &e(%oltare #$iecti%e "roce&urale
k k k k k k
normele s i &e a comunica cu su"eriorii sansa &ialogului cunoasterea &e catre fiecare salariat a contri$utiei sale la reali(area o$iecti%elor organi(atiei "erce"erea "o(itiei s i a relatiilor 5n ierarhia organi(atiei "osi$ilitatea oferita fiecarui salariat &e a cunoaste sansele &e e%olutie6 5n functie &e "erformantele "ro"rii si &e o$iecti%ele organi(atiei reali(area unui &iagnostic corect si "ermanent "ri%in& resursele umane gestiunea carierei @"romo%are6 schim$area functiei6 retogra&areA i&entificarea ne%oilor &e formare si &e "erfectionare ameliorarea relatiilor inter"ersonale &imensionarea salariilor sesi(area &eficientelor structurale si actuali(area grilelor &e calificare
/%aluarea "erformantelor re"re(inta un element &e s"riBin al "rocesului &e "lanificare manageriala6 inclusi% "ri%in& resursele umane6 "entru ca "rocesul "oate asigura moti%area "ersonalului6 recom"ensarea echita$ila6 i&entificarea ne%oilor &e instruire si &e "erfectionare6 &e(%oltarea carierei angaBatilor6 %ali&area "rogramelor &e selectie6 5m$unatatirea relatiei salariati * manageri6 &e(%oltarea comunicarii etc. -1& Cr ter de e(aluare s standarde de #er/ormanta Criteriile de performanta re"re(inta seturi &e cerinte @normeA s"ecifice fiecarei "rofesii6 meserii sau fiecarui loc &e munca. !riteriile &e "erformanta tre$uie sta$ilite "e $a(a anali(ei "osturilor. 3n %e&erea reali(arii acestui as"ect6 anali(a "osturilor tre$uie actuali(ata sistematic6 "entru a constitui o $a(a sigura &e referinta. /%aluarea "erformantei 5nseamna com"ararea reali(arilor6 com"ortamentului6 atitu&inilor6 ni%elului s"ecific &e "regatire etc. cu criteriile &e "erformanta. 1ltfel s"us6 criteriile &e "erformanta sta$ilesc ce tre$uie facut6 iar stan&ar&ele &e "erformanta 5nseamna c>t si cum tre$uie facut. /%aluarea "erformantelor salariatilor se centrea(a "e urmatoarele as"ecte: "otentialul fi(ic s i intelectual6 caracteristicile &e "ersonalitate si "rofesionale6 "erformanta generala si "erformanta s"ecifica6 "otentialul &e "erfectionare "rofesionala? 5n "lus6 se anali(ea(a conformitatea &intre reali(arile salariatului si ni%elul c>s tigurilor salariale. Printre criteriile "entru e%aluarea "erformantei se "ot i&entifica @Matis6 1,,76 ". 166A: ; com"etenta "e "ost? ; orientarea s"re e9celenta? ; caracteristici "rofesionale @autocontrol6 &is"oni$ilitateA? ; "reocu"are "entru o$iecti%ele firmei? ; a&a"ta$ilitate "e "ost? ; ca"acitatea &eci(ionala?
; s"iritul &e echi"a? ; ca"acitatea &e comunicare. Performantele salariatilor %aria(a 5n ra"ort cu natura acti%itatilor s i cu gra&ul lor &e com"le9itate? ca urmare6 criteriile &e e%aluare tre$uie sa fie clare s i6 &u"a ca(6 cuantificate. 'atorita fa"tului ca ni%elul &e "regatire generala este &iferit &e la un in&i%i& la altul6 chiar &aca ni%elul "regatirii "rofesionale este acelasi6 este necesar ca formularea criteriilor &e e%aluare sa fie a&ec%ata fiecarui salariat. /%aluarea "erformantelor tre$uie sa fie &e&icata numai "restatiei s i com"ortamentului in&i%i&ului 5n legatura cu acti%itatile &esfasurate 5n incinta organi(atiei si la locul &e munca. !riteriile &e e%aluare nu "ot cu"rin&e as"ecte si inter"retari su$iecti%e. 8eferirea la stan&ar&ele &e "erformanta este suficienta "entru a se sta$ili care este ni%elul &e "regatire al salariatului6 care sunt ne%oile sale 5n "rocesele &e munca6 care sunt re(ultatele si care sunt caile care "ot con&uce la reali(ari su"erioare. -oate informatiile necesare e%aluarii "erformantelor unui salariat tre$uie sa fie &ocumente scrise? a%antaBele sunt multi"le: utili(area acestor &ocumente este "osi$ila tuturor mangerilor6 creea(a "osi$ilitatea reali(arii materialelor "ri%in& e%olutia &inamica a "erformantelor6 &ocumentele scrise "ot constitui "ro$e 5n ca(ul litigiilor etc. 1legerea criteriilor &e "erformanta "resu"une i&entificarea "reala$ila a celor mai im"ortante "articularitati "sihologice6 &e com"ortament si &e "ersonalitate6 a celor mai a&ec%ate calificari6 com"etente si a$ilitati s"ecifice unui "ost. Pentru &efinirea criteriilor &e "erformanta s"ecialistii6 &esemnati anume 5n acest sco"6 tre$uie sa se consulte cu: sefii com"artimentelor &e munca6 cu alti s"ecialisti ai firmei6 cu "sihologi6 me&ici6 Buristi s .a. Pentru ela$orarea criteriilor &e e%aluare a "erformantei este necesara cunoasterea o$iecti%elor strategice ale organi(atiei6 a "lanurilor si "rogramelor acesteia. ;tandardele de performanta "ot fi e9"rimate "rin urmatorii in&icatori: cantitate @numar &e "ro&use6 %olum &e ser%iciiA? calitate? costuri? tim" @&urata 5n care au fost reali(ate "ro&usele s i ser%iciileA? eficienta utili(arii resurselor materiale s i financiare? mo&ul &e reali(are a "ro&uselor si ser%iciilor etc. Cormele la care facem referire nu sunt unice "entru toate &omeniile &e acti%itate? marile firme 5si sta$ilesc ele 5nsele echi"ele &e s"ecialisti care ela$orea(a o$iecti%ele e%aluarii6 criteriile si stan&ar&ele &e e%aluare. /9ista6 &e asemenea6 firme s"eciali(ate care acor&a consultanta si asistenta "entru 5ntregul "rocesul &e e%aluare a "erformantelor salariatilor. Pentru anumite ramuri &e acti%itate6 criteriile &e "erformanta6 stan&ar&ele &e "erformanta si in&icatorii acestora sunt a&o"tati &e catre ministere sau &e catre alte organi(atii gu%ernamentale? 5n acest ca(6 normele &o$>n&esc caracter national. Pentru asigurarea trans"arentei "rocesului si "entru moti%area "o(iti%a a "ersonalului6 criteriile si stan&ar&ele &e "erformanta tre$uie comunicate "ersoanelor care urmea(a a fi su"use e%aluarii as"ect care tre$uie sa re"re(inte o acti%itate &e rutina a sefilor &e com"artimente. Procesul e%aluarii "erformantelor se finali(ea(a "rin acor&area calificati%elor salariatilor care au fost su"usi testelor &e e%aluare. !on%entional6 se a&mit 5 tre"te &e calificare: foarte $un6 $un6 satisfacator @me&iuA6 sla$ s i foarte sla$. -a$elul 6.2 re"re(inta caracteristicile "rinci"ale ale acestor calificati%e. Prin e%aluare se constata o stare &e fa"t caracteri(ata "rin loc6 tim" si mo&? finalitatea e%aluarii este clasificarea salariatului ceea ce atrage &u"a sine recom"ense6
"romo%ari6 s"eciali(ari6 a&ministrarea &e masuri &isci"linare s .a. Starea constatata la un moment &at %a fi cu siguranta alta &ec>t cea 5nregistrata anterior &atorita &inamicii organi(atiei6 a me&iului e9terior si &atorita transformarii in&i%i&ului 5nsusi? clasificarea nefa%ora$ila nu tre$uie sa con&uca la &emoti%are? organi(atia are miBloacele &e a;l aButa "e in&i%i& sa se "lase(e6 ulterior6 5ntr;o "o(itie su"erioara. -a$elul 6.2
Cal / caB t (ul S m4olul 7aB loare Caracter st c
7oarte $un
7G 5 !onform &istri$utiei normale @HaussA6 "on&erea salariatilor care se situea(a 5n acest &omeniu este cu"rinsa 5ntre 2 * 5X. Salariatii acestei categorii &o%e&esc e9celenta si urmea(a a fi recom"ensati. Gun G Pon&erea salariatilor &in acest segment este cu"rinsa 5ntre 5 * 20X. Salariatii res"ecti%i sunt cei "e care organi(atia se "oate $a(a6 at>t "rin re(ltatele o$tinute c>t6 mai ales6 "entru moti%are si angaBarea &e care &a &o%a&a? 5n aceste ca(uri recom"ensele sunt firesti si necesare. Satisfa; M 3 Pon&erea salariatilor &in acest segment este cu"rinsa cator 5ntre 50 * .6 X. Segmentul &e "ersonal 5n cau(a este @me&iuA caracteri(at "rin re(ultate aleatoare6 inconstante6 me&iocre. Managerii sunt o$ligati sa anali(e(e cau(ele fenomenului s i sa &eci&a fie asu"ra schim$arilor manageriale6 fie asu"ra a&o"tarii "rogramelor &e "erfectionare6 tin>n& cont &e fa"tul ca este %or$a &e maBoritatea salariatilor. Sla$ S 2 Pon&erea salariatilor &in acest segment este cu"rinsa 5ntre 5 * 20X. Performantele sunt situate su$ ni%elul minim al in&icatorilor &e referinta. 3n acest ca(6 se im"un "rograme &e "erfectionare6 schim$area locului &e munca6 con%ersia "rofesionala s.a. 7oarte 7S 1 Pon&erea salariatilor &in acest segment este cu"rinsa sla$ 5ntre 2 * 5X. Con;"erformanta "oate fi cau(ata &e "ro$leme "ersonale6 &e organi(are si &e "regatirea insuficienta. 'aca "rogramele &e rea$ilitare nu sunt eficace6 se im"une schim$area locului &e munca 5n ca&rul organi(atiei sau e9ternali(area "ersoanelor res"ecti%e. -1) .ta#ele #rocesulu de e(aluare Pe $a(a consi&erentelor &e mai sus se "ot schemati(a "asii "e care "rocesul &e e%aluare a "erformantelor 5i %a urma @Manolescu6 1,,.6 ". 326A: k &efinirea o$iecti%elor e%aluarii "erformantelor? k sta$ilirea "oliticilor &e e%aluare a "erformantelor?
k sta$ilirea "erio&icitatii e%aluarii? k alegerea stan&ar&elor si criteriilor &e "erformanta? k alegerea meto&elor si tehnicilor &e e%aluare? k alegerea si "regatirea "ersonalului care %a a"lica tehnicile &e e%aluare? k "regatirea "ersonalului su"us e%aluarii? k me&iati(area interna a "rocesului? k e%aluarea "ro"riu * (isa? k sinteti(area informatiilor achi(itionate si anali(a acestora? k comunicarea re(ultatelor e%aluarii "erformantelor? k a&o"tarea masurilor care &ecurg &in anali(a re(ultatelor "rocesului. /ste "osi$il ca unele firme sa a&o"te o alta or&ine a eta"elor mentionate6 &ar nu "oate renunta la nici una &intre acestea6 atunci c>n& acestea se afla 5n "ragul a&o"tarii unor &eci(ii strategice maBore. -1$ Metode s te"n c de e(aluare a #er/ormant elor 3n -a$elul 6.3 este "re(entata lista "rinci"alelor meto&er si tehnici &e e%aluare a "erformantelor. -a$elul 6.3 Metode de e(aluare Te"n c de e(aluare Scale &e e%aluare k scale &e e%aluare grafice k scale &e e%aluare cu "asi multi"lii k scala stan&ar&i(ata k scala "e "uncte k scale &e e%aluare a9ate "e com"ortament Meto&e com"arati%e k com"ararea sim"la sau ierarhi(area k com"ararea "e "erechi k com"ararea "rin &istri$uire fortata Meto&a inci&entelor critice -estele &e a"titu&ini6 &e "ersonalitate sau &e "erformanta 6.5.1 Meto&a scalelor &e e%aluare ;calele de evaluare sunt cele mai %echi miBloace "entru e%aluarea "erformantelor. Princi"iul meto&ei consta 5n e%aluarea se"arata a fiecarui salariat6 5n ra"ort cu fiecare caracteristica "rofesionala si cu fiecare factor &e "erformanta6 &intr;un set &e factori sau &e caracteristici s"ecifice unei anumite "rofesii sau unui anumit "ost. 'e e9em"lu6 se e%aluea(a cantitatea "ro&uselor sau %olumul ser%iciilor reali(ate6 ni%elul "regatirii "rofesionale6 ni%elul a$ilitatilor6 s"iritul &e initiati%a6 com"ortamentul fata &e colegi6 mo&ul &e res"ectare a &isci"linei muncii s.a. Scalele &e e%aluare tre$uie sa cu"rin&a caracteristicile s"ecifice fiecarei meserii6 "rofesii s i fiecarui loc &e munca. 3n ra"ort cu stan&ar&ele &e "erformanta sta$ilite anterior6 scalelor &e e%aluare le sunt asociate calificati%e. /ste im"ortant &e su$liniat ca in&icatorii &e calitate tre$uie sa fie cuantificati si sa ras"un&a unor caracteristici "recis formulate? nu se "oate e%alua satisfacator
"erformanta &aca este %or$a &e a&a"ta$ilitate6 s"irit &e initiati%a si alte caracteristici formulate la mo&ul general sau su$iecti%? calificati%ele "recum normal 6 mediu 6 relativ sla s.a. sunt irele%ante. !a urmare6 tehnicile scalelor &e e%aluare "ot fi utile6 &aca sunt concrete si &aca o"erea(a cu in&icatori masura$ili. ;calele de evaluare grafice o"erea(a cu atri$utele s"ecifice "ostului ocu"at &e un salariat. 3n 7ig. 6.1 este "re(entat e9em"lul unui set &e scale a9ate "e &imensiunea calitatii muncii6 cu"rin(>n& scale formali(ate s i scale cu &escri"tori necuantificati @Manolescu6 1,,.6 ". 35 A. Setul &e scale "re(entat 5n 7ig. 6.2 este mai nuantat6 oferin& "osi$ilitatea unei e%aluari mai e9acte6 "recum si com"aratia &intre "erformantele reali(ate &e lucratorii aceleiasi echi"e @Manolescu6 1,,.6 ". 355A. /%aluatorul %a marca "e fiecare scala "o(itia 5n care se "lasea(a cel mai $ine "erformanta "ersoanei e%aluate.
A1 Cal tatea #er/ormant e sca(uta 51 Atent e la detal sca(uta 1 3 5 C1 Cal tatea generala 7
5nalta
5nalta ,
11
inacce"ta$ila 1 2 3 21 Cal tatea #roduselor 5
me&ie
remarca$ila
@1 * e9trem &e multe greseli? 2 * foarte multe greseli? 3 * multe greseli? * "utine greseli? 5 * c>te%a greseliA 6igura 6.1
Scalele &e e%aluare grafice sunt usor &e ela$orat si &e folosit6 "ot inclu&e multi"le as"ecte ale "erformantei si "ermit com"ararea "erformantelor salariatilor care ocu"a "osturi echi%alente. /rorile &e e%aluare "ot sa a"ara &atorita &efinirii im"recise a caracteristicilor aferente "ostului. ;calele de evaluare cu pasi multipli constau 5n alcatuirea unei liste &e as"ecte6 calitati sau caracteristici "rofesionale &etaliata "e c>te%a ni%eluri &e "erformanta @7ig. 6.3 "relucrata &u"a Manolescu6 1,,.6 ". 357A. Scalele &e e%aluare cu "asi multi"li "re(inta o imagine analitica a tuturor as"ectelor e%aluate6 o &escriere succinta a calitatilor constatate6 "recum si a ni%elului &e "erformanta atins. ;cala standard "ermite e%i&entierea gra&ului 5n care e9ista o cores"on&enta 5ntre anumite afirmatii/calificati%e/&e9teritati/o$iecti%e si "erformantele angaBatului. Scala "oate fi astfel ela$orata 5nc>t afirmatiilor si calificati%elor sa le cores"un&a anumite %alori
numerice care nu sunt cunoscute &e cel su"us e%aluarii. Dn e9em"lu concret este "re(entat 5n -a$elul 6. @Mathis6 1,,.6 ". 1.2A. A1 Cal tatea munc Munca Pro&usul este rareori contine &efecte satisfacatoare frec%ente N (elul #er/ormante Su$ me&iu
!alitate me&ie a muncii
'e o$icei e9ecuta munca la un ni%el su"erior
!alitate e9ce"tionala a muncii
Sla$
Me&iu
Peste me&iu
3nalt
51 Cant tatea munc 1 2 Inferioara 1 Sla$ Su"erioara
N (elul #er/ormante 2 Su$ me&iu
3 Me&iu Peste me&iu
5 3nalt
C1 N (elul glo4al al #er/ormant e C C C C C C C C C 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 1 2 & ) $ - % , 3 C 1 2 & ) $ - % , 3 C 1 2 & ) $ Sca*ut Su4 med u Med u Peste med u 6nalt
6igura 6.2 'ificultatea utili(arii acestor scale consta 5n fa"tul ca nu "ot fi e%i&entiate con&itiile &e lucru6 ca este greu &e nuantat &iferitele atitu&ini com"ortamentale. ;cala pe puncte este o lista &e e%aluare caracteri(ata "rin atri$ute care "ot caracteri(a o "ersoana. Se "oate atri$ui %aloarea @[ 1A "entru un atri$ut "o(iti%6 res"ecti% @; 1A "entru un atri$ut negati%? 5n final se o$tine un <scor= care "oate fi util "rin com"ararea lui cu un altul6 caracteristic unui salariat care lucrea(a 5n con&itii similare. 'e(a%antaBul meto&ei consta 5n fa"tul ca lista nu "oate fi corelata "e &e"lin cu "articularitatile locului &e munca. ;calele de evaluare a#ate pe comportament sunt miBloace &e e%aluare continua 5n care "unctele &e clasificare sunt "osi$ile e9em"le &e com"ortament legate &e un anumit "ost6 &e regula nou. Scalele res"ecti%e re"re(inta ni%elurile s"ecifice "erformantei6 "entru fiecare &intre &imensiunile caracteristice locului &e munca sau "rofesiei. Scalele &e
e%aluare a9ate "e com"ortament e%i&entia(a com"ortamente concrete6 o$ser%a$ile s i masura$ile cores"un(atoare "ostului %i(at. Dn astfel &e e9em"lu este "re(entat 5n 7ig. 6. @a"u& Manolescu6 1,,.6 ". 360A6 cu referire la com"etentele manageriale. 1%antaBul tehnicii mentionate este &at &e fa"tul ca se contea(a "e o im"licare &irecta a salariatilor 5n "rocesul &e e%aluare6 iar &e(a%antaBul este &at &e fa"tul ca "entru fiecare loc &e munca tre$uie conce"uta o scala a&ec%ata.
2 mens un #ro/es onale N (elul de #er/ormanta
Cal tatea lucrar lor : "reci(ia? economia &e materiale si &e tim"6 "romtitu; &inea
8eali(ea(a lucrari &e calitate su"erioara
0ucrari &e calitate cores"un(a; toare
'estul &e &es6 &ar nu 5ntot&ea; una6 lucrarile sunt &e calitate cores"un(a; toare Cu 5ntot&eauna &o%e&es te cunostinte satisfaca; toare6 "entru toate o"eratiile cerute 1&a"tare satisfaca; toare6 &ar cere o instruire mai 5n&elungata &ec>t 5n mo& o$isnuit
Se 5nca&rea(a 5n "rescri"tii; le minime &e calitate? uneori6 tre$uie controlat 1re cunos tinte "entru maBoritatea o"eratiilor @lucrarilorA cerute
!alitate 5n&oielnica? 5n general6 se 5nca&rea(a 5n "rescri"tiile minime &e calitate
Pregat re #ro/es oB nala : e9"erienta? cunostinte "rofesionale
1re cunostinte "entru toate acti%itatile cerute si le a"lica consec%ent
1re cunostinte satisfaca; toare? a"lica ceea ce stie
Pentru unele o"eratii6 se &o%e&este "regatit? necesita o "regatire sistematica
Ada#tarea la cond t no s la lucrar no ? &urata instruirii
Se acomo&ea; (a usor si re"e&e la con&itii noi &e munca
!u mici &ificultati6 se a&a"tea(a 5n mo& satisfacator? necesita istructaB normal
Mai lent 5n a&a"tarea la con&itii noi? necesita instructaBe com"lete si amanuntite
Se a&a"tea(a lent? necesita instructaBe re"etate
Nota : se $ifea(a 5n s"atiile cores"un(atoare. 6igura 6.2
-a$elul 6. A/ rmat
-ermina lucrul la tim" /ste &e acor& sa lucre(e ore su"limentare /ste coo"erant si sa ritor 1cce"ta o$ser%atiile critice Se stra&uieste sa ;si 5m$unata; teasca "erformantele
S tuat B2 B1 K1 K2
e/ect (e s cal / cat (e
Cicio&ata 7oarte rar 'e regula 3ntot&eauna 8efu(a 5ntot&eauna 'e regula6 refu(a 'e regula6 acce"ta 'a
Cu 'e regula6 nu 'e regula 6 &a 'a Cicio&ata 7oarte rar 'e regula 6 &a 1tunci c>n& este %ino%at /ste &e(interesat Cumai c>t sa nu ai$a "ro$leme 'e regula 6 &a 3n "ermanenta
/9em"le &e scale "entru e%aluarea com"ortamentului managerilor "ri%in& atitu&inea fata &e su$or&onati sunt "re(entate 5n 7ig. 6.5 @&u"a Manolescu6 1,,.6 ". 361A si 5n 7ig. 6.6 @Mathis6 1,,76 ". 1.7A. Scalele &e o$ser%are a com"ortamentului au a%antaBele: sunt $a(ate "e anali(a atenta a "osturilor? continutul inci&entelor sau as"ectelor rele%ante &e com"ortament sunt e%aluate &irect? sunt miBloace &e asigurare a fee&$acM * ului "erformantei salariatilor s i sunt mult mai $ogate 5n informatie &ec>t scalele &e e%aluare a9ate "e com"ortament. /ste &e as te"tat sa re(ol%e integral "ro$lemele contro%ersate /ste &e as te"tat sa re(ol%e "ro$lemele &e &ificultate me&ie /ste &e as te"tat sa ia &eci(ii fara a lua 5n consi&erare reactiile su$alternilor 2 /ste &e as te"tat sa refu(e sa ia &eci(ii c>n& este ne%oie 1 /ste &e aste"tat sa con&uca "ro$lema la un ni%el su"erior6 c>n& aceasta este "este ca"acitatea &e actiune a su$alternilor
$ ) &
/ste &e aste"tat sa gaseasca solutii tem"orare la "ro$lemele care "ot fi tinute 5n aste"tare
/ste &e aste"tat sa &ea "rioritate mentalitatilor sau im"resiilor6 c>n& se iau &eci(ii
6igura 6.7
6.5.2 Meto&e com"arati%e Meto&ele com"arati%e &e e%aluare a "erformantei sunt @Pitariu6 20006 "". 5.;666 Manolescu6 1,,.6 "". 362;36 A: com"ararea sim"la sau ierarhi(area6 com"ararea "e "erechi si com"ararea "rin &istri$uire fortata. 1ceste tehnici au 5n %e&ere i&entificarea "erformantei fiecarui angaBat 5n ra"ort cu ceilalti angaBati6 nu at>t 5n %e&erea ierarhi(arii acestora c>t6 mai ales6 "entru reali(area unei com"etitii loiale 5ntre colegii &e ser%iciu? acest as"ect tre$uie $ine sta">nit "entru a nu con&uce la a"aritia tensiunilor sau conflictelor interne. Compararea simpla consta 5n ierarhi(area in&i%i(ilor 5ntregului gru" 5n sens &escrescator6 &e la cel mai $un ">na la cel mai sla$6 &e la cel mai com"etiti% ">na la cel mai "utin com"etiti%6 "e $a(a unui anumit criteriu. Salariatii gru"ului sunt "lasati 5n or&ine6 &e la cel care a o$tinut "erformanta cea mai 5nalta ">na la cel cu ni%elul cel mai sca(ut &e "erformanta. Meto&a este facila6 &ar "re(inta &e(a%antaBul ca marimea &iferentei &intre "erformantele celor e%aluati este egala6 ceea ce nu cores"un&e tot&eauna realitatii. 'e asemenea6 ierarhi(area salariatilor "oate fi inflentata &e su$iecti%ismul e%aluatorilor si &e "resiunile care "ot sa a"ara &in "artea managerilor. Pe &e alta "arte6 "ersoanele cele mai sla$ cotate &intr;un gru" "ot a%ea "erformante su"erioare "ersoanelor cotate la fel6 &ar a"artin>n& altui gru". Princi"alul &e(a%antaB al meto&ei consta 5n fa"tul ca e%aluarea nu are ca o$iect com"ararea stan&ar&elor &e "erformanta cu "erformantele efecti%e ale salariatilor. !a urmare6 meto&a "re(entata tre$uie folosita 5n asociere cu o alta6 com"lementara. Compararea pe perec'i este "otri%ita atunci c>n& "ersoanele e%aluate 5n &u$let ocu"a "osturi i&entice sau echi%alente. Sco"ul este i&entificarea celui mai "erformant salariat &intre cei &oi su"usi e%aluarii. Proce&eul se re"eta si se generali(ea(a6 "entru toti salariatii unitatii6 &aca numarul acestora nu este "rea mare. Matematic6 numarul "erechilor &e angaBati e%aluati este &at &e relatia: C"erechi S n @n * 1A / 2 5n care n este numarul total &e salariati. 3n final6 "rintr;un sim"lu "rogram informatic se o$tine ierarhia salariatilor unitatii "entru momentul e%aluarii. 3n 7ig. 6.7 sunt "re(entate &oua e9em"le "ri%in& o"erarea cu ta$lourile &e ierarhi(are "e "erechi? 16G6!6 si ' sunt salariati cu atri$utii i&entice sau a"ro"iate. Meto&a este im"ortanta "entru ca "ermite reali(area e%olutiei 5n cariera "entru fiecare salariat.
1"roa"e 1tunci c>n& sunt a"licate "olitici sau "roce&ee noi6 notea(a si e%alea(a 1tunci c>n& %or$este 1ngaBatilor mentine contactul %i(ual
1"roa"e nicio&ata 1 2
5ntot&eauna 5
!>n& &a instructiuni6 foloseste notitele 1
'iscuta schim$arile &e "olitici sau &e 1 "roce&eele6 5nainte &e a"licarea lor !onsemnarile sunt clare6 concise si usor &e 5nteles 1
N (elul total al #er/ormant e ? ; su$ ni%elul acce"ta$il 5*, ; acce"ta$il 10 * 1 ; $un 15 * 1, ; e9celent S 20 6igura 6.8
Managerul 5i ri&iculi(ea(a "e su$or&onatii ale caror "areri 1 nu concor&a cu ale lui Managerul se a&resea(a su$or&onatilor6 numin&u;i &u"a elemente im"ersonale @culoarea %estimentatiei6 &e e9em"luA si nu "rin numele acestora
2 & ) $ -
Managerul solicita su$or&onatilor sa;si e9"rime o"iniile6 &ar nu le ia 5n consi&erare Managerul 5ncearca sa 5n%ete numele su$or&onatilor6 &ar nu reuseste si6 &e aceea6 face confu(ii Managerul asculta cu o$iecti%itate criticile su$or&onatilor6 &ar nu le &a nici un ras"uns 'aca un su$or&onat remarca o greseala a managerului6 acesta o recunoaste s i 5i multumeste "entru o$ser%area ei
6igura 6.6 Cr ter ul? cal tatea #roduselor A5C2 A5C2 A BBB A KKK 5K KK 5B KB CB B K CBB B 2B B B 2BKB Cr ter ul? creat ( tatea
Semnul @ K A "une 5n e%i&enta su"erioritatea relati%a iar semnul @ BA "une 5n e%i&enta inferioritatea relati%a. In&i%i&ul cu cele mai multe semne @ K A se afla 5n fruntea gru"ului. 6igura 6.N Compararea prin distri uire fortata "orneste &e la "remisa ca "ot fi i&entificati salariatii cores"un(atori &iferitelor ni%eluri &e "erformanta @56 &e e9em"luA care sa %erifice &istri$utia normala @HaussA. 'u"a Manolescu @o". cit.6 ". 36 A ni%elurile &e "erfomanta si "on&erea salariatilor care cores"un& acestora este "re(entata 5n -a$elul 6.5.
-a$elul 6.5 N (elul #er/ormante Ponderea N (elul 1 : angaBatul este su$ stan&ar&ele &e "erformanta 5X N (elul 2 : angaBatul reali(ea(a stan&ar&ele &e "erformanta si are "osi$ilitati &e 5m$unatatire N (elul & : angaBatul reali(ea(a un ni%el $un si uniform al "erformantei N (elul ) : angaBatul reali(ea(a un ni%el foarte 5nalt al "erformantei N (elul $ : angaBatul reali(ea(a o "erformanta remarca$ila
15X 50X 20X 10X
/ste e%i&ent ca "on&erea "re(entata 5n ta$elul mentionat este &e"en&enta &e numerosi factori si nu "oate constitui un stan&ar& %ala$il "entru oricare unitate. 6.5.3 -ehnica inci&entelor critice Prin tehnica inci&entelor critice6 managerii &iferitelor com"artimente 5nregistrea(a "ermanent toate as"ectele6 e%enimentele sau elementele fa%ora$ile si nefa%ora$ile6 "o(iti%e si negati%e care "ri%esc "rocesele &e munca6 atitu&inile com"ortamentale s .a. care re"re(inta e9ce"tii @inci&ente criticeA fata &e e%enimentele &e rutina care caracteri(ea(a acti%itatea unui salariat. 'in lista inci&entelor critice sunt e9trase6 "entru fiecare su$altern6 sec%entele 5n care a fost im"licat. Pentru ca tehnica sa fie o$iecti%a s i eficienta6 este necesar sa fie &efinite cu riguro(itate as"ectele care "ot fi consi&erate inci&ente critice? o a &oua cerinta este ca 5nregistrarea fa"telor sa fie facuta ime&iat ce acestea s;a "ro&us. !u "rileBul "ro&ucerii unui astfel &e e%eniment @o "erformanta &eose$ita6 a$senta nemoti%ata etc.A6 managerul are &atoria &e a lua contact cu salariatul "entru a;l felicita sau "entru a sta$ili cau(ele e%enimentului nefa%ora$il? 5n nici un ca( nu tre$uie sa se aste"te un tim"6 e%entual ">na la &ata la care se face e%aluarea "erformantelor6 "entru a &iscuta cu "ersoana 5n cau(a asu"ra celor 5nregistrate. 6.5. -estele &e a"titu&ini6 &e "ersonalitate sau &e "erformanta Structura testelor este a&ec%ata &iferitelor meserii6 "rofesii sau locuri &e munca? "e &e alta "arte6 continutul acestora nu este "u$lic6 fiin& "ro&usul anumitor firme. /%aluarea cu aButorul testelor nu "oate fi reali(ata &ec>t &e catre "ersonal strict s"eciali(at? acesta are &atoria sa faca "regatirea "reala$ila a "ersoanelor e%aluate si sa a"lice cu riguro(itate miBloacele &e "relucrare a informatiilor o$tinute. #$tinerea unor re(ultate conclu&ente "ri%in& acti%itatea "rofesionala a salariatilor necesita luarea 5n consi&erare a starii fi(ice si "sihice6 "ersonalitatea6 cultura6 e9"erienta6 am$ianta6 atitu&inea e%aluatorilor s.a. -1- A#l cat #r ( nd e(aluarea #er/ormant elor aA /%aluarea &e catre manageri sau &e catre sefii &irecti Managerii si sefii &irecti ai com"artimentelor &e munca cunosc o$iecti%ele6 miBloacele6 structurile si relatiile functionale ale organi(atiei6 astfel 5nc>t e%aluarea se face frec%ent &e catre acestia6 &irect sau cu aButorul altor s"ecialisti. Managerii au o
%e&ere generala asu"ra 5ntregului ansam$lu al organi(atiei6 astfel 5nc>t frec%enta e%aluarii <&e sus 5n Bos= este mai frec%enta. Dltimul argument 5n acest sens este fa"tul ca managerii au "regatirea si ca"acitatea &e anali(a a informatiilor o$tinute "rin e%aluarea "erformantelor. 'ocumentul cel mai &es utili(at "entru e%aluarea sim"la a su$or&onatilor este 7ormularul &e e%aluare a "ersonalului. 3n -a$elul 6.6 este "re(entat mo&elul unui astfel &e formular @Manolescu6 1,,.6 "". 37 ;375A. Mentionam ca formularul "re(entat este &oar un e9em"lu? "entru a"licatii concrete6 formularele tre$uie sa fie mult mai ela$orate si sa fie a&ec%ate locului &e munca. $A /%aluarea managerilor si a sefilor &irecti &e catre su$or&onati 1ceasta "ractica este caracteristica anumitor &omenii &e acti%itate si anumitor institutii @&e regula 5n unele uni%ersitatiA care "romo%ea(a managementul "rin o$iecti%e sau managementul "rin re(ultate? &e asemenea6 meto&a este a"licata &e organi(atiile 5n ca&rul carora comunicarea este "rioritara. 1%antaBele "roce&urii sunt maBore: confera salariatilor res"onsa$ilitate? con&uce la &e(%oltarea relatiilor interumane? confera salariatilor o marBa &e autonomie si &e &eci(ie? &etermina si aButa managerii sa se "erfectione(e. 'e(a%antaBele sunt legate &e reticenta tra&itionala a salariatilor6 &e acce"tarea starii &e sim"lu su$or&onat6 &e ten&inta unor angaBati &e a nu;si asuma res"onsa$ilitati s i &e teama ca6 &u"a o e%aluare care se &o%e&este a fi nefa%ora$ila su"eriorului6 acesta %a recurge la re"resalii si la 5n&e"artarea salariatului &in ca&rul unitatii? e%aluatorii "ot fi in&ulgenti cu su"eriorii6 &o%e&in& li"sa &e o$iecti%itate etc. Dneori6 cu oca(ia e%aluarii6 su"eriorii 5ncerca sa c>stige sim"atia salariatilor? "e &e alta "arte6 su$or&onatii nu sunt "regatiti sa reali(e(e ei 5nsisi e%aluarea6 iar tensiunile e9istente se "ot am"lifica. Pun>n& 5n $alanta a%antaBele si &e(a%antaBele6 re(ulta ca nu se "oate o$tine "erformanta &ec>t &aca se a"lica si e%aluarea <&e Bos 5n sus=. -a$elul 6.6 EORMULARUL 2. .7ALUAR. A P.RSONALULUI 'ata Z..Z Cumele si "renumele ... 'ata nasterii ZZ Jechimea 5n unitate ZZZZZZZZZ.. !alificarea actuala ZZ 0ocul &e munca .. Jechimea la locul &e munca actual ZZZ.. !lasificarea legala a locului &e munca ZZZZZZ.Z.Z @se com"letea(a &e catre '8DA 'e c>t tim" este cunoscut salariatul &e seful sau4 ZZZZZZZZZZ.ZZZZZZ... 'e c>t tim" este salariatul su$alternul sefului sau4 ZZZZZZZZZZ.ZZZZZZ. I1 A#rec erea #er/ormante @se 5ncercuieste numarul cores"un(ator? 1 * "erformanta mimina6 Z 5 * "erformanta ma9imaA 1. !unoasterea lucrarilor 1.1 Salariatul cunoaste cores"un(ator lucrarile4 1 2 3 5 1.2 !are sunt cunostintele com"lementare care tre$uie sa fie 123 5 asimilate4 2. !alitatea lucrului "restat
2.1 !alitate lucrului este cores"un(atoare4 1 2 3 5 2.2 'aca nu6 cum se "oate ameliora4 ZZZZZZZZZ 3. Jolumul "ro&uselor sau ser%iciilor reali(ate &e salariat 3.1 Jolumul este satisfacator4 1 2 3 5 3.2 'aca nu6 &e ce4 ZZZZZZZZZ . 8es"ectarea reglementarilor .1 8es"ectarea reglementarilor "ri%in& acti%itatile atri$uite 1 2 3 5 .2 8es"ectarea reglementarilor "ri%in& "rotectia muncii 1 2 3 5 .3 Preci(ari "ri%in& re(ol%area as"ectelor negati%e ZZZZZZZZZ 5 !a"acitatea &e asimilare a instructiunilor "ri%in& munca 1 2 3 5 6. !a"acitatea &e a&a"tare la noi tehnologii 1 2 3 5 7. !alitati "ersonale 7.1 Memorie 1 2 3 5 7.2 S"irit &e echi"a 123 5 7.3 Initiati%a 123 5 7. !reati%itate 1 2 3 5 7.5 !are sunt calitatile s"ecifice salariatului4 ZZZZZZZZZ 7.6 Sistematic6 care sunt "unctele sla$e ale salariatului4 ZZZZZZZZZ Se 5nsumea(a "unctaBele "artiale constituin&u;se "unctaBul general PI 1"recierea generala P I "ermite sta$ilirea "erformantei la momentul actual: aA salariatul se afla 5n "rogres e%i&ent fata &e e%aluarea anterioara ZZZZZZZZZZ. $A salariatul a "rogresat ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ cA salariatul are aceeasi "erformanta ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ &A salariatul a regresat ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ.. II1 Or entarea #ro/es onala 1. Salariatul este 5nca&rat ZZZZZZZ 'a * 5 "uncte cores"un(ator "e locul "e care 5l ZZZZZZZ ocu"a4 Cu * (ero "uncte G. Salariatul este calificat "entru ZZZZZZZ 'a * 5 "uncte alte lucrari4 @care si &e ce4A ZZZZZZZ Cu * (ero "uncte 1"recierea generala P II @suma "unctaBelor &e mai susA III1 Potent alul Potential &e con&ucere @salariatul are cunostinte si com"etente 123 5 "entru a ocu"a functii &e con&ucere4A Potential &e "romo%are @salariatul are cunostinte si com"etente 123 5 "entru a ocu"a functii su"erioare4A !. !are este "ostul "e care "oate fi "romo%at salariatul4 ZZZZZZZZZ '. !are este functia "e care o "oate &etine salariatul4 ZZZZZZZZZ 1"recierea generala P III se face "rin a&itiunea "unctelor "entru r>n&urile ! si '
APR.CI.R.A 8.N.RALA se o4t ne #r n ad t onarea #unctaGelor P I' P II s P III
Pre*entul c"est onar a /ost?
3ntocmit &e seful com"arti; mentului Cumele si "renumele 'ata Semnatura
1%i(ul su"eriorului sefului &e com"artiment
Ji(at &e s eful &e"artamentului
2 scut le cu salar atul 'iscutiile au fost con&use &e ZZZZZ..Z si au "ermis sta$ilirea urmatoarelor elemente: aA Salariatul este multumit &e "ostul "e care 5l ocu"a4 ZZZ...ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ@comentariiA $A !e "ost &oreste sa ocu"e salariatul4 ZZZZZZZZ.ZZZZZZZZ@comentariiA cA !e functie &oreste sa &etina salariatul4 ZZZZZZZ.ZZZZZZ...Z@ comentariiA &A !are sunt o$ser%atiile salariatului referitor la management6 la "olitica &e "ersonal si la relatiile &e munca s.a.4 Plan de #regat re #ro/es onala Se sinteti(ea(a re(ultatele &e la ca"itolele II si III? "ro"unerile &e "regatire se a&o"ta cu acor&ul salariatului Posi$ilitati interne Posi$ilitati 5n afara unitatii stagii 5n alte com"artimente? ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ. initiere sau "erfectionare 5n informatica? "erfectionare &e s"ecialitate initiere sau "erfectionare 5n stu&iul lim$ilor straine cA /%aluarea 5ntre salariatii situati la acelasi ni%el ierarhic 'aca setul &e "ro$leme sunt structurate si astfel formulate 5nc>t sa nu lase loc su$iecti%ismului6 meto&a "oate &a re(ultate $une? "entru a nu genera sau am"lifica animo(itati6 meto&a tre$uie a"licata fara ca su$iectii care "artici"a la e%aluare sa stie unii &e altii. 1%antaBul "rinci"al al meto&ei consta 5n fa"tul ca mem$rii unui colecti%6 egali 5ntre ei &in "unct &e %e&ere "rofesional6 cunosc cel mai $ine &omeniul &e acti%itate. 8e(ultatele e%aluarii sunt comunicate su"eriorilor care6 &o%e&in& &iscretie6 iau acele masuri care a"ar ca &eose$it &e im"ortante? e%aluarea <5ncrucisata= tre$uie com"letata "rin alte meto&e6 "entru a se face %erificari asu"ra situatiilor neclare sau care a"ar ca fiin& su$iecti%e. &A /%aluarea &e catre e%aluatorii e9terni 'e regula6 e%aluarea managerilor generali se face &e catre s"ecialisti &in afara organi(atiei6 "entru ca acestia re"re(inta firme s"eciali(ate 5n materie si "entru ca acti%itatea lor nu "oate fi "usa su$ semnul su$iecti%ismului. 'e(a%antaBul meto&ei consta
5n fa"tul ca e%aluatorii e9terni nu cunosc @si uneori nu tre$uie sa cunoascaA toate as"ectele care sunt caracteristice organi(atiei. !ei mai $uni e%aluatori e9terni sunt 5nsa $eneficiarii "ro&uselor sau ser%iciilor firmei? a"are6 si aici6 un &e(a%antaB: "erformanta sau a$senta acesteia nu "oate fi atri$uita unui singur salariat ci 5ntregului "ersonal. -1% Surse de eror n e(aluarea #er/ormant elor Pro$lemele "otentiale si sursele &e erori care "ot fi generate &e "rocesele &e e%aluare a "erformantei sunt multi"le? acestea "ot altera re(ultatele si "ot antrena consecinte im"ortante6 &efa%ora$ile organi(atiei. 3n o"inia s"ecialistilor 8. Mathis si 1. Manolescu6 efectele care generea(a erori s i sursele &e erori sunt: aA efectul criteriului unic? $A efectul sau eroarea &e aura / halou? cA eroarea e%aluarii logice? &A stan&ar&ele &e "erformanta neclare? eA eroarea &in in&ulgenta si eroarea &e se%eritate? fA eroarea ten&intei centrale? gA gra&ul sca(ut &e &iferentiere? hA 5nclinatia s"re e%aluari su$iecti%e? iA efectul recent? BA eroarea &e contrast? MA eroarea similaritatii? lA erorile neintentionate? mA erorile intentionate? nA 5ncre&erea 5n e%aluatori? oA aBustarea informatiilor? "A efectul &e succesiune? rA suma "ro$lemelor ; (ero? sA fetisul numerelor. Pre(entam6 "e scurt6 caracteristicile unor as"ecte care "ot con&uce la e%aluari si la inter"retari eronate @Manolescu6 1,,.6 "". 32.;3 36 Mathis6 1,,76 "". 1,3;1,5A. <fectul criteriului unic a"are atunci c>n& e%aluarea6 &es i este "lanifcata a fi com"le9a6 se a9ea(a "e anali(a unui singur criteriu6 ca s i c>n& anali(a ar fi uni&imensionala. 'intr;o eroare &e "roce&ura6 un salariat "oate fi clasificat ca fiin& "erformant6 &u"a un singur criteriu6 fac>n&u;se a$stractie &e celelalte as"ecte ale muncii si "erformatelor lui. # scala restr>nsa &e %alori este irele%anta? nu "oate fi a"reciata "erformanta "rofesionala "rin com"ararea "ro&ucti%itatii si ratei acci&entelor &e munca6 &e e9em"lu. <fecul de aura('alou este fenomenul care se "ro&uce atunci c>n& e%aluatorul ia 5n consi&erare6 5n mo& o$iecti%6 numai un anumit criteriu &e e%aluare6 celelalte criterii fiin& minimali(ate sau a$an&onate? re(ulta6 ca si la "rece&enta eroare6 ca salariatul &o%e&este sau nu e9celenta6 "e $a(a unui singur criteriu. Se "oate consi&era ca e%aluatorul este =or$itg &e as"ectul a&o"tat 5n mo& su$iecti% ca rele%ant6 comit>n& o eroare grosolana care "oate a%ea urmari im"ortante "entru salariat si "entru organi(atie. Hreseala este gra%a6 "entru ca celelalte as"ecte ale muncii sunt a"reciate c%asiautomat6 fara alte %erificari. /%aluarea &u"a "rima im"resie este su"erficiala si este ne"ro&ucti%a "entru organi(atie? este cunoscuta (icala conform careia ="rima im"resie contea(ag? 5n "ofi&a e9"erientei "o"ulare6 sa consi&eram ca o$ser%atia este nefun&amentata6 cel "utin 5n "ri%inta managementul resurselor umane. !hiar &aca e%aluarea urmea(a mai multe eta"e6 5n 5ncercarea &e a i&entifica toate as"ectele caracteristice6 efectul &e halou "oate sa "ersiste? &e asemenea6 e9ista "ericolul sa se "ro&uca efectul &e halou si 5n "ri%inta altor as"ecte "ri%in& "erformanta6 reali(>n&u;se astfel o <constelatie &e halouri=6 care nu re"re(inta a&e%aratul "otential al salariatului. /roarea sistematica &e halou "oate con&uce la "lasarea "ersoanei e%aluate 5ntr;o (ona 5n care6 "ro$a$il6 nu se afla. Dn sim"lu e9em"lu "oate fi e&ificator: unui ele% care re"eta un an scolar6 &in in&iferent care moti%6 i se acor&a6 &e regula6 note mai mici la a"roa"e toate materiile6 in&iferent &e cunostintele "e
care acesta le acumulea(a? este o eroare gra%a6 care "oate a%ea consecinte &intre cele mai im"ortante "entru 5ntreaga cariera a "ersoanei res"ecti%eW /roarea &e halou este fenomenul care se "ro&uce atunci c>n& e%aluatorii efectuea(a o munca &e rutina6 c>n& sunt conser%atori6 c>n& nu se im"lica real 5n aceasta forma &e acti%itate sau c>n& nu sunt instruiti a&ec%at. <roarea evaluarii logice constituie o <a"licatie= a erorii &e halou? e%aluatorii tin& sa acor&e calificati%e "e $a(a asa;(iselor consi&erente logice6 stiintifice6 matematice etc. Sunt a$an&onate6 cu sau fara %oie6 argmentele &e or&in "sihologic6 "siho;social sau cele legate &e conte9t. ;tandardele de performanta neclare a"ar atunci c>n& as"ectele care urmea(a a fi e%aluate nu "ot fi cuantificate sau formali(ate? eroarea se "ro&uce atunci c>n& in&icatorii &e calitate sunt greu &e &efinit @ rezultatul este superior 6 activitatea este una 6 rezultatele sunt e#ceptionale 6 activitatea depusa este nemultumitoare etc.A. /ste sarcina s"ecialistilor si a e%aluatorilor sa gaseasca formulele cele mai a&ec%ate6 li"site &e am$iguitate6 "entru fisele sau "entru celelalte &ocumente &e e%aluare a "erformatei. <roarea din indulgenta si eroarea de severitate a"are atunci c>n& e%aluatorii6 gresit selectionati sau ina&ec%at "regatiti6 au ten&inta &e a su"rae%alua salariatii sau &e a;i su$e%alua? ca urmare6 &istri$utia normala a salariatilor "ri%in& "erformanta %a fi eronata. 'iferentele &e e%aluare sunt &atorate si fa"tului ca e%aluarea aceleiasi "ersoane "oate fi facuta6 5n anumite situatii6 &e catre e%aluatori &iferiti. Pe &e alta "arte6 managerii "ot a%ea relatii a"ro"iate sau o atitu&ine &e res"ingere fata &e unii salariati6 astfel 5nc>t e%aluarea "oate fi com"romisa6 &aca nu este &u$lata "rin meto&e com"lementare. Princi"alele moti%e care "ot con&uce la su"rae%aluare sunt: ten&inta unor manageri &e a ascun&e erorile &e organi(are6 &orinta unor manageri &e a c>stiga $una%ointa su$alternilor6 ten&inta &e "roteBare a unor salariati6 teama su"eriorilor &e a nu fi "enali(ati &aca ni%elul general al "erformantelor este sca(ut6 ten&inta su"eriorilor &e a e%ita a"aritia tensiunilor 5ntre salaraiati s i 5ntre acestia s i con&ucere6 li"sa &e interes a su"eriorilor fata &e organi(atie etc. Princi"alele moti%e care "ot con&uce la su$e%aluare sunt: "reocu"area managerilor &e a mentine salariatii 5mtr;o stare &e %eghe "ermanenta6 &orinta managerilor &e a;si &emonstra "uterea6 ten&inta managerilor &e a se "re(enta ca e9igenti 5n fata su"eriorilor lor6 teama unor su"eriori ca "erformanta unor su$alterni le;ar "utea afecta "o(itia6 &orinta unor manageri &e a 5n&e"arta &in ca&rul colecti%ului anumite "ersoane s i altele. <roarea tendintei centrale este &eterminata &e ten&inta unor manageri &e a e%alua cu "reca&ere salariatii cu "erformante me&ii6 "entru a e%ita Bustificarea contra"erformantei segmentului &e "ersonal care se "lasea(a6 natural6 su$ limitele a&mise &e stan&ar&ele organi(atiei. !a urmare6 5n mo& su$iecti%6 maBoritatea angaBatilor "rimesc calificati%e 5nalte. 8e(ultatul <e%aluarii= este6 "entru moment6 multumitor "entru maBoritatea salariatilor6 &ar nu contri$uie la "rogresul organi(atiei. -en&inta &e a transforma e%aluarea o$iecti%a 5ntr;una su$iecti%a "oate fi com"ensata "rin utili(area meto&ei &e com"arare a "erformantelor "rin &istri$uire fortata. Fradul scazut de diferentiere este6 "ractic6 com"ara$il cu situatia "re(entata mai sus? 5n acest ca(6 managerii "erce" realitatea uniform6 fara &iferentieri? e%aluatorii nu au ca"acitatea &e a "erce"e nuantele &e e9"rimare "rofesionala a salariatilor. /%aluatorii
consi&era ca &aca6 5n general6 nu sunt "ro$leme maBore6 toti salariatii "ot fi clasificati su"erior. 4nclinatia spre evaluari su iective este caracteristica e%aluatorilor &ominati &e "reBu&ecati? "entru e%aluatorii &in aceasta categorie "rimea(a %>rsta6 se9ul6 religia6 as"ectul "ersoanei e%aluate sau alte as"ecte care nu sunt rela%ante. Se consi&era6 &e e9em"lu6 ca salariatii care au "este 60 &e ani sunt mai "utin "erformanti &ec>t cei tineri? se consi&era6 frec%ent6 ca femeile sunt mai "utin "erformante &ec>t $ar$atii. Salariatii care au $eneficiat &e "re(enta managerilor la selectie sau la angaBare sunt fa%ori(ati6 5n ra"ort cu ceilalti salariati etc. /ste &ificil &e eliminat su$iecti%ismul 5n "ro$lemele "ri%in& "ersonalul? "artea nefa%ora$ila a "ro$lemei este fa"tul ca organi(atia "ier&e si6 o&ata cu ea6 "ier& 5nsisi salariatii. <<fectul recent = se manifesta "rin fa"tul ca e%enimentele recente sunt cele care contri$uie cu cea mai mare "on&ere la e%aluare? acest as"ect &enota fa"tul ca managerii nu consemnea(a sistematic toate e%enimentele6 acti%itatile s i fenomenele care se "etrec 5n ca&rul com"artimentului &in care face "arte "ersoana e%aluata. /%aluatorul @sef &e ser%iciu sau manager su"eriorA nu tine cu riguro(itate e%i&enta "ro$lemelor care "ri%esc locurile &e munca aflate 5n su$or&ine. Pe &e alta "arte6 cunosc>n& com"ortamentul sefului6 su$or&onatii &o%e&esc ca "ot face lucruri remarca$ile6 &ar numai 5naintea "erioa&ei &e e%aluare. <roarea de contrast consta 5n fa"tul ca e%aluatorul com"ara "ersoanele e%aluate cu "ro"ria "ersoana sau com"ara &oua "ersoane &in ca&rul aceluias i com"artiment? ca urmare6 "entru ca sunt com"arate &oua "ersoane si nu "erformantele reali(ate &e catre "ersoana e%aluata6 re(ultatul nu "oate fi nici com"let nici o$iecti%. 8e(ultatul este ca salariati relati% sla$i &in ca&rul unui com"artiment sunt clasificati su"erior fata &e altii6 &in alt com"artiment6 &ar care6 5n realitate6 sunt mai $uni. Pe &e alta "arte6 &aca 5ntr;un gru" e9ista o singura "ersoana cu re(ultate multumitoare6 iar ceilalti salariati ai gru"ului sunt ne"erformanti6 "ersoana cu re(ultate me&ii %a fi clasificata ca fiin&6 "rin com"arare &irecta6 e9celenta. Pentru ca e%aluarea sa fie o$iecti%a6 este o$ligatoriu ca "erformantele unui in&i%i& sa fie com"arate &oar cu stan&ar&ele a&o"tate "entru locul &e munca res"ecti%. <roarea similaritatii este o"usa erorii &e contrast? e%aluatorul a"recia(a unele as"ecte legate &e acti%itatea salariatului e%aluat6 &aca acestea sunt similare cu ale lui 5nsusi. /%aluatorul nu face altce%a &ec>t sa 5ncerce sa;si recunoasca trasaturile &e com"ortament 5n "ersoanele e%aluate. 1 utili(a "ro"riile stan&ar&e "entru a"recierea "erformantei 5nseamna a su$mina "rocesul &e e%aluare? 5n conte9t6 su$liniem im"ortanta selectarii si "regatirii e%aluatorilor. <rorile neintentionate sunt 5nt>lnite 5n fa(a &e anali(a a re(ultatelor e%aluarii? &atorita com"le9itatii "rocesului &e e%aluare6 5n s"ecial "entru com"artimentele sau unitatile &e mari &imensiuni6 multitu&inea informatiilor "oate rele%a ca im"ortante unele as"ecte si6 "e &e alta "arte6 le "oate estom"a "e celelalte6 &esi im"ortanta sau semnificatia unora sau altora este gresit inter"retata. Pentru "re%enirea erorilor neintentionate este necesar ca "regatirea criteriilor "entru anali(a &atelor o$tinute 5n urma e%aluarii sa fie atent "regatite. <rorile intentionate se comit atunci c>n& organi(atia 5n 5ntregul ei "ractica o "olitica ina&ec%ata "ri%in& resursele umane? 5n aceste ca(uri6 organi(atia %a "ier&e tre"tat "eroanele cele mai $ine "regatite.
4ncrederea n evaluatori 6 ca sursa &e erori6 a"are atunci c>n& "ersoanele su"use e%aluarii o$tin calificati%e mult &iferite6 &in "artea &iferitilor e%aluatori. Cecon%ergenta re(ultatelor e%aluarii "entru aceeasi "ersoana "oate in&uce stari &e tensiune sau &e confu(ie6 &aca salariatului i;au fost comunicate se"arat re(ultatele estimate &e catre &iferitii e%aluatori? &esigur ca e%aluatorii in&e"en&enti nu "ot aBunge tot&eauna la aceleasi a"recieri6 &ar nu este a&mis ca &iferentele &intre acestea sa fie foarte mult &iferite? &e o astfel &e situatie "ot "rofita salariatii care au &iferite "ro$leme referitoare la "rocesele &e munca si care o "ot e9"loata 5n a%antaBul lor. 9Bustarea informatiilor este eroarea "e care o fac unii e%aluatori la constatarea unor a$ateri mari fata &e stan&ar&ele &e "erformanta normale? cu $una stiinta6 e%aluatorii estom"ea(a "erformantele iesite &in comun sau care sunt mult su$ limita &e a&misi$ilitate. 1Bustarea informatiilor se "oate "etrece s i atunci c>n& e%aluatorii nesocotesc stan&ar&ele sta$ilite "entru &iferitele meserii6 "rofesii sau locuri &e munca6 a"lic>n& stan&ar&e "ro"rii sau "referentiale. # "ractica &in "acate frec%ent 5nt>lnita este aceea ca re(ultatele e%aluarii sunt <confectionate= chiar 5nainte ca "rocesul sa fie finali(at? 5ncuraBarea unei asemenea "olitici este caracteristica organi(atiilor ne"erformante. <fectul de succesiune este caracteristic e%aluatorilor care nu "ot fi atenti la situatii &iferite sau la nuante? &aca un salariat a fost clasificat ca fiin&6 &e e9em"lu6 me&iocru urmatorul salariat %a "rimi6 cu mare "ro$a$ilitate6 acelasi calificati%. Pentru a "utea argumenta afirmatia "utem in%oca teama unui stu&ent &e a intra la e9amenul oral &u"a un alt stu&ent care <a "icat la e9amen=. /%aluatorul6 a&ica "rofesorul6 clasifica uneori6 5n aceeasi maniera6 "e toti stu&entii. 'esigur ca o asemenea situatie nu "oate fi acce"tata nici 5n uni%ersitati6 nici 5n alte organi(atii 5n care "erformanta tre$uie "romo%ata. ;uma pro lemelor $ zero re"re(inta o stare &e s"irit? oamenii6 inclusi% e%aluatorii6 consi&era ca &aca e9ista &eBa &estule re(ultate nefa%ora$ile6 acestea tre$uie sa fie com"ensate &e re(ultate fa%ora$ile6 "erformante? acestea &in urma %or fi atri$uite6 fara aco"erire6 aleator6 ultimului esantion &e salariati su"usi "rocesului &e e%aluare "entru ca6 "e ansam$lu6 re(ultatele anali(ei sa fie echili$rate si sa se 5nca&re(e 5n &istri$utia normala. /roarea comisa este gra%a &in mai multe "uncte &e %e&ere: e%aluatorii nu sunt o$iecti%i6 re(ultatele e%aluarii sunt eronate6 organi(atia %a "ier&e &in cre&i$ilitate si &in "restigiu. Pe &e alta "arte6 &istri$utia <normala= nu este %ala$ila 5n toate organi(atiile si 5n toate colecti%itatile "entru ca natura acestora este mult &iferita. 6etisul numerelor este "ro"riu e%aluatorilor care consi&era ca numai as"ectele masura$ile6 cuantificate6 sunt rele%ante? se "ier& &in %e&ere urmatoarele: &imensiunea umana a "roceselor &e munca6 "ro$lemele "ersonale ale salariatilor6 as"ecte "ri%in& organi(area muncii6 comunicarea si relatiile interumane 5n general. -1, Comun carea n #rocesul e(aluar /%aluarea "erformantelor salariatilor constituie un im"ortant miBloc &e comunicare? regulile "rinci"ale &e care managerii tre$uie sa tina seama 5n acest "roces sunt @Mathis6 1,,76 ". 1,6A: aA este o$ligatoriu ca salariatilor sa le fie comunicate re(ultatele e%aluarii "erformantelor lor &e catre seful &irect sau &e catre su"eriorii acestuia?
$A momentul "re(entarii re(ultatelor in&i%i&uale se %a constitui 5ntr;un "rileB "entru i&entificarea miBloacelor "entru 5m$unatatirea "erformantelor6 "entru mo&ificarea meto&ei manageriale si "entru reorgani(area muncii si a miBloacelor &e comunicare &intre salariati? cA managerii care comunica re(ultatele e%aluarii tre$uie sa a"recie(e as"ectele "o(iti%e si sa a&uca multumiri salariatilor6 chiar &aca acestia au si "uncte sla$e? &A managerii tre$uie sa ai$a hotar>rea &e a "re(enta as"ectele negati%e6 astfel 5nc>t sa nu in&uca 5n cor"ul angaBatilor reactii &e a&%ersitate? nu este a&mis ca managerii sa faca morala salariatilor6 sa 5i com"are cu alte "ersoane sau sa le inter(ica sa;s i e9"una li$er "unctele &e %e&ere. GIG0I#H817I/ 1. Manolescu6 1.6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura 816 Gucuresti6 1,,.. 2. Mathis6 8. s.a.6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomica6 Gucuresti6 1,,7. 3. Pitariu6 '.N.6 1anagementul resurselor umane. 1asurarea performantelor profesionale 6 /&itura 1006 Gucuresti6 1,, .
!1PI-#0D0 7
Mot (aL a' #osta*M a com#ortamentulu n organ *aL
%111 Mot (aL a ca /orLM de acL une soc alM

1ngaBalii 5mi %>n& tim"ul 5n schim$ul salariului. !ei mai mulli &intre noi muncesc "entru a a%ea ce "une "e masn mi a "utea trni 5n felul "e care mi l;au ales. 7oarte "ulini &intre noi au tot ce;mi &oresc mi muncesc "entru allii &oar ca sn ai$n sentimentul %alorii &e sine. !on&ucerea comunicn orn &e orn %aloarea angaBalilor "rin salariile "e care le "lntemte @Fames N. Narrington mi Fames S. Narrington6 2000A.
'acn am su$scrie fnrn re(er%e acestui "unct &e %e&ere6 ar tre$ui sn renunlnm sn mai %or$im aici &es"re moti%alie. C;o sn facem6 5nsn6 acest lucru6 &ar o sn recunoamtem6 5m"reunn cu autorii amintili cn <firma "lntemte cel mai mult "entru "ersoanele mi "entru "osturile "e care le "reluiemte cel mai mult=. -ermenul &e moti%alie este &eri%at &in cu%>ntul latin movere mi &efinemte o stare interioarn care energi(ea(n6 acti%ea(n sau "une 5n mimcare un in&i%i&6 canali(>n& mi orient>n& com"ortamentul snu 5n &ireclia unui o$iecti%. Moti%ul este &escris &e "sihologi 5n termeni &e nelinimte6 li"sn6 &orinln "uternicn6 forln. #rganismul aflat su$ stn">nirea unui moti% aclionea(n "entru a re&uce nelinimtea6 "entru a 5nlntura li"sa6 "entru a alina &orinla6 "entru a atenua forla constr>ngntoare. !heia 5nlelegerii moti%aliei stn 5n semnificalia mi ra"ortul &intre ne%oi6 im"ulsuri mi o$iecti%e. Moti%area re"re(intn o com"onentn maBorn a managementului mi un su$iect frec%ent tratat &e s"ecialimti. 'in "unctul &e %e&ere al conce"liei manageriale6 &eose$im &oun acce"liuni maBore ale moti%nrii: aA moti%area 5n sens restr>ns6 $a(atn "e o %i(iune clasicn asu"ra organi(aliei mi managementului6 care se refern numai la "ersonalul firmei. 1cestn %i(iune mai "re&ominn 5ncn 5n "ractica manage; rialn. /a "resu"une corelarea necesitnlilor6 as"iraliilor mi intereselor "ersonalului 5n 5n&e"linirea sarcinilor "entru reali(area o$iecti%elor. $A moti%area 5n sens cu"rin(ntor6 conturatn 5n ultimii ani6 este $a(atn "e o %i(iune mo&ernn asu"ra organi(aliei mi managementului. !aracteristica sa esenlialn constn 5n concentrarea interesului "e staQe'olderi @"ersoane6 categorii &e "ersoane mi organisme care au interese maBore 5n &esfnmurarea mi "erformanlele firmei: "ro"rietari6 clienli6 manageri6 salariali6 sin&icate6 furni(ori6 $nnci6 a&minis; tralie centraln mi localn6 comunitate localn etc.A. 1otivarea este acliunea &e a moti%a "e un altul6 iar motivaaia re"re(intn totalitatea mo$ilurilor @conmtiente sau nuA care;i &eterminn "e oameni sn facn anumite lucruri6 sn aleagn &in mai multe %ariante un anumit com"ortament6 sn aclione(e 5ntr;un anume fel "entru atingerea unor sco"uri.
Moti%alia este asociatn &emersului ralional mi "osi$ilitnlii &e o"liune asu"ra unei %ariante &e acliune. ointele "e care in&i%i&ul le %i(ea(n "rin muncn sunt &e naturn economicn sau "ot fi legate &e "ro"ria;i &e(%oltare 5n "lan "sihosocial.
%121 Semn / caL N genur ale mot (aL e Moti%alia "oate fi cnutarea "referenlialn a anumitor ti"uri &e satisfaclii @'ecMer6 1,.,A. 1tri$utul preferenaial este utili(at "entru a in&ica fa"tul cn moti%aliile %aria(n &e la un in&i%i& la altul. 'emi e9istn un "otenlial moti%alional "ro"riu s"eciei umane6 fiecare cunoamte mi a"recia(n satisfaclii s"ecifice6 str>ns legate &e e9"erienla "ersonaln. Moti%alia re"re(intn suma energiilor interne mi e9terne care inilia(n mi &iriBea(n com"ortamentul uman s"re un sco". 1cesta &in urmn6 o &atn atins6 %a &etermina satisfacerea altei necesitnli @N. Ceuman6 1,,3A. Moti%aliile sunt elementele formale sau informale6 &e naturn economicn sau moral;s"iritualn6 "e care "ro"rietarii mi managerii le a&ministrea(n salarialilor 5n sco"ul satisfacerii unor necesitnli in&i%i&uale mi &e gru"6 "entru a;i &etermina sn contri$uie la &esfnmurarea acti%itnlilor mi 5n&e"linirea o$iecti%elor organi(aliei "rin atitu&inile6 com"ortamentele6 eforturile mi &eci(iile lor. 'in inter; acliunea &irectn salariat * sarcinn se namte motivaaia intrinsecb * ca e9"resie a ne%oii &e auto&e(; %oltare *6 iar &in interacliunea manager * salariat i(%ornmte motivaaia e#trinsecb . /nergiile interne "rimare care &eterminn moti%alia sunt sim"le: ne%oile &e $a(n sau "rimare @hrann6 somn mi a&n"ostA6 ne%oia &e securitate6 ne%oia &e recunoamtere mi &e a"artenenln la gru". /nergiile interne &e or&in "sihologic sunt stima &e sine6 autoafirmarea mi auto&e"nmirea. /nergiile e9terne sunt o re(ultantn a cone9iunii manager salariat. /le sunt caracteri(ate "rintr;un &inamism &e care am$ele "nrli "ot mi tre$uie sn "rofite. 1ma cum suslin Nellriegel6 Slocum Fr. mi Ooo&man @5n Go$oc6 20036 ". 16,A6 e9istn o &iferenln nota$iln 5ntre motivaaie mi nevoie 6 "rima re"re(ent>n& <o forln care aclionea(n asu"ra unei "ersoane6 "entru a o 5m"inge cntre reali(area unui o$iecti%6 5ntr;o maniern s"ecificn=6 iar a &oua <o li"sn resimlitn la un moment &at &e o anumitn "ersoann6 li"sn &e naturn "sihologicn @&e e9em"lu ne%oia &e res"ectA6 fi(iologicn @&e e9em"lu hrann6 a"n6 aer etc.A mi sociologicn @&e e9em"lu6 ne%oia &e soli&aritateA6 toate aceste ne%oi fiin& &eci factori &e im"uls=. Potri%it lui 'ecMer @1,.,A6 cele trei miBloace "rinci"ale &e o$linere a satisfacliei &au namtere unor familii &e moti%alii "recum motivaaiile narcisiste * iu$irea orientatn s"re "ro"ria "ersoann *6 motivaaiile concrete * iu$irea orientatn s"re uni%ersul material * mi motivaaiile afective * iu$irea orientatn s"re ceilalli. Se "oate %or$i &e &oun mari familii &e moti%alii narcisiste: motivaaiile de e#presie a sinelui mi motivaaiile de realizare a sinelui. Primele %i(ea(n e9"rimarea li$ern a emoliilor6 sentimentelor mi "referinlelor noastre6 im"lic>n& facultnlile intelectuale. Moti%aliile &e reali(are a sinelui6 ca metamoti%alii6 %i(ea(n &e(%oltarea mi e9tin&erea "otenlialului mi "ersonalitnlii umane. Moti%aliile concrete sunt orientate 5n general s"re o$iecte. 1ceste moti%alii nu e9"rimn &oar ne%oile materiale "ro"rii s"eciei umane6 ci mi iu$irea faln &e uni%ersul material 5n ansam$lul snu. 0a fel ca 5n ca(ul moti%aliilor narcisiste6 mi moti%aliile concrete se circumscriu mai multor familii: moti%aliile orientate s"re e9"lorare6 &esco"erire mi in%enlie6 moti%aliile care %i(ea(n acliunea asu"ra lumii @a crea6 a construi6 a 5ntre"rin&e6 a mo&ifica realitatea e9terioarn "entru a o conforma ne%oilor mi &orin; lelor noastreA6 moti%aliile &e reali(are orientate s"re ceilalli @a con%inge6 a "ersua&a6 a;i flata "e ceilalli "entru a o$line ce%aA.
Moti%alia6 i"osta(n a com"ortamentului 5n organi(alii
Moti%aliile afecti%e sunt &e &oun ti"uri: motivaaii afective n sens strict @cnutarea &ragostei6 "rieteniei6 stimei6 5ncre&erii6 sim"atiei mi 5m"nrtnmirii acestor sentimenteA mi motivaaii de gbsire a recunoctinaei @se e9"rimn "rintr;un numnr mare &e acti%itnli "ri%ate sau "rofesionale mi au ca o$iecti% general &e a face cunoscute %aloarea6 com"etenlele mi calitnlileA.
%1&1 Rolur le mot (Mr #ersonalulu Managerii nu;mi "ot e9ercita eficient funclia fnrn a cunoamte cau(ele care suslin atitu&inile mi com"ortamentul cola$oratorilor. -oate acliunile managerului tre$uie sn ai$n la $a(n cunoamterea efecti%n a mo&ului 5n care oamenii se com"ortn mi se schim$n &e;a lungul tim"ului6 mi nu felul 5n care ar &ori ca ei sn se com"orte. 1stfel6 se "une "ro$lema &eterminnrii con&uitei umane6 a factorilor &inamici interiori care contri$uie la mo$ili(area energiei necesare 5nfn"tuirii unui act sau care inter%in 5n o"liunea "entru o acliune 5n fala unei realitnli e9terioare. Moti%area "ersonalului are mai multe roluri: aA rolul managerial constn 5n &eterminarea conlinutului mi eficacitnlii funcliei &e antrenare care6 la r>n&ul ei6 con&ilionea(n &ecisi% concreti(area celorlalte funclii manageriale * "re%i(iunea6 orga; ni(area6 coor&onarea mi controlul? $A rolul organizaaional se refern la im"actul maBor "e care moti%area 5l are &irect mi in&irect asu"ra mo&ului &e funclionare a firmei. !onlinutul mi mo&alitnlile &e moti%are utili(ate contri$uie 5ntr;o mnsurn semnificati%n la im"rimarea anumitor caracteristici ale culturii organi(alionale? cA rolul individual %i(ea(n &e"en&enla &e moti%are a satisfacliilor mi insatisfacliilor fiecnrui salariat6 a e%oluliei sale. 'acn moti%area este $a(atn "e luarea 5n consi&erare a necesitnlilor6 a as"iraliilor mi a amte"tnrilor salarialilor mi line seama &e "otenlialul mi &e efortul &e"us &e ei6 atunci "ersonalul este mai satisfncut6 5mi utili(ea(n 5ntr;o mnsurn mai mare ca"acitnlile mi se &e(%oltn mai ra"i& mi mai intens? &A rolul economic se refern la con&ilionarea in&irectn6 &ar su$stanlialn a "erformanlelor economice "rin ti"ul &e moti%are care "re&ominn 5n fiecare firmn? eA rolul social re"re(intn efectul sinergetic al celorlalte roluri 5n "lanul elementelor "sihosociolo; gice care 5i caracteri(e(n "e mem$rii unei organi(alii.
%1)1 Com#onentele mot (aL e 0a $a(a con&iliei umane se afln 5ntot&eauna un ansam$lu &e mo$iluri * ne%oi6 interese6 ten&inle mi i&ealuri * care suslin e9"rimarea anumitor atitu&ini6 acliuni mi fa"te. 3n "racticn6 oamenii sunt caracteri(ali "rin ni%eluri &e as"iralie foarte &iferite. !eea ce 5l moti%ea(n "e un mem$ru al organi(aliei "oate sn nu fie suficient "entru altul. Prin urmare6 "rocesul moti%nrii tre$uie sn fie strict "ersonali(at6 ceea ce 5nseamnn un efort &eose$it "entru angaBator. 'acn ne%oile "rimare sunt satisfncute6 ele lasn loc li$er e9"rimnrii ne%oilor &e or&in su"erior6 care re"re(intn a&e%nratul miBloc "entru afirmarea "ersonalitnlii umane. 1 moti%a oamenii 5n muncn 5nseamnn a;i rns"lnti financiar mi a le acor&a alte facilitnli "entru contri$ulia lor la "rogresele organi; (aliei. Pe &e altn "arte6 a moti%a 5nseamnn a &e(%olta 5n om sentimentul 5m"linirii sale "rofesionale mi sociale.
-ra&ilional6 salariul re"re(intn "rinci"ala cale &e moti%are a "ersonalului6 &ar6 &e reguln6 oamenii au ne%oie mi &e alte manse &e e9"rimare care &ecurg &in &orinla &e a 5n%nla "rin muncn6 &e a cunoamte natura mi societatea6 &e a lua &eci(ii6 &e a fi recunosculi ca "rofesionimti6 &e a contri$ui la configu; rarea %iitorului etc. Moti%ele care 5i animn "e oameni re"re(intn e9"resia ne%oilor mi amte"tnrilor lor. Ce%oile sunt &efinite &re"t li"surile "e care un in&i%i& le resimte la un moment &at. 1cestea sunt e9trem &e %aria$ile ca ti" mi ca intensitate6 nu sunt 5ntot&eauna conmtienti(ate6 &ar sunt "uternic influenlate &e me&iul 5n care in&i%i(ii acti%ea(n. 1mte"tnrile concreti(ea(n cre&inla in&i%i(ilor 5n e9istenla unor manse care "ot fi o$linute "rintr;un anume ni%el al efortului mi "erformanlei. 7actorii moti%atori care ar "utea s"ori %aloarea su$iecti%n a muncii sunt: a"recierea reumitei salarialilor6 informarea "ermanentn asu"ra "erformanlelor organi(aliei6 sta$ilirea unor o$iecti%e "rofesionale incitante6 5ncuraBarea iniliati%ei6 statuarea unui climat &e lucru 5n echi"n6 mnrirea gra&ului &e autonomie mi &e &eci(ie a colecti%elor &e lucru etc. 'intre acemti factori6 recunoamterea reumitei in&i%i&uale mi 5ncuraBarea comunicnrii la locul &e muncn sunt &eterminante 5n o$linerea "artici"nrii "erformante a salarialilor. 'u"n natura lor6 factorii moti%alionali "ot fi "o(iti%i sau negati%i. 1otivaaia pozitivb se "ro&uce atunci c>n& se asocia(n 5n mo& &irect re(ultatele muncii cu atitu&inea "o(iti%n faln &e muncn. Managerii utili(ea(n un 5ntreg set &e miBloace "entru a in&uce o moti%alie "o(iti%n: recom"ense materiale6 garanlii "ri%in& locul &e muncn6 acor&area unor titluri6 acor&area 5ncre&erii * urmatn &e &elegarea &e com"etenle *6 lau&a mi mullumirea manifestn. -i"ul &e com"ortament care %a fi recom"ensat tre$uie sn fie mnsura$il6 ralional mi umor &e 5nleles6 iar criticile tre$uie sn fie ra"i&e6 "recise mi constructi%e. 7iecare "rogres al angaBatului 5n &ireclia unui com"ortament a&ec%at tre$uie recom"ensat "entru ca acesta sn fie moti%at sn continue. 1otivaaia negativb este $a(atn "e ameninlare6 "e&ea"sn6 $lam6 amen(i etc. 1"licarea acestor miBloace tre$uie sn fie limitatn6 &eoarece organi(alia nu se "oate &e(%olta "e o culturn cu %alenle negati%e. Sancliunile au efecte moti%alionale scn(ute6 fiin& consi&erate &e salariali ca e9agerate. /le nu "ot fi a"licate cu aceeami intensitate unor in&i%i(i aflali 5n situalii &iferite mi care au gremit 5n aceeami mnsurn. 3n "lus6 a"licarea frec%entn a sancliunilor statuea(n o stare &e tensiune. S;a confirmat fa"tul cn a"licarea factorilor moti%alionali negati%i a con&us sistematic la &imi; nuarea "erformanlelor "rofesionale ale in&i%i(ilor. 8e(ultatele amte"tate au fost o$linute numai "rin a"licarea miBloacelor &e stimulare "o(iti%n. Moti%area negati%n s;a &o%e&it a fi mai &nunntoare &ec>t li"sa totaln a moti%nrii. Schema mo&elului moti%alional &in 7igura 7.1 @a&a"tare &u"n Rorlenlan6 1,,5A con&uce la 5nlele; gerea &inamicii interne a "roceselor &e stimulare. 7igura 7.1
Ce%oi mi amte"tnri in&i%i&uale a"ar noi 8eame(area ne%oilor generea(n Satisfaclii con&uc la
con&uc la &eterminn
-ensiuni6 &e(echili$re
!om"ortamente sau acliuni reali(ea(n Sco"urile "ro"use
%1$1 Teor le mot (aL e Jor$in& &es"re istoria managementului mi a teoriilor "ri%in& moti%alia6 MerEem 0e Saget @1,,,A constatn cn6 "e mnsurn ce au fost acce"tate ca"acitnlile &e e9"resie ale in&i%i(ilor6 s;au e9tins mi constr>ngerile legate &e e%olulia 5ntre"rin&erii: com"etiti%itate6 lege6 or&ine mi rigoare. 3n acest ca&ru6 salarialii se %e&eau "rinmi 5ntre <&orinla &e e9"rimare6 refu(ul lor &e res"ectare a autoritnlii6 "otenlialul lor intelectual mi structura &estul &e rigi&n a 5ntre"rin&erii= @ i id. 6 ". 156A. 1ma se face cn <5ntre 5ntre"rin&erea constricti%n mi in&i%i&ul he&onist6 care &oremte sn;mi trniascn %iala conform "rinci"iului "lncerii6 e9istn interese &i%ergente= @ idem A. Prima generalie a teoriilor moti%alionale 5mi are originea 5n mcoala fon&atn &e 7re&eric -aElor. 1cesta g>n&emte munca 5n termeni structurali * %or$im aici &es"re &i%i(iunea muncii6 &es"re rolul selecliei 5n ame(area omului "otri%it la locul "otri%it6 &es"re s"eciali(area lucrntorilor mi "romo%area controlului ca instrument &e e%aluare. 3n o"inia lui -aElor6 moti%area "utea fi atinsn "rin salari(area a&ec%atn reali(nrilor concrete. -eoriile $eha%ioriste "ri%in& resursele umane ela$orate &e /lton MaEo mi 7rit( 8oethlis$erger &ifern &e cele ale teoreticienilor managementului mtiinlific6 5ntruc>t accentul se mutn "e "otenlialul uman: omul "oate fi &eterminat sn &e%inn mai "ro&ucti% 5n ca(ul 5n care ne%oile sale &e or&in "sihosocial sunt satisfncute. -eoriile moti%alionale &e a &oua generalie 5i au ca "rotagonimti "e 'onal& McHregor6 1$raham MasloK6 !hris 1rgEris6 8ensis 0iMert6 7re&ericM Ner($erg mi 'a%i& Mc!lellan&. 1cemtia a&uc 5n "rim "lan i&eea im"ortanlei relaliilor umane 5n &efa%oarea te(ei "otri%it cnreia organi(area muncii este singura cale moti%atoare care con&uce la "erformanln mi asigurn satisfaclia 5n muncn. Pornin& &e la te(a cn fiecare "ersoann este &iferitn &e toli ceilalli6 cn are ne%oi mi interese "arti; culare6 cn este im"ulsionatn mai &egra$n &e resorturi interne &ec>t &e factori e9terni6 teoriile mo&erne @teorii moti%alionale &e a treia generalieA recunosc im"erati%ul satisfacerii &iferenliate a ne%oilor 5ntr;o g>n&ire sistemicn. Jalenlele managementului intuiti% 5mi &emonstrea(n eficienla 5n mnsura 5n care asigurn "rogresul organi(aliei 5n acor& cu ne%oia fiecnrui salariat &e a se reali(a "entru sine. Moti%alia intrinsecn se s"riBinn "e &orinla in&i%i&ului &e a 5nlelege me&iul6 &e a &e%eni im"ortant6 &e a e%olua mi &e a &a sens %ielii. 3n anii V206 la u(ina Oestern /lectric &in NaKthorne6 Illinois6 a"nrea o "reocu"are noun6 care %a influenla 5n mo& ra&ical g>n&irea managerialn la ni%elul moti%aliei umane: cercetntorii reali(ea(n fa"tul cn munca nu 5nseamnn &oar c>mtigarea $anilor necesari traiului @nici mncar 5n "erioa&ele &e cri(nA6 ci mi a%antaBe sociale legate &e %iala "rofesionaln. Stu&iile reali(ate la NaKthorne rnm>n 5n istorie "rin &oun nume im"ortante: /lton MaEo mi 7rit( 8oethlis$erger. Stu&iile 5nce"ute &e /lton MaEo au con&us la c>te%a conclu(ii im"ortante "entru manageri @5n !ole6 2000A: angaBalii nu "ot fi tratali i(olat6 ci ca mem$ri ai unui gru"6 a"artenenla la gru" este mai im"ortantn &ec>t stimulentele $nnemti6 gru"urile informale e9ercitn o "uternicn influenln asu"ra com"ortamentului angaBalilor6 managerii tre$uie sn ia 5n consi&erare aceste ne%oi "entru a o$line s"riBinul salarialilor. # altn teorie "roeminentn a fost ela$oratn &e 1$raham MasloK6 teorie cunoscutn su$ numele piramida ierar'iei nevoilor . I"ote(ele &e lucru ale acesteia sunt urmntoarele: o ne%oie6 o &atn satisfn; cutn6 nu mai este un factor moti%ant6 unei ne%oi satisfncute 5i ia locul o alta6 "entru maBoritatea oamenilor6 setul &e ne%oi este com"le96 e9istn 5n fiecare moment o singurn ne%oie care afectea(n com"ortamentul uman6 5n general6 ne%oile tre$uie satisfncute "rogresi%6 &e la cele fun&amentale la cele &e auto"erfeclionare mi &e auto&e(%oltare6 e9istn mai multe cni &e satisfacere a ne%oilor
su"erioare &ec>t a celor inferioare. 0a $a(a "irami&ei se afln ne%oile fi(iologice6 5nnnscute mi in&is; "ensa$ile "entru su"ra%ieluirea in&i%i&ului. 8a"ortat la ni%elul organi(aliilor6 factorii care ar "utea satisface aceste ne%oi sunt salariul minim mi con&iliile $une &e muncn. Pe mnsurn ce acestea sunt satisfncute6 a"are as"iralia cntre securitate @omul cautn sn fie "roteBat &e "ericole mi &e incertitu&inea %iitoruluiA. 7actorii care ar "utea satisface aceste ne%oi sunt "oliticile mi "roce&urile clare6 con&iliile &e muncn sigure6 siguranla "ostului6 a remunernrii sau li$ertatea &e a face "arte &in structuri sin&ica; li(ate. Drmntorul ni%el ierarhic im"licn ne%oia &e a"artenenln legatn &e interacliunea socialn6 &e inclu&erea 5n &i%erse gru"uri mi &e afecliune. 3n interiorul organi(aliilor6 factorii care satisfac aceste ne%oi sunt "osi$ilitatea &e a lucra 5n echi"n mi &e a interacliona cu ceilalli6 &e(%olt>n& noi relalii. Drmea(n "alierul ne%oilor stimei &e sine mi &in "artea celorlalli. Ce%oia &e autoreali(are re"re(intn ten&inla umann &e %alorificare a "otenlialului "ro"riu6 &e e9"loatare a talentelor 5nnnscute sau &o$>n; &ite. 7actorii care generea(n astfel &e satisfaclii sunt "osturile mi structurile organi(alionale care im"licn un mare "otenlial &e &e(%oltare mi &e 5m"linire "ersonaln "rin gra&ul &e li$ertate oferit 5n reali(area res"onsa$ilitnlilor mi "rin "osi$ilitnlile &e "regntire continun. 'acn6 5n tim"6 a crescut &in nou ni%elul unei ne%oi6 in&i%i&ul se %a 5ntoarce la aceasta "entru a o satisface 5ntr;un gra& mai ri&icat6 5nainte &e a continua satisfacerea ne%oilor su"erioare. MasloK a clasificat ne%oile "re(ente 5n "irami&n 5n &oun mari categorii: ne%oile %itale6 cores"un; (ntoare ni%elurilor inferioare @fi(iologice6 &e securitate mi &e a"artenenlnA mi ne%oile &e e9"rimare a sinelui @ne%oia &e stimn mi &e autoreali(areA. /ste interesant &e remarcat cn "rimele sunt satisfncute "rin interme&iul factorilor e9trinseci6 "e c>n& ultimele sunt intrinseci6 "ro"rii in&i%i&ului. 0imitele maBore ale teoriei sunt urmntoarele: nu s;a "utut &o%e&i cn e9istn cinci ni%eluri &istincte &e ne%oi6 ci &oar &oun sau trei6 nu s;a confirmat fa"tul cn6 o &atn satisfncute ne%oile fi(iologice6 oamenii urcn s"re %>rful "irami&ei 5n maniera "ro"usn &e MasloK. 'im"otri%n6 "are a nu e9ista o anume reguln care sn gu%erne(e a"arilia unui anumit ti" &e ne%oi &u"n satisfacerea celor fi(iologice. 8egula "otri%it cnreia o ne%oie satisfncutn 5ncetea(n sn mai fie im"ortantn nu funclionea(n 5n ca(ul ne%oilor &e rang su"erior6 5n&eose$i a celei &e autoreali(are. !u toate aceste limite6 teoria se $ucurn &e un larg interes &atoritn fa"tului cn i&eile &e $a(n au certe im"licalii manageriale. !on&ucntorii nu tre$uie sn uite cn moti%alia este &eterminatn &e un ansam$lu &e ne%oi mi nu &e una sau &oun. Mai mult6 managerii tre$uie sn i&entifice cea mai im"ortantn ne%oie a salarialilor mi sn conBuge satis; facerea ei cu "erformanla "rofesionaln. /i tre$uie sn fie conmtienli &e caracterul "ersonali(at al moti%aliei mi sn reali(e(e cn e9istn "osi$ilitatea ca ne%oile salarialilor sn se schim$e 5n tim". 1cliunile care "ot fi 5ntre"rinse &e manageri sunt sim"le6 &ar costisitoare: 1. "entru satisfacerea ne%oilor fi(iologice * salariu a&ec%at6 con&ilii conforta$ile &e muncn6 alocalii "entru hrann si 5m$rncnminte6 locuinle &e ser%iciu? 2. "entru satisfacerea ne%oilor &e securitate * salariu garantat6 asigurnri me&icale mi sociale6 con&ilii care "roteBea(n mi asigurn securitatea muncii 5n sens fi(ic6 siguranla "ostului? 3. "entru satisfacerea ne%oilor &e a"artenenln * s"onsori(area echi"elor s"orti%e mi a celor artistice6 "ermisi%itate 5n coagularea unor gru"uri informale6 5ncuraBarea relaliilor 5ntre salariali6 &e(%oltarea legnturilor "rofesionale6 organi(area unor "etreceri mi ani%ersnri la ser%iciu? . "entru satisfacerea ne%oilor &e stimn * "romo%nri6 "reluire 5n "u$lic6 "re(enla numelui 5n "u$licalia organi(aliei6 sim$oluri &e statut6 $irou se"arat? 5. "entru satisfacerea ne%oilor &e autoreali(are * titluri legate &e acti%itatea &e"usn6 o"ortunitnli &e "romo%are6 5ncuraBarea creati%itnlii6 autonomie6 "osturi interesante mi incitante. Pornin& &e la teoria ela$oratn &e MasloK6 'ouglas McHregor a a%ansat &oun su"o(ilii referitoare la natura umann mi la com"ortamentul 5n muncn. .eoria ` mi teoria d se $a(ea(n "e &oun seturi
&e afirmalii &is"use la "olii o"umi ai continuumului com"ortamental. 'emi sunt $a(ate "e com"orta; mente e9treme mi foarte sim"lificate6 teoriile ela$orate &e McHregor "ot fi umor i&entificate 5n atitu; &inea managerilor faln &e angaBali. .eoriile ` mi d se refern la in&i%i&ualitnli. 1$or&area colecti%istn 5i a"arline lui Oilliam #uchi @1,,3A. /l "ro"une mo&elul Ba"one( concreti(at 5n teoria e . Sintetic6 caracteri(area celor trei teorii este "re(entatn 5n -a$elul 7.1. -a$elul 7.1
.eoria ` @'. McH8/H#8A #amenilor nu le "lace munca? ei e%itn sn munceascn6 &acn este "osi$il. /i sunt "rea "ulin am$iliomi mi "refern sn fie con&umi mi &iriBali6 tre$uie controlali mi6 &u"n ca(6 "e&e"sili. #amenii sunt egoimti mi in&iferenli la necesitnlile organi(aliei &in care fac "arte6 nu 5mi asumn res"onsa$ilitnli mi sunt "reocu"ali &e securitatea lor 5n "rocesele &e muncn. #amenii se o"un schim$nrilor. #amenii &oresc sn ma9imi(e(e &oar a%antaBele materiale6 negliB>n& ne%oile "sihosociale. Pentru atingerea o$iecti%elor organi(aliei tre$uie utili(atn constr>ngerea. .eoria d @'. McH8/H#8A #amenii nu sunt lenemi? nu le &is"lace sn munceascn. /i au ca"acitatea &e a se automoti%a6 sunt stimulali &e res"onsa$ilitnli6 se im"licn 5n schim$are6 au ca"acitatea &e a imagina mi &e a crea. #amenilor nu le "lace sn fie su"ra%egheali sau controlali. Pe l>ngn ne%oile "rimare mi &e securitate6 in&i%i(ii au mi ne%oie &e auto"erfeclionare mi &e auto&e"nmire. Pentru ei efortul fi(ic mi efortul intelectual 5n muncn sunt tot at>t &e necesare ca mi o&ihna mi &istraclia. .eoria e @O. #D!NIA Performanla salarialilor este &e"en&entn &e satisfaclia muncii. #amenii "refern sn lucre(e 5n gru"uri autonome mi sn ia &eci(iile "rin consens. /i acce"tn managementul "artici"ati% mi "refern asocierile informale
8e%i(uin& teoria lui MasloK6 !laEton 1l&erfer @1,72A "ro"une teoria <R3 6 "otri%it cnreia ne%oile umane se 5m"art 5n trei categorii: &e e9istenln @/A6 &e relalionare @8A mi &e &e(%oltare @'A. Prima categorie &e ne%oi cores"un&e ne%oilor fi(iologice mi &e securitate i&entificate &e MasloK6 cea &e;a &oua ne%oilor &e a"artenenln mi &e stimn6 iar ultima se ra"ortea(n la ne%oia &e autoa"reciere mi &e autoreali(are. Sistemati(area ti"urilor &e ne%oi este "re(entatn 5n -a$elul 7.2. -a$elul 7.2
Jevoi de e#istenab %<, Jevoi relaaionale ci de * "rimare mi &e su"ra%ieluire * securitatea muncii * con&iliile &e muncn * "rogram normal &e lucru * salarii a&ec%ate "entru sta$ilitatea "uterii &e cum"nrare * acor&area $eneficiilor su"limentare 5n acor& cu re(ultatele muncii
apartenenab %R, Jevoi de dezvoltare(mplinire %3, * ne%oia &e crealie * ne%oia &e e9"rimare a e9"erienlei * ne%oia &e e9"rimare a "ersonalitnlii * ne%oia &e autoreali(are * ne%oia &e autoactuali(are
* $une relalii familiale * $une relalii sociale * $une relalii cu colegii * $une relalii cu su"eriorii
!laE 1l&erfer consi&ern cn in&i%i(ii sunt moti%ali 5n &ireclia unui com"ortament care satisface unul &intre cele trei seturi &e ne%oi. 1t>t teoria lui MasloK c>t mi cea a lui 1l&erfer recunosc e9istenla mai multor ti"uri &e ne%oi mi sta$ilesc 5ntre ele ra"orturi care "ot facilita recom"ensarea com"ortamentelor in&i%i&uale. 1l&erfer nu ama(n ne%oile 5ntr;o structurn ierarhicn. 'emi cele trei gru"e &e factori &eterminanli tre$uie asigurate gra&ual6 toate ne%oile "ot fi acti%e concomitent. 3n "lus6 &acn satisfacerea unor
tre$uinle &e ni%el su"erior este 5m"ie&icatn6 cremte ne%oia &e a satisface una sau mai multe tre$uinle &e rang inferior. 1l&erfer su$linia(n mi fa"tul cn 5n "rocesul muncii "oate a"nrea frustrarea6 mai ales su$ forma regresiei. 1stfel6 &acn o "ersoann este continuu frustratn 5n satisfacerea ne%oilor sale &e &e(%oltare6 ne%oile &e relalionare sau &e e9istenln se reacti%e(n6 &e%enin& forle moti%alionale maBore. 1stfel6 frustrarea con&uce la regresie 5ntruc>t in&i%i&ul 5ncearcn sn;mi satisfacn ne%oile &e or&in inferior @a se %e&ea 7igura 7.26 a&a"tare &u"n Rorlenlan6 1,,6A. Mo&elul lui 1l&erfer 5m$ognlemte6 &eci6 mo&elul lui MasloK cu &oun i&ei. Pe &e o "arte6 un in&i%i& "oate urmnri satisfacerea concomitentn a &oun sau mai multor ne%oi mi6 "e &e altn "arte6 un in&i%i& "oate renunla la satisfacerea unei tre$uinle &e or&in su"erior &acn 5i sunt satisfncute6 5n com"ensalie6 ne%oi &e or&in secun&ar. 7igura 7.2
7rustrarea ne%oii &e &e(%oltare
Im"ortanla ne%oilor &e &e(%oltare
Satisfacerea ne%oilor &e &e(%oltare
7rustrarea ne%oii &e relalionare
Im"ortanla ne%oilor &e relalie
Satisfacerea ne%oii &e relalionare
7rustrarea ne%oii &e e9istenln
Im"ortanla ne%oii &e e9istenln
Satisfacrea ne%oilor &e e9istenln
-eoria moti%alionaln a lui 1l&erfer ofern managerilor o sugestie im"ortantn "ri%in& com"orta; mentul angaBalilor: atunci c>n& ne%oile &e un anumit ni%el nu "ot fi satisfncute6 atenlia tre$uie orientatn cntre satisfacerea altor ne%oi a"arlin>n& unui ni%el &iferit. Dn alt merit al teoriei este cn "re(intn un continuum al ne%oilor. !ele cinci tre"te ale teoriei lui MasloK sunt com"rimate 5n &oar trei mi nu se im"une o ierarhie a ne%oilor. 7. Ner($erg este autorul teoriei ifactoriale asu"ra moti%aliei sau6 altfel s"us6 a teoriei motivaaie$ igienb . !onform acesteia6 fiecare &intre in&i%i(i este ca"ti% unor tre$uinle fi(ice mi &e naturn "sihologicn. 7igura 7.3 @!ole6 20026 ". 10 A ilustrea(n e9istenla a &oun categorii &e factori moti%a; lionali: factorii de igienb care nu con&uc la o$linerea satisfacliei 5n muncn mi factorii motivatori care "ro&uc satisfaclie. 7actorii &e igienn se refern la me&iul 5n care se &esfnmoarn munca6 iar factorii moti%atori sunt str>ns legali &e acti%itatea "rofesionaln "ro"riu;(isn. -eoria lui Ner($erg are mi ea limitele sale: nu se "oate confirma cn factorii celor &oun categorii sunt in&e"en&enli mi nu se face legntura 5ntre e9istenla anumitor ne%oi mi com"ortament. !u toate acestea6 scrie !ole @ i id., ". 103A6 <lucrnrile lui Ner($erg au con&us la ceea ce s;ar "utea numi interesul "entru m ogbairea sau crecterea responsa ilitbaii postului @a&icn su"limentarea facto; rilor moti%atori &in ca&rul unui "ostA mi6 ce%a mai cur>n&6 la curentul 5n fa%oarea pcalitnlii %ielii "rofesionaleq=. Ner($erg recunoamte cn mi factorii &e igienn "ot "ro&uce efecte "o(iti%e @un salariu atracti%6 &e e9em"luA6 iar factorii moti%atori "ot a%ea mi as"ecte negati%e @li"sa &e reali(nri atrage insatisfacliaA.
-oto&atn6 el constatn cn o"usul unui factor de insatisfacaie nu este unul &e satisfaclie6 ci a senaa factorilor de insatisfacaie . 3n "lus6 originile satisfacliei sunt &iferite &e cele ale insatisfacliei6 iar satisfaclia mi insatisfaclia nu sunt &oun stnri antagonice. #ricum6 factorii intrinseci mi factorii e9trin; seci care &eterminn moti%alia nu sunt com"lementari. 7igura 7.3 @Sursa: H. 1. !ole6 20026 ". 10 A
7actori care con&uc la insatisfaclie e9tremn @factori de igienb A 7rec%enla 5n "rocente 50 0 30 20 10 0 10 20 30 0 50 7actori care con&uc la satisfaclie ma9imn @factori motivatori A 7rec%enla 5n "rocente
8eali(are 8ecunoamtere
Munca 5n sine 8es"onsa$ilitate 1%ansare Progres
Politici mi "roce&uri a&ministrati%e Su"er%i(are 8elalii cu su"er%i(orul !on&ilii &e lucru Salariu 8elalii cu colegii Jiala "ersonaln
8elalii cu su$or&onalii Statut social Siguranla
Cu "utem sn nu amintim aici mi &e teoria ac'iziaiei succeselor a lui Mc!lellan&. Potri%it acesteia6 ni%elul &e as"iralie al unui om 5i &eterminn com"ortamentul. In&i%i&ul manifestn trei categorii &e ne%oi: &e afiliere @&orinla &e "rietenie mi &e cola$orareA6 &e "utere @&orinla &e a fi im"ortant6 &e a a%ea influenln asu"ra oamenilorA mi &e reali(are @&orinla &e a &o$>n&i ce%a6 &e a face ce%a im"ortantA. Pentru in&i%i&6 sursele moti%nrii sunt com"le9e: "o(ilia 5n ierarhia organi(aliei6 com"etenla recunoscutn mi conmtienti(area a"artenenlei la gru". 3n ca(ul "roceselor &e muncn6 ni%elul in&i%i&ual &e as"iralie este re"re(entat &e suma ne%oilor &e reali(are "rofesionaln "entru un anumit inter%al &e tim". 'u"n e9"irarea "erioa&ei res"ecti%e6 in&i%i&ul "oate 5nregistra succese sau insuccese. 3n funclie &e acest re(ultat6 moti%alia salariatului "oate a%ea o ratn &e cremtere sau "oate 5nregistra o stagnare sau un regres. 3n acest "roces6 managerii sunt aceia care suslin sau6 &in incom"etenln mi in&iferenln6 sto"ea(n e%olulia unei cariere "rofesionale. Mc!lellan& @5n !ole6 2002A a constatat cn in&i%i(ii la care "re&ominn ne%oia &e reali(are cautn sarcini &e &ificultate me&ie6 relati% umor &e finali(at6 sunt res"onsa$ili 5n ceea ce "ri%emte acele sarcini6 se afln 5n cnutarea fee&$acM;ului 5n legnturn cu munca lor mi sunt mai "ulin "reocu"ali &e ne%oile &e afiliere. 1utorul teoriei consi&ern cn ne%oia &e reali(are 5mi are originile 5n co"ilnrie mi 5n me&iul cultural &in care a "ro%enit in&i%i&ul. Mc!lellan& clasificn ne%oile moti%alionale 5n trei categorii &iferite &e cele "re(ente 5n teoriile "re(entate ">nn acum : ne%oia &e afiliere se a"ro"ie &e ne%oile sociale @relalionaleA6 iar cea &e reali(are6 &e tre$uinlele legate &e autoreali(are mi &e auto&e"nmire @ne%oi &e 5m"linireA. !eea ce este original 5n aceastn teorie constn 5n i&entificarea ne%oii &e "utere6 factor care a marcat 5nsnmi istoria umanitnlii. 3m"reunn cu 1tMinson6 Mc!lellan& sta$ilemte relalia:
Moti%alia S funclie @Moti% 9 1mte"tare 9 StimulentA.
Prin <moti%= se 5nlelege aici %aloarea re(ultatului muncii "e scara ierarhicn &e %alori a in&i%i; &ului6 iar "rin <amte"tare=6 e%aluarea antici"atn a stimulentului. /ste e%i&ent cn6 &acn toli factorii formulei au %alori ma9ime6 re(ultatul final este ma#imum ma#imorum . Mc!lellan& afirmn cn societnlile 5n care %oinla &e a reali(are se manifestn "uternic "ro&uc 5ntre"rin(ntori energici care6 la r>n&ul lor6 accelerea(n cremterea economicn. 3ntre"rin(ntorii tre$uie sn;mi asume riscuri mi6 &e aceea6 ne%oia lor &e a reumi este mai "uternicn. Stu&iile au arntat cn6 a%>n& o astfel &e atitu&ine6 mansele lor &e reumitn sunt net su"erioare 5n com"aralie cu ale altora6 5ntruc>t ei sunt mai &inamici6 mai creati%i mi mai "erse%erenli. Mc!lellan& este "reocu"at mi &e mo&ul 5n care se "oate &e(%olta o %oinln "uternicn &e a 5n%inge. /l aBunge la conclu(ia cn ne%oia &e reali(are nu este ere&itarn6 iar oamenii "ot fi 5n%nlali sn;mi &e(%olte o moti%alie "uternicn 5n acest sens. Managerii tre$uie sn fi9e(e stan&ar&e "rofesionale ri&icate mi sn;mi manifeste ra"i& mi clar satisfaclia atunci c>n& angaBalii se com"ortn "otri%it amte"tnrilor lor. Seturile &e ne%oi @&e reali(are/succes6 &e afiliere mi &e "utereA se manifestn &iferit &e la o "ersoann la alta? c>n& o anumitn ne%oie este "regnantn6 ea se %a constitui 5n moti%alie &ominantn mi %a con&uce la a&o"tarea unui com"ortament care sn genere(e satisfacerea ei. Su$ieclii care au ne%oie &e reali(are au un com"ortament com"le9: cautn sarcini &e &ificultate me&ie6 au ca"acitatea &e a am>na momentul recom"ensnrii6 re(istn mai mult tim" 5n fala emecului6 &isting situaliile controla$ile &e cele incontrola$ile6 tin& s"re risc mi ino%are6 au ne%oie sn cunoascn re(ultatele acliunilor lor mi gra&ul 5n care acestea au fost a"reciate.
Mc!lellan& sugerea(n managerilor utili(area a "atru eta"e "entru a;mi &irecliona "ersonalul cntre "erformanln: "erse%erenln 5n asigurarea fee&$acM;ului relati% la "erformanln6 &eoarece meto&a consoli&ea(n &orinla &e a atinge ni%eluri mai 5nalte6 "romo%area mo&elelor &e "erformanln "rin stimularea mi "o"ulari(area angaBalilor care au o$linut re(ultate $une6 mo&ificarea imaginii &e sine a angaBalilor "rin "roiectarea unei noi imagini "otri%it cnreia acemtia &e%in "ersoane 5n cnutarea schim$nrii mi succesului6 urmnrirea sistematicn a sentimentelor mi a com"ortamentelor angaBalilor "entru a le trans"une 5n termeni "o(iti%i. -eoriile e%ocate se $a(ea(n "e felul 5n care iau namtere ne%oile in&i%i(ilor mi "e mecanismele "rin care aceastn energie acumulatn este folositn 5n %e&erea 5m$unntnlirii "erformanlelor. 3n 7igura 7. sunt "re(entate com"arati% "rinci"alele teorii moti%alionale. In%estigarea resorturilor com"ortamentului 5n muncn nu se o"remte aici. J. Jroom o$ser%n cn acesta este "ro&usul a &oi factori: valenaa ca atracti%itate legatn &e un anumit as"ect @chiar re(ultatul munciiA mi acteptarea ca munca finali(atn sn ai$n un re(ultat a"reciat. 'e(%oltatn &e /. /. 0aKer mi 0. Porter6 teoria amte"tnrilor a luat o formn mai ela$oratn6 a cnrei sinte(n este "re(entatn 5n 7igura 7.5 @apud !ole6 20026 ". 107A. Mo&elul "une 5n e%i&enln fa"tul cn efortul in&i%i&ului este &eterminat &e felul 5n care el "erce"e as"ectele muncii. Performanla este con&ilionatn &e a$ilitnlile lui6 &e mo&ul 5n care 5mi 5nlelege rolul mi 5n funclie &e &atele me&iului e9tern. 7igura 7.
Ce%oia &e auto&e(; %oltare
Ce%oia &e &e(%oltare @'A
Ce%oia &e "utere 7actori moti%atori @satisfncntoriA Ce%oia &e reali(are
Ce%oia &e stimn Ce%oia &e relalii sociale @8A
Ce%oia &e a"artenenln
Ce%oia &e securitate mi &e siguranln Ce%oi &e e9istenln @/A Ce%oi &e $a(n6 fi(iologice
Ce%oia &e afiliere 7actori &e igienn @nesatisfncntoriA
1aslo) 9lderfer =erz erg 1cClelland
8ecom"ensele "e care in&i%i(ii le consi&ern atracti%e sunt cele "erce"ute ca a%>n& o %alenln ri&icatn. Printre acestea se numnrn mi satisfaclia muncii6 ca echi%alent conce"tual al %alenlei "e care o are 5nsnmi acti%itatea res"ecti%n. Satisfaclia muncii6 ca e9"resie finaln a efortului &e"us &e un salariat6 &e"in&e &e calitatea con&ucerii mi a echi"ei6 &e conlinutul "ostului6 &e cuantumul sala; riului mi &e "olitica salarialn6 &e "osi$ilitnlile &e "romo%are mi &e "rogramul &e lucru.
Mo&elul lui Jroom "leacn &e la "remisa cn "erce"lia ne%oilor &eterminn com"ortamentul6 iar intensitatea moti%nrii &e"in&e &e gra&ul 5n care in&i%i&ul &oremte sn a&o"te un anumit com"or; tament. -eoria nn(uinlelor se s"riBinn "e i"ote(e "uternice "ri%in& cau(ele care con&uc la a&o"tarea unui anumit com"ortament. Sistemul acestor cau(e este format &in factori in&i%i&uali @ne%oi mi com"etenle &iferiteA mi organi(alionali @sistemul &e salari(are6 normele6 natura mi intensitatea contro; lului etc.A. 7iecare in&i%i& a&o"tn in&e"en&ent "ro"riul com"ortament6 &u"n cum "erce"e cn o asemenea con&uitn 5l %a a"ro"ia &e sco"urile "e care mi le;a "ro"us. 7igura 7.5
Perce"lia cn efortul %a con&uce la "erformanln
!a"acitnlile
!onstr>ngerile e9terioare
Perce"lia cn "erformanla %a &uce la recom"ense
/fortul 5n muncn
Performanla
8ecom"ensele @re(ultateleA
Perce"lia cn e9istn recom"ense atracti%e
Perce"lia asu"ra rolului
!onclu(ion>n&6 mo&elul lui Jroom "ermite cuantificarea intensitnlii moti%aliei6 formula lui Mc!ormicM mi Ilgen @5n GogrthE6 200 A fiin& o &o%a&n 5n acest sens:
<
LiB
GB
B 1
un&e < re"re(intn efortul 6 9 este acteptarea cn efortul &e"us %a &uce la "erformanln6 LiB este instrumentalitatea unei "erformanle i "entru o$linerea unui re(ultat B &e or&inul II6 GB este valenaa re(ultatului &e or&inul II6 iar n re"re(intn numnrul reultatelor &e or&inul II. 0i"sa oricnrui factor &in relalia &e mai sus semnificn a$senla moti%aliei? "rimii &oi factori "ot a%ea %alori cu"rinse 5ntre 0 mi 16 iar cel &e;al treilea %alori 5ntre *1 mi [1. Pentru ca salarialii sn fie "uternic moti%ali6 tre$uie ca GB sn fie 5ntot&eauna "o(iti%6 iar "rimii factori sn fie c>t mai a"roa"e &e 1. 3n "lus6 aceastn legnturn cau(aln tre$uie sn fie sta$iln6 clarn mi re"ro&ucti$iln. Sugestiile "e care le in&uce teoria amte"tnrilor sunt &e naturn "racticn: managerilor le re%ine sarcina &e a i&entifica mi &e a "romo%a acti%itnli consi&erate %aloroase mi agreate &e salariali. Managerii tre$uie sn se asigure cn ni%elurile lintite &e angaBali sunt accesi$ile6 cn sunt 5n concor&anln cu o$iecti%ele organi(aliei mi cn nu &uc la conflicte maBore? 5n "lus6 ei tre$uie sn mtie &acn re(ultatele sunt suficient &e semnificati%e mi &in "unctul &e %e&ere al salarialilor. Ce %om o"ri 5n treacnt mi asu"ra teoriei condiaionbrii operante "e care am schemati(at;o "rin relalia cau(aln &in 7igura 7.6. Hra&ul &e moti%alie "oate fi e%aluat "rintr;o formuln "reluatn &in marMeting @7igura 7.7A.
7igura 7.6
Performanln mi recom"ense
"o(iti%i "o(iti% Stimuli su$iecti%i mi o$iecti%i negati%i negati% !om"ortament
Moti%are
'emoti%are
!ontra"erformanln6 a$an&on
7igura 7.7
Intensitatea "erce"utn "ri%in& recom"ensa 1otivaaia
*
Perce"lia referitoare la efortul &e"us
Intensitatea "erce"utn "ri%in& "e&ea"sa
# teorie interesantn6 care amintemte &e teoriile &re"tnlii sociale $a(ate "e criteriul egalitnlii mi asu"ra cnreia %om (n$o%i6 este cea a ec'itbaii . 1cest mo&el moti%alional al cnrui autor este StacE 1&ams se concentrea(n asu"ra sentimentelor salarialilor "ri%in& corectitu&inea relati%n cu care sunt tratali. Premisa &e la care "ornemte autorul este cn 5n circumstanle egale oamenii &oresc sn fie tratali 5n mo& egal mi corect. 0a muncn egaln li se cu%in recom"ense egale6 tratamente ne&iscri; minatorii 5n tim"ul lucrului mi facilitnli echi%alente 5n tim"ul li$er. -eoria echitnlii o"erea(n cu mnrimi &e intrare @calificnri6 com"etenle6 a$ilitnli6 e9"erienln6 talent6 s"irit &e iniliati%n6 "ro&ucti; %itate etc.A mi cu mnrimi &e iemire @recom"ense6 recunoamtere6 "resitigiu6 stimn etc.A. 3n o"inia in&i%i; &ului6 mnrimile &e iemire tre$uie sn fie 5n acor& cu cele &e intrare6 ca mnsurn a "ro"riei acti%itnli6 &ar mi com"arati% cu $alanla res"ecti%n "entru ceilalli salariali. /chili$rul $alanlei "ro"rii @mnrimi &e intrare * mnrimi &e iemireA este "remisa moti%aliei "o(iti%e6 iar echili$rul $alanlelor celorlalli re"re(intn confirmarea echitnlii 5n "olitica &e "ersonal "racticatn &e organi(alie. 1ceasta consoli; &ea(n moti%alia "o(iti%n. 'acn mnrimile &e intrare sunt su"erioare celor &e iemire a"ar &iminuarea efortului &e"us mi a re(ultatelor6 alterarea "erce"liei "ri%in& re(ultatele muncii6 frustrnri6 sentimente &e insatisfaclie6 ten&inle &e a$an&on6 &emoti%are sau "nrnsirea organi(aliei. 'acn $alanla este 5ncli; natn 5n celnlalt sens6 in&i%i&ul "oate "erce"e cn su"rae%aluarea acti%itnlii sale este un mo& &e a fi 5n&emnat sn "ro&ucn mai mult mi mai $ine. 3n "lus6 angaBatul "oate consi&era cn organi(alia nu este ca"a$iln sn cuantifice corect mnrimile &e intrare mi6 ca urmare6 se instalea(n sentimentul &e incertitu&ine sau &e suficienln. 3n genere6 stu&iile se "un &e acor& cu fa"tul cn at>t femeile6 c>t mi $nr$alii "refern com"aralia cu salariali &e acelami se9. 1ngaBalii %>rstnici au mai multe informalii &ec>t cei recent angaBali mi
5mi "ot e%alua cu mai multn "reci(ie "erformanla "ro"rie. Salarialii aflali la ni%elurile su"erioare $eneficia(n &e mai multe informalii &ec>t cei aflali la $a(n6 moti% "entru care se autoa"recia(n mai corect. 3n "lus6 angaBalii cu stu&ii 5nalte se autoe%aluea(n mult mai e9act &ec>t cei li"sili &e stu&ii. 1lte &oun "ers"ecti%e com"letea(n ta$loul mo&elelor moti%alionale : teoria scopurilor @/. 1. 0ocMeA mi cea a managementului motivaaional @I. 'uncanA. .eoria scopurilor "ornemte &e la "remisa cn intenliile sau sco"urile oamenilor Boacn un rol "re&ominant 5n &eterminarea com"ortamentului. Dn anume set &e %alori recunoscute &e in&i%i& generea(n emolii mi &orinle care se transformn 5n intenlii sau sco"uri. Prefigurarea sco"urilor mi atingerea acestora sunt cau(ele unui com"ortament "o(iti% 5n muncn mi &e reali(nrii "erformanlelor. /ste "osi$il ca re(ultatele muncii sn con&ucn6 5ntr;o altn eta"n6 la a&o"tarea unui set &e %alori &e ni%el su"erior. .eoria managementului motivaaional se $a(ea(n "e "ostulatul automoti%nrii: un om nu poate motiva direct pe un altul, dar poate demotiva cu ucurinab o sutb . Pornin& &e la aceastn constatare6 au fost formulate te(ele managementului moti%alional: organi(alia nu "oate &a mem$rilor sni mai mult &ec>t "rimemte &e la acemtia6 toate &eci(iile manageriale maBore a&o"tate 5ntr;o maniern autori; tarn %or fi contestate6 moti%area se o$line "rin management "artici"ati%6 moti%area se reali(ea(n "rin conmtienti(area reumitei acliunilor6 &e(%oltarea factorilor intrinseci ai moti%aliei face ca munca sn fie acce"tatn cu "lncere.
%1-1 Mot (aL e N #er/ormanLM Moti%area cu succes a salarialilor se $a(ea(n mai mult "e o filosofie managerialn &ec>t "e a"li; carea unor tehnici &ate. Im"ortantn este atitu&inea managerului faln &e oamenii "e care 5i con&uce mi reaclia lor la aceastn atitu&ine. #amenii au ne%oi fun&amentale asemnnntoare6 ceea ce sim"lificn lucrurile: mem$rii unei culturi sau ai unei su$culturi au6 5n ansam$lu6 as"iralii6 &orinle6 s"eranle mi o$iecti%e asemnnntoare. /9istn 5nsn elemente esenliale "entru 5nlelegerea corectn a celor &in Bur: o atitu&ine Bustn6 o %i(iune clarn asu"ra mecanismului "erce"liei6 cunomterea anumitor "rinci"ii &e relalionare umann mi o meto&n &e anali(n sistematicn. Sunt cunoscute cel "ulin "atru moti%e care 5m"ie&icn 5nlelegerea com"ortamentului angaBalilor: %i(iunea &eformatn * managerii au ten&inla &e a;i "erce"e "e ceilalli "rin "risma "ro"riilor lor com"etenle6 canali(>n&u;mi atenlia 5ntr;o &ireclie "recisn *6 nern$&area * managerii au6 5n maBoritatea ca(urilor6 o %ialn tre"i&antn mi sunt tentali sn utili(e(e meto&a cea mai faciln 5n anali(a com"ortamentelor "ersoanelor cu care intrn 5n contact *6 intro&ucerea in&i%i(ilor 5n ti"are "resta$ilite * &emi meto&a clasificnrii "are a fi utiln 5nlelegerii com"ortamentului uman6 e9istn "ericolul &e a ignora caracterul unic al fiecnrui in&i%i& *6 raliona; mentul sim"list * cnutarea moti%elor care;l &eterminn "e un in&i%i& sn aclione(e "oate &e%eni su"erficialn. 3n lumina celor afirmate ">nn acum "utem s"une cn "erformanlele sunt re(ultatul "ro&usului &intre a$ilitnli6 moti%alie mi rolul "e care un in&i%i& 5l Boacn 5ntr;o organi(alie: " M 9 # 1 # R. Prin urmare6 moti%alia este "rocesul care;i stimulea(n "e oameni mi 5i incitn sn;mi 5m$unntnleascn ran&amentul6 gralie satisfacliei "sihice generate &e cremterea eforturilor "ersonale. 7igura 7.. @F. F. !ri$$in6 1,.6A &escrie interacliunea mai multor factori moti%atori. Dn manager &eschis cntre moti%area "ersonalului snu tre$uie sn ia 5n consi&eralie c>te%a reguli esenliale: orice ti" &e com"ortament6 chiar mi cel mai "ulin trans"arent6 "resu"une e9istenla unei cau(e6 "unctul &e %e&ere al celuilalt este im"ortant mai ales 5n con&iliile 5n care moti%alia este o
com"onentn su$iecti%n6 acelami moti% "oate "ro%oca reaclii &iferite6 in&i%i(ilor li se "otri%esc miBloace &iferite &e satisfacere a ne%oilor6 munca se caracteri(ea(n "rin as"ecte tehnice6 economice6 sociale mi "sihologice6 iar fiecare &intre aceste as"ecte are "ro"riul snu "otenlial care "oate fi utili(at 5n relaliile cu angaBalii. 7igura 7..
Lndividul : ca"acitnlile6 calificnrile6 o$imnuinlele6 atitu&inile mi %alorile6 antece&entele @emecuri6 succeseA6 rn&ncinile sociale mi culturale6 %>rsta
Contri uaia sa : ne%oi mi o$iecti%e6 "erce"lii mi as"iralii6 s"eranle6 "erce"lia "ro"riei com"etenle6 angoasele "rofesionale
;e adapteazb : e9igenlelor funcliei6 amte"tnrilor su"eriorului6 realitnlilor organi(alionale6 o"ortunitnlilor mi constr>ngerilor me&iului
ConstrAngeri : "resiunile colegilor6 normele gru"ului Rezultate : a"reciere mai $unn a "ro"riilor com"etenle6 satisfacerea amorului "ro"riu6 noi ne%oi6 as"iralii mi o$iecti%e
Lnfluenaat de : e9igenlele familiale mi "rofesionale Recompense e#trinseci satisfacerea ne%oilor6 echili$ru 5ntre factorii "rimari mi cei &e satisfaclie6 reali(are6 "utere mi a"artenenln6 urmnrirea celor mai im"ortante o$iecti%e6 echitate mi &istri$uire egaln a recom"enselor6 cremterea sentimentului "ro"riei %alori :
Coportamentul generat : 5n&e"linirea sarcinilor6 satisfaclia lucrului 5m"linit
;atisfacaii intrinseci : munca interesantn6 %alorificarea com"etenlelor6 "erfeclionarea6 res"onsa$ilitatea mi autonomia6 sentimentul "ro"riei contri$ulii6 interacliunea socialn
Pe &e altn "arte6 reali(area unei moti%nri eficace im"licn res"ectarea unui ansam$lu larg &e cerinle: angaBarea "ersoanelor care a"recia(n re(ultatele firmei6 i&entificarea amte"tnrilor in&i%i; (ilor mi satisfacerea lor6 asigurarea unor sarcini interesante6 care incitn la auto&e"nmire6 creati%itate @"rin rotalia "osturilor sau 5m$ognlirea lor6 lnrgirea conlinutului funcliei etc.A6 "articulari(area as"ectelor moti%atoare @">nn la "ersonali(area lorA? 5m"linirea "rogresi%n a moti%aliilor6 mai ales a celor economice6 "entru economisirea resurselor mi "entru asigurarea "ers"ecti%elor moti%alionale "e termen lung6 comunicarea e9"licitn a sarcinilor6 reali(nrilor mi "erformanlelor "re%i(ionate6 5nca; &rarea salarialilor "e "osturile care li se "otri%esc6 minimi(area sanclionnrii "ersonalului6 moti%aliile acor&ate sn fie "erce"ute &e salariali &re"t cores"un(ntoare.
%1%1 Mot (aL e #r n mo4 l tate N sc" m4are soc alM 3n "linn ern a glo$ali(nrii6 mo$ilitatea stu&enlilor6 &ar mai ales a s"ecialimtilor a &e%enit un fa"t comun. Psihologi mi sociologi cercetea(n resorturilor care 5i &eterminn "e acemti oameni sn caute semnele &e(%oltnrii in&i%i&uale 5n alte lnri &ec>t cele &e origine. 1n&rei 'eria$in @1,,.A a cnutat sn arate mo&ul 5n care se cristali(ea(n moti%alia structuratn social 5n interiorul in&i%i&ului6 "ornin& &e la antici"area %iitorului acestuia 5n ra"ort cu mo ilitatea socialb . Presu"unerile teoretice ale autorului sunt clare: "entru in&i%i&6 cre&inlele legate &e mo$ili; tatea socialn fac "arte &in setul &e cre&inle &es"re sine mi &es"re societate. 1ceste cre&inle sunt construite social. 1utorul afirmn cn tinerii mi6 cre&em noi6 mi angaBalii maturi se afln 5n <cnutarea i&entitnlii sociale "o(iti%e "rin a"artenenle la gru"uri sociale atracti%e=6 ceea ce se consi&ern a fi o moti%alie maBorn a com"ortamentului social. -aBfel @ apud 'eria$in6 1,,.6 ". 205A leagn mo ilitatea socialb &e 5nsnmi cre&inla in&i%i&ului cn <sistemul social este fle9i$il mi "ermea$il6 mi cn el 5mi "oate 5m$unntnli situalia "rin &e"lasarea &intr;o "o(ilie socialn 5n alta=. 'acn in&i%i&ul consi&ern cn sistemul social este rigi& mi im"ermea$il6 el "oate a"ela la cea &e;a &oua strategie6 a sc'im brii sociale 6 a&icn a mo&ificnrii relaliilor &intre gru"ul cnruia 5i a"arline mi celelalte gru"uri im"licate. 1m$ele cni sunt $enefice at>t "entru in&i%i&6 c>t mi "entru societate: mo$ilitatea socialn a&uce cu sine schim$uri culturale6 a&icn 5m"ros"ntarea me&iului organi(aliei ga(&n6 5n tim" ce schim$area socialn este "rileBul 5nnoirii interne a organi(aliei &e origine. Mo$ilitatea tinerilor a$sol%enli cu stu&ii su"erioare "oate fi "usn mi "e seama efortului lor &e menlinere a in&entitnlii sociale "o(iti%e. 3n acest sens6 tinerii aflali 5n organi(aliile &e origine %or 5ncerca sn se angaBe(e 5n &iferite forme &e acliune %i(>n& ri&icarea statutului lor social? &acn aceste organi(alii nu sunt rece"ti%e la ne%oile lor6 tinerii res"ecti%i %or o"ta "entru &e"lasarea 5n alte me&ii sociale.
Preg0t rea resurselor umane1 2e*(oltarea car ere
>a finalul parcurgerii acestei sec]iuni ve]i putea do Andi urm`toarele compe$ ten]e: * s` defini]i procesele de preg`tire [i dezvoltare a resurselor umane ? * s` cunoa[te]i factorii care influen]eaz` preg`tirea [i dezvoltarea ? * s` descrie]i procesele de preg`tire [i dezvoltare ? * s` identifica]i metodele de preg`tire [i dezvoltare ? * s` identifica]i miBloacele prin care sunt implementate [i evaluate programele de preg`tire [i dezvoltare ? * s` defini]i conceptele de planificare [i dezvoltare a carierei ? * s` descrie]i stadiile dezvolt`rii carierei [i ancorele carierei ? * s` e#plica]i rela]ia dintre planificarea individual` [i organiza]ional` ? * s` cunoa[te]i metodele de dezvoltare [i planificare a carierei ? * s` utiliza]i aparatul teoretic n rezolvarea unor situa]ii practice .
,111 Preg0t rea ! de*(oltarea #ersonalulu Preg)tirea 2i &e(%oltarea re"re(int) centrul eforturilor continue &e 5m$un)t)+ire a com"eten+elor angaBa+ilor 2i6 im"licit6 a "erforman+ei organi(a+iei. Preg)tirea 2i &e(%oltarea resurselor umane costituie o func+ie &e "rim rang a managementului resurselor umane. 'e2i termenii &e "reg)tire 2i &e(%oltare sunt a&esea folosi+i ca sinonimi6 e9ist) o &istinc+ie. "reg`tirea este "rocesul &e asigurare6 "rin 5n%)+are6 a cuno2tin+elor 2i &e"rin&erilor necesare angaBa+ilor 5n acti%itatea lor "rofesional). 3ezvoltarea re"re(int) un "roces &e 5n%)+are "e temen lung care 5i "reg)te2te angaBa+i s) fac) fa+) nu &oar cerin+elor actuale ale "ostului ci s) se a&a"te(e tuturor schim$)rilor 2i e%olu+iilor 5ntr;o lume ce se confrunt) cu un ritm alert al "ro%oc)rilor. Multe organi(a+ii in%estesc 5n "reg)tire 2i &e(%oltare &eoarece cre& c) acestea le "ot a&uce cre2teri mari &e "rofit. < "reg`tirea m un`t`]e[te adesea aptitudinile per$ sonalului [i le cre[te motiva]ia. 9cestea conduc la o mai mare productivitate [i genereaz` profit = @8. /. Hanger apud Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0.Jan&ra6 1,,36 ".
270
512A. 'e aceea6 costurile "reg)tirii 2i &e(%olt)rii tre$uie luate ca atare: o in%esti+ie 5n resursele umane ale organi(a+iei 5n calitatea lor &e factor strategic al acesteia. 8ecrutarea 2i selec+ia angaBa+ilor cu "oten+ial mare nu garantea() "erforman+ele lor "rofesionale efecti%e. Cu este suficient s) %rei s) faci ce%a &ac) nu 2tii ce s) faci sau cum s) faci. 1stfel6 un "as im"ortant al managementului resurselor umane +ine tocmai &e asigurarea acestei &imensiuni a orient)rii 2i "reg)tirii "ersonalului. #rgani(a+iile tre$uie s) se a&a"te(e la schim$)rile tehnologice6 s);2i 5m$un)t)+easc) "ro&ucti%itatea 2i calitatea ser%iciilor "entru a r)m>ne 5n com"eti+ie. 'e aceea6 anga; Ba+ii au ne%oie &e "reg)tire.
3etalia]i natura rela]iilor dintre procesul de recrutare a personalului [i preg`tirea [i dez$ voltarea resurselor umane.
Preg)tirea este6 5n esen+)6 un "roces &e 5n%)+are. Stu&iile arat) c) e9ist) mai multe lucruri care tre$uie f)cute "entru a 5m$un)t)+i 5n%)+area. Cu ne %om referi aici la "reg)tirea resurselor umane ca 2colari(are institu+ionali(at) 5n %e&erea &o$>n&irii cuno2tin+elor &e cultur) general) 2i &e s"ecialitate "entru e9ercitarea unei "rofesii sau ca formare ini+ial)6 ci la "reg)tirea &u") 5nca&rarea 5n munc). Preg)tirea este foarte im"ortant) &eoarece furni(ea() acele &e"rin&eri necesare "entru "re(entul 2i %iitorul organi(a+iei. Preg)tirea asigur) toate acele a"titu&ini6 a$ilit)+i 2i cuno2tin+e utile "ersonalului unei organi(a+ii 5n %e&erea asigur)rii su"ra%ie+uirii 2i com"etiti; %it)+ii acesteia "e "ia+a concuren+ial). 'eoarece "reg)tirea este foarte im"ortant)6 &ar 2i costisitoare6 organi(a+iile &oresc ca aceasta s) fie c>t mai eficient). Preg)tirea 2i &e(%oltarea resurselor umane re"re(int) orice 5ncercare &e a 5m$un)t)+i "erforman+ele "rofesionale actuale 2i %iitoare ale angaBa+ilor "rin &e(; %oltarea a$ilit)+ilor lor "rofesionale. 3n o"inia lui 8an&all S. Schuler temeiurile care sus+in ne%oile &e "reg)tire 2i &e(; %oltare sunt: * organi(a+ia "oate angaBa "ersonal cu a$ilit)+i insuficiente? * schim$)rile tehnologice ra"i&e cer formarea unor noi &e"rin&eri? * organi(a+ia 52i "oate re&efini "osturile? * "ersonalul "oate fi transferat sau "romo%at 5n "osturi care cer noi a$ilit)+i 2i cuno2tin+e. 3n toate aceste ca(uri6 ne%oile &e "reg)tire 2i &e(%oltare "ot fi ime&iate sau antic; i"ate 2i "lanificate.
"e aza celor notate mai sus, construi]i un set de argumente n favoarea necesit`]ii imple$ ment`rii unor programe de preg`tire [i dezvoltare n organiza]ia n care lucra]i. Ju uita]i c` argu$ mentele sunt destinate s` conving` conducerea firmeiE
Preg)tirea resurselor umane. 'e(%oltarea carierei 271
O.1.1. 6actorii de influen]` Sco"ul &e $a() al "reg)tirii 2i &e(%olt)rii este acela &e a antici"a schim$area 2i a r)s"un&e acti% la ea. Schim$area im"lic) trecerea &e la o stare la alta6 fa"t care afectea() in&i%i(ii6 gru"urile 2i 5ntreaga organi(a+ie. !ele mai "roeminente schim; $)ri care influen+ea() o organi(a+ie sunt: * schim$)rile 5n structura organi(a+iei &atorate fu(iunilor6 achi(i+iilor6 &e(%olt)rii ra"i&e etc.? * schim$)rile tehnologice 2i ne%oia &e "ersonal foarte calificat? * schim$)rile la ni%elul e&uca+iei angaBa+ilor @unii sunt foarte instrui+i6 al+ii au ne%oie &e "erfec+ionareA? * schim$)rile legate &e ne%oia unei for+e &e munc) &i%ersificate? * "resiunile e9ercitate &e concuren+)? * accentuarea ten&in+ei organi(a+iilor &e a &e%eni institu+ii &e 5n%)+are6 5n con&i+iile 5n care "reg)tirea 2i &e(%oltarea &e%in "rocese continue. Potri%it lui 8. OaEne Mon&E et al .6 factorii care influen+ea() "reg)tirea 2i &e(; %oltarea resurselor umane "ot fi: * schim$area? * sus+inerea con&ucerii * managerii tre$uie s) ia "arte acti% la aceste "rograme 2i s) "un) la &is"o(i+ie resursele necesare? * angaBamentul tuturor managerilor * ace2tia tre$uie s) fie im"lica+i efecti% 5n "rogramele &e "reg)tire 2i &e(%oltare? * "rogresul tehnologic * calculatorul 2i Internetul afectea() ast)(i mo&ul 5n care sunt transmise 2i ritmul 5n care se e9tin& cuno2tin+ele? * com"le9itatea organi(a+iei * actualmente6 interac+iunile &intre in&i%i(i 2i gru" @5ntr;o organi(a+ieA au &e%enit mai com"le9e. 0an+ul tra&i+ional &e con&ucere a organi(a+iei este &e")2it. Pe &e alt) "arte6 schim$)rile amintite mai sus 5i "un "e angaBa+i 5n fa+a unor ne%oi constante &e a;2i 5m$un)t)+i a"titu&inile. -oate acestea con&uc c)tre o ne%oie mare &e "reg)tire 2i &e(%oltare? * "rinci"iile 5n%)+)rii * schim$area afectea() toto&at) 2i "rocesul &e 5n%)+are care tre$uie s) fac) fa+)6 el 5nsu2i6 unor noi "rinci"ii 2i actuali()ri? * alte func+ii ale resurselor umane cum ar fi recrutarea 2i selec+ia influen+ea() "rocesele &e "reg)tire 2i &e(%oltare. 3n sens restr>ns6 sco"ul "reg)tirii 2i &e(%olt)rii este acela &e a elimina li"sa &e "erforman+) la ni%elul angaBa+ilor care lucrea() su$ a2te"t)rile &orite. Preg)tirea 2i &e(%oltarea sunt im"ortante 5ntruc>t contri$uie la cre2terea "erce"+iei "o(iti%e 2i a gra&ului &e angaBare a salaria+ilor fa+) &e organi(a+ie. 1cestea generea() &e(%oltarea "ro&ucti%it)+ii 2i e%itarea a$senteismului.
4n Uaponia preg`tirea [i dezvoltarea resurselor umane este vital` n strategia unei organiza]ii. 4n firmele Baponeze angaBa]ii sunt promova]i din interior [i, de aceea, [i sc'im ` tipul de activi$ tate pe care o desf`[oar`. 4n acest conte#t, preg`tirea permanent` devine o necesitate.
272
Vi n Fermania firmele consider` c` factorul esen]ial al succesului lor de pia]` este datorat for]ei de munc` ine instruite. 9cestea au sisteme de preg`tire [i dezvoltare destinate angaBa]ilor care, de[i sunt costisitoare, asigur` un personal calificat, matur [i sta il pe termen mediu [i lung.
O.1.2. Condi]iile reu[itei 8eu2ita "rogramelor &e "reg)tire &e"in&e &e r)s"unsurile la urm)toarele 5ntre$)ri: cine "artici") la "reg)tire46 ce ti"uri &e a$ilit)+i tre$uie &o$>n&ite46 un&e 2i cum este coor&onat) "reg)tirea4 Cine particip` la preg`tire5 #&at) ce au fost sta$ilite ne%oile &e "reg)tire6 tre$uie s) se hot)rasc) cine %or fi cei care urmea() a fi "reg)ti+i? aceasta &eoarece maBoritatea "rogramelor &e "reg)tire au 5n %e&ere un anumit "u$lic +int) 2i %i(ea() o anumit) "ro$lematic) @Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 1,,36 "". 51,;522A. 'e asemenea6 tre$uie s) fie cunoscut 2i num)rul &e angaBa+i ce urmea() s) fie "reg)ti+i 5n acela2i tim". Programele &e "reg)tire %or fi "roiectate 2i 5n func+ie &e acest as"ect. Cine coordoneaz` preg`tirea5 Programele &e "reg)tire 2i &e(%oltare "ot fi coor&onate &e una sau mai multe "ersoane cum ar fi: * 2efii &e &e"artamente? * consultan+i ai &e"artamentelor? * e9"er+i interni? * e9"er+i e9terni organi(a+iei.
Cùta]i e#emple de programe de preg`tire [i dezvoltare ce pot fi coordonate de cele patru entit`]i enumerate mai sus n mod separat sau asociate.
Ce tipuri de a ilit`]i tre uie do Andite5 Programele &e "reg)tire tre$uie s) ai$) 5n %e&ere ti"urile &e &e"rin&eri ce urmea() s) fie &o$>n&ite. 3n general6 acestea "ot fi 5m")r+ite 5n trei mari categorii: &e"rin&eri &e $a()6 inter"ersonale 2i integrati%e. Hnde [i cum este coordonat` preg`tirea5 8)s"unsul la 5ntre$area legat) &e locul "reg)tirii este constr>ns &e urm)toarele as"ecte: ti"ul &e &e"rin&eri care tre$uie &o$>n&ite @&e $a()6 inter"ersonale6 inte; grati%eA6 costurile 2i tim"ul. 3n func+ie &e locul 5n care se &esf)2oar) "reg)tirea se aleg 2i meto&ele &e "reg)tire. Se r)s"un&e astfel 2i la 5ntre$area cum are loc "reg)tirea "rin meto&ele enumerate 5n cele ce urmea(). O.1.2. 3esf`[urarea procesului Procesul &e "reg)tire 2i &e(%oltare a resurselor umane const) 5n cinci eta"e. /le "ot fi o$ser%ate 5n 7igura ..1. @Mon&E 8. OaEne et al .6 20026 ". 220A. #&at) i&entificate con&i+iile schim$)rii organi(a+ionale sau func+ionale 2i factorii care influen+ea() "reg)tirea 2i &e(%oltarea 5nce"e "rocesul &e &eterminare a nevoilor
de preg`tire [i dezvoltare . 3n esen+)6 tre$uie s) ne "unem &ou) 5ntre$)ri: care sunt ne%oile &e "reg)tire 2i ce &orim s) reali()m "rin eforturile &e "reg)tire 2i &e(%oltare. 3n com"aniile "ara&igmatice6 e9ist) o str5ns) leg)tur) 5ntre o$iecti%ele strategice ale organi(a+iei 2i o iectivele programelor de preg`tire [i dezvoltare . 1ceste o$iec; ti%e 5ngem)nate sunt re%)(ute "erio&ic. 'u") sta$ilirea o$iecti%elor "rogramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare6 tre$uie g)site cele mai a&ec%ate metode &e 5n&e"linire a lor. 3n "lus6 "reg)tirea 2i &e(%oltarea tre$uie evaluate constant "entru a ne asigura &e 5n&e"linirea o$iecti%elor organi(a+ionale asumate. 1. 3eterminarea nevoilor de preg`tire [i dezvoltare Primul "as 5n "rocesul &e "reg)tire 2i &e(%oltare a resurselor umane const) 5n &eterminarea ne%oilor s"ecifice &e "reg)tire 2i &e(%oltare. /le "ot fi i&entificate "rin reali(area unor anali(e la &iferite ni%eluri. 'in "ers"ecti%) organi(a+ional)6 se im"une necesitatea stu&ierii o$iecti%elor 2i "lanurilor strategice ale organi(a+iei 5m"reun) cu re(ultatele "lanific)rii resurselor umane. 1l &oilea ni%el &e anali() este centrat "e sarcinile care tre$uie 5n&e"linite 5n %e&erea atingerii sco"urilor organi; (a+iei. 'atele im"ortante &e la acest ni%el sunt legate &e fi2a "ostului6 e%aluarea "er; forman+elor 2i calificati%ele asociate "erforman+ei. 3n fine6 cea &e;a treia eta") %i(ea() i&entificarea ne%oilor in&i%i&uale &e "reg)tire. 3n acest moment a"are nece; sitatea cristali()rii unor solu+ii la 5ntre$)rile: la ce ne%oi r)s"un& "rogramele &e "reg)tire 2i ce ti" &e "reg)tire este necesar)4 2. ;ta ilirea o iectivelor Proiectarea unor "rograme &e "reg)tire 2i &e(%oltare a resurselor umane nu este "osi$il) f)r) formularea unor o$iecti%e clare 2i concise. 'e asemenea6 e%aluarea unor astfel &e "rograme este &e"en&ent) tot &e o$iecti%e. Pe $a(a lor managerii "ot &etermina &ac) o "ersoan) a o$+inut sau nu cuno2tin+ele necesare.
9numite firme [i$au creat planuri de preg`tire [i dezvoltare pentru fiecare dintre angaBa]ii lor. 9ceste planuri specific` sectoarele n care fiecare angaBat are nevoie s`$[i dezvolte anumite com$ peten]e [i capacit`]i [i identific` modalit`]ile specifice de realizare efectiv` a lor. Ca un astfel de plan s` fie complet el tre uie s` se plieze pe o iectivele angaBa]ilor. Ce strategii a]i utiliza pentru a contura lista acestor o iective5
2. 1etode de preg`tire [i dezvoltare /9ist) o &i%ersitate &e meto&e &e "reg)tire 2i &e(%oltare ce "ot fi clasificate 5n func+ie &e &iferite criterii. Dnele &intre acestea sunt a"lica$ile la ni%el managerial6 altele la ni%elurile inferioare ierarhic. 3ns)6 marea lor maBoritate se a"lic) tuturor ti"urilor &e angaBa+i. Meto&ele "ot fi utili(ate fie la locul &e munc)6 fie 5n afara sa. -a$elul ..1. in&ic) c>te%a ti"uri &e meto&e &intre care %om a$or&a c>te%a "e larg. "reg`tirea n afara mediului de lucru 1tunci c>n& se consi&er) c) efectele "reg)tirii la locul &e munc) "ot fi nesa; tisf)c)toare este reoman&at) alegerea unor meto&e a"lica$ile 5n afara locului &e munc). 1cest ti" &e "reg)tire este a&ec%at 2i 5n situa+iile 5n care tre$uie antrenate 2i &e(%oltate a$ilit)+i com"le9e sau c>n& se au 5n %e&ere a"titu&ini inter"ersonale s"ecifice ce nu "ot fi e&ucate 5n me&iul normal &e lucru.
27
Me&iul e9tern
Me&iul intern
'eterminarea ne%oilor &e "reg)tire 2i &e(%oltare
Sta$ilirea o$iecti%elor s"ecifice
Meto&e &e "reg)tire 2i &e(%oltare
Im"lementarea "rogramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare
/%aluarea "rogramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare
6igura O.1. /ta"ele "reg)tirii 2i &e(%olt)rii -a$elul ..1.

Metode de #reg0t re la locul de munc0 Instruirea la locul &e munc) Meto&a uceniciei 8ota+ia "osturilor 3n%)+area "rin asistare Metode de #reg0t re On a/ara loculu de munc0 Meto&a instruirii 2i tutorierii Stu&iul &e ca( Simularea Focurile &e rol !ursurile formale !ursuri "e su"ort %i&eo
!osturile "reg)tirii 5n afara me&iului &e lucru sunt mari 2i e9ist) riscul ca "osi; $ilitatea &e a"licare 5n "ractic) a cuno2tin+elor c)")tate &e salaria+i s) fie mai re&us). 1etoda instruirii [i tutoriatului re"re(int) o meto&) &e $a() a "reg)tirii la locul &e munc). Instruirea este consi&erat) ca fiin& res"onsa$ilitatea &e $a() a 2efului &e
&e"artament care are cea mai mare e9"erien+) 2i res"onsa$ilitate 5n &omeniul form)rii continue a "ersonalului. -oto&at)6 el se afl) 5n "ostura &e a oferi sfaturi a%i(ate. -utoriatul "resu"une acela2i lucru ca 2i instruirea &ar6 5n "lus6 tutorele "oate fi 2i &in afara organi(a+iei. 8ela+iile cu "artici"an+ii la "rogram "ot fi &e natur) for; mal) sau informal). Instructorii 2i tutorii 5n&e"linesc urm)toarele roluri: * asigur) instruirea? * sus+in &e(%oltarea "rofesional)? * ela$orea() sarcini care stimulea() creati%itatea? * 5ncuraBea() afirmarea "o(iti%) a angaBa+ilor? * 5ncuraBea() "rietenia6 acce"tarea 2i cola$orarea? * consilia().
3escrie]i ce tip de rela]ii tre uie s` e#iste ntre tutore [i tutoriat astfel ncAt aceast` metod` s` fie folosit` cu succes.
;tudiul de caz re"re(int) o meto&) &e "reg)tire 5n care "artici"an+ii tre$uie s) stu&ie(e informa+ia furni(at) &es"re un ca( anume 2i s) ia &eci(ii "e $a(a acesteia. 'e regul)6 stu&iul &e ca( este utili(at la clas)6 su$ su"ra%egherea unui mo&e; rator/instructor. Casetele video re"re(int) un instrument e9trem &e "o"ular6 utili(at 5n "reg)tirea tuturor angaBa+ilor. /le sunt folosite &e firmele mici care nu;2i "ermit meto&e mai costisitoare. Meto&a are a%antaBe legate &e costul re&us 2i &e fle9i$ilitate 2i are &re"t sco" mo&elarea com"ortamentului. !u aButorul casetelor %i&eo se ilustrea() a"titu; &inile inter"ersonale 2i com"ortamentale 5n &iferite situa+ii ins"irate &in &omeniul &e acti%itate al "artici"an+ilor. 1ce2tia tre$uie s) o$ser%e mo&elele &e com"ortament 2i s) le ra"orte(e com"arati% la ale lor. Uocurile de rol re"re(int) o meto&) folosit) 5n general "entru ni%elul manageri; al6 la locul &e munc). /a %i(ea() un ti" &e "reg)tire 5n care li se cere "artici"an+ilor s) r)s"un&) unor "ro$leme s"ecifice legate &e acti%itatea lor "rofesional). Focurile &e rol au sco"ul &e a re(ol%a "ro$leme legate &e munca 5n echi")6 comunicare6 ana; li(a stilului &e con&ucere etc. Rota]ia posturilor . Meto&a rota+iei este o tehnic) "rin care un angaBat se mut) &intr;un "ost 5n altul6 la inter%ale "lanificate. Meto&a 5i aBut) "e noii angaBa+i s) ai$) un ta$lou general asu"ra %ariet)+ii "osturilor 2i situa+iilor &e &eci(ie6 s) 5n+eleag) leg)turile ce se sta$ilesc 5ntre acestea. 'in "ers"ecti%a strategiei &e "lanificare a carierei nu este recoman&at s) se a"ele(e la aceast) meto&) "entru c) "oate con; &uce la sc)&erea sim+ului res"onsa$ilit)+ii. /ste recoman&at s) se o"te(e "entru sarcini mai fi9e &ar mai "ro%ocatoare.
"roduce]i argumente pro [i contra utiliz`rii rota]iei posturilor ca metod` de preg`tire a resurselor umane.
276
"reg`tirea azat` pe calculator este o meto&) care are a%antaBul %ite(ei6 memo; riei 2i mani"ul)rii unui num)r mare &e &ate. Mai mult6 ea ofer) fle9i$ilitate 5n instruc+ie. 1lte a%antaBe: in&e"en&en+) fa+) &e instructor6 utili(area multime&ia. "reg`tirea azat` pe Lnternet(intranet . Internetul 2i intranetul sunt utile "entru c) ofer) acces la materialele &e curs. Prin inteme&iul lor are loc tutoriatul interacti% ce le "ermite "ersoanelor interesate s) "artici"e la cursuri on line . 1%antaBul maBor al acestei "ractici este c) "une la &is"o(i+ie oriun&e6 oric>n&6 5n lim$i &iferite6 ceea ce se cere. 3n "lus6 informa+ia este "re(entat) atracti%. 4nv`]`mAntul la distan]` . 1ceast) meto&) a &e%enit foarte "o"ular). 1%antaBele sale sunt: * fle9i$ilitate? * re&ucerea costurilor "rogramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare? * cre2terea accesului la "rogramele &e "reg)tire 2i &e(%oltare? * utili(area noilor tehnologii &e comunicare? * asigurarea consisten+ei instruirii. "reg`tirea la locul de munc` re"re(int) o a$or&are informal) a "reg)tirii ce const) 5n a 5n%)+a "e cine%a o "rofesie concomitent cu e9ercitarea sa. 1ceast) meto&) are a%antaBul &e a corela foarte $ine teoria cu "ractica. 'e asemenea6 5i moti%ea() foarte $ine "e angaBa+i 5ntruc>t face e%i&ent) necesitatea "reg)tirii.
"ute]i identifica dezavantaBele preg`tirii la locul de munc`5
1etoda uceniciei este folosit) 5nc) &in /%ul Me&iu. /a re"re(int) un "roces structurat "rin care "ersonalul &o$>n&e2te a$ilit)+i "rin acti%it)+i com$inate &e instruire la clas) 2i la locul &e munc). Pentru a fi eficient) ea tre$uie s) fie $ine "lanificat) 2i s) +in) seama &e &iferen+ele &intre in&i%i(i. Jominaliza]i posi ilele diferen]e dintre indivizi. ;imularea re"re(int) o tehnic) &e "reg)tire 2i &e(%oltare care 5i "une "e "artic; i"an+i 5n con&i+ii similare cu cele ale "osturilor "e care le ocu"). 'e "il&)6 liniile aeriene &e "asageri 52i "reg)tesc "ilo+ii utili(>n& simulatoarele &e ($or6 ceea ce im"lic) mai "u+in stres 2i a$sen+a riscului. Meto&a este folosit) "entru to+i angaBa+ii care "ractic) aceea2i meserie. 1%antaBele sale "ot fi: * re&ucerea frustr)rii "artici"antului 5n ca( &e nereu2it)? * e%itarea unor acci&ente sau erori 5n e9ercitarea real) a "rofesiei? * sal%area imaginii organi(a+iei. Centrele de evaluare au fost a$or&ate 5n ca"itolul anterior ca &is"o(iti% &e selec+ie. . Lmplementarea programelor de preg`tire [i dezvoltare Dn "rogram &e "reg)tire 2i &e(%oltare "roiectat "erfect "oate fi sortit e2ecului &ac) managerii nu;i "ersua&ea() "e "artici"an+i &e meritele 2i a%antaBele sale. Partici"an+ii tre$uie s) fie con%in2i c) "rogramele sunt utile 2i %ali&e 2i c) 5i "ot
aButa 5n reali(area o$iecti%elor "rofesionale 2i "ersonale. !u alte cu%inte6 im"le; mentarea "rogramelor 2i reu2ita lor +ine &e gra&ul &e cre&i$ilitate al acestora.
"ute]i descrie cAteva modalit`]i de motivare a angaBa]ilor n vederea particip`rii la programele de preg`tire [i dezvoltare5
Im"lementarea este un "as foarte &ificil &in mai multe moti%e: * managerii nu acor&) &estul) im"ortan+) "rogramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare 5n sensul c) ac+ionea() 2i se com"ort) ca 2i cum alte lucruri ar fi mai "resante? * e9ist) sau nu s"eciali2ti califica+i &is"oni$ili? * se manifest) re(isten+a angaBa+ilor la schim$are * fee&$acM;ul "artici"an+ilor este %ital 5n aceast) eta") a "rocesului? * tre$uie asigurat un ni%el ri&icat al re(ultatelor "e "arcursul "rogramului * acest lucru este foarte im"ortant 5n m)surarea eficien+ei "rogramului 2i a "rogresului angaBa+ilor im"lica+i 5n "roces. 1ceste "ro$leme nu sunt 5ns) insurmonta$ile6 &ar ele tre$uie re(ol%ate "rom"t "entru ca 2ansele &e reu2it) ale "rogramului s) fie asigurate. 5. <valuarea preg`tirii [i dezvolt`rii 1ceast) eta") are 5n %e&ere i&entificarea $eneficiilor tangi$ile "e care le are or; gani(a+ia "rin im"lementarea "rogramelor &e "reg)tire 2i &e%oltare a resurselor uma; ne. Pentru e%aluarea "rocesului se "oate face a"el la o serie &e criterii cum ar fi: * opiniile participan]ilor . /%aluarea "rogramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare se "oate reali(a "rin i&entificarea o"iniilor "artici"an+ilor. 1ceast) acti%itate re"re(int) o mo&alitate ce ofer) r)s"unsuri 2i sugestii "entru 5m$un)t)+irea "rogramelor6 &ar nu ne "utem $a(a &oar "e ea. 'e "il&)6 "rogramul se "oate &esf)2ura 5ntr;un loc e9otic6 ce ofer) &i%erse "rileBuri &e rela9are6 care "ot in&uce e%alu)ri su$iecti%e. S) recunoa2tem c) este6 totu2i6 un mo& $un &e a o$+ine fee&$acM ra"i&. * aria de cuprindere a instruirii . 1numite organi(a+ii a&ministrea() teste "entru a &etermina ce au 5n%)+at "artici"an+ii la "rogram. -est)rile "reliminare 2i "ost; test)rile "ot fi o "roce&ur) &e e%aluare a "rogramelor. !onform acesteia6 se a&minis; tre() acelea2i teste la 5nce"utul 2i la finalul "rogramului. !om"ararea lor arat) ce au acumulat 5n realitate can&i&a+ii. * sc'im area comportamental` . -estele "ot ar)ta nu numai ce a 5n%)+at "artici; "antul6 &ar 2i cum i s;a schim$at com"ortamentul. * ndeplinirea o iectivelor programelor . # alt) "roce&ur) &e e%aluare a "ro; gramelor &e "reg)tire 2i &e(%oltare este &eterminarea m)surii 5n care au fost atinse o$iecti%ele asumate? la "rogramele cu caracter a"licati% este mai u2or6 "e c>n& la cele care tratea() chestiuni &e mare an%ergur) este mai greu.
27.
,121 2e*(oltarea car ere #ro/es onale 'e(%oltarea carierei salaria+ilor este im"ortant) "entru organi(a+ii 5n m)sura 5n le care asigur) &e"rin&erile 2i e9"erien+a necesare "entru a face fa+) schim$)rilor legate &e natura muncii. 3n general6 "rin carier` 5n+elegem &irec+ia 2i &rumul "e care alege s) le urme(e o "ersoan) &in "unct &e %e&ere al acti%it)+ii "rofesionale. # "ersoan) 52i "oate schim$a cariera o &at) sau &e mai multe ori &e;a lungul %ie+ii6 fie &atorit) schim$)rilor economice6 tehnologice sau sociale6 fie &intr;o moti%a+ie "ersonal). 'e;a lungul tim"ului cariera a fost consi&erat) ca fiin& succesiunea "osturilor @&e regul) 5n or&inea cresc)toare a ierarhieiA "e care le ocu"a o "ersoan) "e "ar; cursul %ie+ii sale6 5n acela2i loc sau 5n &i%erse com"anii. 1st)(i6 cariera re"re(int) o "ro$lem) ce "resu"une o gestionare com"le9) &in mai multe "ers"ecti%e: "lanifi; care in&i%i&ual)6 organi(a+ional)6 &e(%oltare6 securitate etc. Prin urmare6 a$or&area "ro$lemei &e(%olt)rii carierei "rofesionale nu "oate ignora configurarea rela+iilor "e care le "resu"une aceasta at>t cu "lanificarea carierei organi(a+ionale c>t 2i cu "la; nificarea carierei in&i%i&uale. -otu2i6 nu tre$uie omis nici fa"tul c) a$or&area carie; rei in&i%i&uale 2i organi(a+ionale nu este "osi$il) &ec>t 5n interiorul a2a numitului sistem al managementului carierei. Managementul carierei este un "roces "rin care o organi(a+ie 5ncearc) s) a&a"te(e o$iecti%ele in&i%i&uale ale angaBa+ilor legate &e carier) la cerin+ele organi(a+ionale @Scar"ello J. H.6 0e&%inMa F.6 1,..6 ". 52 A. 1cest lucru este "osi$il "rin asigurarea &e c)tre organi(a+ie a unei asisten+e coerente 5n fa%oarea angaBatului6 5n %e&erea "lanific)rii 2i &e(%olt)rii strategiilor in&i%i&uale legate &e carier).
Ju cu foarte mult timp n urm`, maBoritatea oamenilor r`mAneau fideli companiei [i carierei pe tot parcursul vie]ii lor adulte [i active. 9cum, aceste timpuri au apus. Consultan]ii n resurse umane sunt de p`rere c` oamenii sunt mai loiali carierei lor decAt organiza]iei. 3e ce crede]i c` s$a sc'im at modul n care se raporteaz` angaBa]ii la organiza]ii5
3n 7igura ..2. sunt "re(entate6 conform lui -homas H. Hutteri&ge6 rela+iile &in; tre sistemul "lanific)rii carierei in&i%i&uale 2i sistemul "lanific)rii resurselor umane * cu alte cu%inte sistemul managementului carierei. O.2.1. "lanificarea carierei ! factori de influen]` "lanificarea carierei individuale re"re(int) un "roces acti% "rin care un in&i%i& 52i sta$ile2te sco"urile carierei 2i 52i i&entific) miBloacele &e reali(are a acestora. 1s"ectul cel mai im"ortant al "lanific)rii carierei const) 5n reali(area unei a&ec%)ri 5ntre o$iecti%ele in&i%i&uale 2i o"ortunit)+ile &e "romo%are "osi$ile. "lanificarea carierei organiza]ionale re"re(int) un "roces "rin care organi(a+ia i&entific) miBloacele 2i acti%it)+ile "rin care fiecare angaBat se "oate &e(%olta. Procesul are ca sco" 5m$un)t)+irea ca"acit)+ii organi(a+iei &e a se &es)%>r2i "rin
Preg)tirea resurselor umane. 'e(%oltarea carierei 27,
i&entificarea setului &e a$ilit)+i 2i a ti"urilor &e angaBa+i &e care are ne%oie "entru a fi 5n "as cu %remurile.
6igura O.2. Sistemul managementului carierei
Planificarea carierei organi(a+ionale 2i in&i%i&uale nu sunt &istincte. 'e "il&)6 o "ersoan) care nu;2i "oate reali(a as"ira+iile in&i%i&uale legate &e carier) 5ntr;o orga; ni(a+ie6 o "oate ")r)si la un moment &at. !u alte cu%inte6 &ac) organi(a+ia nu ofer) o"ortunit)+i legate &e carier)6 atunci angaBatul "oate renun+a oric>n& la ea. Pentru a "re5nt>m"ina aceste "ro$leme6 organi(a+ia tre$uie s) asigure angaBa+ilor asisten+) 5n "lanificarea carierei. 3n acest mo& am$ele ")r+i im"licate au &e c>2tigat. 6actorii determinan]i ai planific`rii carierei Printre factorii care influen+ea() "lanificarea carierei &istingem:
2.0
* im"actul sta&iilor &e %ia+) asu"ra carierei? * ancorele carierei. Lmpactul stadiilor de via]` asupra carierei !ariera unei "ersoane trece "rin &iferite sta&ii care influen+ea() $agaBul in&i%i; &ual &e cuno2tin+e6 &ar 2i "referin+a "entru anumite ocu"a+ii. 3ntruc>t oamenii se schim$)6 ei %or "erce"e &iferit cariera 5n &iferitele sta&ii &e %ia+). Pentru in&i%i&6 schim$)rile re(ult)6 5n general6 &in "rocesul &e 5m$)tr>nire 2i &in e9isten+a unor o"ortunit)+i &iferite &e &e(%oltare 2i &e status. Princi"alele sta&ii ale %ie+ii "ot fi %)(ute 5n 7igura ..3. /le cores"un& "rinci"alelor sta&ii ale carierei @Mon&E 8. OaEne et al .6 20026 ". 253A.
Sta&iul &e(%olt)rii
Sta&iul e9"lor)rii
Sta&iul integr)rii
Sta&iul conser%)rii
Sta&iul &eclinului
6igura O.2. Sta&iile carierei
;tadiul dezvolt`rii cu"rin&e "erioa&a ce &e$utea() o&at) cu momentul na2terii ">n) la 1 ani. Pe "arcursul acestui &ecu"aB tem"oral in&i%i&ul 52i &e(%olt) o %i; (iune &es"re sine i&entific>n&u;se 2i interac+ion>n& cu ceilal+i. 3n aceast) "erioa&)6 co"iii e9"erimentea() &iferite mo&uri &e com"ortament 2i &e ac+iune. 1ceste e9"e; rien+e 5i aBut) s) 5n%e+e cum reac+ionea() ceilal+i la &iferite ti"uri &e com"ortament 2i cum contri$uie la &esco"erirea i&entit)+ii lor "ersonale. ;tadiul e#plor`rii re"re(int) "erioa&a cu"rins) 5ntre 15 2i 25 &e ani. 3n acest moment in&i%i(ii e9"lorea()6 &esco"er) &iferite alternati%e ocu"a+ionale. /i 5ncearc) s) 5m$ine aceste alternati%e cu "ro"riile lor interese 2i a$ilit)+i6 formate sau &esco; "erite "rin e&uca+ie6 acti%it)+i li$ere 2i munc). 3n general6 tinerii 52i conturea() ale; gerile 5n "ri%in+a ocu"a+iei la 5nce"utul acestei "erioa&e. !ea mai im"ortant) reali(are la ni%elul acestui sta&iu este aceea c) in&i%i(ii aBung la o 5n+elegere realis; t) a talentelor 2i ca"acit)+ilor lor 2i e9"lorea() alternati%ele cu "ri%ire la carier)6 5nce">n& trecerea c)tre lumea a&ult).
Preg)tirea resurselor umane. 'e(%oltarea carierei 2.1
;tadiul integr`rii este cu"rins 5ntre 25 2i &e ani. /l re"re(int) o "arte maBor) a %ie+ii "rofesionale a in&i%i&ului. !ele mai norocoase "ersoane g)sesc o ocu"a+ie "otri%it) 5n aceast) "erioa&) 2i se angaBea() 5n acti%it)+i care 5i aBut) s);2i sta$ileasc) cariera. Pe &urata acestei "erioa&e in&i%i(ii sunt fle9i$ili6 52i testea() continuu ca"acit)+ile 2i a$ilit)+ile 5ncerc>n& s) &e")2easc) alegerea ocu"a+ional) ini+ial)6 &ac) aceasta nu li se "otri%e2te. 1cest sta&iu are trei su$sta&ii: * su$sta&iul 5ncerc)rilor cu"rin&e "eroa&a 25;30 &e ani. 1cum in&i%i&ul caut) s) afle &ac) o"+iunea sa "rofesional) este cea "otri%it). 'ac) nu este a2a6 atunci %a tin&e s) o schim$e. * su$sta&iul sta$ili()rii cu"rin&e "erioa&a 30; 0 &e ani. 3n acest inter%al6 in&i; %i&ul 52i %a sta$ili o$iecti%e "rofesionale mai ferme 2i se %a angaBa 5n mo& clar 5n "rocesul &e "lanificare a carierei6 5ncerc>n& s) cunoasc) o"ortunit)+ile care s);l aBute6 la 5n&e"linirea acestor sco"uri. * su$sta&iul cri(ei &e la miBlocul carierei? un&e%a6 5n Burul %>rstei &e 0 &e ani a"are 2i aceast) cri(). 1cum in&i%i(ii 52i ree%aluea() "rogresele 5n carier) 5n func+ie &e sco"urile 2i am$i+iile ini+iale. 3n acest sta&iu6 in&i%i&ul %a a%ea &e gestionat at>t cariera c>t 2i "ro$lemele familiei 2i ale tim"ului li$er. /ste a2a&ar tim"ul alegerilor &ificile. ;tadiul conserv`rii situat 5ntre 5 2i 65 &e ani cores"un&e in&i%i&ului care 2i;a creat &eBa un loc "e "ia+a muncii. MaBoritatea eforturilor sale se concentrea() "e men+inerea c>2tigurilor carierei. In&i%i&ul se mai focali(ea() 2i "e 5m"linirea ne%oi; lor &e "reg)tire 2i &e(%oltare 5n %e&erea conser%)rii unei linii ascen&ente a carierei. ;tadiul declinului. 1cum "ensionarea &e%ine o realitate irefuta$il). 1ceast) "erioa&) se caracteri(ea() "rin re&ucerea ni%elului re"onsa$ilit)+ii 2i im"lic)rii. 'e regul)6 in&i%i(ii 52i asum) acum alte roluri6 "recum 5n&rumarea altor angaBa+i. 3n ca(ul 5n care sunt 5ns) &e")2i+i &e limitele fi(ice ale re(isten+ei tre$uie s) se retrag). 9ncorele carierei re"re(int) un alt set &e factori care influen+ea() cariera. 3n tim" ce "ers"ecti%a sta&iilor carierei aBut) la clarificarea "ro$lemelor "e care salariatul tre$uie s) le gestione(e 5n &iferitele momente ale acti%it)+ii sale "rofe; sionale6 "ers"ecti%a ancorelor carierei "oate fi consi&erat) un factor al &etermin)rii "referin+elor ocu"a+ionale. #amenii 52i aleg "rofesia &atorit) e9"erien+ei &e %ia+)6 intereselor6 ne%oilor6 %alorilor 2i altor cerin+e ale "ersonalit)+ii lor. !ercet)rile au ar)tat c) in&i%i(ii cu aceea2i ocu"a+ie au "referin+e similare 5n ra"ort cu locul &e munc) @Scar"ello6 0e&%inMa6 1,..6 ". 536A. /. Schein @1,7.A structurea() trei gru"e &e factori "e care se $a(ea() ancorele carierei: * auto"erce"erea talentelor 2i a$ilit)+ilor generate &e reu2itele actuale la locul &e munc)? * auto"erce"erea moti%elor 2i ne%oilor generate &e o"ortunit)+ile &e testare a "unctelor tari 2i "unctelor sla$e? * auto"erce"erea a$ilit)+ilor 2i %alorilor generate &e normele 2i %alorile organi; (a+iei.
2.2
-o+i ace2ti factori ghi&ea()6 constr>ng 2i fun&amentea() conce"tul &es"re sine 2i "re&etermin) a2te"t)rile in&i%i(ilor legate &e carier). /. Schein @1,75A afirm) 5n cercetarea sa c) ancorele carierei &ifer) la mem$ri unui gru" "rofesional. 3n urma stu&iilor efectuate "e un gru" &e &e a$sol%en+i &e masterat 5n management 2i "ornin& &e la "remisa c) fiecare om are as"ira+ii6 e9"e; rien+) 2i cuno2tin+e &iferite6 el i&entific) cinci ancore care c>nt)resc 5n $alan+) atunci c>n& un in&i%i& alege 2i se "reg)te2te "entru o carier): * competen]a managerial` . Sco"ul managerilor este acela &e a &o$>n&i calit)+i analitice @a$ilitatea &e a i&entifica6 anali(a 2i re(ol%a "ro$leme 5n con&i+iile li"sei &e informa+ii com"lete 2i 5ntr;un climat &e incertitu&ineA6 inter"ersonale @a$ilitatea &e a influen+a6 su"er%i(a6 con&uce6 coor&ona 2i controla oamenii la toate ni%elurile organi(a+iei6 cu sco"ul atingerii o$iecti%elor organi(a+ionaleA6 emo+ionale @ca"aci; tatea &e a fi mai &egra$) stimulat &e cri(e emo+ionale 2i inter"ersonale &ec>t o$osit 2i saturatA. In&i%i(ii care se folosesc &e aceste su$straturi 52i &oresc s) con&uc) oameni. * competen]ele te'nice / func]ionale . Moti%a+ia tehnicienilor const) 5n a;2i &e(%ol; ta talentele tehnice. 1stfel &e oameni nu;2i &oresc func+ii &e con&ucere. * securitate / sta ilitate . Moti%a+ia in&i%i(ilor ce;2i &oresc siguran+a este aceea &e a men+ine sta$il) cariera "rofesional). * creativitatea * in&i%i(ii creati%i &oresc6 &e regul)6 s) cree(e6 s) construiasc) ce%a care s) le a"ar+in) 5n 5ntregime. * autonomia [i independen]a * cariera se 5ntemeia() "e &orin+a "ersoanelor &e a fi li$ere &e constr>ngerile organi(a+ionale. Dnii s"eciali2ti @Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 20026 ". 255A au a&)ugat o alt) ancor) la ta$loul lui Schein6 "entru a oglin&i mai fi&el schim$)rile 2i e%olu+ia naturii for+ei &e munc) actuale6 aflat) 5n "lin) re%olu+ie tehnologic). /ste %or$a &es"re competen]a te'nologic` tra&us) "rin afinitatea natu; ral) "entru tehnologie 2i &orin+a &e a lucra cu aceasta oriun&e 2i oric>n&.
Care crede]i c` sunt ancorele carierei ce au predeterminat propria dumneavoastr` alegere5
1l)turi &e Schein6 'err @1,.0A a a$or&at 5n stu&iile sale in&icatorii care 5i ghi&ea() "e angaBa+i 5n &efinirea "referin+elor legate &e carier). 3ntr;o cercetare asu"ra ancorelor carierei reali(at) "e 15 &e ofi+eri &e marin)6 'err a ")strat &oar &ou) &intre ancorele &in mo&elul lui Schein: com"eten+ele tehnice 2i autono; mia/in&e"en&en+a. /l a e9tins 2i mo&ificat celelalte ancore astfel 5nc>t a sta$ilit &ou) ti"uri &e com"eten+) managerial)6 &ou) ti"uri &e creati%itate 2i o %ariant) a ancorei securit)+ii/sta$ilit)+ii a lui Schein. Mo&elul ino%ator al lui 'err cu"rin&e ti"ologiile "e care le anali()m mai Bos. ! Conduc`torul orientat spre ascensiune. Su$iec+ii la care s;a i&entificat aceast) ancor) "romo%ea() 5n carier) 5n mo& natural6 f)r) efort6 a&uc>n& contri$u+ii reale 5n acti%itatea lor "rofesional). Pe m)sur) ce le cre2te re"onsa$ilitatea &e%in li&eri e9ce; len+i.
! Creativitatea orientat` spre dezvoltare 5i caracteri(ea() "e su$iec+ii care mani; fest) o ne%oie "ermanent) &e &e(oltare6 ino%a+ie 2i creati%itate. ! Creativitatea antreprenorial` 5i caracteri(ea() "e su$iec+ii care construiesc6 asum>n&u;2i riscuri &ac) este necesar. ! ;piritul de lupt`tor * ancor) nei&entificat) &e Schein * 5i caracteri(ea() "e su$iec+ii cu mare ne%oie &e a%entur)6 chiar a%entur) la limita &intre %ia+) 2i moarte. /i sunt iu$itori ai ac+iunii6 ai misiunilor "ericuloase al c)ror succes &e"in&e &e a"ti; tu&inile 2i a$ilit)+ile lor. Stu&iile &es"re ancorele carierei ale lui Schein 2i 'err au im"lica+ii im"ortante 5n "lanificarea &e(%olt)rii carierei 2i6 5n genere6 5n managementul resurselor umane? &e "il&)6 ele "ot oferi informa+ii esen+iale 5n "roiectarea "osturilor. 1ceste conce"+ii aBut) organi(a+ia s) &iscearn) "referin+ele angaBa+ilor legate &e carier) 2i s) &eter; mine ce as"ecte creea() &iferen+e 5n "lanul "referin+elor. !ele &ou) a$or&)ri asu"ra ancorelor carierei sunt com"lementare. /le arat) c) ancorele tehnice 2i func+ionale sunt comune maBorit)+ii oamenilor. 'ac) anumite ancore "ot fi caracteristice unui gru" "rofesional6 altele "ot fi re"re(entati%e6 mai &egra$)6 5ntr;un anume &e"artament 2i nu 5ntr;altul. O.2.2. "lanificarea carierei organiza]ionale 'e;a lungul tim"ului s;a cre(ut c) "lanificarea carierei este un "roces liniar6 f)r) as"erit)+i 2i linii sinuoase. 1st)(i 5ns)6 schim$)rile ra"i&e au un "uternic im"act asu"ra "lanific)rii carierei 2i este im"ortant s) fim ca"a$ili s) facem "re&ic+ii. <"redic]iile au un puternic impact asupra planific`rii carierei- aceasta din urm`, la rAndul ei, fiind esen]ial` pentru supravie]uirea indivizilor [i organiza]iilor = @Mon&E 8. OaEne et al .6 20026 ". 256A. 'u") cum am mai ar)tat6 "lanificarea carierei im"lic) &ou) ni%eluri: in&i%i&ual 2i organi(a+ional. a, "lanificarea carierei individuale 3n %e&erea "lanific)rii carierei6 un in&i%i& 52i e%aluea() constant interesele6 a$ilit)+ile6 52i a"recia() o"ortunit)+ile6 52i sta$ile2te sco"urile carierei 2i "roiectea() acti%it)+i &e &e(%oltare. 12a&ar6 "rocesul &e "lanificare in&i%i&ual) a carierei "re; su"une 5n+elegere &e sine 2i autoe%aluare. Cumai &u") aceasta o "ersoan) este ca"a; $il) s);2i sta$ileasc) o$iecti%ele 2i s);2i "roiecte(e mo&ul 5n care le "oate 5m"lini. 9utoevaluarea re"re(int) "rocesul cunoa2terii &e sine. # autoe%aluare realist) 5l "oate aButa "e in&i%i& s) e%ite gre2elile care "ot afecta traiectul s)u "rofesional. /9ist) numeroase instrumentele utile 5n autoe%aluare. 'intre acestea amintim: $alan+a "unctelor tari 2i "unctelor sla$e6 trecerea 5n re%ist) a ceea ce "lace 2i &is; "lace. :alan]a punctelor tari [i punctelor sla e /ste o "roce&ur) &e autoe%aluare6 al c)rei creator a fost GenBamin 7ranMlin6 ce 5i aBut) "e in&i%i(i s);2i locali(e(e sl)$iciunile 2i "unctele forte. 1ngaBa+ii care 52i con2tienti(ea() "unctele tari se "ot folosi la ma9im &e ele. !on2tienti(>n&u;2i
2.
sl)$iciunile ei le "ot &e")2i. # astfel &e $alan+) "resu"une urm)toarea "roce&ur): se 5m"arte o foaie &e h>rtie 5n &ou)? 5ntr;o coloan) se notea() "unctele tari6 5n cealalt) "unctele sla$e. 'e regul)6 num)rul sl)$iciunilor surclasea() num)rul "unctelor tari. 1cest "roces tre$uie reiterat ">n) ce "ersoanele aBung la o corect) cunoa2tere &e sine. Dtilitatea "rocesului este garantat) 2i &e fa"tul c)6 la un moment &at6 5n tim"6 &u") relu)ri succesi%e6 unele "uncte sla$e "ot &e%eni "uncte tari.
Realiza]i o alan]` a punctelor tari [i a punctelor sla e n ceea ce v` prive[te, utilizAnd mo$ delul propus.
Lnventarul a ceea ce place [i a ceea ce displace /ste o "roce&ur) care 5i aBut) "e in&i%i(i s) &etermine restric+iile "e care 2i le "un ei 5n2i2i. !unoa2terea acestora "oate con&uce la e%itarea unor "ro$leme ce "ot a")rea la un moment &at 5n carier). Printre ti"urile &e restric+ii "e care 2i le auto; im"une un in&i%i& :ntTlnim: ne"l)cerea &e a c)l)tori6 m)rimea organi(a+iei6 ti"ul &e ora2 5n care %rea s) locuiasc) etc. 3n -a$elul ..2. este "re(entat un e9em"lu &e ast; fel &e in%entar. Pe l>ng) autoe%aluare6 un in&i%i& mai "oate +ine seama 2i &e urm)torii "a2i 5n "lanificarea carierei in&i%i&uale @Marcus San&er6 Fotham H. 7rie&lan&A: * acce"tarea noilor %alori &e la locul &e munc)? * 5ncercarea &e a fi mereu c>t mai %aloros "entru organi(a+ie? * e%itarea li"sei &e informare? * c)utarea unor noi forme 2i miBloace &e formare? * "roiectarea unor sco"uri financiare 2i "rofesionale6 concomitent cu "lanurile &e reali(are a lor? * "reg)tirea "entru su"ra%ie+uire 5n actualul "ost 2i "entru o$+inerea urm)toru; lui? * moti%area "rin "ro"riile o$iecti%e nu "rin team) sau m>nie? * "unerea 5n %aloare "e "ia+a muncii @<s) 2tii s) te %in(i=A? * 5m$un)t)+irea moti%a+iei 2i im"lic)rii? * antici"area "unctelor sla$e %iitoare? * fle9i$ilitate 2i a&a"ta$ilitate la schim$are? * sta$ilirea "ro"riilor limite. , "lanificarea carierei organiza]ionale Planificarea carierei organi(a+ionale 5nce"e o&at) cu "lasarea unei "ersoane 5ntr;un "ost 2i cu orientarea ini+ial). !on&ucerea %a tre$ui s) 5nregistre(e "erfor; man+a 5n munc) 2i s) o com"are cu stan&ar&ele "ostului res"ecti%. 'e asemenea6 tre$uie i&entificate "unctele tari 2i "unctele sla$e ale salariatului "entru a lua o &eci(ie referitoare la cariera acestuia. /%i&ent c) aceast) &eci(ie nu este &efiniti%)6 5ntruc>t ea "oate fi infirmat) "e "arcursul "rocesului.
-a$elul ..2.
Ceea ce #lace S) c)l)toreasc). S) locuiasc) 5n "artea &e su& a ora2ului. S) fie "ro"riul 2ef. S) locuiasc) 5ntr;un ora2 mic. S) Boace fot$al 5n tim"ul li$er. Ceea ce d s#lace S) lucre(e "entru o firm) mare. S) lucre(e 5ntr;un ora2 mare. S) lucre(e la un $irou toat) (iua. S) "oarte costum tot tim"ul. S) lucre(e noa"tea.
1ceast) &eci(ie "reliminar) se $a(ea() "e urm)torii factori: * ne%oile in&i%i&uale? * as"ira+iile 2i a$ilit)+ile? * ne%oile organi(a+iei. Drm)torul "as const) 5n "lanificarea "rogramelor &e &e(%oltare 5n func+ie &e ne%oile s"ecifice ale angaBa+ilor. Cu tre$uie s) uit)m c) "lanificarea carierei este un "oces &inamic. 'e aceea6 fle9i$ilitatea este a$solut necesar) 5n me&iile organi(a+ionale &e ast)(i. Planificarea organi(a+ional) a carierei este str>ns legat) &e "lanificarea in&i%i; &ual). !om"aniile tre$uie s) 52i oriente(e eforturile &e "lanificare a carierei organi; (a+ionale s"re o$iecti%ele s"ecifice ale angaBa+ilor legate &e carier). /le tre$uie s) le furni(e(e acestora o"otunit)+i &i%erse &e 5n%)+are 2i ac+iune. #rgani(a+iile tre$uie s) &e(%olte "rograme &e "lanificare a carierei. Programele &e "lanificare a carierei tre$uie s) 5n&e"lineasc) urm)toarele o$iec; ti%e: * cunoa2terea6 "unerea 5n %aloare 2i &e(%oltarea eficient) a talentelor angaBa+ilor? * cre2terea loialit)+ii 2i moti%a+iei angaBa+ilor? * &eterminarea ne%oilor &e "reg)tire 2i &e(%oltare ale angaBa+ilor? * e%aluarea o"ortunit)+ilor "rofesionale ale angaBa+ilor? * stimularea unei atitu&ini "o(iti%e 2i a&e(iunii la cultura oragni(a+ional).
Crede]i c` e#ist` vreo leg`tur` ntre dispari]ia unor meserii vec'i [i apari]ia altora noi [i pro$ cesul de planificare a carierei5
O.2.2. 3ezvoltarea carierei 3ezvoltarea carierei re"re(int) o cale formal) utili(at) &e o organi(a+ie 5n sco; "ul &e a;i aButa "e angaBa+i s) &o$>n&easc) a$ilit)+ile 2i e9"erien+a necesare 5n %e&e; rea 5n&e"linirii unei acti%it)+i. 'e(%oltarea carierei este foarte im"ortant) 5ntruc>t moti%ea() 2i cre2te loialitatea resurselor umane &intr;o organi(a+ie. /a 5i "reg)te2te toto&at) "e angaBa+i at>t "entru satisfacerea ne%oilor in&i%i&uale c>t 2i a ne%oilor actuale 2i %iitoare ale organi(a+iei. 'e(%oltarea carierei "resu"une o interac+iune 5ntre a"titu&inile 2i as"ira+iile in&i; %i&ului legate &e autoreali(are 2i o"ortunit)+ile oferite &e organi(a+ie. 1ceast) "ro; $lem) nu "oate fi &iscutat) &oar 5n conte9t organi(a+ional6 ci 2i &in "ers"ecti%a &e(; %olt)rii 5n anasam$lu a in&i%i&ului. !a urmare6 stu&iile &e s"ecialitate @-orrington
2.6
'.6 Nall 0.6 0on&on6 1,,56 ". 3.A accentuea() asu"ra fa"tului c) &e(%oltarea carie; rei re"re(int)6 5n "rimul r>n&6 o res"onsa$ilitate a in&i%i&ului. 8olul organi(a+iei 5n &e(%oltarea carierei %i(ea() integrarea6 loialitatea angaBa+ilor6 im"lementarea unor "rograme &e "reg)tire a&ec%ate 2i s"riBinirea celor ce caut) o"ortunit)+i &e &e(; %oltare. Preg)tirea 2i &e(%oltarea carierei re"re(int) o "arte integrant) a e%alu)rii "erfor; man+elor organi(a+ionale. !onform lui 0aKrence Ulatt6 elementele &e(%olt)rii carierei sunt: a. sta$ilirea sco"urilor 2i a acor&urilor &e "reg)tire? $. i&entificarea sarcinilor critice ale "ostului? c. "reg)tirea 2i &o$>n&irea altor e9"erin+e? &. e%aluarea "erio&ic). Schema cone9iunilor &intre elementele enumerate este "re(entat) 5n 7igura .. .
6igura O.7. /lemetele &e(%olt)rii carierei
# a$or&are a acestei "ro$leme nu "oate ignora trecerea 5n re%ist) a acce"+iunilor conce"tului &e carier) 2i toto&at) a miturilor +esute 5n Burul s)u. Cumai astfel "utem i&entifica rela+iile corecte &intre &e(%oltarea carierei6 in&i%i& 2i organi(a+ie. Stu&iile &e s"ecialitate @a se %e&ea6 &e "il&)6 sistemati()rile lui 0. UlattA rele%) fa"tul c) termenul &e carier) nu "oate fi &efinit uni%oc. 3n ciu&a ariei sale seman; tice foarte largi6 %om 5ncerca s) sistemati()m urm)toarele acce"+iuni: * cariera ca a%ansare6 ascensiune 5ntr;o organi(a+ie? * cariera ca "rofesie @&e(%oltarea "rofesional) a unui in&i%i&A? * cariera ca ocu"a+ie @"ost ocu"at &e un in&i%i&A? * cariera ca succesiune &e "osturi ocu"ate &e un in&i%i& &e;a lungul %ie+ii? * cariera ca "ers"ecti%) su$iecti%) * rolul "e care 5l are munca 5n %ia+a unei "er; soane?
* cariera ca "erce"+ie o$iecti%) * &e(%oltarea "ersonalului &in "ers"ecti%a &e(; %olt)rii a"titu&inilor com"ortamentale6 a$ilit)+ilor necesare ocu")rii &i%erselor "os; turi.
;esiza]i vreo diferen]` ntre siguran]a locului de munc` [i siguran]a carierei5 9rgumenta]i r`spunsul.
Potri%it lui 0oE& 0. GEars 2i 0eslie 8ue @1,.76 ". 27 A a$or&area "ro$lemelor legate &e "lanificarea 2i &e(%oltarea carierei "oate fi 5m"ie&icat) &e e9isten+a unor mituri. /i 52i "ro"un &econstruirea acestor mituri ale carierei cu sco"ul &eclarat &e a 5ntemeia c>t mai riguros o "ers"ecti%) corect) asu"ra acestor acti%it)+i s"ecifice managementului resurselor umane. Iat) mai Bos care sunt miturile 5nso+ite &e criti; ca lor. 1. 0a ni%elurile ierarhice su"erioare mai este 5ntot&eauna loc "entru 5nc) o "er; soan). 1ceast) "resu"o(i+ie "oate genera frustr)ri la ni%elul "ersonalului "rin su"raestimarea 2anselor &e o$+inere a unui "ost &e con&ucere. 2. Succesul &e"in&e &e "re(en+a la locul 2i momentul "otri%it. /9ist) situa+ii 5n care func+ionarea acestui mit "oate genera "ro$leme &e neacce"tare a unor "re%i; (iuni. 3. Sunt "romo%a+i cei mai com"eten+i angaBa+i. !ritica acestui mit se refer) la fa"tul c) "erforman+a 5ntr;un "ost nu garantea() "erforman+a 5n altele. . Planificarea 2i &e(%oltarea carierei sunt acti%it)+i ce a"ar+in e9clusi% &e"arta; mentului &e resurse umane. /ste a&e%)rat c) acesta &in urm) "oate asista6 consilia 2i e%alua &e(%oltarea in&i%i&ului6 &ar nu 5n e9clusi%itate. 5. 1%antaBele re%in celor care muncesc mult 2i 5n con&i+ii &ificile. 7a"tul c) ma; nagerii 52i &oresc ca angaBa+ii lor s) "etreac) mult tim" la ser%iciu sau c) "ersona; lul &ore2te s) o fac) urm)rin& astfel s);2i im"resione(e su"eriorii6 este o ilu(ie. 6. 1%ansarea &e"in&e &e ti"ul &e manager. 1cest mit "oate con&uce la li"sa &e im"licare 2i a&o"tarea unei atitu&inii &efensi%e 5n &e(%oltarea "ro"riei cariere. 'e asemenea6 "oate genera 2i o li"s) &e res"onsa$ilitate atunci c>n& a"ar insuccese. 7. I&entific) sl)$iciunile 2i corectea();le muncin& &in greuW 3n "ractica manage; mentului resurselor umane mai im"ortant) este &eterminarea "unctelor tari 5n &e(; %oltarea carierei? &u") aceea "ot fi 5m$un)t)+ite "unctele sla$e. .. Jia+a &e familie 2i "rofesia sunt &istincte. # "ersoan) nu;2i "oate "lanifica cariera 2i reali(a o$iecti%ele &ec>t 5n ra"ort cu 5m"linirea altor interese ce nu sunt nea")rat legate &e "rofesie. !u alte cu%inte6 o$iecti%ele carierei nu tre$uie s) intre 5n conflict cu o$iecti%ele %ie+ii "ri%ate. ,. Jaca %ecinului &) la"te mai gras. 1cest mit se tra&uce astfel: 5ntot&eauna alt) cale a carierei "are mai "otri%it) &ec>t cea aleas) ini+ial. 8eferitor la meto&ele &e &e(%oltare a carierei6 not)m fa"tul c) sunt numeroase 2i c) maBoritatea lor inclu&e &iferite ti"uri &e "reg)tire "re(entate &eBa 5n ca"itolul &e&icat "reg)tirii 2i &e(%olt)rii resurselor umane.
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 2..
2..
'e(%oltarea carierei "rofesionale "resu"une o serie &e o$iecti%e "e care le %om "utea com"ara cu o$iecti%ele clasice ale acti%it)+ilor &e resurse umane @'esler HarE6 20036 ". 27 A ca 5n -a$elul ..3.
-a$elul ..3.
Act ( tatea de resurse umane Planificarea resurselor umane O4 ect (ele clas ce ale act ( t0+ lor de resurse umane 1nali(a "osturilor6 a"titu&inilor6 sarcinilor actuale 2i %iitoare. !unoa2terea ne%oilor &e "erso; nal. 7urni(area o"ortunit)+ilor "entru 5n%)+are 2i informare. O4 ect (ele de*(olt0r car ere 3m$og)+irea informa+iilor &es"re interesele 2i "referin+ele in&i%i; &uale.
Preg)tirea 2i &e(%oltarea
1sigurarea informa+iilor &es"re orientarea carierei 2i &es"re orientarea &e(%olt)rii in&i%i&uale. !re2terea "laBei sco"urilor in&i; %i&uale 2i "lanurilor &e &e(; %oltare. 1sigurarea a&ec%)rii &intre in&i; %i(i 2i "osturi "e $a(a unor %a; ria$ile legate &e interesele "rofe; sionale ale angaBa+ilor. 8ecom"ensarea acti%it)+ilor cone9e "rofesiunii.
/%aluare 2i/sau recom; "ens)
/%aluarea "erforman+elor
8ecrutarea
I&entificarea 2i atragerea celor mai califica+i can&i&a+i
!om"ensa+ii 2i $eneficii
8ecom"ense "entru "ro&ucti%i; tate6 talent etc.
Instrumentele &e(%olt)rii carierei se refer) la a$ilit)+i6 e&uca+ie6 e9"erien+)6 mo&ific)ri com"ortamentale care * a$il gestionate &e manageri * "ermit salaria+ilor s) munceasc) mai $ine 2i mai "erformant. !ei care "artici") la ela$orarea efecti%) a "rogramelor &e &e(%oltare a carierei sunt: ! conducerea a$ilitat) s) ia &eci(ia &e a sus+ine "rogramul 2i &e a aloca resurse; le necesare? ! speciali[tii &e"artamentului &e resurse umane * ofer) informa+ia necesar)6 asigur) instrumentele &e lucru 2i orientarea salaria+ilor? ! [efii de departamente sunt res"onsa$ili cu furni(area su"ortului logistic 2i 5nregistrarea fee&$acM;ului? ! angaBa]ii 5n calitate &e res"onsa$ili ai &e(%olt)rii carierei lor. 1etode de dezvoltare [i planificare a carierei /9ist) numeroase meto&e &e "lanificare 2i &e(%oltare a carierei. Dnele sunt uti; li(ate in&e"en&ent6 altele com$inat. 'intre acestea amintim: ! &iscu+iile &e cunoa2tere a angaBa+ilor * meto&) formal) ce "resu"une &iscu+ii 5ntre su$or&ona+i 2i su"eriori sau re"re(entan+i ai &e"artamentului &e resurse umane
managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 2.,
Preg)tirea resurselor umane. 'e(%oltarea carierei 2.,
cu sco"ul sta$ilirii celor mai $une ti"uri &e acti%it)+i &e "lanificare 2i &e(%oltare a carierei? ! materialele &e s"riBin @ghi&uri6 $ro2uriA * anumite firme furni(ea() materiale s"ecifice conce"ute s);i aBute "e angaBa+i 5n "lanificarea 2i &e(%oltarea carierei. 1cestea sunt reali(ate astfel 5nc>t s) se cole(e "e ne%oile s"ecifice ale organi(a+iei? ! sistemul e%alu)rii "erforman+elor se refer) la a"recierea "erforman+ei 2i la e%aluarea "unctelor tari 2i "unctelor sla$e ale angaBa+ilor? ! atelierele &e lucru * anumite com"anii organi(ea() KorMsho";uri cu sco"ul &e a;i aButa "e angaBa+i s);2i "lanifice 2i s);2i &e(%olte cariera 5n interiorul com"aniei? ! "lanurile &e &e(%oltare in&i%i&ual) * angaBa+ii sunt 5ncuraBa+i s) concea") "ro; "riul lor "lan &e &e(%oltare a carierei6 care %a constitui un nucleu &e "ornire.
,1&1 A#l ca+ ! stud de ca* 1. Programele &e "reg)tire 2i &e &e(%oltare $ine conce"ute sunt cruciale "entru noii angaBa+i6 fie c) au sau nu e9"erien+). !omenta+i aceast) afirma+ie utili(>n& cuno2tin+ele acumulate. 2. /9"lica+i cum "ute+i &etermina ne%oile &e "reg)tire ale unei "ersoane care ocu") un "ost &e conta$il la o firm) &e &imensiuni miBlocii6 stu&ent la o facultate &e conta$ilitate 2i finan+e 2i care tocmai a fost res"ins la e9amenul &e conta$ilitate sus+inut 5n tim"ul sesiunii. 3. !e o$iecti%e urm)resc "rogramele &e "reg)tire 2i &e &e(%oltare a carierei 5n organi(a+ia un&e lucra+i4 . Planificarea 2i &e(%oltarea carierei sunt foarte im"ortante 5ntr;o organi(a+ie. 1cest enun+ a &e%enit &eBa un loc comun 5n managementul resurselor umane. 1ngaBa+ii &oresc s) 2tie cum se %or a&a"ta %iitorului organi(a+iei. /%alua+i aceast) situa+ie &in "ers"ecti%a celor stu&iate. 5. Stu&iu &e ca( @a&a"tat &u") HarE 'essler6 =uman Resource 1anagement 2003A Fim OaEne6 "re2e&intele firmei 3oors are urm)toarea "ro$lem): &e2i le s"une angaBa+ilor s)i cum s);2i fac) trea$a6 ei lucrea() in%aria$il <&u") ca"ul lor=6 &e"arte &e mo&ul 5n care a hot)r>t el. 3n acest conte9t6 a"ar certuri frec%ente 5ntre Fim6 salaria+i 2i 2efii &e &e"artament. 'e "il&)6 5n &e"artamentul &e "roiectare a u2ilor6 "roiectan+ii ar tre$ui s) cola$ore(e cu arhitec+ii6 conform unor s"ecifica+ii "resta$ilite. Proiectan+ii gre2esc in%aria$il. /i "roiectea() u2ile folosin& o mare can; titate &e o+el @<&e2i nu fac rachete=6 ca s);l cit)m "e FimA6 cresc>n& inutil 2i sem; nificati% costurile &e "ro&uc+ie. 1celea2i "ro$leme a"ar 2i 5n alte &e"artamente. Procesul o$i2nuit &e "reg)tire a "ersonalului la 3oors se &erulea() cu sinco"e "entru c) nici un &e"artament nu are %reun manual &e "reg)tire "rofesional)6 2i numeroase fi2e &e "ost sunt neactuali(ate. Preg)tirea noilor angaBa+i se face e9clu; si% la locul &e munc). 'e o$icei6 "ersoana care urmea() s) ")r)seasc) com"ania 5l "reg)te2te "e noul angaBat6 5ntr;un inter%al &e una;&ou) s)"t)m>ni. 'ac) angaBatul a ")r)sit &eBa 3oors 6 "ersonalul nou este "reg)tit &e al+i salaria+i care au ocu"at
2,0
oca(ional "ostul res"ecti%. 3n esen+)6 "rocesul &e "reg)tire se &esf)2oar) la fel 5n toate &e"artamentele com"aniei * "entru ma2ini2ti6 secretare6 func+ionari etc. 4ntre `ri : 1. /9"lica+i &e ce angaBa+ii &e la 3oors lucrea() <&u") ca"ul lor=. 2. !e rol Boac) fi2a "ostului 5n "reg)tirea "ersonalului4 3. /9"lica+i &etaliat cum "oate fi 5m$un)t)+it "rocesul &e "reg)tire a resurselor umane 5n aceast) com"anie. . Stu&iu &e ca( @Stanciu6 0eo%ari&is6 ". 107A Heorge 2i Mihai au aceea2i %>rst) 2i sunt colegi la un institut &e $iochimie6 care a "rimit numeroase recunoa2teri interna+ionale "entru &esco"eririle 5n &omeniu rea; li(ate aici. 1m>n&oi sunt cercet)tori "rinci"ali gra&ul III. Heorge are o %echime 5n &omeniu &e 6 ani6 iar Mihai &e 7 ani. 3n institut a"are o o"ortunitate * se eli$erea() un "ost &e cercet)tor "rinci"al gra&ul II @ni%elul ime&iat su"erior celor &oiA6 "ost ce "oate fi ocu"at &e "ersoane cu o e9"erien+) &e 7 ani 5n &omeniu sau6 5n ca(uri e9ce"+ionale6 &e "ersoane cu o %echime mai mic) &e 7 ani &ar mai mare &e ani6 5ns) care au o$+inut re(ultate &eose$ite. # astfel &e situa+ie ie2it) &in comun o a%ea Heorge6 care 5n anul anterior f)cuse ni2te &esco"eriri cu totul remarca$ile 5n &ome; niul $iochimiei6 &esco"eriri "e $a(a c)rora "utea fi era&icat) o $oal) cu care omenirea se lu"t) &e mult tim". Ieful celor &oi este "us 5ntr;o situa+ie &ificil)6 ne2tiin& cui s) acor&e "ostul6 5n con&i+iile 5n care fiecare &in cei &oi se consi&er) 5n&re"t)+iti s);l "rimeasc)6 iar 5n ca(ul 5n care nu se 5nt>m"l) a2a6 cel ne"romo%at amenin+) cu &area &emisiei6 ceea ce ar 5nsemna o mare "ier&ere "entru institut. 8es"onsa$ilul cu resursele umane %ine cu "ro"unerea fie &e a angaBa "e cine%a &in afar)6 fie &e a lichi&a "ostul li$er6 s"er>n& ca 5n acest ca( celor &oi colegi nu le %a fi afectat orgoliul 2i %or renun+a la i&eea &e a;2i &a &emisia. 4ntre `ri : 1. !e &eci(ie a+i lua6 &ac) a+i fi 5n locul 2efului celor &oi cercet)tori4 2. !e atitu&ine a+i a&o"ta6 &ac) a+i fi 5n locul lui Heorge sau al lui Mihai 2i nu a+i fi "romo%at6 fie "entru c) a fost "romo%at colegul6 fie cine%a &in afar)6 fie a fost lichi&at "ostul4 3. /9ist) o "ro$lem) legat) &e management 5n Institutul &e Giochimie4
5 4l ogra/ e
1. Gelcourt Monica6 Sherman 1rthur6 Gohlan&er Heorge6 Snell Scott6 1anaging 'uman resources 6 Secon& !ana&ian /&ition6 I-P Celson6 -oronto6 1,,,. 2. Gramhan -.6 !o9 '.6 Cum s` o ]ii u[or un loc de munc` 6 -eora6 Gucure2ti6 1,,7. 3. GEa rs 0oE&6 8ue 0eslie6 =uman Resource 1anagement 6 NomeKoo&6 IrKin6 1,.7. !herrington '. F.6 .'e 1anagement of =uman Resource 6 1llEn an& Gacon6 Goston6 1,,1. . !hi2u J. 1.6 8otaru 7.6 1anualul specialistului n resurse umane 6 Irecson6 Gucure2ti6 2002. 5. !>n&ea 8o&ica6 !>n&ea 'an6 Comunicarea managerial` 6 /9"ert6 Gucure2ti6 1,,6. 6. !ole H. 1.6 1anagementul personalului 6 !#'/!S6 Gucure2ti6 2000.
Preg)tirea resurselor umane. 'e(%oltarea carierei 2,1
7. 'essler Ha rE6 =uman Resources 1anagement 6 Prentice Nall6 Pearson /&ucation Inc.6 D""er Sa&&le 8i%er6 CeK FerseE6 2003. .. Neneman N. H et al .6 "ersonnel =uman Resource 1anagement 6 7ourth e&ition IrKin6 Goston6 1,.,. ,. Ulatt 1. 0aKrence6 Mur&icM 8. H.6 Schuster 7. /.6 =uman Resource 1anagement 6 !harles6 /. Merill Pu$lishing 1. Gell NoKell !om"anE6 !olum$us;-oronto;0on&on;SE&neE6 1,.5. 10. Manolescu 1.6 1anagementul resurselor umane 6 /&itura /conomic)6 Gucure2ti6 2001. 11. MilMo%ich6 H. -.6 Gou&reau F. O.6 =uman Resource 1anagement 6 Si9th e&ition IrKin6 Goston6 1,,1. 12. Mon&E 8. OaEne6 Coe M. 8o$ert6 Premeau9 8. Shane6 =uman Resource 1anagement 6 Pearson /&ucation Inc.6 D""er Sa&&le 8i%er6 2002. 13. #rgan O. 'ennis6 -homas Gateman6 Organizational :e'avior 6 NomeKoo&6 Illinois6 1,.6. 1 . Schuler S. 8an&all6 Nu$er 0. Jan&ra6 "ersonnel and =uman Resource 1anagement 6 7ifth e&ition6 Oest Pu$lishing !om"anE6 1,,36 DS1;MC St. Paul. 15. Scar"ello6 J. H.6 0e&%inMa6 F.6 "ersonnel(=uman Resources 1anagement 6 1,..6 POS; Uent Pu$lishing !o.6 DS1. 16. Stanciu Itefan6 0eo%ari&is6 !ristina6 1anagementul resurselor umane. .este [i studii de caz 6 /&itura Gren6 Gucure2ti6 2003. 17. -a"ia !lau&e6 1anagement et ;ciences =umaines 6 les /&itions &V#rganisation6 Paris6 1,,1. 1.. -orrington '.6 Nall 0.6 "ersonnel 1anagement 6 0on&on6 1,,5.

Managementul Resurselor Umane

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul Resurselor Umane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

managementul managementulresurselor resurselor 25/11/03 25/11/03 7:33 7:33PM PM Page Page57

tefan Stanciu Mihaela Ionescu

CAPITOLUL 1 Introducere n managementul resurselor umane / 11

Managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page .

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ,

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 11

Introducere n managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 1

Intro&ucere :n managementul resurselor umane 1

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 2

Managementul resurselor umane

!ategorii cu caracter &iscri; minatoriu

Mo&ul &e a$or&are a "erso; nalului &e c)tre manageri

1$sent)? ini+iati%a salaria+ilor este consi&erat) o &iminuare a autorit)+ii 2efilor ierarhici

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 3

Intro&ucere :n managementul resurselor umane 3

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page

Managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 6

Managementul resurselor umane

6igura 1.17. '8D :ntr;o firm) &e &imensiuni mici

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 7

Intro&ucere :n managementul resurselor umane 7

6igura 1.18. '8D 5ntr;o firm) &e &imensiuni me&ii

6igura 1.16. '8D 5ntr;o firm) &e &imensiuni mari

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page .

Managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page ,

Intro&ucere :n managementul resurselor umane ,

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 55

Intro&ucere :n managementul resurselor umane 55

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 56

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 57

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 5.

Managementul resurselor umane

6igura 2.1. Iera rhia managerilor

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 5,

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 60

Managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 61

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 62

Managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 63

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 6

Managementul resurselor umane

6igura 2.2. Performan+ele managerilor :n ra"ort cu tim"ul

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 65

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 66

Managementul resurselor umane

2e/ecte armonie cu me&iul

&e"en&en+) fa+) &e al+ii

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 67

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 6.

Managementul resurselor umane

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 6,

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 70

Managementul resurselor umane

6igura 2.2. Managerii 2i tim"ul

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 71

6igura 2.7. !ele "atru ca&rane ale tim"ului

managementul resurselor 25/11/03 7:33 PM Page 72

Managementul resurselor umane