Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 20!" #$a prioritar%& 2 ' ()orelarea inv%%rii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii* Domeniul ma+or de intervenie& 2,2 ' (Prevenirea -i corectarea p%r%sirii timpurii a -colii* .itlul proiectului& (/coala o -ans% pentru fiecare* 01D proiect 27324 )od )ontract& POSDRU5652,25S52 7eneficiar& #genia 8aional% pentru Romi

Proiect coala o ans pentru fiecare Activitatea 11 Formarea prinilor Suport curs formarea p%rinilor

Tema 1. Familia i rolul ei n e uca!ia copiilor "efini!ia i clasificarea familiei Familia reprezint% una din cele mai vec9i forme de asociere uman%: o instituie sta;il% cu rosturi fundamentale pentru indivizi -i societate, Ea se reg%se-te la toate popoarele -i toate comunit%ile -i este considerat% celula de ;az% a societ%ii umane, <n sociologie termenul =familie* este definit ca fiind un grup de persoane ce sunt unite prin actul c%s%toriei sau rudenie: duc o via% comun% ;azat% pe sentimente: aspiraii -i interese comune, >urdo? definea familia ca fiind *grupul social ai carei mem;ri sunt legai prin raporturi de v@rst%: c%s%torie sau adopie -i care tr%iesc Ampreun%: coopereaz% su; aspect economic -i au gri+% de copii,* #nalizat% su; aspect +uridic: familia desemneaz% grupul de persoane Antre care e$ist% drepturi -i o;ligaii ce izvor%sc din c%s%torie: rudenie: precum -i din alte raporturi asimilate relaiilor de familie, Privit% su; aspect moral'cre-tin: familia este o instituie de origine divin% sta;ilit% de )reaie, Ea a fost constituit% prin c%s%torie: ale c%rei principale caracteristici au fost de la Antemeiere: unitatea -i indisolu;ilitatea, Drept urmare: familia are un caracter sacru pus An eviden% prin iu;ire des%v@r-it%: comuniunea: unitatea -i egalitatea mem;rilor acesteia, Definirea e$act% a noiunii de familie comport% dificult%i determinate de faptul c% acest fenomen social constituie o;iect de cercetare pentru mai multe -tiine& sociologie: psi9ologie: medicin%: istorie: drept etc, fiecare propun@ndu'-i s% surprind% dintr'o perspectiv% specific% dimensiunile: dinamica -i funciile grupului familial, Familia: ca form% a comunit%ii umane: tre;uie analizat% din punct de vedere al relaiilor ce se sta;ilesc Antre cei care o compun: precum -i cele Antre familie: ca entitate distinct% -i societate, #v@nd An vedere aceste considerente: putem defini Antr'o accepie general% familia: ca fiind o form e rela!ii sociale intre persoane fi#ice le$ate ntre ele prin cstorie sau ru enie. Familia desemneaz% un grup de persoane unite prin c%s%torie: filiaie sau rudenie: grup ce se caracterizeaz% prin comunitate de via%: interese -i Antra+utorare, <n cadrul relaiilor de familie e$ist% aspecte morale: fiziologice: psi9ologice -i economice care dau acestor relaii un caracter de comple$itate ce nu poate fi Ant@lnit la alte categorii de comunit%i sociale, #v@ndu'se An vedere un anumit aspect al relaiilor de familie: s'a spus c% familia este o realitate ;iologic% dat% de uniunea dintre ;%r;at -i femeie la care se adaug% procreaia, Bu@nd na-tere prin c%s%torie: familia Ancepe a fi format% din soi, Drept urmare: familia d% na-tere urm%toarelor raporturi& C de c%s%torie: care constituie ;aza familieiD C cele dintre soi: care constituie efectele c%s%torieiD C cele dintre p%rini -i copii: care sunt rezultatul raporturilor dintre soiD C cele dintre alte persoane care mai fac parte din familie, )oncluzion@nd: putem spune c% la ;aza familiei se afl% c%s%toria: care genereaz% raporturi multiple -i comple$e Antre mem;rii ei: Antre soi iau na-tere relaii personale -i patrimoniale, Tipuri e familie Familia tipic% este aceea care este format% din p%rini -i copii #u devenit uzuali urm%torii termeni& (familie mare* sau (familie e$tins%* ' unde pot tr%i Ampreun% mai multe generaii & soii -i copiii lor: p%rinii soilor: precum -i alte persoane cu care se afl% An relaii de rudenie, (familie mic%* sau familie restr@ns% cu un num%r mic de mem;ri& soii -i copiii lor, Forme moderne de familie au ap%rut ca perec9i nec%s%torite care sunt considerai parteneri cu sau f%r% copii proprii sau adoptai, Societatea contemporan% se confrunt% cu o pro;lematic% nou% An ceea ce prive-te viaa de 2

familie: noile forme de constituire -i de organizare a cuplurilor, Odat% cu sc9im;%rile care s'au produs An plan economic: cultural -i educational: s'au diversificat -i opiunile populaiei, Sc9im;%rile profunde din societate au avut un impact deose;it asupra structurii -i funciilor familiei, Din aceast% cauz%: c9iar -i termenul de familie a devenit am;iguu: el tinde sa acopere realit%i semnificativ diferite de cele caracteristice societ%ii tradiionale, #u aparut astfel: noi tipuri de familie ce se doresc a fi modele alternative ale familiei clasice & C cupluri consensuale C cupluri f%r% descendeni C familii monoparentale0materne sau paterne4 C persoane divorate cu sau f%r% descendeni C persoane v%duve C persoane celi;atare C mame'fete 0mame celi;atare4 #, .ofler menioneaz% c% An SU#: num%rul familiilor monoparentale este foarte mare 0unul din -apte copii este crescut de un singur p%rinte: iar An mediile ur;ane: proporia este de unul la patru incluz@nd -i copii nelegitimi: copii adoptai de femei singure sau c9iar de ;%r;ai singuri4, <n cadrul familiei monoparentale: oricare ar fi parintele singur 0mama sau tata4: acesta va tre;ui s% se adapteze unui anumit stil de via% ce comport% mai multe solicit%ri -i un alt mod de interaciune An vederea reacomod%rii -i reconsolid%rii familiei at@t An plan intrafamilial c@t -i societal, Familiile monoparentale antreneaz% un sistem specific de aciune -i comunicare: ;azat pe anumite priorit%i: practici -i valori, <n cadrul lor se produc pertur;%ri de rol: anumite funcii se pot diminua sau dimpotriv%: are loc o potenare a acestora, #par de asemenea -i dificult%i de ordin material prin insuficiena veniturilor ce se repercuteaz% asupra satisfacerii An mai mic% m%sur% a unor nevoi, Pertur;%ri apar -i An plan ;iologic prin confruntarea cu pro;leme legate de se$ualitate, <n plan afectiv: consecinele pot fi: uneori de'a dreptul dramatice at@t pentru p%rinte ce se simte frustrat de dragostea Amp%rt%-it% cu partenerul c@t -i pentru copilul ce nu mai poate ;eneficia de suportul emoional al parintelui a;sent, Disfuncionalit%i apar -i An sfera comunic%rii -i a socia;ilit%ii An urma comple$elor de inferioritate pe care copii le resimt An comparaie cu copii ce provin din familiile ;ine structurate av@nd de suferit mai t@rziu c9iar inseria lor social%, <n plan educativ apar carene la o parte din ace-ti copii at@t din cauza c% p%rintele singur este prea ocupat -i nu mai are timp suficient pentru comunicare -i control al copilului: acesta intr@nd An diferite antura+e c@t -i din cauza identific%rii copilului cu modele negative An a;sena unui model parental ferm, )aracterul fiinei umane se formeaz% pe parcursul vieii: nu este un dat: de aceea este ;ine de -tiut c% atunci c@nd Antr'o familie lipse-te un partener: pentru a suplini a;sena acestuia: p%rintele ar putea alege pentru copilul s%u un model pozitiv -i prin o;servaie: interaciune -i Anv%tare: copilul s'ar putea modela prin internalizarea -i reproducerea comportamentelor acceptate -i valorizate de societate, Func!iile familiei Familia are mai multe funcii sociale i %iolo$ice& & Func!ia e perpetuare a speciei umane Reprezit% funcia ;iologica de ;az% a familiei, Prin uniunea dintre ;%r;at -i femeie -i prin procreaie se asigur% perpetuarea speciei umane f%r% de care nu se concepe societatea: copiii constituind: An cadrul familiei: un puternic factor de coeziune: de ec9ili;ru moral: de ;ucurie -i Ancredere Antre soi, )u toate acestea: 9ot%r@rea cuplului de a avea copii este una personal%: determinat% de realit%ile social'economice specifice "

fiec%rei etape de dezvoltare a societ%ii, Funcia ;iologic% de reproducie uman% depinde de capacitatea de reproducie 0fecunditatea4 soiei -i ;%r;atului, 1n prezent acest aspect nu este concludent deoarece o familie poate adopta copii, Prin reproducie de fapt se Anelege capacitatea de a produce urma-i pentru asigurarea generaiei urm%toare, #stfel familia pregneaz% calitatea de reproducie a unei societ%i, Printre funcii sociale ale familiei se num%r%& Funcia de socializare: ca -i acea de educare: prin formarea capacit%ii de adaptare -i motivare An convieuirea social%, Funcia economic%: o funcie important% pentru multe familii: prin care se realizeaz% asigurarea material% -i prote+area copiilor fa% de lipsuri -i ;oli, Funcia politic%: care asigur% copiilor o poziie legitim% An societate, & Func!ia e ucativ Familia a avut An toate timpurile un rol important An educaia copiilor, <n familie se do;@ndesc primele noiuni despre moral%: se imprim% copilului reguli -i deprinderi: principii ce constituie fundamentul pe care se formeaz% personalitatea omului matur, Educaia An familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilateral% -i armonioas%, P%rinii sunt datori s% creasc% copilul: s% se Angri+easc% de s%n%tatea: educaia: Anv%%tura -i preg%tirea profesional% a acestuia, #ceast% funcie are ca finalitate integrarea eficient% a individului An societate: acest lucru realiz@ndu'se prin formarea dup% un anumit ideal de personalitate, Ea nu se m%rgine-te s% tind% la asigurarea unui sistem de te9nici An relaiile dintre individ -i societate care s% dea acesteia din urm% minimul de sta;ilitate necesar pentru conservarea ei: ci urm%re-te crearea de individualit%i ;ine preg%tite: care s% aduc% o contri;uie ma$im% la transformarea -i la progresul societ%ii, & Func!ia economic #ceast% funcie difer% de la o societate la alta -i se concretizeaz% An interesele comune determinate de& regimul +uridic al comunit%ii de ;unuri: o;ligaia legal% de Antreinere Antre mem;rii familiei: solidaritatea acestora An a+utorul acordat mem;rilor de familie aflai An nevoie din cauza incapacit%ii de a muncii, <n ara noastr%: ;azele dreptului familiei sunt sta;ilite prin )onstituia Rom@niei, 8oul )od al familiei prevede: pe scurt: principiile care fundamenteaz% statutul familiei reglementat prin legislaia An vigoare: sta;ilind urm%toarele& C ocrotirea familiei -i a propriet%ii private de c%tre statD C Antemeierea familiei pe c%s%torie li;er consimit% de soiD C ocrotirea intereselor copilului minor, Se mai pot aminti -i& funcia religioas a familiei: care de fapt +oac% un rol An funcia de socializare a famliei: prin transmiterea la generaia urm%toare a tradiiilor religioase, funcia juridic a familiei: care este cuprins% An constituie: -i care are scopul prote+%rii familiei An societate 0pl%tirea alocaiilor: Antreinerii copiilor: sta;ilirea legilor de adoptare sau mo-tenire etc,4

Factori care influentea#a e ucatia in ca rul familiei 1n cadrul familiei moderne se produc unele mutatii: care consta in inlocuirea familiei formata din trei generatii cu familia formata din doua generatii, De aici putem conclude ca ;unicii participa din ce in ce mai putin la educatia nepotilor, #lte influente sociale pot fi considerate migratia de la sat la oras si ur;anizarea satelor, #stfel cresc posi;ilitatile de folosire a mi+loacelor audio'vizuale: contactul cu te9nica: preocuparile culturale si sportive: si rezulta o sc9im;are in mentalitatea familiei, 8ivelul de trai scazut o;liga am;ii parinti sa isi gaseasca cel putin un loc de munca pentru a putea asigura un trai decent copiilor, 1n asemenea conditii supraveg9erea copiilor este limitata: sau este incredintata altor persoane sau institutii sociale 0e$& cresa: gradinita: etc4, Un caz aparte il constituie familiile in care unul dintre parinti este somer, 1mplicit: celalalt parinte se ocupa mai mult de copii: dar pro;lema ma+ora a acestei familii este asigurarea celor necesare pentru un trai modest, Situatia familiilor in care am;ii parinti sunt fara loc de munca este critica: deoarece cu doua a+utoare de soma+ de a;ia se poate asigura 9rana: neputandu'se vor;i nici macar despre un trai modest, Rolul familiei este foarte important in dezvoltarea copilului: din urmatoarele puncte de vedere & !, Fizic 2, 1ntelectual ", >oral 2, Estetic !, Familia se preocupa de dezvoltarea fizica a copiilor, Ea asigura 9rana si im;racamintea copiilor: ii fereste de pericole: le lasa timp de +oaca: le creaza conditii cat mai ;une de odi9na si se ingri+este de sanatatea lor, Un regim rational de viata nu poate avea decat urmari pozitive asupra dezvoltarii sale fizice, Familia ii formeaza copilului primele deprinderi de igiena personala si sociala si il o;isnuieste sa utilizeze factorii naturali 0apa: aerul: soarele4 pentru ;unastarea organismului, 1n perioada pu;ertatii: sc9im;arile fiziologice produse in organism pun pro;leme noi pentru dezvoltarea fizica a copiluluiD prin indrumari perseverente si afectuoase: prin modificarea regimului de odi9na: prin crearea unor noi deprinderi igienice: familia le va putea rezolva la timpul potrivit, 2, Dezvoltarea intelectuala, 1n cadrul familiei copilul isi insuseste lim;a+ul, Eolumul: precizia voca;ularului si corectitudinea e$primarii copilului depind de munca depusa de parinti in aceasta directie, )a prim factor educativ: familia ofera copilului apro$imativ F0G din cunostintele uzuale 0e$& despre plante: animale: ocupatiile oamenilor: o;iecte casnice etc,4, Familia se preocupa si de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor, Ea le dezvolta spiritul de o;servatie: memoria si gandirea, Parintii incearca sa e$plice copiilor sensul unor fenomene si o;iecte pentru a le putea intelege, )opiii pun cele mai multe intre;ari in +urul varstei de "'H ani: iar parintii ii a+uta sa'ti insuseasca un numar mare de cunostinte: raspunzand cat se poate de corect si e$act, 1n perioada scolara mica: familia vine in spri+inul scolii: sustinand Igustul de cititI al elevilor, )el mai important este stimularea curiozitatii copilului de a citi: prin cumpararea unor carti care sa puna ;azele unei mici ;i;lioteci, 1n preadolescenta este posi;ila o deviere de la su;iectele strict legate de scoala sau indicate varstei fragedeD astfel: datoria parintilor este de a indruma copilul sa citeasca ceea ce corespunde varstei sale, Dorinta de lectura poate deveni e$cesiva: copilul sacrificand astfel orele de somn, )opilul o;tine rezultatele scolare in functie de modul in care parintii se implica in procesul de invatare, Parintii tre;uie sa'i asigure copilului cele necesare studiului& rec9izite scolare: carti de lectura: manuale scolare etc,: cat si niste conditii ;une de munca& un ;irou: un computer si nu in ultimul rand liniste pentru a se 3

putea concentra, Parintii tre;uie sa'si a+ute copiii la invataturaD a+utorul tre;uie limitat la o indrumare sau spri+in: nefiind indicat sa efectueze temele copiilor, )u timpul: parintii se vor limita la controlarea temelor de casa si a carnetului de note, Deci: atitudinea parintilor tre;uie sa fie una de mi+loc& sa nu'l a+ute prea mult pe copil: dar nici sa nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia, ", Educatia morala a copiilor, 1n familie se formeaza cele mai importante deprinderi de comportamant& respectul: politetea: cinstea: sinceritatea: decenta in vor;ire si atitudini: ordinea: cumpatarea: gri+a fata de lucrurile incredintate, 1n realizarea acestor sarcini: modelul parental a+uta cel mai multD parintele este un e$emplu pentru copil, Parintii le spun copiilor ce e ;ine si ce e rau: ce e drept si ce e nedrept: ce e frumos si ce e urat in comportamente, #ceste notiuni il a+uta pe copil sa se orienteze in evaluarea comportamentului sau si a celor din +ur, .ot in sens moral: familia il indruma sa fie socia;il: sa fie un ;un coleg si prieten, 2, Familia contri;uie si la educatia estetica a copilului, Parintii sunt cei care realizeaza contactul copilului cu frumusetile naturii 0culorile si mirosul florilor: cantecul pasarilor: verdele campului etc,4: cu viata sociala 0traditii: o;iceiuri stravec9i etc,4, >i+loacele mass'media si in mod special televiziunea e$ercita o influenta puternica asupra educatiei estetice, 8u se poate vor;i despre o influenta strict pozitiva sau strict negativaD pe de o parte e$ista numeroase emisiuni culturale: de im;ogatire a cunostintelor: dar pe de alta parte sunt difuzate numeroase programe care pot deforma imaginatia inocenta a copiilor intr'un sens negativ, Parintii tre;uie sa controleze atat timpul pe care copilul il petrece in fata televizorului cat si emisiunile pe care le urmareste, 1n unele familii preocuparea pentru cultura estetica a copilului lipseste cu desavarsire: iar in altele aceasta este e$agerata, Daca copilul nu are aptitudini si nici placere pentru diferite arte 0;alet: muzica: teatru etc,4: parintii tre;uie sa respecte optiunea copilului, FA'I(IA ) *+ ,*+ '-"I* -"*.ATI/0 .itlul acestui su;capitol este conceput su; forma unei intre;ari: care nu a fost pusa fara a sugera un lucru foarte des intalnit& e$istenta unor tipuri de familie care nu reprezinta un ;un mediu educativ, Familia care repre#inta un %un me iu e ucativ Familia tre;uie sa fie un colectiv sanatos: adica in componenta sa sa e$iste toti mem;rii care alcatuiesc in mod normal un asemenea colectiv 0doi parinti4: intre acestia sa fie relatii de intelegere: respect: intra+utorare: sa traiasca in deplina armonie: sa duca o viata cinstita: onesta, Opiniile celor doi parinti referitoare la copil tre;uie sa fie convergente iar parintii tre;uie sa fie un ;un e$emplu: avand in vedere cat de puternic este spiritul de imitatie la copii, 1n comparatie cu familia cu un singur copil: familia cu mai multi copii reprezinta un mediu educativ mai ;un, Daca copilul este singur la parinti el tinde sa fie mofturos: egoist: capricios datorita parintilor care doresc sa'i faca toate poftele, 1n familiile cu mai multi copii: afectiunea parintilor se indreapta catre toti copiii, Parintii tre;uie sa ai;a o autoritate asupra copilului, #ceasta autoritate nu tre;uie o;tinuta cu a+utorul pedepselor sau a violentei si nici printr'un e$ces de ;unatate si satisfacerea oricarei dorinte, I#devarata autoritate deriva din e$igenta parintilor fata de comportarea copiilor: im;inata cu respectul fata de acestiaI, )opilul tre;uie sa simta iu;irea pe care parintii i'o poarta: dar este necesar sa stie ca nu'i vor ingadui orice capriciu, IDragostea este astfel nu numai c9eagul familiei: ci si calea cea mai eficienta a educatiei: dar numai daca ea e potrivita si cu masuraI, 8u in ultimul rand: Ipentru a fi un ;un mediu educativ: familia tre;uie sa ai;a o situatie economica apta sa satisfaca tre;uintele de prim ordin ale mem;rilor saiI, # educa un copil nu este un lucru atat de usor, Unii parinti: avand conceptii invec9ite: cred ca ei stiu cel mai ;ine sa'si educe copilul: neacceptand sfaturi din e$terior, 1n prezent: e$ista o multime de carti: filme si emisiuni special realizate pentru indrumarea pedagogica a parintilor, H

Familia care nu repre#inta un %un me iu e ucativ a1 Familia escompusa ' familia care ramane descompusa in urma unui divort sau a unui deces: nu este un mediu educativ ideal, Dar totusi conditia de viata a copilului orfan de un parinte depinde foarte mult de puterea de dragoste a celui ramas: care poate compensa dragostea celui disparut, 1n trecut divortul era e$trem de daunator pentru copii, )ercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai ;ine daca parintii nefericiti divorteaza decat daca stau impreuna intr'o atmosfera de furie: amaraciune: violenta si ura, %1 Familia reconstituita ' Recasatorirea creeaza o familie reconstituita sau com;inata formata din doi parinti: din care cel putin unul aduce in aceasta unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr'o casatorie anterioara, )uvintele mama mastera si tata vitreg sunt de+a e$presii peiorative, #tunci cand copiii provin din doua familii diferite: mama va prote+a pe ai sai: iar tatal pe ai lui: plangandu'se fiecare impotriva copiilor celuilalt, 1n acest conte$t merita sa ne punem cateva semne de intre;are& )ine asigura disciplina in aceasta familieJ Dar educatiaJ )are sunt indatoririle parintelui ;iologic caruia i s'a luat copilulJ )e autoritate are acestaJ Raspunsul la aceste intre;ari variaza de la caz la caz, c1 /iolenta in familie este un fenomen ce ia amploare, >altratarea partenerului si a copiilor are loc in toate clasele sociale: dar posi;ilitatea maltratarii creste o data cu pro;lemele financiare, )azurile de maltratare a copiilor sunt in crestere, I)a si in cazul maltratarii unuia dintre soti: sunt responsa;ili mai ales ;ar;atii, 1n multe cazuri: cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie: astfel perpetuand un ciclu de violentaI, )opiii maltratati sunt frustrati de dragoste: pierd ;ucuria de dragoste si intelegere a semenilor: sanatatea lor psi9ica fiind pusa la indoiala, 1 Alte ca#uri in care familia nu este un ;un mediu educativ& ' )erturile si neintelegerile dintre parinti au efecte traumatizante asupra copiilor, ' Divergentele dintre parinti cu privire la masurile educative au urmari negative asupra educatiei, ' Daca parintii mint: fura: in+ura: sunt necinstiti: in cele mai multe cazuri copilul va imita comportamentul acestora, 1n concluzie: se poate afirma ca nu este neaparata nevoie de o familie cu doi parinti pentru a fi copilul fericit, #sa cum afirma 8orman Koodman: copiii sunt mult mai fericiti daca cei doi parinti care au permanent neintelegeri: divorteaza, Deci: c9iar daca familia este completa: dar climatul moral din ea lasa de dorit: ea nu poate constitui un ;un mediu educativ, 717B1OKR#F1E !, 8orman: Koodman 0!FF24 1ntroducere in sociologie: 7ucuresti: Editura Bider, 2, Eictor: .arcovnicu 0!F734, Pedagogie generala: 7ucuresti: Editura Facla, ", 8icolae: >argineanu 0!F7"4, )onditia umana: 7ucuresti: Editura Stiintifica, 2, #nt9onL: Kiddens 0!FF74, Sociologie: 7ucuresti: Editura 7ic #ll,

2. Tema 2. "repturile copilului3responsa%ilitile prinilor "repturile si responsa%ilitatile parintilor 1n cuprinsul Begii 27252002 sunt enumerate o serie de reguli fundamentale care asigura respectarea si garantarea drepturilor copilului in fiecare din ipostazele sale, Principiul dominant este acela al respectarii si promovarii cu intaietate a interesului superior al copilului, Begiutorul consacra drepturile copilului si impune respectarea lor ca stare de implinire a dezideratului interesului superior, Familia este microuniversul natural si cel mai prielnic pentru manifestarea drepturilor copilului: iar copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai, )opilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei impotriva vointei acestora: cu e$ceptia cazurilor e$pres si limitativ prevazute de lege: su; rezerva revizuirii +udiciare si numai daca acest lucru este in interesul superior al copilului, Ocrotirea copilului presupune acoperirea a doua segmente de interes& drepturi privind persoana copilului si drepturi privind ;unurile sale, )onform Begii 27252002 s'au identificat urmatoarele repturi ale copilului& ' dreptul la sta;ilirea si pastrarea identitatii: ' dreptul la protectia imaginii pu;lice: a vietii intime: private si familiale: ' li;ertatea de e$primare: ' dreptul copilului capa;il de discernamant la e$primarea li;era a opiniei asupra oricarei pro;leme care il priveste: ' li;ertatea de gandire: de constiinta si de religie: ' dreptul la li;era asociere si li;ertatea intrunirilor pasnice: ' dreptul copilului la respectarea personalitatii si individualitatii sale: ' dreptul copilului de a depune plangeri cu privire la incalcarea drepturilor sale fundamentale, "reptul copilului la sta%ilirea si pastrarea i entitatii sale )opilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume: dreptul de a do;andi o cetatenie si dreptul de a'si cunoaste parintii si de a fi ingri+it: crescut si educat, "reptul la nume este consacrat in Decretul nr, "!5!F32 privitor la persoanele fizice si +uridice, Parintii sunt cei care aleg numele si prenumele copilului, 8umele de familie al copilului din casatorie este: in mod o;ligatoriu: numele de familie comun al parintilor sai, Daca parintii nu au un nume de familie comun: copilul va lua numele de familie al unuia dintre parinti sau numele lor reunite: potrivit intelegerii acestora, 1n lipsa invoielii parintilor: decizia asupra numelui de familie revine autoritatilor tutelare: cu ascultarea parintilor copilului, 1n privinta copilului din afara casatoriei: el va do;andi numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai sta;ilita,

Prenumele copilului se sta;ileste tot la data inregistrarii nasterii: potrivit vointei parintilor: pe ;aza declaratiei de nastere facuta de oricare dintre acestia, "reptul copilului la cetatenie e guvernat de prevederile Begii 2!5!FF! privind cetatenia romana, Principiul legaturii de sange in do;andirea cetateniei romane: in sensul ca indiferent de locul nasterii: copilul do;andeste cetatenia romana: daca am;ii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenia romana si: deasemenea: copilul din parinti necunoscuti gasit pe teritoriul statului roman este cetatean roman, Dreptul copilului de a'si cunoaste parintii si de a fi ingri+it: crescut si educat de acestia completeaza conceptul dreptului la identitate promovat de Begea 27252002, )onform legii: copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai si nu poate fi separat de acestia impotriva vointei lor: cu e$ceptia cazurilor e$pres si limitativ prevazute de lege: su; rezerva revizuirii +udiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului, #cest drept: se poate manifesta pe deplin daca parintii copilului convietuiesc efectiv: iar calitatea relatiilor dintre acestia: precum si dintre acestia sau fiecare dintre parinti: pe de'o parte: si copil pe de alta parte se inscriu in limitele comportamentului normal din punct de vedere legal si moral, Situatiile de criza ale cuplului parental se rasfrang inevita;il asupra dreptului copilului de a creste alaturi de parinti, #tunci cand a;uzul: negli+enta parinteasca sau c9iar neputinta parintilor de a asigura conditiile necesare cresterii si educarii pun in prime+die copilul: dreptul sau de a creste alaturi de parinti va fi restrictionat partial sau total de actiunea principiului promovarii interesului superior al copilului, )onventia O8U cu privire la drepturile copilului prevede ca niciun copil nu va face o;iectul ingerintelor ar;itrare sau ilegale in viata sa personala: familia sa: domiciliul sau corespondenta sa si nici al unor atacuri ilegale la onoarea si reputatia sa, )opilul are dreptul la protectia legii contra unor astfel de imi$tiuni sau atacuri, Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea pu;lica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima: privata si familiala, #stfel: participarea copilului in varsta de pana la !2 ani la dez;ateri pu;lice in cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau al altui reprezentant legal, De asemenea parintii sau reprezentantul legal al copilului nu pot folosi ori e$pune copilul in scopul o;tinerii de avanta+e personale sau pentru a influenta decizia autoritatilor pu;lice, 8esocotirea acestor dispozitii constituie contraventie, Este interzis sa se dea pu;licitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal: inclusiv date privitoare la persoana acestuia, #udierea in instanta a copilului a;uzat sau negli+at se poate face numai in camera de consiliu: in prezenta unui psi9olog si numai dupa o preala;ila pregatire a copilului: iar pentru inregistrarea prin mi+loace audio'video a declaratiei sale este o;ligatoriu acordul copilului, )opilul separat de am;ii parinti sau de unul dintre acestia printr'o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu am;ii parinti, (i%ertatea e e4primare evoca posi;ilitatea recunoscuta persoanei de a'si e$prima prin viu grai: prin scris: prin imagini: prin sunete sau prin orice alt mi+loc gandurile: opiniile: creatiile spirituale in orice fel, Dreptul copilului de a'si e$prima li;er opinia asupra oricarei pro;leme care il priveste se manifesta prin aceea ca in orice procedura +udiciara sau administrativa care il priveste: are dreptul de a fi ascultat: cu urmatoarele distinctii legale in raport cu varsta copilului& ' este obligatorie doar ascultarea copilului care a implinit varsta de !0 ani: ' este facultativa ascultarea copilului care nu a implinit !0 ani: daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei,

"reptul e a fi ascultat confera copilului posi;ilitatea de a cere si de a primi orice informatie pertinenta: de a fi consultat: de a'si e$prima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, Parintii sunt cei care au o;ligatia sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l'ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia, (i%ertatea constiintei inseamna posi;ilitatea recunoscuta copilului de a'si e$prima in pu;lic sau in particular o anumita convingere personala despre lumea incon+uratoare: de a impartasi sau nu o credinta religioasa: de a apartine sau nu unui cult religios si a a indeplini sau nu ritualuri specifice unei credinte, Religia copilului care a implinit !2 ani poate fi sc9im;ata numai cu consimtamantul acestuia: dupa !H ani: copilul are dreptul sa'si aleaga singur religia, "reptul la li%era asociere si li%ertatea intrunirilor reprezinta posi;ilitatea recunoscuta copiilor de a se uni in structuri formale si informale: pentru a'si e$prima pasnic gandurile: opiniile si credintele, "reptul la respectarea personalitatii si in ivi ualitatii. )opilul nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare sau degradante, >asurile disciplinare nu pot fi sta;ilite decat in acord cu demnitatea copilului: nefiind permise su; niciun motiv pedepsele fizice sau cele care au legatura cu dezvoltarea fizica: psi9ica sau care afecteaza starea emotionala a copilului, "reptul e petitionare, )opilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale fundamentale, El tre;uie sa fie informat asupra drepturilor sale: precum si asupra modalitatilor de e$ercitare a acestora, Pentru semnalarea cazurilor de incalcare a drepturilor copilului: la nivelul fiecarei Directii generale pentru asistenta sociala si protectia drepturilor copilului: se infiinteaza o;ligatoriu telefonul copilului: al carui numar tre;uie adus la cunostinta pu;licului, Directia generala tre;uie sa verifice toate sesizarile privind cazurile de a;uz si negli+are, "reptul copilului la me iu familial si la in$ri5ire alternativa Dreptul copilului de a creste alaturi de parintii sai este consacrat e$pres prin art, "0 din Begea 27252002: de unde rezulta ca acest drept ii este recunoscut copilului inca de la nastere, Sta;ilirea si pastrarea identitatii copilului are ca finalitate definirea apartenentei sale familiale ca premisa a e$ercitiului dreptului de a creste alaturi de parinti: fie acestia naturali sau adoptivi, )opilul nu poate fi separat de parintii sai: cu e$ceptia cazurile prevazute de lege si doar daca este in interesul superior al copilului, Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept, Daca separarea copilului de parinti este inevita;ila: constatandu'se ca in pofida acordarii serviciilor si prestatiilor potrivit planului de servicii: mentinerea copilului in familie nu este posi;ila: intra in discutie plasamentul si plasamentul in regim de urgenta, Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului verifica trimestrial impre+urarile care au stat la ;aza sta;ilirii masurilor de protectie sociala si: daca se confrunta cu o im;unatatire a situatiei de fapt: va fi sesizata )omisia pentru protectia copilului sau instanta +udecatoreasca pentru a se dispune incetarea masurii, Dreptul copilului de a creste alaturi de parintii sai este insotit de dreptul de a'si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea: precum si cu alte persoane alaturi de care s'a ;ucurat de viata de familie: fara ca parintii sau un al reprezentant legal sa poate impiedica relatiile personale ale copilului cu ;unicii: fratii si surorile ori cu alte persoane fata de care a dezvoltat sentimente de atasament,

!0

"reptul copilului la e ucatie6 activitati recreative si culturale )opilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea: in conditii nediscriminatorii: a aptitudinilor si personalitatii sale, Parintii au o;ligatia de a inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate a cursurilor scolare, De asemenea: parintii au: cu prioritate: dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza a fi dat copilului, Educatia institutionalizata: cu accentul pe invatatura: presupune parteneriatul dintre stat si familie, Daca parintilor le revine o;ligatia de a veg9ea si supraveg9ea la educatia scoalara a copilului: statului ii revine o;ligatia de a organiza si de a asigura functionarea sistemului national de invatamant: precum si o;ligatii de natura a facilita e$ercitiul dreptului la educatie, )opilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre cadrele didactice: de a fi informat asupra drepturilor sale si asupra modalitatilor de e$ercitare a acestora, Unul dintre drepturile elevului este acela de a contesta rezultatele si modalitatile evaluarii: de a se adresa in acest sens conducerii unitatii de invatamant, )opilul tre;uie sa ;eneficieze de timp suficient pentru odi9na si vacanta: sa participe la activitatile culturale: artistice si sportive ale comunitatii, "repturile si in atoririle parintesti sunt urmatoarele7 'indatorirea de a tine copilul: corespunzator dreptului copilului de a creste alaturi de parintii sai: ' indatorirea parintilor de a intretine copilul: ingri+ind la sanatatea si dezvoltarea sa fizica: psi9ica: morala si sociala: corespunzator dreptului copilului de a ;eneficia de un nivel de trai care sa'i permita dezvoltarea armonioasa: ' indatorirea parintilor de a se ingri+i de educatia: invatatura si pregatirea profesionala a copilului: ' indatorirea parintilor de a indruma si supraveg9ea copilul: ' indatoririle parintesti privitoare la ;unurile copilului: ' indatorirea parintilor de a administra patrimoniul copilului: ' indatoririle parintilor de a'l reprezenta pe copil in actele +uridice sau de a'1 incuviinta actele +uridice, -4ercitarea ocrotirii parintesti Drepturile si indatoririle privitoare la persoana si la ;unurile copilului sunt recunoscute am;ilor parinti: firesti sau adoptivi: fara deose;ire dupa cum parintii sunt sau nu casatoriti intre ei, .otusi: e$ercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor de catre cei doi parinti: impreuna: concomitent si in mod egal: nu este intotdeauna posi;ila datorita unor cauze o;iective sau din considerente cu origini in dizarmonia relatiilor dintre soti ori in calitatea relatiilor dintre parinti, Drepturile si indatoririle parintesti au caracter personal si continuu: acoperind intreaga perioada a copilariei: de la nastere si pana la do;andirea capacitatii depline de e$ercitiu, )opilul este implicat in luarea oricarei decizii care il priveste: este informat: opiniile sale sunt ascultate si luate in considerare: fiecare 9otarare in parte urmarind asigurarea si promovarea ;inelui copilului, Daca se iveste o contrarietate sau o concurenta de interese intre copil si parinti sau intre copiii aflati su; aceeasi ocrotire parinteasca: este necesara instituirea curatelei, )uratele este un mi+loc su;sidiar si temporar de asigurare a protectiei intereselor minorului, )el mai adesea contrarietatea sau concurenta de interese apare in materie succesorala, -4ercitarea ocrotirii parintesti e catre un sin$ur parinte se poate realiza doar in urmatoarele situatii& ' decesul unuia dintre parinti: ' decaderea din drepturi a unuia dintre parinti: ' punerea su; interdictie a unuia dintre parinti: ' neputinta de a'si manifesta vointa, 1n cazul in care am;ii parinti se afla in vreuna din impre+urarile indicate mai sus: fata de copilul lipsit de ocrotire parinteasca urmeaza a fi dispusa una din masurile de protectie alternativa: si anume instituirea tutelei: masuri de protectie speciala sau adoptia, !!

8anctiunea nein eplinirii sau in eplinirii necorespun#atoare a in atoririlor parintesti Sanctiunile prescrise pot fi de natura penala: contraventionala sau civila, Din perspectiva dreptului familiei: singura sanctiune aplica;ila in cazul neindeplinirii sau al indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parintesti este decaderea din drepturile parintesti, (e$ea penala pedepseste faptele cu grad ridicat de periculozitate sociala savarsite de parinte, astfel sunt incriminate& ' a;andonul de familie: ' rele tratamente aplicate minorului: ' nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului: ' punerea la prime+die a unei persoane in neputinta de a se ingri+i: ' gestiunea frauduloasa, Pedeapsa penala aplicata faptuitorului poate fi insotita de pedeapsa complementara sau de pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor parintesti, )a masura e si$uranta: instanta penala poate dispune interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata, Unele din faptele savarsite in calitate de parinte atrag raspun erea sa contraventionala, )onstituie contraventii faptele precum manifestarea unei atitudini de dezinteres in luarea de catre parinti sau de catre persoanele carora li s'a incredintat un copil a masurilor necesare pentru a'l impiedica de la faptele de vaga;onda+: cersetorie sau prostitutie: alungarea din locuinta comuna a copiilor, Begea 27252002 sta;ileste acele fapte care constituie contraventii: unele dintre ele avand ca su;iect activ parintele& fapta parintelui de a folosi sau e$pune copilul in scopul de a o;tine avanta+e personale sau de a influenta deciziile autoritatilor pu;lice: neindeplinirea de catre parinte a o;ligatiei de a sesiza organele de politie cu privire la disparitia copilului de la domiciliu in termen de 22 de ore de la disparitie, 9aspun erea parintilor pentru pre5u iciile cau#ate prin fapta ilicita a copilului Begiuitorul sta;ileste in sarcina parintilor o;ligatia de a repara pagu;a cauzata altei persoane prin fapta ilicita a copilului, #nga+area raspunderii indirecte a parintilor presupune ca: alaturi de conditiile generale ale raspunderii civile delictuale 0 pre+udiciu: fapta ilicita a copilului: pre+udiciul incercat4 sa fie intrunite doua conditii speciale privitoare la autorul faptei ilicite si anume lipsa capacitatii depline de e$ercitiu si comunitatea de locuinta cu parintii, Odata sta;ilita raspunderea parintilor: ei sunt o;ligati in solidar la repararea pre+udiciului cauzat, Prin urmare: victima are li;ertatea de a pretinde despagu;irile cuvenite in intregime de la oricare dintre parinti sau de la acestia impreuna, )and unul dintre parinti a suportat intreaga creanta in despagu;iri: voluntar sau in temeiul unei 9otarari +udecatoresti: el are dreptul la actiune in regres impotriva celuilalt parinte pentru cota sa parte din contri;utie: prezumata a fi +umatate din intinderea reparatiei,

!2

Tema :. "espre a%u#6 maltratare 6 e4ploatare si munca copilului

"espre a%u# i maltratare Prin a;uz asupra copilului se Anelege (orice aciune voluntar% a unei persoane care se afla Antr'o relaie de r%spundere: Ancredere sau de autoritate fa% de acesta: prin care este periclitat% viaa: dezvoltarea fizic%: mental%: spiritual%: moral% sau social%: integritatea corporal%: s%n%tatea fizic% sau psi9ic% a copilului* 0Begea nr, 272520024 <n Rom@nia: Begea nr, 27252002 privind protecia copiilor Ancearc% s% clarifice aceste aspecte -i s% ofere suportul legal pentru a identifica cazurile de a;uz, Departe de a fi perfect% ofer% un cadru care poate fi folosit stoparea comportamentelor a;uzatoare asupra copiilor, O dezvoltare a legii ar tre;ui s% permit% evoluia de la ac!iuni reactive An caz de a;uz c%tre ac!iuni preventive care s% evite apariia a;uzurilor asupra copiilor, )onform acestei legi instituiile statului sunt o;ligate s% previn% -i s% prote+eze copiii de orice act de violen%: a;uz fizic: psi9ic sau se$ual Ampotriva lor, Begea interzice orice fel de pedeaps% fizic% sau umilitoare: acas% sau Antr'o instituie care ar tre;ui s% se ocupe de prote+area sau educaia copiilor, Pl@ngerile -i sesiz%rile cu privire la a;uzuri Ampotriva copiilor pot fi depuse at@t de c%tre copil c@t -i de c%tre oricare persoan% din apropierea copilului care o;serv% semnele unor a;uzuri asupra acestora, <nca din !FH0: cand a fost pentru prima oara identificat ca o pro;lema sociala ImodernaI: s'a scris foarte mult despre a;uzul asupra copiilor, 1n #nglia: Societatea 8ationala pentru Prevenirea )ruzimilor asupra copiilor a produs inca de la sfarsitul anilor H0 multa literatura pe ;aza statisticilor de incidenta din registrele cazurilor de risc si metode de lucru cu familiile care au savarsit a;uzuri asupra copiilor, .ermenul de Ia%u# asupra copiluluiI a fost folosit pentru prima oara de Mempe: in !FH2: pentru a descrie Icopilul %atutI, )onceptul a fost e$tins in mod constant, <n anii care au urmat: a a+uns sa fie folosit pentru toate formele de rele tratamente: nu doar pentru a;uzul fizic: dar si pentru formele de negli+are si a;uz emotional si se$ual, <ntre anii !FH3 si !F63: literatura care analiza a;uzurile asupra copilului s'a dezvoltat enorm: mai intai in #merica si apoi si in #nglia, Sc9im;area denumirilor de la copilul ;atut la raniri neaccidentale: pana la a;uzurile actuale asupra copiilor: sugereaza ca descoperirile de maine vor face ca definitiile de astazi sa fie necorespunzatoare, De e$emplu: conceptul de a;uz se$ual a fost putin mentionat pana tarziu: in anii 70: dar acum constituie o preocupare ma+ora, Pro;lema a;uzului asupra copilului este acum de interes international, <n !F7H: s'a fondat Societatea 1nternationala pentru Prevenirea #;uzurilor asupra )opiilor si a 8egli+arii acestora: urmata in !F76 de #sociatia 7ritanica pentru Studiul si Prevenirea 8egli+arii si #;uzului asupra )opiilor, )onferintele internationale atrag acum sute de auditori si aproape tot atatea studii si documente legate de acest fenomen, #, N, Fran?lin: unul din initiatorii acestei preocupari: afirma in !F6" ca "n ultimul deceniu, am vazut problema copiilor maltratati fizic, deschisa sa includa si maltratarile emotionale, neglijentele, abuzul sexual asupra copiilor, exploatarea sexuala sau prostitutia, pornografia, copiii siliti sa munceasca si manipularea institutionalizata a copiilor", .ot el sugereaza ca cei care lucreaza in acest domeniu ar tre;ui sa conlucreze cu organisme internationale: cum ar fi Organizatia 1nternationala a >uncii: Organizatia 1nternationala a Sanatatii: U81)EF: Biga <mpotriva Sclaviei, >ulti autori interesati de aceasta pro;lema si'au pus intre;area& de ce opinia pu;lica nu s'a preocupat inainte de a;uzul asupra copiilor, David Kil a incercat sa dea un raspuns acestei intre;ari, )a prim motiv a identificat dificultatea definirii a;uzului asupra copiilor: atragand atentia ca este foarte greu sa se faca deose;irea intre comportamentul intentionat sau neintentionat al parintilor, <n cele mai multe cazuri: parintii sunt cei care depun marturie: copilul nefiind intre;at, >entalitatea traditionala in !"

ceea ce priveste drepturile parintilor asupra copiilor a constituit un al doilea motiv al intarzierii preocuparii pentru a;uzul asupra copilului, 7ataia este unul din aceste drepturi, .ultura tra itionala apro%a pe eapsa corporala si apara reptul parintilor e a)si creste copiii asa cum cre ei e cuviinta , #ceasta conceptie a inceput sa se sc9im;e putin cate putin o data cu intrarea in vigoare a drepturilor copiilor promovate de Societatea pentru prevenirea )ruzimilor asupra )opiilor, /iolenta in familie6 e natura fi#ica6 psi;olo$ica sau sociala6 este una in cele mai serioase pro%leme cu care se confrunta societatile mo erne )alitatea vietii multor copii poate fi inteleasa prin a;uzul la care sunt supusi in mediul familial: uneori c9iar de la nastere, Statisticile arata ca: intr'un procent alarmant de mare: parintii considera ca una dintre cele mai ;une metode de a'si cuminti copiii este ;ataia, 1n fiecare an: mii de copii maltratati de proprii parinti a+ung in gri+a asistentilor sociali: in vreme ce multi adulti sunt decazuti din drepturile legale: insa mai sunt zeci sau poate sute de mii care indura cu stoicism corectiile aplicate de adultii iresponsa;ili, >altratarea copilului include atat negli+area cat si a;uzul, .ate$oria 17 a%u#urile propriu)#ise A%u#ul fi#ic 0numit -i violen! fi#ic4 const% An atingeri sau contacte fizice dureroase ne'accidentale: inclusiv An intimidarea fizic% Andreptat% asupra copilului 0de e$emplu gestul cuiva de a ridica m@na asupra unui copil4, #;uzul fizic este reprezentat de acele traume fizice 0care pot sa varieze An intensitate de la mici v@n%t%i la fracturi sau c9iar moartea minorului4 ca rezultat al Anep%rii: p%lmuirii: lovirii: mu-c%rii: scutur%rii: Am;r@ncirii: arunc%rii: sufoc%rii: lovirii 0cu m@na: cu piciorul sau alt o;iect contondent4: arderii: leg%rii: Anc%tu-%rii: sec9estr%rii: cauzate de din partea persoanei a;uzatoareD aceste traume sunt considerate a;uz indiferent dac% persoana a;uzatoare a intenionat s% r%neasc% copilul sau nu, Fapta unei persoane adulte de a asista f%r% s% intervin% la aplicarea violenei sau de Ancura+a aplicarea violenei asupra copiilor pe care Ai are An Angri+ire: violen% aplicat% de c%tre ali minori 0ca de e$emplu fraii mai mari ce lovesc fraii mai mici sau colegii mari din colectivitate ce lovesc pe colegii mai mici4 este de asemenea considerat% o form% de a;uz fizic, A%u#ul se4ual 0numit -i violen! se4ual4 const% An comentarii +ignitoare la adresa copilului: 9%ruirea se$ual%: atingeri sau aluzii nepl%cute: diverse in+urii: propuneri indecente: atingerea sau m@ng@ierea organelor genitale ale copilului: penetrearea se$ului sau anusului copilului: e$punerea organelor se$uale ale a;uzatorului An faa copilului: o;ligarea sau Ancura+area copilului s% m@ng@ie organele se$uale ale a;uzatorului: o;ligarea minorului de a viziona materiale care conin pornografieD forarea minorilor su; !6 ani s% ai;% contacte se$uale cu alte persoane indiferent dac% este vor;a de ali minori sau de aduli sau mutilarea organelor genitale ale copiilor, )@teva categorii de a;uz se$ual sunt& violul 0actul se$ual Ampotriva voinei copilului4: pedofilia 0atracia se$ual% a unui adult fa% de copii4 -i respectiv incestul 0leg%tura se$ual% Antre p%rini -i copii sau Antre frai -i surori4: A%u#ul emo!ional 0numit -i a%u# psi;olo$ic4 se poate manifesta prin in+urii: proferarea de amenin%ri: intimid%ri: uciderea sau maltratarea animalelor domestice preferate ale copilului: insulte: poreclire: izolare: ignorare: respingere: indiferen%: folosirea de apelative sau etic9et%ri denigratoare: etc, #meninarea cu violena fizic% este de asemenea un a;uz psi9ologic, Eiolenta fizic%: ver;al% sau denigrarea Andreptat% asupra altui mem;ru al familiei precum -i violenta fizic% sau asupra animalului de companie al copilului sau distrugerea +uc%riilor acestuia cu intenia de a Ai crea acestuia o suferin%: sunt -i ele forme de manifestare a a;uzului emoional, <n ma+oritatea cazurilor a;uzul emoional Ansoe-te formele de a;uz fizic, )opilul simte c% nu este iu;it: apreciat sau respectat, Daca a;uzul fizic este mai usor de recunoscut: intrucat lasa urme vizi;ile 0vanatai: rani: mutilari4: a;uzul emotional este mult mai su;til si lasa urme mai adanci: c9iar daca mai putin vizi;ile, Un copil a;uzat emotional are puternice sentimente de teama: nesiguranta: inutilitate si furie, !2

>ulti parinti pot provoca asemenea efecte asupra copilului lor: fara ca macar sa'si dea seama, ()at de neindemanatic poti sa fiiO=: (8'am vazut copil mai rau ca tine=: (8iciodata nu faci o trea;a ca lumea=: ()e fraier poti fiO= ' toate acestea sunt replici care: frecvent adresate copilului: ii sadesc sentimente de inferioritate: il impiedica sa'si formeze o identitate si o imagine corecta despre sine, El nu reuseste sa se respecte si are sanse sa devina fie prea supus si lipsit de initiativa: fie: din contra: agresiv si re;el, Un caz particular de a;uz emoional este abuzul alienatorD A%u#ul alienator reprezint% Anstr%inarea copilului de persoanele: animalele sau lucrurile de care s'a ata-at emoional, 1nterzicerea de c%tre persoana a;uzatoare a accesului minorului la persoanele: animale sau lucrurile respective sau a leg%turilor emoionale pe care acesta ar fi normal s% ai;% cu anumite persoane semnificative din viaa acestuia, Un caz special este fenomenul alien%rii p%rinte-ti An care persoana a;uzatoare denigreaz% pe o alt% persoan% 0persoana int%4 An faa minorului, #lienatorul are are a-tept%ri nerealiste de la copil pretinz@ndu'i s% coopereze la campania de denigrare Ampotriva persoanelor int%, El condiioneaz% minorului Angri+irea sau oferirea de afectivitate An funcie de comportamentul pe care Al pretinde de la copil cu privire de persoanele int%, #stfel alienatorul A-i IretrageI afeciunea pentru copil atunci c@nd acesta nu particip% la campania de denigrare persoanelor int% respectiv Irecompenseaz%I copilul atunci c@nd acesta accept% s% participe la campania de denigrare, Un caz particular de a;uz alienator este reprezentat de scoaterea din ar% a minorului Ancredinat unuia dintre p%rini prin 9ot%r@rea de divor: cunoscut An literatura de specialitate ca r%pirea internaional% de minori A%u#ul e su%stan!e periculoase ' #cest tip de a;uz poate fi cauzat de e$punerea copilului nen%scut 0sau a sugarului care este al%ptat la s@n4 la factori risc din cauza faptului ca mama consum% su;stane ilegale care pot cauza traume f%tului 0respectiv sugarului4, Folosirea de c%tre p%rinte sau persoana care Angri+e-te copii de su;stane care afecteaz% a;ilitatea respectivei persoane de a se Angri+i de copil, De asemenea producerea de alcool: droguri sau alte su;stane psi9otrope An prezenta copilului: v@nzarea sau distri;uirea gratuit% c%tre un minor de alcool: droguri: sau alte su;stane psi9otrope: Ancura+area minorilor de a consuma alcool: tutun: droguri: su;stane psi9otrope sau a altor su;stane pseudo' psi9otrope, O;ligarea copilului sa tr%iasc% Antr'un mediu to$ic sau care Al o;lig% pe acesta s% fumeze pasiv, Orice comportamente din partea vreunui adult care Ancura+at% consumul de alcool: produse de tutun: droguri sau alte su;stane psi9otrope sau pseudo'droguri An r@ndul minorilor .ate$oria 27 relele tratamente Relele tratamente reprezint% privarea intenionat a copilului de drepturile sale: sau de satisfacerea nevoilor personale eseniale: de natur% s% pun% An pericol viaa: dezvoltarea fizic%: mental%: spiritual%: moral% sau social%: integritatea corporal%: s%n%tatea fizic% sau psi9ic% a copilului tratamentele inumane ' privarea de m@ncare sau ;%utur%: privarea de medicamentele necesare sau neacordarea tratamentului prescris de c%tre medic atunci c@nd lipsirea copilului de acest tratament poate Anr%ut%i starea de s%n%tate a copilului: privarea de somn: privarea de Am;r%c%minte: legarea -i sau Anc9iderea copilului Antr'o camera friguroas%: privarea de dreptul la +oaca -i recreere: privarea de dreptul de a merge la scoala: etc, 8easigurarea unor minime conditii de locuit: a unor facilit%i sanitare adecvate: a unei Am;r%c%mini adecvate: neasigurarea unui pat unde copilul poate sa doarm% reprezint% de asemenea forme de tratament inuman, tratamentele e$ra ante,,, legea nu prevede o definiie clar% de-i le aminte-te An te$tul legii la articolul art 26, #r putea consta An denigrarea copilului 0+igniri: etic9et%ri4 indiferent dac% este f%cut% An particular sau An pu;lic: An faa altor persoane 0se suprapune cu noiunea de a;uz emoional4 tratamentele cru e ,,, legea nu prevede o definiie clar% de-i le aminte-te An te$tul legii, #;uzurile fizice repetate An general ar tre;ui s% se Ancadreze An aceast% categorie, E$punerea intenionat% !3

minorului la imagini statice sau An mi-care care arat% comportamente de violen% e$trem% asupra altor fiine s'ar putea Ancadra An aceast% categorie, .ate$oria :7 ne$li5area Prin negli+area copilului se Anelege omisiunea a unei persoane care are responsa;ilitatea cre-terii: Angri+irii sau educ%rii copilului de a lua orice m%sur% su;ordonat% acestei responsa;ilit%i: fapt care pune An pericol viaa: dezvoltarea fizic%: mental%: spiritual%: moral% sau social%: integritatea corporal%: s%n%tatea fizic% sau psi9ic% a copilului 0frazarea e$act% a legii 272520024, 8egli+area apare atunci c@nd involuntar p%rinii: sau persoanele An gri+a c%rora te afli nu acord% Angri+irea: educaia de care are nevoie copilul -i pun astfel An pericol dezvoltarea acestuia pe unul sau mai multe din planurile menionate anterior, Dac% omisiunea este voluntar% atunci se Ancadreaz% la categoria rele tratamente, +e$li5are fi#ic ' 8egli+ena p%rinilor sau a persoanelor care au An gri+% copii de a le asigura acestora nevoia de somn: m@ncarea sau ;%utura necesare: de a le asigura acestora Am;r%c%mintea adecvat% condiiilor meteorologice -i respectiv a ad%postului pentru copil: legarea si5sau Anc9iderea copilului intr'o camera Antunecoas% sau friguroas%: l%sarea copilului nesupraveg9eat An cas% sau pe strad%, )opiii su; 6 ani nu ar tre;ui l%sai nesupraveg9eai nici m%car An cas% sau An curtea casei, Un caz particular este A%an onul adic% fapta persoanei care are un copil An ingri+ire de a l%sa un copil singur An circumstane An care copilul poate suferi daune serioase, +e$li5are me ical ' 8egli+ena p%rinilor sau a persoanelor care au An gri+% copii de a acorda tratamentul medical prescris al unui copil: f%r% de care minorul ar putea suferi o deteriorare a st%rii sale de s%n%tateD 8egli+ena p%rinilor sau a persoanelor care au An gri+% copii de a duce copilul la consultaiile doctorilor An cazul An care o;serv% o deteriorare a st%rii de s%n%tate a copiilor sau astfel se pericliteaz% recuperarea a;ilit%ilor copilului 0de e$emplu neacordarea de c%tre p%rinte a posi;ilit%ii de a fi Andrumat de c%tre un specialist logoped4D +e$li5are e uca!ional ' dac% de e$emplu un copil nu i se asigura posi;ilitatea de a merge la -coal% sau este privat de dreptul la +oac% -i la recreereD +e$li5area emo!ional ' dac% de e$emplu persoana a;uzatoare nu este receptiv% la nevoile emoionale ale copilului: dac% nu Ai acord% copilului An dificultate posi;ilitatea de a fi v%zut de un psi9olog: de un specialist logoped: etc,D -4punerea la su%stan!e untoare ' o;ligarea copilului s% fumeze pasiv: prin neluarea m%surilor de prevenire a acestei situaiiD comportamentul adulilor de a l%sa la Andemana copiilor c9iar -i supraveg9eat4 su;stane psi9otrope: alcool: su;stane otr%vitoare sau medicamente care ingerate pot s% pun% An pericol s%n%tatea copiluluiD -4punerea la o%iecte periculoase ' comportamentul adulilor de a l%sa la Andem@na copilului 0c9iar -i supraveg9eat4 materiale inflama;ile: o;iecte t%ioase sau foarte fier;ini: pungi de plastic sau +uc%rii ce conin componente periculoase 0de e$emplu copiilor su; " ani nu ar tre;ui s% li se permit% s% se +oace cu +uc%rii compuse din elemente foarte mici care ar putea fi Ang9iite -i ar putea astfel s% provoace sufocarea minorilor4D -4punerea la cru#imi ' 8eluarea de c%tre persoana care are responsa;ilitatea cre-terii: Angri+irii sau educ%rii copilului a precauiilor necesare pentru prevenirea e$punerii copilului la aciuni: imagini statice sau An mi-care care reprezint% violene e$treme Andreptate asupra altor oameni sau animale inclusiv pornografie e$trem%, .ate$oria <7 e4ploatarea Reprezint% acele aciuni ale p%rinilor sau persoanelor care au copii An Angri+ire Andreptate spre o;inerea de avanta+e economice de pe urma relaiei de autoritate dintre ei -i copii lor, Poate Am;r%ca diferite forme& -4ploatare economic ' constr@ngerea minorilor la munca ce comport% risc sau poate compromite educaia ori s% d%uneze dezvolt%rii sale fizice: mentale: spirituale: morale sau socialeD IE@nzarea !H

copiilorI de c%tre p%rini sau rude c%tre teri pentru a fi folosii la munc%D o categorie special% de e$ploatare economic% este ceretoria, .eretoria ' O;ligarea: Ancurara+rea sau tolerarea fenomenului de o;inere de ;ani de c%tre minori prin apelarea la mila pu;lic% -4ploatarea n scopuri ile$ale ' 1ncitarea minorilor 0care nu r%spund penal4 pentru furt sau fraud% de orice fel: folosirea minorilor 0care nu r%spund penal4 pentru furt sau fraud%D Folosirea copiilor 0care nu r%spund penal4 pentru producia: transportul: traficul sau distri;uirea de su;stane psi9otropeD -4ploatarea militar ' 1mplicarea copiilor An operaiuni militare 0spiona+: c%l%uz%: curier: etc,4 indiferent dac% e f%cut% ;enevol sau An sc9im;ul unei sume de ;ani 0An Rom@nia: art, 77 din legea 2724 -4ploatarea se4ual ' o;ligarea minorului s% se prostituezeD filmarea sau fotografierea copilului pentru a produce materiale cu caracter pornografic

.e tre%uie facut aca se suspectea#a ca un copil este maltratat0 1n cazul in care un copil este in pericol imediat sau a fost ranit sever: tre;uie c9emata salvarea sau alte servicii de urgenta 0!!24, 1n cazul in care e$ista suspiciunea ca un copil este maltratat sau negli+at: tre;uie anuntata politia sau serviciile locale de protectie a copilului, Persoana care face acest gest poate face un raport anonim daca prefera asa, De asemenea: spitalul local poate face legatura cu asociatiile locale, Unele spitale au programe speciale care se ocupa de maltratarea copiilor, .e tre%uie facut in ca#ul in care cineva se teme ca cineva apropiat ar putea sa il raneasca pe copilul sau0 Daca un adult se teme ca propriul copil este intr'un pericol iminent: tre;uie sa sune la !!2 0interventie de urgenta4 si sa'l duca pe copilul sau intr'un loc sigur, 1n cazul in care adultul respectiv este foarte ingri+orat sau ii este teama: tre;uie sa se mute intr'un loc sigur impreuna cu copilul, #cest loc poate fi casa unui prieten apropiat sau a unui mem;ru al familiei: ori un adapost pentru persoanele supuse violentei domestice, Un profesionist de incredere din domeniu 0psi9iatru sau psi9olog de copii4: o asociatie pentru copii a;uzati sau politia poate da indrumari pentru gasirea unui adapost, 1n cazul in care partenerul de viata sau alta persoana de ingri+ire are un comportament care ridica semne de intre;are: se recomanda gasirea unui moment de liniste pentru o discutie cu acea persoana intre patru oc9i, Se incearca sa se e$plice acelei persoane: astfel incat sa inteleaga: pro;lemele de dezvoltare ale copiluluiD poate fi nevoie de cateva ore de educatie parentala: care sa fie facute impreuna de am;ii parinti, )rearea unui plan de actiune care sa contina pasii pe care acestia tre;uie sa'i faca: ii a+uta sa devina mai implicati si sa'si ia mai in serios preocuparea, .ine tre%uie sa raporte#e ca#urile in care e4ista suspiciunea e maltratare0 Profesionistii din domeniul sanitar si profesorii5invatatorii: precum si persoanele din alte domenii profesionale aflate in legatura cu ingri+irea copiilor sunt o;ligati prin lege sa raporteze orice caz de suspiciune de maltratare a copilului la politie sau la serviciile pentru protectia copilului ale statului, Persoanele din +ustitie vor face investigatii si vor decide daca in acea situatie este nevoie de urmarire penala, Daca este condamnat pentru crima: un a;uzator poate fi supus unei detentii in inc9isoare, Rolul curtii de +ustitie pentru minori este sa asigure siguranta copilului si sa faca legatura familiilor cu serviciile de protectie sociala, 8emnele maltratarii copilului )opii a;uzati sau negli+ati prezinta adesea atat simptome fizice cat si comportamentale, )opii mici nu pot vor;i despre aceste evenimente, )opii mai mari pot de asemenea sa nu vor;easca despre acest lucru deoarece le este teama de agresor sau vor sa il prote+eze sau pentru ca nu cred ca vor fi luati in serios, Ocazional: copiii pot relata a;uzul unui adult in care au incredere, #ceste dezvaluiri tre;uiesc luate in serios si actionat in !7

consecinta, Unele simptome sunt specifice anumitor forme de maltratare, De asemenea sunt simptome generale care apar in toate tipurile de maltratare, 8imptome $enerale #numite simptome generale pot sugera ca un copil este supus unui tip de maltratareD acestea pot fi& ' 1ntarzieri in dezvoltare: care inseamna ca un copil nu atinge nivelurile de dezvoltare asteptate: cum ar fi sa inceapa sa mearga sau sa se socializeze cu altii, ' Regresia: care consta in pierderea a;ilitatilor dupa ce acestea au fost ac9izitionate si revenirea la un nivel anterior de dezvoltare, ' 1ncetinirea5oprirea cresterii: adica patternul de crestere al copilului nu este in limitele normale pentru varsta, #tat greutatea cat si inaltimea pot fi afectate: dar cele mai frecvente simptome sunt greutatea mica pentru inaltime si circumferinta capului mica, )ele mai multe cazuri de incetinire a cresterii sunt rezultatul pro;lemelor in ingri+irea primara a copilului: in interactiunea dintre copil si persoana de ingri+ire 0de o;icei mama4 sau in starea sociala si emotionala a persoanei de ingri+ire, ' 1nteractiunea anormala parinte'copil, Parintele poate fi dezinteresat de copil: copiii pot fi deose;it de sensi;ili la starile sufletesti ale parintilor lor si incearca sa atenueze orice potential conflict, #desea: acest lucru ia forma unei inversari de roluri: copilul fiind deose;it de atent la parinte si raspunzand starilor acestuia, )opii maltratati pot de asemenea sa se teama de parintii lor, ' Sanatate mentala afectata: cum ar fi e$primarea unei stime de sine scazute: an$ietate: depresie sau tentative de suicid, ' Declin ;rusc in performanta scolara, ' )omportament pro;lematic sau inadecvat, 1n unele cazuri: in special la copii mici: se poate o;serva o neliniste5agitatie neo;isnuita: teama: lipsa de interes in activitati, #lte comportamente pot fi dezorganizate, #cestea sunt adeseori invatateD copiii actioneaza in functie de ceea ce au vazut sau au trait: cum ar fi violenta sau activitate se$uala, )opii mai mari pot avea un comportament promiscu sau fug de acasa, 8imptomele a%u#ului fi#ic #desea a;uzul fizic duce la aparitia de taieturi: vanatai: arsuri: fracturi ale oaselor: intepaturi: otravire si leziuni a;dominale, #ceste tipuri de vatamari corporale pot indica un a;uz fizic atunci cand& ' Este impro;a;il ca ele sa fi fost cauzate de un accident: mai ales in acel stadiu de dezvoltare al copilului respectiv, Beziunile care au un tipar geometric sau in oglinda 0simetric4 sunt suspecte: precum si cele localizate in regiuni ale corpului care in mod o;isnuit sunt prote+ate: cum ar fi partea interioara a picioarelor si a ;ratelor: spatele: organele genitale si fesele, ' >odificarea e$plicatiilor sau e$plicatii care nu +ustifica adecvat modul in care s'a produs leziunea, 1storicul leziunii nu se potriveste cu tipul actual al leziunii: cu aspectul: cu localizarea ei si cu durata de timp scursa de la producerea ei, ' Este evident ca au mai avut loc si alte vatamari inainte, ' Este intarziata cererea de ingri+iri medicale 0adresa;ilitatea la doctor4, 8imptomele a%u#ului psi;olo$ic )opilul care este supus unui a;uz psi9ologic are un parinte sau o persoana de ingri+ire care foloseste tactici de a rani copilul din punct de vedere psi9ologic: cum ar fi adresarea de insulte sau neasigurarea unui climat suportiv, Durerea emotionala cauzata de acest tip de a;uz poate fi devastatoare pentru copil, Un copil a;uzat emotional poate& ' sa ai;a un interes scazut fata de ceea ce se petrece in +urul sau si sa nu fie curios sa incerce noi e$periente: activitati !6

' sa ai;a un raspuns inadecvat la durere: la alti oameni sau la modificarile din mediul incon+urator ' sa evite un parinte sau o persoana de ingri+ire ' sa ai;a reactii e$cesive de teama: manie: depresie sau an$ietate ' sa ai;a performante scolare scazute ' sa isi produca autovatamare sau autodistrugere, 8imptomele a%u#ului se4ual Un copil cu simptome de a;uz se$ual recent se poate impotrivi sa mearga la ;aieD are semne de disconfort sau durere in timp ce sta pe scaun: la mictiune sau la defecatieD are secretii vaginale sau peniene sau sangereaza, #numite comportamente pot de asemenea indica un a;uz se$ual, #cestea includ& ' constientizarea si cunoasterea organelor se$uale sau comportament se$ual inadecvat pentru varsta ' fuga de acasa ' tentative de suicid ' consum de droguri ' prostitutie, #;uzul se$ual este foarte diferit de +ocul se$ual normal intre copii, #;uzul se$ual este o activitate criminala, Ea include orice activitate se$uala pe care copilul nu are capacitatea sa o inteleaga sau la care nu consimte, #ceasta poate include: dar nu este limitata doar la: acte se$uale evidente 0cum ar fi contactul se$ual4: e$9i;itionismul: voLeurism si e$punerea la pornografie, Pocul se$ual are loc intre copii aflati la pu;ertate: intre care e$ista o diferenta de varsta mai mica de 2 ani: care au nivele de dezvoltare similare, 8u se foloseste forta: puterea sau constrangerea si +ocul consta in principal in atingerea si privirea reciproca a organelor genitaleD este datorat unei curiozitati inocente, 8imptomele ne$li5arii Un copil este negli+at atunci cand lui5ei nu i se asigura o ingri+ire corespunzatoare, #spectul general al copilului: mediul familial si comportamentul pot prezenta semne ale negli+arii, Un copil negli+at poate& ' sa ai;a o greutate sau o inaltime semnificativ su; limita normala ' intarziere in dezvoltare ' sa ai;a o stare de sanatate evident precara: cum ar fi starea de ;oala sau de o;oseala in marea ma+oritate a timpului ' sa fie murdar sau sa ai;a o stare de igiena precara ' sa fie im;racat inadecvat 0cu vremea: etc4, Factori e risc .raiul in saracie sau la limita saraciei este un factor de risc ma+or pentru maltratarea copiilor, Persoanele care traiesc in saracie adesea nu au resurse pentru a asigura o ingi+ire adecvata a copiilor lor, Persoanele de ingri+ire pot avea un nivel ridicat de stres: care ii face sa fie mai putin capa;ili sa faca fata provocarilor zilnice, De asemenea: unii copii au nevoi fizice sau psi9ologice speciale: ceea ce le provoaca parintilor un stres ma+or, Parintii fara serviciu: singuri si lipsiti de e$perienta: persoana de a+utor cu afectiuni psi9ice: a;uz de su;stante: locuinta5adapost umil: toti sunt factori de risc, Factori e risc pentru parinti si persoanele e in$ri5ire ' Un istoric de control scazut al impulsurilor: violenta: violenta domestica sau de a;uz al copiilor, ' Un istoric de a;uz de su;stanta: care poate include pro;leme cu alcoolul, ' #steptari nerealiste de la un copil si lipsa cunostintelor legate de dezvoltarea normala a copilului in general, ' Un nivel crescut de stres care nu este rezolvat pe cai sanatoase, Sursele comune de stres includ faptul de a fi !F

un parinte singur sau adolescent sau faptul de a avea cativa copii mici cu varste apropiate, ' Bipsa suportului si izolarea, Parintii care duc lipsa de suport financiar: emotional sau de alte tipuri au o pro;a;ilitate mai mare sa isi a;uzeze sau sa isi negli+eze copii, Un parinte sau o persoana de ingri+ire care nu are acces la serviciile sociale comunitare pot fi lasati sa se descurce singuri cu o varietate de dificultati, ' # fost a;uzat la randul sau in trecut, Persoanele de ingri+ire care au fost a;uzate in copilarie la randul lor: cu o stima de sine scazuta: care sunt depresivi sau care au alte pro;leme mentale: au o pro;a;ilitate mai mare de a reactiona cu violenta in conditii de stres, ' Un istoric de pro;leme mentale: cum ar fi depresia, Factori e risc pentru copii Riscul de a fi a;uzat sau negli+at creste daca un copil are o diza;ilitate sau alte pro;leme de sanatate: cum ar fi& ' nasterea prematura, 8ou'nascutii care se nasc devreme adeseori aduc un plus de stres emotional si financiar familiei din cauza nevoii lor de a sta mai mult in spital: ceea ce implica un cost mai mare si din cauza vulnera;ilitatii generale care impune o urmarire atenta din momentul in care a+ung acasa, Ei pot avea pro;leme de dezvoltare persistente ' o diza;ilitate fizica: ca de e$emplu or;irea sau paralizia ' inteligenta su; normal ' intarzieri in dezvoltare ' un temperament dificil 'pro;leme de comportament: inclusiv tul;urarea 9iper?inetica cu deficit de atentie 0#DQD4 O legatura nesigura intre parinte si copil este de asemenea un factor de risc pentru a;uz sau negli+are, 1ncapacitatea de se sta;ili o legatura poate fi rezultatul urmatoarelor situatii& ' parintii nu isi doresc copilul ' nasterea de gemeni sau a mai multor copii ' spitalizare indelungata a nou'nascutului si separarea de parinti din cauza nasterii premature sau a unor pro;leme de sanatate ' luarea in adoptie sau in asistenta maternala a unui copil ' pro;leme mentale ale persoanei de ingri+ire, De e$emplu: un parinte care are o depresie severa poate sa isi negli+eze fara intentie copilul ' copilul s'a nascut cu o afectiune severa sau o diza;ilitate: cum ar fi or;ire: surzenie sau autism, #ceste tipuri de pro;leme pot face dificila comunicarea parintelui cu copilul sau pot impiedica copilul sa ofere si sa primeasca afectiune, .onsecintele maltratarii 1n anul 2002: in Statele Unite de e$emplu: apro$imativ !200 copii au murit ca rezultat al maltratarii, Supravietuitorii sunt vulnera;ili la afectiuni emotionale pe termen lung, .ipic: copii sunt a;uzati la o varsta la care nu au e$perienta de viata si au o capacitate de rationare scazuta pentru a intelege ca ceea ce se intampla nu este din vina lor, >altratarea copiilor mai mici de 7 ani poate duce la modificari permanente ale personalitatii si in comportament, )opii care sunt maltratati au un risc crescut de a a;uza alti copii si: mai tarziu in viata: sa'si a;uzeze proprii copii sau parintii varstnici, De asemenea ei au un risc crescut de se implica in acte criminale pe masura ce trec anii, )a adulti: e$ista o mare pro;a;ilitate ca ei sa ai;a pro;leme fizice si emotionale, -fecte fi#ice 20

#;uzul fizic prelungit si repetat poate vatama pentru totdeauna corpul, #numite tipuri de a;uz: cum ar fi Isindromul scuturarii ;e;elusuluiI 0care mai este denumit si ranirea intentionata a capului4 pot provoca leziuni ale creierului care pot pune in pericol viata, opii care supravietuiesc pot avea diza;ilitati in dezvoltare sau tul;urari de invatare permanente, Un copil a;uzat se$ual se poate infecta cu o ;oala cu transmitere se$uala: cum ar fi Q1E: care poate sa'i pericliteze viata, Pro;leme de sanatate pe termen lung 0cronice4: ca de e$emplu sindromul colonului irita;il sau disfunctie se$uala, #lte afectiuni: precum osteoporoza: se pot dezvolta ca rezultat al negli+arii in copilarie: atunci cand nu i s'a asigurat o nutritie corespunzatoare, -fecte emotionale .oti copii care au suferit un a;uz sau au fost negli+ati sau au fost martori la violenta domestica au un risc crescut de a dezvolta afectiuni psi9ice: pro;leme emotionale sau a;ilitati sociale deficitare, #ceste pro;leme pot aparea singure sau in asociere, Efectele a;uzului sau ale negli+arii sunt determinate de severitatea lor: de frecventa lor si de durata perioadei in care au avut loc si de relatia copilului cu a;uzatorul, #fectiunile psi9ice care ar putea aparea din cauza a;uzului sau a negli+arii sunt& ' an$ietatea ' depresia ' tul;urarea de personalitate ;orderline, O persoana cu aceasta conditie mentala are dificultati sa isi controleze mania si impulsurile: are pro;leme datorate relatiilor interpersonale insta;ile sau intense: are un sentiment scazut al propriei valori: si are trairi inne;unitoare de an$ietate legate de teama de a;andon ' tul;urare de stres postraumatica ' suicid sau idei suicidare ' disociere, #ceasta consta in incercarea inconstienta de autoaparare impotriva unei e$periente coplesitoare si traumatizante, >intea se separa de un eveniment sau de locul5mediul care are legatura cu acel evenimentD de e$emplu ;locarea memoriei: astfel incat mintea sa pastreze un anumit grad de ordine si de sens ' tul;urari de alimentatie: cum ar fi restrictionarea severa a caloriilor 0anore$ie4: care duce la o scadere in reutate care nu este sanatoasa, #lte efecte emotionale sunt& ' scaderea stimei de sine: care este convingerea centrala a persoanei in legatura cu sine, )opii nu pot procesa sau intelege ce li s'a intamplat, #deseori: ei se ;lameaza inconstient pe ei insisi si cresc cu o proasta imagine de sine: care le afecteaza relatiile cu ceilalti ' manie: ostilitate: sfidare: tendinte antisociale sau comportament criminal ' negativitate, O persoana cu un istoric de a;uz sau de negli+are poate avea dificultati in adaptarea la norme ' a;uz de su;stante: cum ar fi folosirea de droguri ilegale sau consumul e$cesiv de alcool ' detasare emotionala, Persoana respectiva poate avea dificultati in crearea de legaturi: in socializare si in formarea de prietenii, #cestea pot duce la izolare si la incapacitatea de a invata sa ai;a si de a dezvolta simpatie: empatie si alte concepte importante ;azate pe emotie ' impulsivitate, Persoana nu poate sa se gandeasca si sa prevada consecintele inainte de a actiona, #desea: aceasta duce la activitati nesa;uite: riscante sau antisociale: cum ar fi sofatul periculos ' pro;leme se$uale, )opii a;uzati sau negli+ati: in special cei care au fost a;uzati se$ual: adeseori au pro;leme in dezvoltarea unei se$ualitati normale la adolescenta si la maturitate, Unii pot avea o promiscuitate se$ualaD altii pot avea teama si nu sunt dispusi sa riste sa se implice in nici un fel de intimitate, Tratament 2!

Prioritatea principala a tratamentului unui copil a;uzat sau negli+at este asigurarea unui mediu sigur: pentru a se preveni vatamarea ulterioara, .ratamentul instituit precoce ii da copilului cea mai ;una sansa a unei vindecari fizice si emotionale, #cesta include separarea copilului: ca si a celorlalti copii din acea locuinta: de parintele sau de persoana de ingri+ire suspectata de a;uz, )opii care au o inteligenta peste medie: cu anumite talente: au o pro;a;ilitate mai mare de a face fata cu succes efectelor a;uzului lor: daca sunt consiliati si primesc suport din partea unui adult de incredere, O mare varietate de terapii pot fi folosite atat pentru copii cat si pentru parinti, .ratamentul specific depinde de tipul de a;uz: de cine l'a impus 0autorul4 si in ce conte$t a avut loc, Personalul medical si legal formeaza o ec9ipa pentru a pune la punct cel mai eficient program: folosind e$perienta: pregatirea: ratiunea si creativitatea lor, 'asuri preventive .ursuri e e ucatie parentala, #cestea pot fi utile pentru parinti: a+utandu'i sa invete cum sa faca fata practic cerintelor si responsa;ilitatilor care se cer de la un parinte, .oti parintii tre;uie sa stie cum sa reactioneze in cazul unui comportament dificil al copilului in mod eficient si nonviolent, #ceste cursuri sunt in mod special folositoare daca e$ista un istoric de a;uz, De asemenea: ii a+uta pe parinti sa se familiarizeze cu patternurile de dezvoltare ale copilului astfel incat asteptarile parintilor sa fie realiste, Se recomanda ca parintii sa intre;e profesionistii din domeniu 0psi9iatri: psi9ologi: asistenti sociali4 despre astfel de cursuri, 1nvatarea unor te;nici e rela4are: care sa se aplice in situatii de stres, #utoingri+irea ' prin e$ercitii fizice: dieta sanatoasa: odi9na ' poate a+uta la diminuarea stresului, O varietate de alte strategii pot fi de asemenea de a+utor: in functie de interese si de nivelul de pregatire, De e$emplu: se pot gasi carti sau grupuri de autoa+utorare: asociatii religioase sau cursuri care pot fi de a+utor, De asemenea cursurile de management a maniei sau consilierea profesionala pot fi uneori necesare, 1nvatarea copilului denumirile proprii ale tuturor partilor organismului lui5ei si care parti sunt IintimeI: IprivateI, 1ncura+area copilului sa spuna parintilor daca se intampla ceva intr'o zona privata a corpului lui sau daca cineva ii cere copilului sa faca ceva cu o parte privata a corpului lui5ei, Ascultarea copilului,

22

Parintii tre;uie sa invete sa recunoasca cand il deran+eaza ceva pe copilul sau, De asemenea parintii tre;uie sa il faca sa inteleaga pe copilul lor ca poate vor;i in siguranta despre a;solut orice cu ei, Discutarea cu toate persoanele de ingri+ire pentru a afla ce stie fiecare despre sanatatea: dezvoltarea si ingri+irea copilului, #cest lucru ar putea include si o;tinerea unei permisiuni a politiei de a verifica trecutul acelor persoane, Urmarirea programelor de televiziune si a filmelor pe care le vizioneaza copilul si a +ocurilor pe calculator pe care el5ea le +oaca, Bimitarea si urmarirea accesului la site'urile de pe internet, 1nteractionarea cu altii >asurile de precautie simple: cum ar fi cunoasterea numelor vecinilor si ale copiilor acestora: poate fi importanta, Parintii coplesiti si lipsiti de e$perienta pot avea nevoie de sustinere, #;uzul copilului devine mai putin pro;a;il daca parintii sau persoanele de ingri+ire se simt sustinuti, Kesturi mici pot fi de a+utor: cum ar fi de e$emplu oferirea unei mese parintilor epuizati atunci cand acestia au nevoie, Pe o scara mai larga: tre;uie incura+ata initiativa efectuarii de cursuri de consiliere educationala in acea comunitate si sustinerea persoanelor sau a organizatiilor care a+uta parintii cu risc de a'si a;uza copii, De asemenea: este important ca profesionistii sa se familiarizeze cu semnele unui a;uz sau ale unei negli+ari: astfel incat sa le recunoasca atunci cand ar putea fi o pro;lema, "e retinut !!! Este important ca toti adultii sa tina minte ca raportand un a;uz sau o negli+are suspectate: se poate preveni ca un copil sa sufere leziuni severe: pro;leme severe emotionale care pot dura toata viata si c9iar sa moara, Daca persoana care face raport isi da numele: acesta ramane confidential, De asemenea: se pot face raporturi anonime, O persoana care face un raport cu ;una intentie nu suporta nici un fel de consecinte legale, Riscul de a cauza unui copil o vatamare prin intocmirea unui raport este mai mic decat daca acele suspiciuni sunt intemeiate si nu sunt raportate, Uneori investigatorii pot sa nu fie capa;ili sa gasesca suficiente pro;e pentru a confirma a;uzul suspectat, 1n acest caz: parintii sau persoanele de ingri+ire pot recurge la serviciile sociale pentru a scadea riscul copilului de a;uz sau negli+are

2"

Tema <. +orme morale e via =%iective7 Ba sf@r-itul acestei sesiuni participanii vor fi capa;ili s%& cunoasc i s enun!e normele morale care con uc la interac!iune po#itiv n via!a e #i cu #i +orme morale e via! "urata7 :> min 'ateriale7 9@rtie de flipc9art mar?ere Qandout& #;ilit%i pentru susinerea normelor conduitei morale de via% Preg%tii o coal% de 9@rtie pe care ai scris urm%toarea Antre;are& Ce ateptri am din partea persoanelor importante din viaa mea (so soie, partener, copii! "n scopul convieuirii "n armonie# Instruc!iuni pentru formatori !, )erei participanilor s% comenteze Antre;area& Ce ateptri am din partea persoanelor importante din viaa mea (so soie, partener, copii! "n scopul convieuirii "n armonie# 2, Participanii sunt rugai s% se g@ndeasc% 0individual4 la regulile privitoare la comportarea omului An societate: la o;ligaiile sale fa% de ceilali oameni -i fa% de societate -i s% listeze trei norme morale pe care le consider% cele mai importante, ", Participanii sunt invitai s% formeze grupuri mici de "'2 persoane, 2, Fiecare grup va discuta: va dez;ate -i va formula trei norme de conduit% moral%: An ordinea importanei lor, Krupul va desemna un prezentator, 3, Krupurile vor prezenta pe r@nd consideraiile sta;ilite de comun acord, 8faturi pentru formatori Este nevoie de un num%r suficient de grupuri pentru aceast% activitate, Participanii vor fi astfel Amp%rii Anc@t ei s% ai;% oportunitatea de a interaciona cu persoane necunoscute, H, E$plicai c% An fiecare grup e$ist% norme care sunt sta;ilite An mod implicit sau e$plicit, #ceste norme sta;ilesc modelul cultural care determin% modul An care oamenii interacioneaz% unii cu alii, 7, #fi-ai coala de 9@rtie pe care ai listat A%ilit!i pentru sus!inerea normelor morale e via!6 #poi facei un (tur al galeriei* compar@nd ce anume au raportat grupurile cu privire la +ormele morale e via!. 6, E$plicai c% An orice cadru 0acas%: la -coal%: la locul de munc%4 aceste +orme sunt e$trem de eficiente An crearea unui mediu de via% sigur -i cooperant, F, )erei grupului s% g%seasc% alte reguli comportamentale morale necesare An via% -i completai lista +ormelor morale e via!. 22

8faturi pentru formatori Dac% este timp cerei participanilor s% reflecteze An scris sau discut@nd cu un partener p%rerile An leg%tur% cu urm%toarea Antre;are& Cum ai putea folosi Ghidul de norme acas, la coal i sau la locul vostru de munc#

A,I(IT?@I +-.-8A9- P-+T9* 8*8@I+-9-A *+*I 8-T "- +=9'- "- /IA@? A9IB? & s% ar%i gri+% -i interes pentru alii ,*+ 8I'@& s% dovede-ti o +udecat% corect% .==P-9A9-& s% lucrezi Ampreun% pentru un scop comun .*9AB& s% acionezi An conformitate cu credinele unei persoane: An ciuda opoziiei .*9I=CITAT-7 s% dore-ti s% investig9ezi -i s% cercetezi Anelegerea -F=9T7 s% te str%duie-ti din greu -i s% faci totul mai ;ine F(-DI,I(ITAT-& s% fi dispus s% sc9im;i planurile atunci c@nd este nevoie P9I-T-+I-& s% faci -i s% p%strezi un prieten prin Ancredere -i gri+% I+I@IATI/?& s% faci ceva anume pentru c% este nevoie s% faci acel lucru I+T-A9ITAT-& s% acionezi An spiritul a ceeace este ;ine -i r%u =9AA+ICA9-& s% planifici: s% organizezi -i s% implementezi An mod ordonatD s% p%strezi lucrurile An ordine -i gata de a fi folosite 9?,"A9-7 s% a-tepi calm pe cineva sau ceva P-98-/-9-+@?& s% continui An ciuda dificult%ilor 'E+"9I-& s% ai satisfacia lucrului ;ine f%cut 9-C=(/A9-A P9=,(-'-(=9& s% caui soluii An situaii dificile -i An fiecare zi "I8P=+I,I(ITAT-& s% r%spunzi la sc9im;%ri -i oportunit%i Antr'un mod creativ -i inovativ 9-8P=+8A,I(ITAT-& s% faci ceea ce este corectD s% r%spunzi An mod potrivit: s% fi responsa;il pentru aciune 8I'@*( *'=9*(*I& s% r@zi -i s% glume-ti f%r% s% faci r%u altora

,i%lio$rafie >anual pentru implementarea Begii 8r,27252002 privind protecia -i promovarea drepturilor copilului aflat pe situl #,8,P,D,) Begea nr, 27252002 privind protectia si promovarea drepturilor copilului pu;licat% An >onitorul Oficial: Partea 1 nr, 337 din 2" iunie 2002 Despre a;uz: #sociaia .elefonul )opilului Unicef ' Norld Report on Eiolence against )9ildren

23

Tema <. -4ploatarea prin munca a copilului )onform Begii 27252002: F.opil Anseamn% persoana care nu a Amplinit v@rsta de !6 ani -i nu a do;@ndit capacitatea deplin% de e$erciiu, .e nseamn munca copiilor i cele mai $rave forme a muncii copiilor0 .um s eci em ce este accepta%il i inaccepta%il n munca copiilor0 Formele de participare a copiilor -i a adolescenilor la munci care nu sunt nocive s%n%t%ii -i dezvolt%rii lor fizice -i care nu influeneaz% negativ -colaritatea: sunt considerate An general ca o e$perien% pozitiv%, #ici sunt incluse activit%ile mena+ere sau familiale din cadrul Antreprinderilor de familie sau activit%i An afara orelor de -coal% -i5sau An timpul vacanelor pentru a c@-tiga ;ani de ;uzunar, #cest tip de munc% contri;uie la dezvoltarea copiilor -i la confortul familieiD el permite ac9iziia de competene: o;i-nuine -i e$perien% care le va Antari renta;ilitatea -i productivitatea la v@rsta adult%, #ceste tipuri de activit%i nu pot fi An nici un caz asimilate cu munca copiilor An sensul e$ploat%rii, E$ploatarea prin munc% a copiilor face referin% la activit%i suscepti;ile de& a fi nocive s%n%t%ii -i dezvolt%rii fizice: mentale: morale sau sociale a copiilorD de a compromite educaia& ' s% priveze An Antregime de -colarizare ' s% constr@ng% s% a;andoneze prematur -coalaD sau ' de a'i o;iga s% cumuleze activit%i -colare -i profesionale: acestea din urm% fiind prea lungi sau prea dure pentru ei, .ele mai $rave forme ale muncii copiilor definite de )onvenia O1> nr, !62& a4 toate formele de sclavie sau practicile similare: ca de e$emplu& v@nzarea de sau comerul cu copii: servitutea pentru datorii -i munca de servitor: precum -i munca forat% sau o;ligatorie: inclusiv recrutarea forat% sau o;ligatorie a copiilor An vederea utiliz%rii lor An conflictele armateD ;4 utilizarea: recrutarea sau oferirea unui copil An scopul prostitu%rii: produciei de material pornografic sau de spectacole pornograficeD c4 utilizarea: recrutarea sau oferirea unui copil An scopul unor activit%i ilicite: mai ales pentru producia -i traficul de stupefiante: a-a cum le definesc conveniile internaionale pertinenteD d4 muncile care: prin natura lor sau prin condiiile An care se e$ercit%: sunt suscepti;ile s% d%uneze s%n%t%ii: securit%ii sau moralit%ii copilului, 8e consi era ca un copil este e4ploatat prin munc atunci cGn 7 ' este su; v@rsta minim% legal% pentru anga+are An munc% sau munca Al Ampiedica s% frecventeze -coala An mod regulat sau afecteaz% capacitatea copilului de a Anv%a 0)onvenia nr, !"64 ' este implicat An forme intolera;ile de e$ploatare prin munc% 0art,": alin,a: ; -i c din )onvenia !624 ' este implicat An munci periculoase care: prin condiiile An care se desfa-oar% precum -i durata muncii sunt suscepti;ile s% d%uneze s%n%taii: securit%ii sau moralit%ii copilului 0art,": din )onvenia !"6 -i art, ": alin, d: din )onvenia !624: cum ar fi& a4 >uncile care Ai e$pun pe copii la riscuri fizice: psi9ologice sau se$ualeD ;4 >uncile care se efectueaz% su; p%m@nt: su; ap%: la An%limi periculoase sau An spaii restr@nseD c4 >uncile care se efectueaz% cu ma-ini: materiale sau instrumente periculoase sau care implic% manipularea sau transportul unor greut%iD 2H

d4 >uncile care se efectueaz% Antr'un mediu nes%n%tos: care pot: spre e$emplu: s% Ai e$pun% pe copii la aciunea unor su;stane: ageni sau proceduri periculoase sau unor condiii de temperatur%: de zgomot sau vi;raii: care le'ar pre+udicia s%n%tateaD e4 >uncile care se efectueaz% An condiii deose;it de dificile: spre e$emplu: pe parcursul mai multor ore sau An timpul nopii sau pentru care copilul este reinut Antr'un mod ne+ustificat la sediul patronului 0Recomandarea nr, !F0 ane$at% la )onvenia O1> nr,!624 .are sunt cau#ele muncii copiilor0 !, S%r%cia este un factor favorizant ma+or, <n aceast% situaie este u-or de Aneles c% veniturile suplimentare o;inute prin munca copilului sunt eseniale pentru supravieuirea lui -i familiei, 2, )redinele populare: o;iceiurile locale -i tradiiile 0c@teodat% cu cele mai ;une intenii4 +oac% un rol important: mai ales& opinia dup% care munca c%le-te caracterul -i permite copiilor s% do;@ndeasc% deprinderi utileD tradiia conform c%reia copilul tre;uie s% calce pe urmele p%rinilor tradiiile care determin% familiile s%race s% se Andatoreze cu ocazia unor evenimente 0religioase: etc,4, #stfel: familiile recurg la munca copiilor pentru a'-i pl%ti datoriile, >unca An serviciul datoriei: considerat% una din cele mai grave forme de folosire a muncii copiilor: continu% s% e$iste datorit% vulnera;ilit%ii familiilor s%race An faa unor asemenea presiuniD opinia larg r%sp@ndit% dup% care fetele au nevoie de mai puin% educaie dec@t ;%ieii: favorizeaz% a;andonul -colar la o v@rst% t@n%r% pentru a participa la munci casnice sau pentru a fi v@ndute ca servitoare sau prostituate, ", )@teodat%: munca copilului este at@t de ancorat% An o;iceiurile -i'n tradiiile locale: Anc@t nici p%rinii: nici copii nu realizeaz% c% aceasta este Ampotriva intereselor copilului -i'n afara legii, 2, )opii din familiile numeroase sunt mai e$pu-i muncii dec@t cei din familiile mai mici: din cauza veniturilor insuficiente ale p%rinilor, 3, Disponi;ilitatea -i calitatea infrastructurii -colare fac parte din r@ndul factorilor determinani& numeroase comunit%i se confrunt% cu infrastructuri -colare inadecvateD c@nd scolile e$ist%: educaia nu este vazut% de p%rini -i copii ca o alternativ% via;il%, Pentru anumite familii educaia este inaccesi;il%, )9iar -i gratuit%: ea are un cost de su;stituie: cauzat de pierderea venitului adus de copilul care altfel ar munciD educaia este de proast% calitate: p%rinii -i copii considerind'o neadaptat% condiiilor -i nevoilor, 8u tre;uie s% ne mir%m atunci c@nd ei nu v%d nici un avanta+ An a fi -colarizaiD tradiia care spune c% munca preg%te-te mai ;ine fetele pentru viaa adult% dec@t -coalaD An consecin%: un num%r crescut de copii a+ung pe piaa muncii unde fac munci necalificate, Sunt adesea analfa;ei -i vor r%m@ne toat% viaa lor f%ra nici o educaie de ;az%: care s% le permit% s% dovedeasc% competene care s% le amelioreze -ansele de a ocupa o slu+;% decent% la v@rsta adult%, H, 8umero-i copii lucreaz% ca muncitori nepl%tii An Antreprinderi nefamiliale 0e$ploat%ri agricole: ateliere An sectorul informal: etc,4 a c%ror supravieuire depinde de activitatea mem;rilor familiei, 8umeroase legislaii -i reglement%ri acionale ca si norme internaionale: cum ar fi convenia nr, !"6: prev%d e$cepii An acest caz, )9iar -i An acest tip de Antreprinderi: copiii pot fi e$pu-i la riscuri grave pentru securitatea -i s%n%tatea lor,

27

"e ce este ur$ent i important lupta mpotriva celor mai $rave forme

e munc a copilului0

1. -ste o lupt pentru repturile omului. .oate fiinele umane: aduli -i copii pot pretinde anumite drepturi, Se admite accesul copiilor la drepturi specifice, Opinia pu;lic% mondial% a fost scandalizat% de violarea e$trem de +osnic% -i intolera;il% a anumitor drepturi ale copilului, #semenea practici nu vor mai putea fi tolerate, 2, -ste o lupta pentru aprarea vietii. )onsecinele formelor periculoase de munc% pot fi mai grave la copii dec@t la aduli din cauza diferenelor anatomice -i fiziologiceD c@teodat%: copii sunt constr@n-i s% fac% munci e$trem de periculoase pe care adulii nu le Andeplinesc, E$punerea oric%rui anga+at la acest tip de riscuri tre;uie reglementat%, )opiii nu tre;uie An nici un caz e$pu-i -i: dac% au fost: tre;uie imediat sco-i din aceste activit%i suscepti;ile s% le amenine viaa sau s% le cauzeze traumatisme fizice sau psi9ologice ireversi;ile, Exemple de pericole la care sunt expui copiii muncitori: traciunea tractoarelor An minele su;terane prelucrarea sticlei topite contactul cu solveni -i adezivi folosii An piel%rie into$icaia cu plum; An prelucrarea sticlei into$icaia cu mercur An minele de aur scufund%ri An ape ad@nci f%r% ec9ipament de protecie e$punerea la pesticide -i ier;icide transportul greut%ilor mari An construcii :. -ste o lupt mpotriva formelor celor mai intolera%ile e crim or$ani#at. <n cadrul celor mai degradante forme figureaz% traficul -i prostituia copiilor: e$ploatarea lor An scopuri se$uale -i pornografice: care'i e$pun riscului de a se cu contamina Q1E5 S1D# -i cu alte ;oli: -i de a fi utilizai pentru traficul de stupefiante -i pentru alte activit%i criminale, <. -ste o lupt pentru protec!ia copiilor mpotriva ororilor r#%oiului Utilizarea forat% a copiilor An conflicte armate e$pune at@t la riscuri fizice e$treme: c@t -i la grave traumatisme psi9ologice care le vor marca viaa, 3, -ste o lupt pentru construc!ia viitorului. Este esenial s% li se ofere copiilor o copil%rie decent% preg%tindu'i astfel s% ocupe o slu+;% decent% odat% a+un-i aduli: adic% o munc% productiv% -i pl%tit%, Folosirea copiilor la munci care le lezeaz% demnitatea: moralitatea: s%n%tatea -i educaia cauzeaz% grav via;ilit%ii economice -i coeziunii sociale a %rii: compromi@nd -i o;iectivele de dezvoltare pe termen lung, >unca copiilor tre;uie considerat% An acela-i timp o consecin% -i o cauz% a su;dezvolt%rii, )opiii anga+ai An forme de e$ploatare e$treme primesc o educaie limitat% sau ine$istent%, Ei risc% s% Angroa-e r@ndurile adulilor analfa;eiD sunt zdro;ii fizic -i psi9ologic -i nu au practic nici o -ans% de a ie-i din s%r%cia An care s' au n%scut sau s% contri;uie la dezvoltarea societ%ii, <ntre altele: descendenii lor sunt condamnai s% repete aceea-i sc9em%, <n lumea actual% a$at% pe concuren%: prosperitatea economic% depinde An mod esenial de calitatea resurselor umaneD tolerarea celor mai grave forme de munc% infantil% merge Ampotriva investiiilor masive care tre;uie f%cute An capitalul uman de orice societate care vrea s%'-i asigure viitorul, Dac% am admite c% munca copiilor ofer% anumite avanta+e economice pe termen scurt: ele tre;uie confruntate cu consecinele asupra dezvolt%rii economice naionale, H. Aceast pro%lem preocup comunitatea interna!ional. 26

8u se mai poate considera c% modul An care sunt tratai copii este o pro;lem% naional%, >i+loacele de comunicare moderne contri;uie la aducerea An avant'scen% internaional% soarta +alnic% rezervat% copiilor muncitori din %rile An curs de dezvoltare -i au mo;ilizat presiunea internaional% pentru a pune cap%t celor mai grave forme de e$ploatare a copiilor, Presiunea a Ant%rit cooperaia Antre %ri pentru a Ancepe urm%rirea Ampotriva persoanelor responsa;ile de prostituia -i traficul copiilor -i de pedopornografie, Presiunea internaional% a generat ;oicotul consumatorilor pentru produsele o;inute prin folosirea muncii infantile, #numite Antreprinderi importatoare de m%rfuri provenind din %ri An curs de dezvoltare cer furnizorilor lor s% nu fac% apel la copii, )u toate c% An ma+oritatea %rilor procenta+ul copiilor anga+ai An producia ;unurilor de e$port nu dep%-e-te 3G, Preocuparea comunit%ii internaionale poate genera o presiune An favoarea a;olirii celor mai grave forme de munc% infantil%, <n zilele noastre atractivitatea -i reputaia unei %ri: ca -i accesul pe pieele internaionale depind Antr'o mare m%sur% de anga+amentul de a lupta Ampotriva muncii copiilor: mai ales An cele mai grave forme, Eliminarea anumitor forme de munc% infantil% va determina o vast% aciune concertat% An favoarea eradic%rii muncii copiilor An general -i are consecine ;enefice pentru ceilali copii activi, .e tipuri e pro$rame tre%uie aplicate pentru a elimina cele mai $rave forme e munca a copiilor0 Ratificarea conventiilor internationale stimuleaza actiunea nationala, Ele nu se su;stituie acesteia, )onventia nr,!62 cere tarilor care au ratificat'o sa puna in actiune programe pentru eliminarea celor mai grave forme de munca ale copilului si sa controleze aplicarea lor, )ontinutul si a;ordarea acestor programe tre;uie sa fie adaptate situatiei nevoilor si conditiilor specifice fiecarei tari, 8u e$ista un plan universal de lupta impotriva muncii copiilor, .re;uie acordata prioritate a;soluta copiilor cei mai e$pusi si ai readapta pe cei care sunt anga+ati in formele de e$ploatare cele mai periculoase si a;uzive, 1n ciuda diferentelor care pot e$ista: toate programele nationale tre;uie sa'si fi$eze trei o;iective fundamentale& Prevenirea recrutarii copiilor in cele mai grave forme de munca Scoaterea copiilor anga+ati in cele mai grave forme de e$ploatare Karantarea readapt%rii si reinsertiei sociale a acestor copii Realizarea acestor o;iective se spri+ina pe urm%toarele activit%i& Sensi;ilizarea opiniei pu;lice Begislatia -i aplicarea ei Educatie Sustinerea copiilor si familiilor lor 8atura si im;inarea acestor masuri tre;uie sa fie specifice fiecarei tari si c9iar fiecarei comunitati dintr'o tara sau pentru diverse grupe de copii care muncesc intr'o regiune specifica, Orice program de actiune reusita are o caracteristica c9eie& tre;uie sa fie complet: sa com;ine legislatia si aplicarea acesteia cu actiunea practica in mai multe domenii, #ctiuni ;ine gandite dar izolate vor avea un impact in cel mai ;un caz restrans sau c9iar negativ, #tfel: aplicarea e$clusiva a masurilor legislative si represive pot agrava situatia copiilor daca aceste masuri nu sunt insotite de masuri de readaptare si reinsertie in sistemul educativ, 'o%ili#area opiniei pu%lice 1mpactul campaniilor de sensi;ilizare va fi intarit daca acestea sunt tintite in mod clar, )omunitatile locale vor fi cu atat mai inclinate sa se mo;ilizeze si sa sustina aceste actiuni daca vor fi convinse ca& 2F

#numite forme de munca ale copilului sunt atat de periculoase si intolera;ile ca tre;uie eliminate de urgentaD Eliminarea celor mai grave forme de munca ale copilului este esentiala pentru ;inele copiilor si in mod egal pentru dezvoltarea comunitatiiD )opiii scosi din aceste forme de munca precum si familiile lor tre;uie sa ;eneficieze de avanta+e imediate cum ar fi servicii comunitare: infrastructuri scolare si surse de venit alternative, Daca sunt convinsi de necesitatea si via;ilitatea acestor masuri: indivizii si grupurile locale vor fi atuuri pretioase pe care se pot spr+inii pentru a organiza cooperarea in vederea identificarii institutiilor si locurilor de munca in care copii sunt e$pusi la riscuri si a;uzuri si vor fi mai inclinati sa denunte cazuri de violare a legii, #ccentul pus asupra celor mai grave forme de munca ale copilului ar tre;uii in mod logic sa intareasca sustinerea populara pentru eliminarea tuturor formelor de munca ale copiilor, (e$islatie Eliminarea celor mai grave forme de munca ale copilului nu poate fi realizata doar pe cale legislativa: dar nici nu se poate fara ea, .oate programele +uridice de eradicare a celor mai grave forme de munca ale copilului te;uie in mod necesar sa includa urmatoarele componente& Definirea +uridica precisa asupra varstei minime su; care copiii nu pot fi anga+ati in anumite tipuri particulare de muncaD Definitii precise asupra riscurilor la care nici un copil su; !6 ani nu tre;uie e$pusD Begislatie care condamna practici intolera;ile cum ar fi& munca in servitute: munca fortata: vanzare si trafic de copii: utilizarea si recrutarea copiilor pentru prostitutie si pornografie si care prevad sanctiuni in caz de incitare la trafic: complicitate sau tentativa de trafic, .re;uie asigurat ca legislatia e$istenta acopera pro;lema in mod adecvat: in cazul contrar legea poate fi amendata, 1n acelasi timp ea tre;uie sa prevada sanctiuni impotriva vinovatilor de e$ploatari inumane ale copiilor indea+uns de represive pentru a descura+a aceste practici, 1n acelasi timp tre;uie prevazute indemnizatii si protectii pentru victime, )ateodata se poate dovedii necesara intarirea simplificata si consolidarea diferitelor instrumente +uridice, .re;uie facute cunoscute si intelese partilor interesate dispozitiile +uridice, Ele tre;uiesc difuzate in sanul societatii intr'o forma usor de inteles pentru toti 0afise: ziare in dialectele locale: la radio: in sindicate: O8K'uri: grupe comunitare si locale4, #ccesul la protectia +uridica si masurile de protectie ale victimelor tre;uie sa fie usoara si simpla pentru a nu descura+a ;eneficiarii potentiali, - ucatie - ucatia constituie alternativa6 prin e4celenta6 pentru munca copiilor. Acest lucru este stipulat in normele internationale ale muncii asupra varstei minime pentru accesul pe piata muncii, Begile si reglementarile care fac o;ligatorie scolarizarea copiilor: pana la varsta minima fi$ata pentru admiterea pe piata muncii: ar tre;ui: daca ar fi aplicate: sa contri;uie la eliminarea a numeroase dintre cele mai grave forme de munca ale copilului, Scolarizarea ar permite inlaturarea servitutii pentru datorii si a altor forme de e$ploatare infantila si ar impiedica recrutarea copiilor in numeroase intreprinderi si profesii care cer o norma intreaga la locul de munca, 1n afara de aceste avanta+e imediate o educatie de calitate este un avanta+ pe termen lung pentru copii si societate, Ele ar putea conduce la eradicarea definitiva a tuturor formelor de munca ale copilului, )u toate acestea adesea sistemul scolar mai curand participa la pro;lema decat o rezolva, Bipsa unei infrastructuri scolare de care sufera numeroase comunitati: penuria de cadre didactice si sla;a calitate a invatamantului sunt: in parte: responsa;ile de intrarea copiilor pe piata muncii, 1n vederea intaririi atractivitatii si accesi;ilitatii educatiei si eliminand astfel cele mai grave forme de munca ale copilului: te;uie satisfacute anumite e$igente de ;aza& intarirea anga+amentului in favoarea educatiei o;ligatorii si gratuite pentru toti copiii 0fete si ;aieti4: investirea masiva in educatie si formarea cadrelor didactice si: in "0

numeroase tari: de a se face o revizuire completa a programelor scolare care sa tina cont de necesitatile si situatiile specifice, 8ustinerea copiilor si familiilor )resterea disponi;ilitatii si intarirea calitatii invatamantului formal nu sunt suficiente, Rezultatele se fac simtite pe termen lung, )9iar si in tarile care inregistreaza progrese semnificative si o medie ridicata a copiilor scolarizati: copiii din paturile sociale cele mai sarace sunt adesea in afara acestor progrese, Presiunile si sanctiunile impotriva familiilor defavorizate pentru a le o;liga sa'si scolarizeze copiii nu aduc neaparat rezultate, E$perienta arata ca retragerea copiilor de pe piata muncii urmata de integrarea lor in sistemul scolar clasic sunt rar eficiente si aceasta din doua cauze& )opiii anga+ati in cele mai grave forme de e$ploatare au nevoie de o readaptare inainte sa fie integrati invatamantului normal 0ingri+iri medicale: servicii de consiliere: recuperare scolara4 cat si de un mediu sigur eventual asistenta +uridica si protectie politieneasca, 1n cazul e$trem al unui copil care in cadrul unui conflict militar a fost o;ligat sa omoare sa violeze: sa tortureze si sa +efuiasca 0adesea su; influenta diferitelor droguri4 nu tre;uie sa ne asteptam sa devina de azi pe maine un elev disciplinarD )ele mai grave forme de maltratare impuse copiilor ating grupurile sociale cele mai sarace si cele mai vulnera;ile, )opiii apartinand acestor straturi sociale sunt constransi sa munceasca intrucat supravietuirea familiei depinde de veniturile muncii lor, 1n acest caz ameliorarea accesului copiilor la educatie tre;uie insotit de diverse masuri incluzand prestatii sociale mai ales ;urse de studii: mancare gratuita: carti ingri+iri medicale: 9aine pentru copii: precum si programe generatoare de venituri pentru parinti, #semenea programe tre;uie sa'si propuna sa completeze si veniturile adultilor pentru a descura+a folosirea maini de lucru infantile paralel sau ca su;stitut la mana de lucru adulta, =+A)urile au un rol important pentru satisfacerea acestor nevoi. >asurile de sustinere pot fi si de natura preventiva, Este important sa fie identificati copiii cei mai e$pusi riscurilor de a fi antrenati in forme intolera;ile de munca pentru copii si de ai incura+a sa ramana la scoala, Fetele mai ales risca sa fie inselate si sa cada in plasa retelelor de prostitutie sa fie sec9estrate adesea intr'o tara straina, Programele care ofera acestor fete o educatie competente si un acces la forme de munca mai favora;ile se pot dovedii eficiente, >asurile preventive adresate parintilor pot fi de asemenea fructuoaseD ele sunt mai ales ocazii de a informa parintii asupra te9nicilor utilizate de traficanti pentru a le atrage copiii, 1n randul masurilor de prevenire fac parte de asemenea programele care sensi;ilizeaza copiii de la varste fragede 0si pe parinti4 in interesul scolarizarii asupra drepturilor lor si pericolului muncii la varste mici, Prevenirea vizeaza deasemenea ca locurile de munca: sectoarele industriale unde nu se mai utilizeaza mana de lucru infantila sa nu recurga din nou la munca copiilor si ca alti copii sa nu ia locul celor precedenti, Realizarea acestui o;iectiv trece prin instaurarea unor mecanisme de control a locurilor de munca si a comunitatii spri+inindu'se pe participarea patronatului: intreprinzatorilor: sindicatelor: autoritatilor locale si comunitatilor, #ceste componente sunt esentiale pentru ca anga+amentul pentru a eradica munca copiilor dintr'o intreprindere sau intreg sector industrial cere sa se aduca sc9im;ari in procesul de productie cat si un efort concertat pentru a oferi spri+in educativ si financiar copiilor si familiilor
R

#cest material este Antocmit pe ;aza unei selecii din lucrarea =K9id practic pentru parlamentari 8r "'2002, Antocmit de 7iroul 1nternaional al >uncii -i Uniunea Parlamentar%,

"!

"2