UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Eco-map
Factorii implicai n dez oltarea p!i"ic# a indi id$l$i
%inte&an Cri!tina-'i"aela An II( Seria I( )r$pa *
An Uni er!itar +,-+-+,-*

FACU.TATEA DE /SI01.1)IE I TIIN%E.E EDUCA%IEI

Cuprins

Rezumat...1
1. Introducere ..1 2. Descrierea metodei ..3 3. Instrumente ..4 4. Procedura .....4 5. Prezentarea cazului ..4 6. Anexe .......8 7. Bibliografia ...

Rezumat Pornind de la i!oteza conform c"reia dez#oltarea !si$ic" este concret" %i !ersonal"& a#'nd !articularit"(i !ro!rii fiec"rui indi#id& sco!ul acestei lucr"ri a foat e#iden(ierea e#enimentelor& !ersoanelor %i elementelor care au concurat la conturarea dez#olt"rii !si$ice a subiectului #izat) *laudia +',". Pentru realizarea acestui deziderat s)a recurs la metoda eco)ma!& metod" care !resu!une realizarea unei re!rezent"ri grafice a rela(iilor dintre indi#id %i as!ectele urm"rite. -n urma inter#ie#"rii subiectului %i a contur"rii rela(iilor .n form" diagramic"& rezultatele au e#iden(iat fa!tul c" .n dez#oltarea !si$ic" a subiectului nostru !utem identifica educa(ia #enit" din !artea familiei) .n !rima !arte a #ie(ii) %i auto)educarea .n cea de a doua eta!"& ca o !rim" %i ma,or" influen(" asu!ra dez#olt"rii ei& a#'nd o !ondere de a!roximati# 8/0. De asemenea& mediul de via 11203 a influen(at)o .ntr)o oarecare m"sur"& oferindu)i un context !ro!ice de manifestare a indi#idualit"(ii& iar !e ultima trea!t" *laudia !laseaz" ereditatea 1203 ca factor de im!act asu!ra dez#olt"rii !si$ice ale acesteia. *onsider"m& a%adar obiecti#ul acestui studiu ca fiind atins.

1. Introducere 45duca(ia 6 definit" !rin enumerarea s!eciilor de ac(iune im!licate .n !rocesul de .n#"(are) este ansamblul de ac(iuni sociale de transmitere a culturii& de generare& organizare %i conducere a .n#"("rii indi#iduale %i colecti#e7 18udi(eanu& 9//93. :u !utem discuta des!re educa(ie f"r" dez#oltare& iar dintre cele trei ti!uri ma,ore de dez#oltare) fizic"& !si$ic" %i social"& obiectul acestui eco ma! .l face .ns"%i dez#oltarea !si$ic" a indi#idului. Dez#oltarea !si$ic" !oate fi definit" ca fiind 4mi%carea dialectic" de formare& la co!il& a noi seturi de !rocese& .nsu%iri %i dimensiuni !si$ice 6 %i de restructurare continu" a lor 6 mi%care ce; se s!ri,in" !e terenul eredit"(ii& .%i extrage con(inuturile din datele furnizatede mediul sociocultural& este g$idat" de educa(ie %i se desf"%oar" .n contextul !ro!riei acti#it"(i 1de .n#"(are3 a co!ilului& fiind im!ulsionat" de moti#a(ie 41<olu& 1 823. =a,oritatea teoriilor care .ncearc" ex!licitarea %i descrierea dez#olt"rii !si$ice la om& subliniaz" rolul a trei factori ma,ori care influen(eaz" acest as!ect. Ace%ti trei factori sunt; ereditatea& mediul %i educa(ia. De)a lungul tim!ului& au existat o!inii di#ergente .n ceea ce !ri#e%te !onderea fiec"rui element .n ceea ce !ri#e%te dez#oltarea !si$ic" a indi#idului. -nce!'nd cu sus(in"torii influen(ei exclusi#e a eredit"(ii ca >transmitere a caracterelor fizice %i !si$ice la descenden(i7 1?illam@& a!ud :ego#an& 9//83& !'n" la cei care sus(in !onderea maximal" a mediului .n acest !roces& mediul 1!arati!ul3 fiind definit ca >ansamblu de caractere a%e unui organism care nu de!ind de
3

transmiterea ereditar"& ci sunt datorate ac(iunii mediului %i istoriei !ro!rii acelui organism7 1Pieron& a!ud :ego#an& 9//83. Dez#oltarea !si$ic"& .ns" nu este exclusi# rezultatul !remiselor ereditare sau a condi(iilor de mediu& ci este necesar un >o!eratorA s!ecial& care s" rela(ioneze realitatea biologic" a organismului infantil nou)n"scut cu datele de construc(ie B materiale %i culturale ) furnizate de mediu %i care& totodat"& s" determine o anumit" direc(ie de #alorificare a acestora. Rolul acestui o!erator .l .nde!line%te educa(ia& !roces care& .ntr)un sens larg %i !u(in diferen(iat fa(" de mediu& .nseamn" influen(a exercitat" asu!ra indi#idului. -ntr)o defini(ie !ro!rie& aceasta ne a!are ca totalitate de metode& !rocedee %i m"suri fundamentate %tiin(ific %i utilizate con%tient .n #ederea construirii omului .n concordan(" cu idealul des!re om al societ"(ii %i e!ocii date. *unoa%tem fa!tul c" dez#oltarea !si$ic" este concret" %i !ersonal"& a#'nd !articularit"(i !ro!rii fiec"rui indi#id. Astfel& !onderea celor trei elemente constituente ale dez#olt"rii !si$ice nu !oate fi extra!olat" %i considerat" un ade#"r general #alabil& tocmai de aceea& .n .ncercarea de a identifica !onderea indi#idual" .n formarea %i dez#oltarea !si$ic" trebuie s" a#em .n #edere fa!tul c" fiecare fiin(" uman" dis!une de !ro!riul ec$i!ament ereditar& .n care !ot fi g"site toate caracteristicile s!eciei umane& .ns" .ntr)o manifestare diferit" generat" de a!artenen(a la o succesiune de genera(ii& res!ecti# de combina(ii aleatorii ale genelor. Cn alt as!ect demn de luat .n considerare este fa!tul c" indi#idul tra#erseaz" medii di#erse du!" #enirea sa !e lume& iar fiecare dintre acestea .%i !un am!renta asu!ra dez#olt"rii indi#idului. Cn ultim as!ect de care trebuie s" (inem cont este inter#en(ia di#erselor e#enimente de #ia(" care& .n mod e#ident sunt diferite .n cazul fiec"rui indi#id. Doate aceste diferen(ieri .n dez#oltarea !si$ic" indi#idual"& se trans!un .n durata !rocesului de a!ari(ie %i manifestare a unor structuri !si$ice& #iteza de instalare %i ritmicitatea !roducerii lor& con(inutul !si$ocom!ortamental al sc$imb"rilor !roduse& efectul ada!tati# adus cu sine& rezonan(a a#ut" .n alte !lanuri ale #ie(ii !si$ice etc. A#'nd .n #edere toate aceste as!ecte& .n cele ce urmeaz" #om .ncerca& !rin intermediul metodei eco map& s" e#iden(iem !onderea elementelor care au conlucrat la de#enirea !si$ic" a subiectului nostru; *laudia +',".

2. Descrierea metodei 5coma!a 1eco$arta sau $arta eco3& !ro!us" !entru !rima dat" ca metod" .n 1 E/ de Dr. Ann 8artman& este o re!rezentare grafic"& sc$ematic"& a rela(iilor indi#idului cu mediul social 1!ersoane %i institu(ii cu care interac(ioneaz"3. 5co ma!a este& a%adar o diagram" a >sistemului solar social7& !rin intermediul c"reia genograma !ersoanei este !lasat" .n !ozi(ia soarelui& .n centru& urm'nd ca elementele& !ersoanele %i institu(iile cu rol im!ortant .n #ia(a lor s" fie !lasate astfel .nc't s" >gra#iteze7 .n ,urul !ersoanei #izate. Astfel& eco ma!a e#iden(iaz" sc$imbul social dintre indi#id %i mediul .n care .%i desf"%oar" acti#itatea& !recum .ntr)un >ecosistem7. 5a utilizeaz" o serie de simboluri s!ecifice !entru a re!rezenta ti!urile de rela(ii existente. Printre aceste simboluri amintim; Rela(ie ec$ilibrat" Rela(ie foarte !uternic" Rela(ie stresant" Rela(ie .ncordat" Rela(ie unilateral" Rela(ie bilateral" -n construc(ia ecoma!ei se deseneaz"& mai .nt'i& !ersoanaFclientul .n centru& du!" care se traseaz" rela(iile acestuia cu !ersoane 1membrii familiei& !rieteni& colegi& !ersoane rele#ante din #ia(a acestuia3 sau institu(ii 1biserica& %coala& !oli(ia& locul de munc"& etc.3. 5coma!a este foarte im!ortant" deoarece ofer" o imagine clar" a resurselor .n sistemul client& utile !entru inter#en(ie .n func(ie de calitatea %i intensitatea rela(iilor. *onstruirea ecoma!ei necesit" im!licarea %i comunicarea cu clientul& iar datele oferite de client trebuie s" fie #erificate %i com!letate cu informa(ii !rimite %i de la alte !ersoane. Din acest moti#& ecoma!a trebuie s" re!rezinte rezultatul analizei e#aluatorului fa(" de rela(iile .n care este im!licat clientul %i nu doar !ers!ecti#a acestuia.

3. Instrumente Instrumentele utilizate .n aceast" analiz" au constat .ntr)un ceas !entru e#aluarea tim!ului acordat fiec"rei eta!e& !recum %i !entru e#aluarea total" a tim!ului necesar colect"rii informa(iilorG s)a utilizat %i flip-chartHul al"turi de 8 markere de diferite culori !entru diferen(ierea rela(iilorG un chestionar cu .ntreb"ri a,ut"toare %i o coal !entru notarea r"s!unsurilor.

4. Procedura 5co ma!)ul a fost realizat .n urma unei discu(ii& sub form" de inter#iu& !e care am !urtat) o cu subiectul. Aceast" discu(ie a durat 23 de minute %i a fost alc"tuit" din trei !"r(i !rinci!ale. -n !rima !arte a discu(iei 1E minute3) !artea introducti#") i)a fost !rezentat subiectului obiecti#ul acestei .nt'lniri& i s)a ex!licat care sunt a%te!t"rile !e care e#aluatorul le are de la el 1sinceritate& desc$idere& !recizie3 %i i s)a ex!licat .n ce const" metoda eco ma!!ing)ului& !recum %i im!ortan(a acestuia %i beneficiile .n ra!ort cu alte metode. Dot .n aceast" eta!"& subiectul a fost familiarizat cu simbolurile s!ecifice not"rii !e eco)ma! %i i s)a realizat instructa,ul. A doua eta!" a #izat colectarea datelor %i a informa(iilor utile %i necesare realiz"rii ma!"rii. -n acest sens s)a utilizat un c$estionar cu .ntreb"ri desc$ise 6 orientati#e. Acest c$estionar nu i s)a .nm'nat subiectului& ci a fost utilizat de c"tre e#aluator .n #ederea orient"rii discu(iei. De asemenea& s)a utilizat %i o scal" de e#aluare a rela(iilor %i !roblemelor identificate .n discursul subiectului. ?)a recurs la aceast" metod" !entru facilitarea not"rii tuturor datelor identificate %i !entru asigurarea #eridicit"(ii informa(iilor oferite. Cn exem!lu de scal" este !rezent .n anexa 1, al"turi de .ntreb"rile orientati#e din anexa 2. Cltima eta!" a #izat realizarea rela(iilor .ntre e#enimente %i organizarea informa(iilor colectate .n format eco)ma!. -n acest sens& subiectul a a#ut la dis!ozi(ie 1/ minute !entru realizarea unui eco)ma! din !ro!ria !ers!ecti#"& tim! .n care e#alutatorul& !e baza datelor cumulate& a realizat !ro!ria inter!retare a e#enimentelor .n format eco)ma!. Du!" cele 1/ minute& au fost confruntate cele dou" ma!"ri& iar elementele comune au fost trecute .n format eco)ma! !e coala de fli!)c$art.

5. Prezentarea cazului *laudia +'," 191 ani3 este cel mai mic co!il dintr)o familie cu trei co!ii& doi b"ie(i %i o fat". Iratele mai mare are 9E ani %i este anga,at la Institutul de Boli *ardio#asculare& iar fratele mi,lociu 193 de ani3 este marJeting assistant la o firm" mic" din ora%ul .n care locuie%te. *laudia este student" .n anul 3 la asisten(" social" %i #iseaz" s" .nfiin(eze un K:< !entru educarea co!iilor din medii defa#orizate. 5a se descrie !e sine ca fiind o persoan ambiioas, orientat pe dezvoltarea mea i a celor din jur %i .%i dore%te ca !'n" la finalul #ie(ii s" reu%easc" s" ofere co!iilor din medii defa#orizate educa(ia !e care ea a !rimit)o %i !e care o consider" esen(ial" !entru ada!tarea %i reu%ita oric"rui indi#id. 5a nu consider" c" ereditatea este at't de im!ortant" .n dez#oltarea uman"& c't este mai degrab" educa(ia !e care o !rime%ti %i !ers!ecti#a !e care o ai asu!ra #ie(ii) care #ine la pachet cu educa(ia. A%adar& indiferent de ereditate %i de mediul .n care tr"ie%ti& consider" ea& exist" !osibilitatea atingerii dez#olt"rii com!lete !rintr)o educa(ie corect".

Iactorii !e care *laudia .i identific" .n dez#oltarea ei sunt; familia& !rietenii& antura,ul& %coala& facultatea& biserica& ac(iunile de #oluntariat& auto educa(ia 1citit& im!licare .n !roiecte3& educa(ia non)formal" 1training)uri& seminarii& cursuri& LorJs$o!)uri& conferin(e3& ex!erien(a de #ia(" %i caracteristicile !ersonale. !"i#$1%

Pe !rimul loc ca im!act asu!ra dez#olt"rii& !laseaz" familia des!re care recunoa%te c" a a#ut un rol 4crucial7 .ndeosebi .n !rimii ani de #ia(" 1/)18 ani3. Du!" #'rsta de 18 ani& sus(ine c" a dez#oltat autonomie %i inde!enden("& lu'ndu)%i dez#oltarea .n !ro!riile m'ini& iar de atunci& sus(inut" de !rietenul ei %i de c'(i#a !rieteni foarte a!ro!ia(i& curba dez#olt"rii ei a urmat o direc(ie ascendent"& g$idat" de instrumente !recum c"r(i& documentare& acti#it"(i de #oluntariat %i
7

alte resurse non %i informale. Astfel a,unge s" .%i desco!ere resursele interioare care o a,ut" s" se dez#olte continuu .n direc(ia dorit". -n ceea ce !ri#e%te familia& rela(ia dintre *laudia %i ceilal(i membrii este descris" ca fiind una !re!onderent bun". De%i afecti# se simte mai a!ro!iat" de tatl ei& care a ,ucat un rol im!ortant .n de#enirea ei& .n identificarea %i acce!tarea feminit"(ii& !recum %i .n identificarea %i .ncura,area altor calit"(i !recum; !unctualitatea& organizarea& g'ndirea .n !ers!ecti#"& s!iritul !ragmatic& s!iritul de ini(iati#" %i ambi(ia& din !unct de #edere cogniti# se declar" mai a!ro!iat" de mama ei. Rela(ia cu mama ei o descrie ca fiind cu 4sui%uri %i cobor'%uri7& .ns" !er ansamblu este o rela(ie moderat" ca a!ro!iere. Recunoa%te rolul im!ortant !e care mama ei l)a ,ucat .n dez#oltarea !ersoanei care este ast"zi& !rin modelul ec$ilibrat feminin !e care l)a !rezentat& !rin sus(inerea continu" %i necondi(ionat"& !rin inde!enden(a oferit" %i !rin diri,area ei s!re acti#it"(i care s" .i !ermit" cre%terea %i dez#oltarea1citit& #oluntariat& educa(ie non)formal"& documentare& filme de calitate3& totu%i sus(ine c" din !artea ei au existat %i influen(e negati#e care au format)o !e *laudia ca o !ersoan" care simte ne#oia s" de(in" !ermanent controlul& o !erfec(ionist" #e%nic nemul(umit" de realiz"rile ei& o !ersoan" centrat" !e ce s!une lumea %i auto)suficient". K alt" !ersoan" care i)a marcat co!il"ria .ntr)o manier" !oziti#" a fost strbunica ei care a .ncura,at)o s" fie feminin"& ,o#ial"& ginga%"& co!il"roas"& care i)a incura,at entuziasmul %i curiozitatea& dar i)a culti#at totodat" %i sentimentul res!onsabilit"(ii. 5a descrie rela(ia cu 4mam") mare7 ca fiind !oziti#" %i foarte !uternic". De asemenea& !rin fa!tul c" str"bunica a a#ut o influen(" !oziti#" extraordinar de mare asu!ra mamei ei& *laudia .i este recunosc"toare %i o consider" at't o influen(" direct"& c't %i indirect". Rela(ia cu fraii ei o descrie ca fiind una foarte bun"& .ns" recunoa%te c" exist" o foarte mare diferen(" de abordare .ntre cei doi fra(i. Docmai de aceea& #is)M)#is de Cosmin sus(ine fa!tul c" s)a ra!ortat .n !rima eta!" de #ia(" 1N1E ani3 ca la un model& a#'nd o rela(ie foarte !uternic" %i !oziti#" cu el. Dotu%i& du!" 18 ani& rela(ia lor s)a r"cit datorit" fa!tului c" fratele ei a .nce!ut s" se sc$imbe .n sens negati#& iar influen(a !e care o exercita asu!ra ei era !e m"sur". De%i %i)ar dori s" .l !oat" influen(a %i ea la r'ndul ei& .n manier" !oziti#"& *laudia se arat" ne!utincioas" .n fa(a influen(ei antura,ului fratelui ei. A,uns" la >o oarecare maturitate adus" de #'rst"& ea .nce!e s" #ad" .n fratele mai mare) le!andru un model de !erse#eren("& maturitate& g'ndire critic"& #iziune& !recau(ie& aten(ie la detalii %i inteligen(" %i alege s" .nt"reasc" rela(ia cu el. Ambii fra(i au ,ucat roluri im!ortante .n de#enirea ei& .ncura,'ndu)i feminiatea& .ncrederea .n sine& sus(in'nd)o necondi(ionat %i f"r" ,udecat"& oferindu)i sfaturi %i acord'ndu)i .ncrederea de a le oferi %i ea la r'ndul ei sfaturi. K !ersoan" >deosebit7 care a contribuit la dez#oltarea *laudiei este Ciprian& !rietenul ei. -n cei 2 ani de rela(ie al"turi de el simte c" a crescut %i s)a maturizat foarte mult& iar direc(ia de dez#oltare o consider" una extrem de !oziti#". Kferindu)i sus(inere %i su!ort& .ncura,are %i .ncredere& sfaturi %i direc(ii& *i!rian a contribuit semnificati# la ceea ce este %i a realizat ast"zi *laudia& iar rela(ia lor este reci!roc !oziti#".
8

A,uns" la aceast" #'rst"& *laudia a realizat %i un tria, extrem al prietenilor& elimin'nd din antura,ul ei !e oricine ar fi exercitat o influen(" negati#" asu!ra ei. Astfel c" .i r"m'ne o >m'n" de !rieteni7 foarte buni al"turi de care simte c" se !oate dez#olta %i !oate cre%te armonios contribuind reci!roc unul la dez#oltarea celuilalt. =oti#a(ia care st" .n s!atele acestei decizii de triere const" .n fa!tul c" mult tim!& consider" ea& antura"ul ocazional 1deoarece nu .i !oate numi !rieteni3 a tra)o .n ,os& fiind o influen(" negati#" !entru ea %i a#'nd efecte distructi#e asu!ra stimei de sine a *laudiei& asu!ra !ers!ecti#ei de #ia(" %i asu!ra as!ira(iilor acesteia. Acelea%i efecte consider" ea c" le)a a#ut %i #coala asu!ra ei. :u consider" c" %coala a contribuit cu mult la dez#oltarea ei& cel !u(in nu .n manier" !oziti#". Ocoala& al"turi de !rofesori& i)au adus frustrare& stim" de sine sc"zut"& timiditate& li!sa dorin(ei de !erforman("& li!sa ini(iati#ei %i li!sa moti#a(iei. A!ortul informa(ional nu #a !utea niciodat" com!ensa efectele distructi#e !e care %coala le)a a#ut asu!ra sinelui interior al *laudiei& consider" ea. Dotu%i& odat" a,uns" la facultate& situa(ia ia o turnur" nou"& facultatea fiind considerat" &un loc al renaterii co#nitive i spirituale ale *laudiei. -ndr"zne%te c$iar s" afirme c" facultatea a realizat .n trei ani& ceea ce %coala nu a !utut realiza .n dois!rezece ani) %i anume s" .i 1re3trezeasc" !asiunea& dorin(a de a cunoa%te& de a cre%te %i de a contribui la cre%terea celorlal(i& s!iritul de ini(iati#"& dorin(a de a fi cea mai bun" 1reu%ind s" se men(in" !ermanent .ntre !rimii studen(i3 %i o cantitate bogat" de informa(ii utile. K alt" institu(ie care consider" c" a ,ucat un rol !oziti# .n educa(ia ei este biserica. De%i rela(ia cu biserica a fost !entru mult tim! o rela(ie discontinu" de ti! uni)dimensional& !rinci!iile de #ia("& s"n"tate& ra!ortare la #ia(" %i .n#"("turile s!irituale au a,utat)o s" .%i contureze o !ersonalitate !l"cut" %i distinct" fa(" de ceea ce !redomin" .n societate. Rela(ia cu crile a a,utat)o de asemenea extrem de mult& de%i aceast" rela(ie s)a intensificat du!" terminarea liceului. Doate .n#"("turile trase din !aginile c"r(ilor care i)au trecut !rin m'n" au zidit !as cu !as imaginea ei des!re lume %i conce!(ia des!re #ia(". Aceast" rela(ie& al"turi de cea !e care o are .n ra!ortare la documentare %i la metodele de $n%are non&formal i)au oferit o nou" !ers!ecti#" asu!ra !rocesului de .n#"(are %i asu!ra res!onsabilit"(ii fiec"ruia de a se !reocu!a de !ro!ria dez#oltare. 'oluntariatul& ca !arte a e!perienei de %ia& a constituit un factor im!ortant care a contribuit& de asemenea la dez#oltarea !si$ic"& moral" %i social" a *laudiei. Aceste ex!erien(e au confruntat)o cu !ro!riile limite %i cu !ro!riul !oten(ial& .ncura,'nd)o %i oferindu)i cadrul !ro!ice dez#olt"rii lui. Dotodat"& acestea i)au ar"tat care sunt !rinci!alii factori interni care .i !ot fi de real folos .n acest !roces; imboldul interior( perse%erena #i disciplina. -n concluzie& ca !ondere .n dez#oltarea !si$ic" a *laudiei !utem identifica !re!onderent educaia 18/03 !rimit" din !artea familiei) .n !rima !arte a #ie(ii) %i auto)educarea .n cea de a doua eta!". De asemenea& mediul de via 11203 a influen(at)o .ntr)o oarecare m"sur"& oferindu)i

un context !ro!ice de manifestare a indi#idualit"(ii& iar !e ultima trea!t" *laudia !laseaz" ereditatea 1203 ca factor de im!act asu!ra dez#olt"rii !si$ice ale acesteia.

). 'nexa 1$

ne!e

'nexa 2$ *um te)ai descrie .ntr)o !ro!ozi(ieP *e #isezi s" realizezi !'n" la sf'r%itul #ie(iiP ProblemaF!ersoana identificat" "oarte puternic Rela(ia cu mama (oderat Q "oarte (oderat puternic )lab *e+ati% *nilateral +ilateral ,iscontinu Di!ul de rela(ie Poziti% )lab *nilateral +ilateral

,iscontinu

*um ai descrie im!oran(a educa(iei .n #ia(a unui indi#idP *are consideri c" ar fi factorii care contribuie la facilitarea sau !erturbarea dez#olt"rii !si$ice a indi#iduluiP *are sunt factorii !e care .i identifici .n !ro!ria dez#oltareP *are consideri c" sunt factorii care (i)au marcat .n modul cel mai !rofund dez#oltareaP *e factori !erturbatori !o(i identifica .n dez#oltarea taP Dar cei care (i)au facilitat dez#oltareaP *are ar fi rela(iile care te)au influen(at cel mai !rofund s" de#ii ceea ce e%ti ast"ziP Dac" ar fi s" identifici maxim 3 !ersoane c"rora s" le mul(ume%ti !entru ceea ce e%ti& care ar fi aceleaP *e !ersoan"F!ersoane din antura,ul t"u te)au de#iat de la idealul t"u de dez#oltareP *um ai descrie rela(ia cu eiP
10

*e e#eniment marcant (i)a determinat cursul dez#olt"riiP *um te)ai descrie .n ra!ort cu institu(iile urm"toare; %coal"& biseric"& facultateP *um (i)au marcat ele dez#oltareaP *e alte ex!erien(e te)au formatP *e calit"(i indi#iduale consideri c" te)au a,utat s" te dez#ol(i armoniosP *are consideri c" te)au (inut !e locP *are a fost a!ortul !rietenilor .n dez#oltarea taP Dar a antura,uluiP

,iblio+rafie <olu& P. 11 823. -nvare i dezvoltare. Bucure%ti; 5ditura Otiin(ific" %i 5nciclo!edic". 8udi(eanu& A. 19//93. .ntroducere /n 0siholo#ia 1ducaiei. ?ibiu; Psi$omedia. :ego#an& +. 19//83. 0siholo#ia 1ducaiei. Bucure%ti; 5ditura *redis.

11