COALA NAIONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC

Departamentul pentru n !"!m#nt la D$%tan"!

TE&NICI I METODE DE ELABORARE I ADOPTARE A DECI'IEI ADMINISTRATIVE

Suport de curs ( Ediia a II - a ) Lect. univ. dr. Gheorghe TEODOROF

BUCURETI

())* + ()),

Lucrarea este e a!orat" pe !a#a unor te$te pre#entate se ectiv% din ucr"ri de specia itate a e unor autori recunoscui &n do'eniu - pre#entate &n note e !i! iogra(ice de a s()r*itu (iec"rui capito *i co'p etat" cu anu'ite co'entarii *i consideraii asupra su!iecte or tratate. Lect. univ. dr. Gheorghe Teodoro(

Cap$t-lul ./ A0"$unea %-0$al!/

,.,.

-ciunea socia " e(icient". .ra$io ogia. Faptu socia .

,.+. Structura aciunii socia e. ,./. Ter'enii pri'ari ai re aiei aciona e. ,.0. Factori *i criterii principa e de e(icien" a aciunii. ,.1. 2ore aia po itic 3 strategii 3 deci#ii 3 po itici. ,.4. .rospectarea *i deter'inarea viitoru ui. ././ A0"$unea %-0$al! e1$0$ent!/ Pra2$-l-3$a/ Faptul %-0$al/ .e parcursu &ntregii sa e e$istene% de a na*tere p)n" a deces% orice persoan" des("*oar"% &n (uncie de statutu s"u% activit"i egate de sine sau &n interesu a tor persoane% dependente de ea% &n cadru unei co ectivit"i 'ai restr)nse sau 'ai argi% a t(e spus rea i#ea#" o activitate socia ". Evo uia socia " a cunoscut% pe &ntreg parcursu s"u% diverse (or'e de organi#are% pe !a#a unor nor'e cu o puternic" deter'inare *i putere% privind apariia *i ap icarea or% precu' *i sancionarea ce or ce e &nc" cau. Satis(acerea interesu ui genera % pu! ic% a5unge s" (ie deter'inat" de voina pu! ic" *i rea i#at"% &n cadru genera a a0"$un$$ %-0$ale4 de un anu'it nu'"r de persoane organi#ate% &n acest scop% &ntr-o anu'it" structur"% pe !a#a unor regu i speci(ice% respectiv% principii. 2o'ponenta e e'entar" a acestei activit"i o constituie 1aptul %-0$al/ Ideea de 6aciune e(icient"6 a devenit aproape un ter'en o!i*nuit a de'ersuri or asupra socia u ui practicate &n u ti'e e dou" seco e% deter'in)nd apariia unui 'od prag'atic de a!ordare a e$p icaii or cau#a e *i te eo ogice &n 'ai toate do'enii e *tiine or. 2u at)t 'ai 'u t intervine aceast" idee &n iposta#" de te'ei 'etodo ogic &n e a!orarea strategii or de de#vo tare. Pra2$-l-3$a4 sau teoria aciunii e(iciente% a c"rui scop este de a cerceta condiii e de care depinde e(iciena 'a$i'"%.5 repre#int" &n g)ndirea (i o#o(ic" /

conte'poran" una din direcii e de cercetare ce e 'ai apropiate de pro! e'e e concrete a e vieii socia e. Interesu discursu ui (i o#o(ic actua pentru ase'enea cercetare i#vor"*te &ndeose!i din va oarea operaiona " *i 'etodo ogic" pe care ea o are pentru ap icativ. 2a discip in" teoretic"% pra$io ogia este totodat" 'etodo ogie% ea o(erind instru'ente a gorit'ice pentru sporirea gradu ui de e(icien" a aciunii. 7n o!iectu pra$io ogiei% cercet"ri e (unda'enta e vi#ea#" scopuri ap icative. 2a teorie genera " a aciunii e(iciente% pra$io ogia este o *tiin" 'u tidiscip inar"% cu'u )nd cuno*tine din toate ce e a te *tiine. Dintre acestea% se re'arc"% &n pri'u r)nd% &ntregu grup a *tiine or aciunii (*tiine e tehnice% econo'ice% agrico e% 'edica e% *tiine e educaiei *i instruciei% *tiine e ad'inistrative *i de organi#are a societ"ii).(5 -na i#a or ne pri e5uie*te% &n pri'u r)nd% constatarea e$istenei unui evantai co'p e$ de discip ine particu are cu un caracter ne'i5 ocit aciona % at)t practice c)t *i teoretice 3 (iecare dintre acestea av)nd% dup" cu' s-a sugerat &n sche'a anterioar"% o eg"tur" str)ns" cu *tiine e particu are a e e$istenei *i% respectiv% cu *tiine e genera e. -ceasta pentru c"% *tiine e aciunii nu cercetea#" un anu'e (rag'ent a e$istenei (natura e% socia e% u'ane)% ci doar re aia aciona " dintre agent *i actor% accentu principa &n de'ersuri e pra$io ogice (iind pus pe aspecte e de natur" nor'ativ-'etodo ogic" a e acestei re aii% &n (uncie de 'i5 ocirea c"rora se scontea#" provocarea unor nive uri superioare de e(icien" a e acte or u'ane productive. 2onceptu de aciune e(icient" o(er" 'ode u ce 'ai adecvat a deter'inis'u ui socia % &n con(igurarea c"ruia inter(erea#" raporturi cau#a e *i de condiionare (acion)nd din necesitate) cu raporturi te eo ogice (acion)nd% din i!ertate) 3 prin inter'ediu c"rora deter'inis'u vieii socia e se rea i#ea#" ca e$presie a unit"ii dintre su!iect *i o!iect. 2eea ce% pe scurt% &nsea'n" c" principiu deter'inis'u ui are o du! " se'ni(icaie &n a!ordarea procesu ui aciona 8 o va oare e$p icativ" &n !a#a 0 toate co'parti'ente e *tiinei ce au preocup"ri de ordin

anu ui pra$io ogic *i o va oare 'etodo ogic" &n de(inirea o!iectu ui *i pro! e'aticii pra$io ogiei. ./(/ Stru0tura a0"$un$$ %-0$ale Din o!servaii e *i preci#"ri e &n eg"tur" cu o!iectu pra$io ogiei *i din ana i#a (unda'entu ui cau#a a unit"ii dintre no'o ogic *i psiho-socio ogic% dintre te eo ogic *i a$io ogic &n proiectarea *i rea i#area e(icient" a aciunii u'ane au re#u tat pre'ise e principa e pentru e a!orarea unei sche'e genera e a structurii anu ui pra$io ogic. 65 ./6/ Termen$$ pr$mar$ a$ rela"$e$ a0"$-nale/ -ciunea u'an" e(icient" este o re aie productiv" a o'u ui% &n raporturi e sa e cu 'ediu natura *i socia de e$isten". Ea se structurea#" ca o re aie cau#a " &ntre su!iect *i o!iectu aciunii% iar re#u tatu ei are va oare de produs care satis(ace necesit"i a e su!iectu ui care o &ntreprinde. Spre deose!ire de re aii e cau#a - o!iective din u'ea natura " (directe *i univoce)% re aia cau#a - aciona " u'an" (practica) este o re aie 'ateria " indirect" *i !iunivoc"% e(ectu ei (produsu ) (iind 'ediat de scopuri *i 'i5 oace *i acion)nd asupra autoru ui ei &n ca itate de (actor e$istenia condiionare). 75 -cest tip de re aie a c"rui structur" a (ost pre#entat" &n Fig. +. are drept ter'eni pri'ari ai circuitu ui aciona 8 a) su!iectu aciunii - o'u &n iposta#a sa de agent9 !) o!iectu aciunii - parte a e$istenei care intr" &n preocup"ri e aciona e a e agentu ui9 c) scopu - un de'ers pre(erenia anticipativ% &nte'eiat cognitiv &n concordan" cu aciuni e va orice a e agentu ui9
d) 'i5 ocu - un ansa'! u de instru'ente a e procesu ui productiv.

structurant (cau#a

*i de

./7/

Fa0t-r$ 8$ 0r$ter$$ pr$n0$pale 9e e1$0$en"! a a0"$un$$/

Din ana i#a verigi or anu ui pra$io ogic *i a core aii or dintre acestea pot (i reinute c)teva criterii de e(icien" a aciunii% pentru orice de'ers practic8 a) testarea atent" a evantaiu ui de interese9 1

!)

uarea

&n

considerare

tuturor

c)'puri or va orice *i a 'otivaii or socio - psiho ogice9 c) d) e) aciune9 () e(icien" a aciunii)9 g) de nor'e9 h) i) 5) :) produsu ui9
)

'otivarea te'einic" teoretic" a aciunii9 (i$area atent" a scopuri or aciunii9 e a!orarea de strategii riguroase de a egerea *i crearea 'i5 oace or potrivite

de aciune (unitatea dintre scop *i 'i5 oc (iind principa a condiie de e a!orarea *i per(ecionarea unor siste'e sti'u atorii pentru atingerea unui

randa'ent socio - u'an scontat9 per(ecionarea strategii or deci#iona e schi'!"ri de 'enta itate *i de 'etod" cu a egerea 'o'entu ui *i condiii or ((o osind tehnici de ana i#" ogic"% pro!a!i istic" *i in(or'aiona ")9 privire a activitatea de conducere9 opti'e pentru trecerea de a posi!i itate a aciune &n rea i#area considerarea produsu ui ca 6o!iect

pentru su!iect6% destinat servirii u'ane e$e'p are. ./:/ tradiiona C-rela"$a p-l$t$0 ; %trate3$$ ; 9e0$<$$ ; p-l$t$0$/ cu (or'a% organi#area *i (uncionarea statu ui% precu' *i re aia ;oiunea de p-l$t$0% &n sens restr)ns% cuprinde do'eniu asociat &n 'od acestuia din ur'" cu cet"enii s"i. Din punct de vedere deci#iona % p-l$t$0ul tre!uie considerat &n vi#iunea sa 'ai arg"% ca putere &n genera % respectiv capacitatea ageni or *i instituii or socia e de a 'enine sau trans(or'a 'ediu or socia sau (i#ic% condiionat" de resurse *i de (ore e care 'ode ea#" *i deter'in" e$ercitarea ei. :5 4

Strate3$a de(ine*te c"i e prin care agentu &*i ur'"re*te scopuri e pentru atingerea o!iective or propuse% &n condiii e date de oportunit"i e *i a'enin"ri e pre#entate de 'ediu &ncon5ur"tor% cu resurse e *i capacit"i e de care dispune. De0$<$a poate (i sinteti#at"% din 'u i'ea de de(iniii% ca (iind actu de opiune *i de voin" pentru un anu'it 'od de aciune% din 'ai 'u te a ternative < strategii disponi!i e% av)nd ca scop rea i#area unui anu'e o!iectiv% pe !a#a unui proces de eva uare a 'i5 oace or necesare *i a consecine or rea i#"rii acestuia *i care generea#" o anu'it" 'odi(icare de co'porta'ent a (actori or i'p icai. De0$<$a =n mana3ementul pu>l$0 Esena procesu ui 'anageria &n orice structur" organi#atoric" a ad'inistraiei pu! ice o constituie deci#ia ad'inistrativ". -ceasta tre!uie s" r"spund" ur'"toare or cerine8 = s" (ie (unda'entat" *tiini(ic9 = s" ai!" un caracter rea ist9 = s" (ie oportun"9 = s" intervin" &n ti'p uti 9 = s" (ie integrat" &n ansa'! u deci#ii or ad'inistrative adoptate anterior. Pr-%pe0tarea 8$ 9eterm$narea $$t-rulu$ Opiunea oa'eni or pentru un anu'e 'ode de viitor tre!uie s" in" sea'a de interese e *i aspiraii e proprii. De aceea% &n a egerea variantei de aciune &i apar hot"r)toare scopuri e% siste'e e proprii de va ori. Re#u t" c" pentru a-*i e a!ora un 'ode de viitor de#ira!i *i strategii e(iciente de aciune% oa'enii tre!uie s"-*i propun" p anuri *i progra'e de aciune% care s" inc ud" &ntregu c)'p 'otivaiona % respectiv scopuri *i ade#iuni va orice. M-9ul 9e a>-r9are eur-pean 7n vi#iunea co'isiei europene% atingerea scopu ui - de#vo tarea socia sustena!i " a state or% se poate rea i#a strategic doar de#vo t)nd o !un" >

ad'inistraie *i un 'anage'ent per(or'ant% a!ordarea acestui proces tre!uin s" (ie8 se'ni(icativ"% sensi!i "% susinut" *i precis". 7n situaia adopt"rii de c"tre toi agenii i'p icai &n procesu de integrare co'unitar" a unui 'anage'ent responsa!i i#ant *i cooperant% va oarea ad"ugat" a rea i#area scopu ui va (i 'ai 'are dec)t si'p a &nsu'are arit'etic" a va ori or individua e% prin e(ectu de sinergie.

N-te
.5

Ion Tudosescu% -ciunea socia " e(icient"% Ed. Fundaiei Ro')nia de ?)ine% @ucure*ti% +AAA% p. 4+. Ide'% p. B+. Ide'% p. >C. - se vedea *i -na Rodica St"icu escu% ?ihae a Rus% E e'ente de socio ogie% Ed. E$ .onto% 2onstana% +AA,% p. >1-B0. Ide'% p. ,>A. - se vedea *i .eter L. @erger% Tho'as Luc:'ann% 2onstruirea socia " a rea it"ii% Ed. D;IEERS% @ucure*ti% +AAA% p. /C9 David @eetha'% @irocraia% Ed. DD StF e% @ucure*ti% ,CCB% p. ,+C *i p. ,//.

(5 65

75

:5

David Ge d% De'ocraia *i ordinea g o!a "% Ed. D;IEERS% @ucure*ti% +AAA% p. ++C9 David @eetha'% @irocraia% Ed. DD StF e% @ucure*ti% ,CCB% p.,+B9 Hean - HacIues Rousseau% 2ontractu socia % Ed.-;TET% Fi ipe*tii de T)rg% +AAA% p.,0-,49 Hi' Or(ord% .siho ogia co'unit"ii% Ed. OS2-R .RI;T% @ucure*ti% ,CCB% p.,1,-,4+9 Sergiu T"'a*% .rospectiva socia "% Ed. Eictor% @ucure*ti% ,CCB% p.,+-,>9

?5

Ion Tudosescu% op. cit% p. ,419 Sergiu T"'a*% op. cit.% p.++-0A.

Cap$t-lul (/ De0$<$a a9m$n$%trat$ !/ (/./ N-"$une -ciunea socia " e(icient" tre!uie s" in" sea'a de co'p e$itatea siste'u ui *tiine or *i de caracteru e$haustiv a do'enii or de aciune. 7n consecin"% deci#ia - ca etap" i'portant" &n procesu aciona - are o 'u titudine de de(iniii% cu denu'iri speci(ice do'eniu ui particu ar a care aceasta se re(er". 7n continuare vo' &ncerca s" pre#ent"' succint% p ec)nd de a genera deci#iei ad'inistrative. .5 De0$<$a4 &n genera % din punct de vedere (i o#o(ic% este de(init" ca act individua sau socia pre'erg"tor aciunii% const)nd &n uarea unei hot"r)ri deter'inate% &nte'eiate pe cunoa*terea condiii or% prevederea e(ecte or *i pe opiune a$io ogic"% &n raport cu anu'ite scopuri sau idea uri. - t(e (or'u at"% aceasta repre#int" hot"r)re uat"% so uie adoptat"% (dintre 'ai 'u te posi!i e)% 'ateria i#at" &ntr-un act o! igatoriu% nor'ativ prin care un organ conduc"tor sta!i e*te direcia unei aciuni *i 'odu ei de rea i#are. 2a atri!ut principa a actu ui de conducere% deci#ia poate (i8 po itic"% ad'inistrativ"% 5uridic"% econo'ic"% socia "% tehnic"% 'i itar"% etc. De0$<$a p-l$t$0! repre#int" actu de opiune *i de voin" po itic" pentru un anu'it 'od de aciune% din 'ai 'u te a ternative disponi!i e% &n a!ordarea unei pro! e'e de interes pu! ic% &n aceast" categorie se inc ud regu i e constituiona e% egi e e a!orate de par a'ent% po itici e pu! ice% deci#ii e privind C a particu ar% c)teva din de(iniii e care pot contri!ui a &ne egerea 'ai arg" a

re aii e dintre state pe p an e$tern% strategii e e a!orate de un partid. De0$<$a p-l$t$0! re( ect"% &n u ti'" instan"% raporturi e de putere *i re#u tatu con( icte or *i negocieri or dintre (ore e socia e. 2u toate acestea% &n procesu 9e0$<$e$ p-l$t$0e4 pe )ng" a(ir'area voinei po itice% cei i'p icai tre!uie s" in" sea'a *i de anu'ite constr)ngeri% une e po itice% de ordin constituiona % iar a te e o!iective% socia -econo'ice (raportu cost < !ene(iciu). Datorit" interaciunii acestor constr)ngeri% d.p. repre#int" adesea un co'pro'is *i nicidecu' o so uie opti'"% ca &n ca#u deci#ii or tehnice. Re#u tatu (ina va (i o so uie care &'!in" raiona itatea de ordin tehnic cu rea i#a!i itatea po itic"% u ti'u criteriu &ndep inind un ro decisiv. De0$<$a a9m$n$%trat$ ! este co'ponenta activit"ii oa'eni or care ucrea#" &n organe e ad'inistraiei pu! ice. De aceea pute' spune c" deci#ia ad'inistrativ" este o specie a deci#iei u'ane% care constituie e e'entu centra a activit"ii des("*urate de organe e ad'inistraiei pu! ice &n rea i#area .ro(esoru -ntonie Iorgovan de(ine*te deci#ia ad'inistrativ" ca (iind categoria deci#iei specia e prin care se deter'in" so uii e 5uridice *i ne5uridice a e organe or ad'inistraiei pu! ice pentru transpunerea &n practic" a va ori or e$pri'ate &n nor'e e po itice *i acte e organe or puterii de stat. De0$<$a mana3er$al! repre#int" un produs *i instru'ent a activit"ii de conducere% act con*tient a (actori or de conducere de sta!i ire a unui scop% o!iectiv% a anu'itor direcii de acionare *i 'oda it"i de rea i#are a acestuia% i#vor)t dintr-o anu'it" necesitate% pe !a#a unui proces de eva uare a 'i5 oace or necesare *i a consecine or rea i#"rii acestuia *i care generea#" o anu'it" 'odi(icare de co'porta'ent a (actori or i'p icai. 2a act socia de 'are r"spundere% ea re( ect"% nu nu'ai e$pri'area voinei oa'eni or% ci *i interese e *i nevoi e care decurg din necesit"i e &ntregii viei econo'ico-socia e *i po itice% av)nd un caracter o! igatoriu% nor'ativ. Ea oarea teoretic"% *i practic" a deci#iei% ca act socia -po itic prin care se dec an*ea#" *i se pun &n 'i*care resurse de persona % in(or'aiona e% 'ateria e *i ,A sarcini or de conducere *i organi#are.

(inanciare% &n vederea asigur"rii unui anu'it o!iectiv% repre#int" se'nu ca itativ distinctiv a procesu ui de conducere. De0$<$e 0-le0t$ ! - de i'itat" &n (uncie de s(era de cuprindere a decidentu ui% caracteri#at" prin (aptu c" se adopt" &n p anu organe or de conducere co ectiv". De0$<$e $n9$ $9ual! - de i'itat" &n (uncie de s(era de cuprindere a decidentu ui% care se adopt" autono' de c"tre un cadru de conducere investit cu autoritatea deci#iona " i'p icat". De0$<$e 0urent! - i'itat" ca ori#ont *i a'p oare a i'p icaii or asupra siste'u ui &n cadru c"ruia se adopt" *i care vi#ea#" o!iective individua e sau speci(ice re(eritoare a perioade re ativ scurte% e a!orat" ce 'ai (recvent% a e*a onu in(erior a conducerii prin inter'ediu ei se ap ic" deci#ii e strategice *i tactice. De0$<$a =n 0-n9$"$$ 9e $n0ert$tu9$ne - adoptat" &n condiii e e$istenei de varia!i e contro a!i e *i &ndeose!i necontro a!i e studiate &ntr-o '"sur" redus" ca ur'are a (aptu ui c" decidentu nu dispune de in(or'aii e necesare sta!i irii pe !a#" de egi statistice% a pro!a!i it"i or de rea i#are a st"ri or naturii% c)nd (iecare aciune duce a un re#u tat speci(ic dintr-un ansa'! u de re#u tate posi!i e% (iecare re#u tat av)nd o pro!a!i itate cunoscut"% &n adoptarea d. &n c. de i. se (o osesc 'ai 'u te criterii sau regu i% toate oper)nd cu 'atricea uti it"i or sinte#" corespun#"toare st"ri or naturii posi!i e. De0$<$e =n 0-n9$"$$ 9e r$%0 - adoptat" &n condiii e e$istenei de varia!i e at)t contro a!i e% c)t *i necontro a!i e% une e insu(icient cunoscute% c)nd decidentu dispune de o serie de in(or'aii asupra st"rii deci#iona e pe !a#a c"rora poate deter'ina% (o osind instru'entu *tiini(ico-'ate'atic% st"ri e posi!i e a e naturii *i pro!a!i it"i e de rea i#are a (iec"reia din aceste st"ri% c)nd (iecare aciune are drept consecin" un ansa'! u de re#u tate speci(ice. De0$<$a %trate3$0! - care se re(er" a pro! e'e de co'p e$itate '"rit"% a c"rei re#o vare necesit" un vo u' 'are de resursei *i progra'e de ung" durat" ,,

*i care se adopt"% de regu "% de organe e de conducere situate pe trepte e ierarhice superioare a e structuri or organi#atorice. De0$<$a ta0t$0! + care se re(er" a pro! e'e de o co'p e$itate redus"% nu vi#ea#" activitatea de ansa'! u a unor situaii o!iective pe do'enii *i a c"ror rea i#are se asigur" prin progra'e de scurt" durat".
+.+.

A0t$ $tatea 9e0$<$-nal! (5 Societatea conte'poran" se caracteri#ea#"% printre a te e% *i prin

a'p oarea de#vo t"rii activit"ii e$ecutive. Eo u'u acestei activit"i c)t *i nu'"ru 'are de organe *i de persoane care o &n("ptuiesc con(er" o anu'it" po#iie speci(ic" ad'inistraiei de stat &n cadru genera a autorit"i or statu ui. Factoru principa care contri!uie a a'p i(icarea *i specia i#area organe or ad'inistrative este divi#iunea socia " a 'uncii care se accentuea#" *i &n cadru activit"ii e$ecutive. -ctivitatea de conducere rea i#at" de ad'inistraie se co'pune din aciuni deci#iona e (de i!erative)% de coordonare% de &ndru'are *i de contro . Siste'u deci#iona are ro u de a asigura conducerea activit"ii organu ui *i (uncionarea acestuia prin &ntreg ansa'! u centre or de deci#ie deter'inate% a r)ndu or% de 'odu de a c"tuire a organu ui (departa'ente% direcii% servicii% !irouri - adic" de structuri e (unciona e *i structuri e de specia itate) ca *i de 'odu de constituire *i (uncionare a organu ui de conducere. 2entre e de deci#ie repre#int" tota itatea nive uri or ierarhice de a care se e'it deci#ii% inc usiv ce e cu atri!uii deci#iona e de egate. Siste'u deci#iona se co'pune din Jintr"riK *i din Jie*iriK. 6Intr"ri e6 sunt st"ri e e$terioare care p"trund &n siste' su! (or'a date or sau in(or'aii or (urni#ate direct de 'ediu socia sau prin inter'ediu siste'u ui operaiona sau in(or'aiona *i a care acesta reacionea#". 6Ie*iri e6 siste'u ui deci#iona sunt constituite din in(or'aii e re#u tate din pre ucrarea date or intrate *i care% &n ca#u nostru% sunt toc'ai deci#ii e ,+

5uridice adoptate. E e provoac" anu'ite schi'!"ri &n 'ediu socia prin conduita pe care o prescriu su!iecte or de drept. Siste'u operaiona (de e$ecuie) are ro u de a asigura &ndep inirea deci#ii or adoptate de (actorii de conducere *i de (actorii de deci#ie. E asigur" trans(or'area deci#ii or &n aciune *i se co'pune din persoane e *i din 'i5 oace or ('ateria e% (inanciare% etc.) necesare e$ecut"rii deci#ii or. Siste'u in(or'aiona % interpus &ntre ce deci#iona *i ce operaiona % este a c"tuit din ( u$u in(or'aiona (cantitatea de in(or'aii) *i circuitu in(or'aiona (dru'u parcurs de in(or'aii). O ase'enea a!ordare a organe or ad'inistraiei de stat% a organi#"rii *i (uncion"rii or re ie(ea#" caracteru tehnic a acestora. 2u toate acestea% aspecte e tehnice sunt str)ns egate de natura socia " a statu ui *i a activit"ii e$ecutive pe care e o rea i#ea#". Re aia 6po itic-organi#atoric6 se 'ateria i#ea#"% &n cadru conducerii e$ecutive% &n re aia 6coninut - (or'"6.
+./.

Prem$%e 65

.entru ca deci#ia ad'inistrativ" s" (ie &n '"sur" s" s u5easc" interesu genera a societ"ii% coninut &n nor'e e organu ui egis ativ% opiunea care a deter'inat-o tre!uie 8 ,) s" ai!" un puternic te'ei *tiini(ic9
+) s" ai!" un caracter rea ist% s" conin" cea 'ai adecvat" re#o vare a

pro! e'ei &n cau#"% pe !a#a unei eva u"ri e$acte a situaiei de (apt9 /) s" intervin" &n ti'p uti 9
0) s" ur'e#e a egerii &ntre 'ai 'u te variante de aciune posi!i e. 2)t"

vre'e ce care decide nu a optat pentru una din so uii e (variante e) posi!i e% nu e$ist" &nc" deci#ia9
1) a egerea tre!uie s" (ie con*tient"% precedat" de o de i!erare. Dn gest

instinctiv sau un i'pu s nere( ectat nu constituie o deci#ie9 4) a egerea ur'ea#" a (i orientat" spre unu sau 'ai 'u te scopuri9 ,/

>) a egerea tre!uie s" duc" a aciune. Dac" deci#ia nu duce a aciune ea r"')ne o si'p " dec araie de intenie. E(iciena deci#iei se veri(ic" prin re#u tate e o!inute &n ur'a ap ic"rii sa e. ;u'ai &n (e u acesta se poate rea i#a 'isiunea ad'inistraiei pu! ice% caracteru socia -po itic a deci#iei ad'inistrative% ca (actor de rea i#are a po iticii statu ui.

+.0.

Tr!%!tur$ 75

A/ Cu pr$ $re la %u>$e0"$@ - privind aciunea oa'eni or ad'inistraiei pu! ice% deci#ia ad'inistrativ" este o co'ponent"% dar *i o deter'inant" a ei% deoarece activitatea acestora este ur'area deci#iei ad'inistrative% &n cadru siste'u ui ad'inistraiei pu! ice9 - re(eritor a persoane e care se g"sesc &n a(ara siste'u ui ad'inistraiei pu! ice *i &n raport cu care ucrea#" acest siste' - organi#)nd e$ecutarea *i e$ecut)nd egea cu a5utoru deci#iei ad'inistrative% deci#ia ad'inistrativ" este o deter'inant"% dar *i o 'oda itate de participare e ad'inistraia pu! ic" ca activitate% deoarece &n siste'u nostru de ad'inistraie pu! ic" e$ist" 'u tip e (or'e de participare a cet"eni or a e a!orarea deci#iei ad'inistrative9 - deci#ia ad'inistrativ" asigur" co'porta'entu ui u'an o anu'it" coe#iune &n cadru di(erite or co ectivit"i u'ane &n care acionea#" organe e ad'inistraiei pu! ice pe !a#a *i &n !a#a e$ecut"rii egii9 - co egia itatea% ca oper" a autorit"ii p uripersona e9 - &n do'eniu ad'inistraiei pu! ice% deci#ia este un act socia % ea nu e$pri'" doar voina *i intenii e unei persoane sau a e unui grup% ci interese e *i cerine e cu caracter socia . B/ n le3!tur! 0u %0-pul %!u4 de a putea asigura e(icient% ca itativ *i cantitativ &ndep inirea o!iective or (i$ate% este necesar ca deci#ia ad'inistrativ" s" &ntruneasc" une e caracteristici8 ,0

- s" (ie (unda'entat" *tiini(ic% co'petent"9

- autoritatea - co'petena de a e'ite deci#ii care vor servi drept

(unda'ent% a e a!orarea a tor deci#ii9

- s" (ie coordonat" < coerent"% pentru a asigura ar'onia intern" *i e$tern"

a acesteia% respectiv concordana cu deci#ii e anterioare uate a toate nive uri e% satis("c)nd cerine e socia e actua e *i constituind eg"tura dintre trecut% pre#ent *i viitor a unei po itici a c"rei unitate *i continuitate o asigur" ad'inistraia9 - s" (ie rea " &n ti'p% adoptat" a ti'p% cunoscut (iind (aptu c" at)t deci#ii e pre'ature% c)t *i ce e tardive% nu pot (i uti e% r"')n)nd acte gratuite9 - s" ai!" ( e$i!i itate% 'o!i itate *i 'a ea!i itate9
- s" (ie (or'a " (scris"% datat"% se'nat"% &nregistrat" *i pu! icat")9

- precis"% si'p "% c ar"% cu succesiune ogic" *i conci#ie9 -ceste cerine de e(icien" dau deci#iei ad'inistrative un caracter practic% e$c u#)nd posi!i itatea variante or &n ap icare% a pierderii sau denatur"rii sensu ui deci#iei.
+.1.

O>$e0tul 9e0$<$e$ a9m$n$%trat$ e :5

.ro(esoru - e$andru ;egoi" preci#ea#" c" &n deci#ia ad'inistrativ" scopu ur'"rit este rea i#area po iticii statu ui prin organi#area e$ecut"rii *i prin e$ecutarea egii. Eoina pe care o e$pri'" deci#ia ad'inistrativ" se &nte'eia#" pe ege *i este dedus" din ege. Legea e$pri')nd interese e genera e a e cet"eni or din ara noastr"% deci#ia ad'inistrativ" nu ur'"re*te a tceva dec)t &n("ptuirea interese or genera e pe care e prevede egea. -*adar% scopuri e ur'"rite prin deci#ia ad'inistrativ" nu aparin ad'inistraiei. -cestea sunt va ori po itice pe care e e$pri'" egea% organe e ad'inistraiei pu! ice revenindu- e sarcina de a g"si ce e 'ai !une 'i5 oace de organi#are a e$ecut"rii *i de e$ecutare a egii. 7n ca#uri e &n care voina organe or ad'inistraiei se 'ani(est" nu'ai &n acte de e$ecutare% ("r" a avea posi!i itatea de a a ege &ntre 'i5 oace e de e$ecutare% nu sunte' &n (aa unui act deci#iona % ci pur *i si'p u &n (aa unui act ad'inistrativ de e$ecutare. ,1

.ro(esoru ?ihai Oroveanu consider" c" deter'inarea o!iectu ui deci#iei constituie pri'u 'o'ent a procesu ui deci#iona % esenia % deoarece preci#ea#" coninutu deci#iei care in( uenea#" strategia ce ur'ea#" a se des("*ura &n etape e destinate s" a5ung" a un scop sau o!iectiv. - egerea scopu ui sau o!iectivu ui este deter'inat" de diverse cau#e% socia e% po itice% econo'ice *.a. -ceste operaiuni nu sunt statice% ci cuprind &n e e &nse e o schi'!are &n starea ucruri or. Fa" de aceast" schi'!are ad'inistraia tre!uie s" ia atitudine8 s" se poat" adapta a noua situaie% sau s" stea &n e$pectativ" sau s" t"g"duiasc" orice &nse'n"tate (apte or noi.
+.4.

C-mp-nente ?5

Din ana i#a coninutu ui deci#iei se a5unge a conc u#ia c" ea re#u t" din rap-rtul care se sta!i e*te &ntre =n"ele3ere *i -$n"!. n"ele3erea ine sea'a de toate (eno'ene e u'ane% raiona e sau neraiona e% repre#ent)nd ansa'! u operaiuni or g)ndirii de a concepe% a 5udeca *i a raiona. .entru a (i uti i#at" ca e e'ent a deci#iei% &ne egerea ur'ea#" a se rea i#a dup" anu'ite procedee ce pot (i grupate &n cadru genera a discuii or sau de i!er"rii. V-$n"a repre#int" e$presia hot"r)rii unei persoane de a aciona &ntr-o anu'it" direcie% pentru rea i#area o!iective or% pe !a#a resurse or de care dispune. Eoina ce or ce decid este deter'inat" de &ne egere. -ceasta din ur'" poate discip ina% orienta *i 'etodi#a o voin". Dar voina constituie esena (unciunii ce or ce decid. ?ani(estarea voinei i'p ic" e$istena unor ca it"i 'ora e% a unui spirit hot"r)t% c" "u#it de servirea interesu ui genera % apt s" &nving" e#itarea generat" de riscuri ce ar putea (r)na aciunea. C-nt-p$rea =n"ele3er$$ 0u -$n"a Fu#iunea &ne egerii *i a voinei% pentru a c"tuirea deci#iei se rea i#ea#" printr-o con(runtare raiona "% ogic"% 'etodic".

,4

7ne egerea% ca re#u tat a g)ndirii% (ace ape a voin"% pentru rea i#area unui scop. La r)ndu s"u voina tre!uie s" in" sea'a de rea it"i e ce se og indesc &n de i!erare.
+.>.

Cate3-r$$ 9e 9e0$<$$ a9m$n$%trat$ e *5

2unoa*terea tipo ogiei deci#ii or pre#int" interes nu nu'ai din punct de vedere teoretico-'etodo ogic% dar *i ap icativ% deoarece (aci itea#" procesu deci#iona prin aceea c"% &n genera % (iec"rei grupe de deci#ie &i corespund 'etode *i tehnici speci(ice de e a!orare *i (unda'entare. Deci#ii e ad'inistrative cunosc o c asi(icare co'p e$"% dup" di(erite criterii% dup" cu' ur'ea#". Dup! natura A $mp-rtan"a %$tua"$e$ re3lementate@
-

deci#ii nor'ative genera e% care se re(er" a organi#area% reg area *i conducerea re aii or socia e &n ansa'! u9 deci#ii paria e sau particu are% care se re(er" a co'ponente a e ansa'! u ui9 deci#ii e individua e - care privesc situaii concrete% o!iective% indivi#i.

D$n pun0tul 9e e9ere al ->$e0tulu$ or 8 a) deci#ii re(eritoare a activitatea intern"% organi#area ad'inistraiei. !) deci#ii privind activitatea e$terioar"% (uncionarea *i sarcini e de &ndep init a e ad'inistraiei. Dup! m!%ura 0un-a8ter$$ pr->a>$l$t!"$$ e1e0tel-r@ - deci#ii &n condiii de certitudine (c)nd (iecare aciune conduce &n 'od invaria!i a un anu'it re#u tat speci(ic)9 - deci#ii &n condiii de risc ((iecare aciune conduce a un re#u tat dintrun ansa'! u de re#u tate posi!i e% pro!a!i itatea (iec"rui re#u tat (iind cunoscut")9 - deci#ii &n condiii de incertitudine ((iecare aciune este de natur" s" produc" un ansa'! u de re#u tate posi!i e% pro!a!i itatea (iec"rui re#u tat ne(iind cunoscut"). Dup! m-9ul 9e a>-r9are A -perat$ $tatea 0u 0are %unt luate@ ,>

- deci#ii spontane - !ate pe intuiie% inspiraia de 'o'ent% preg"tirea pro(esiona " *i e$periena ce ui care decide *i sunt 5usti(icate &n ca#uri e de urgen" ca singura procedur" operativ" *i
-

deci#ii progra'ate% uate pe !a#a e$perienei do!)ndite *i care se &nscriu &ntr-o cur!" de (recven" constant"% (apt pentru care se instituiona i#ea#" &n regu a'ente% instruciuni% standarde% etc.%

In 1un0"$e 9e 3ra9ul 9e pr-3ramare a 9e0$<$$l-r ( '"sura &n care uarea acestora se (ace pe !a#a unor procedee presta!i ite) distinge'8 a) deci#ii unice !) deci#ii repetitive% care a r)ndu or pot (i8 - deci#ii periodice *i - deci#ii a eatorii% Dup! -r$<-ntul 8$ $mpl$0a"$$le m!%ur$l-r pre0-n$<ate a 1$ real$<ate@
-

deci#ii strategice% deci#ii tactice *i deci#ii curente9

n 1un0"$e 9e num!rul 9e per%-ane 9e0$9ente@ - deci#ii co ective < de grup *i - deci#ii individua e < unipersona e Dup! ampl-area aut-r$t!"$$ 9e0$<$-nale a a3entulu$@
-

deci#ii independente care se iau din iniiativa (actoru ui de conducere respectiv% ("r" a (i necesare apro!area sau avi#u organe or ierarhic superioare% deci#ii integrate% a c"ror de(initivare *i ap icare este condiionat" de avi#u sau apro!area organe or ierarhic superioare9

Dup! n$ elul e8al-nulu$ 0-n9u0er$$ =n@

-

deci#ii de conducere superioar" ce se adopt" de c"tre directoru unit"ii *i cei a i co'poneni ai conducerii de v)r( a unit"ii *i care au adesea un caracter strategic *i tactic%

,B

deci#ii de conducere 'edie% ce se adopt" a nive u *e(i or principa e or co'parti'ente% servicii *i secii ce 'ai adesea *i care au un caracter predo'inant tactic *i curent9 deci#ii curente% de conducere in(erioar"% ce se adopt" a nive u conduc"tori or de nive in(erior - !irouri% echipe% grupuri de ucru.

n 1un0"$e 9e num!rul 9e 0r$ter$$ 9e0$<$-nale% distinge'8 - deci#ii unicriteria e% (unda'entate pe !a#a unui singur criteriu9
-

deci#ii 'u ticriteria e% (unda'entate pe !a#a a ce puin dou" criterii. Etapele pr-0e%ulu$ 9e0$<$-nal ,5

+.B.

7nainte de a a!orda etape e de i!er"rii propriu-#ise a e procesu ui adopt"rii deci#iei ad'inistrative% tre!uie s" ar"t"' c" deci#ia ad'inistrativ" presupune8 sta!i irea gradu ui de prioritate pe care & pre#int" pro! e'a *i '"sura &n care se i'pune sau nu o intervenie9 gruparea pro! e'e or asupra c"rora este uti " intervenia9 veri(icarea rea it"ii% a caracteru ui *i oportunit"ii pro! e'ei respective (dac" este o pro! e'" curent"% de rutin" sau de e$cepie). Dup" aceast" etap" prea a!i " de i!er"rii propriu-#ise% etap" care de (apt &nsea'n" deter'inarea o!iectu ui deci#iei ce ur'ea#" a (i uat"% ur'ea#" etape e propriu-#i e% *i anu'e8
-.

-dunarea date or (tre!uie avut &n vedere dac" date e vi#ea#" situaia Se ecionarea ((i trarea) *i ordonarea (siste'ati#area) date or.

trecut"% pre#ent" sau viitoare).

@.

2u acest pri e5 se sta!i e*te8 a) ce pro! e'e se re ie(ea#"9 !) dac" sunt posi!i it"i de tratare distinct"9 c) care sunt circu'stane e pro! e'ei9 d) &n ce ordine de urgen" tre!uie acionat9
e)

dac" ave' e e'ente restrictive (disponi!i it"i (i$e% acte nor'ative &n

vigoare etc.). ,C

-'!e e etape (- *i @) e pute' considera (a#e pre'erg"toare a e e a!or"rii deci#iei.

2.

-na i#a date or *i (apte or (in(or'aii or). 2u acest pri e5% se studia#" De i!erarea - Jo con(runtare de idei &n cadru c"reia sunt scoase &n

toate in( uene e posi!i e asupra deci#iei. 7n aceast" etap" se e a!orea#" variante.
D.

eviden" avanta5e e *i de#avanta5e e uneia sau a teia din so uii e posi!i e6 .entru a se a5unge a un re#u tat uti % aceasta tre!uie 5udicios organi#at". -st(e % 'ateria u preg"tit pentru e a!orarea deci#iei% &'preun" cu propuneri e pre#entate% vor (i trans'ise &n ti'p uti 'e'!ri or organu ui de deci#ie% pentru ca ace*tia s" e poat" ana i#a% spre a avea ast(e posi!i itatea de a se pronuna atunci c)nd vor (i supuse discuiei 'ateria e e respective.
E.

-doptarea < uarea deci#iei 3 este 'o'entu 'ani(est"rii voinei

decidentu ui. D terioare actu ui deci#iona % 'ai ur'ea#"8 F. Intrarea &n vigoare
+.C.

G. -p icarea (e$ecutarea) deci#iei ad'inistrative. In$"$at$ a B5 7nainte de a se organi#a o aciune% este necesar" intervenia unei iniiative% care s" dec an*e#e aciunea &n cau#". Iniiativa deci#iei poate s" aparin" *i a tor (actori% e$teriori organu ui e'itent. De ase'enea% iniiativa adopt"rii unei deci#ii ad'inistrative poate veni *i din partea di(erite or organi#aii *i asociaii nestata e sau chiar din partea cet"eni or% &n 'od individua . -v)nd ca o!iect rea i#area po iticii statu ui% deci#ia ad'inistrativ" este% de 'u te ori% iniiat" de (actorii po itici. Organe e puterii egiuitoare% di(erite organi#aii din siste'u po itic% sesi#ea#" organe e ad'inistraiei pu! ice &n vederea iniierii procesu ui deci#iona % ("c)nd ast(e s" intervin" aciunea organe or ad'inistraiei pu! ice &n vederea so uion"rii unor pro! e'e care +A

privesc rea i#area po iticii statu ui &n do'enii e &n care acionea#" organe e ad'inistraiei pu! ice. 7n ce e 'ai 'u te ca#uri% iniiativa deci#iei ad'inistrative revine organe or ad'inistraiei pu! ice care% din in(or'aii e proprii sau pe !a#a sesi#"ri or di(erite or organe de stat sau o!*te*ti ori a e cet"eni or% g"sesc c" este oportun" intervenia or pentru re#o varea unor anu'itor pro! e'e din do'eniu or de activitate. Sunt &ns" ca#uri &n care organe e ad'inistraiei pu! ice stau &n e$pectativ" o!serv)nd evo uia anu'itor (eno'ene socia e *i a*tept)nd s" se intervin" pentru so uionarea pro! e'e or care se pun &n eg"tur" cu ace e (eno'ene.
+.,A. Ela>-rarea .)5

.reg"tirea sau e a!orarea deci#iei repre#int" pri'a etap" &n procesu deci#iona % etap" &n care nu e$ist" o deci#ie sau un act 5uridic% ci un proiect de deci#ie sau o deci#ie potenia ". Fa#e e etapei preg"titoare sunt8 apariia necesit"ii e a!or"rii deci#iei% docu'entarea deci#iona " *i (unda'entarea deci#ii or potenia e% &ntreaga etap" (iind du! at" de (or'a it"i e procedura e prea a!i e adopt"rii acte or 5uridice.
+.,,. Fun9amentarea A m-t$ area 9e0$<$e$ ..5

Tota itatea 'otive or care stau a !a#a unui act 5uridic constituie 'otivaia ace ui act% iar 'otivarea este aciunea de ar"tare a 'otive or pe care se (unda'entea#" actu . ?otivarea este un e e'ent o!iectiv *i e$tern% (iind o condiie (or'a "% de procedur"% aco o unde egea o i'pune% spre deose!ire de 'otivaie care este un e e'ent intern% su!iectiv *i o! igatoriu. .e !a#a necesaru ui de date o!inute se trece a ana i#a *i interpretarea date or &n scopu e a!or"rii proiectu ui de deci#ie. -na i#a tre!uie s" (ie o!iectiv" *i &nte'eiat" pe anu'ite ipote#e de ucru% sta!i ite pe !a#a unor te#e (unda'enta e ce tre!uie ap icate &n noua reg e'entare. Date e e$istente% care constituie pre'ise e ipote#ei de ucru% pot con(ir'a sau in(ir'a ipote#a.

+,

2oninutu 'otiv"rii se re(er" a &'pre5ur"ri e care au (ost reinute ca deter'inante &n e'iterea actu ui. Su! acest aspect% &n ca#u acte or nor'ative% e$punerea de 'otive va ar"ta succint% printre a te e8 - cerine e care 5usti(ic" intervenia nor'ativ" cu o re(erire specia " a insu(iciena reg e'ent"ri or &n vigoare9 - e(ecte e de ordin po itic% econo'ic% socia *i cu tura ur'"rite &n (uncie de o!iectu reg e'ent"rii9 - e(ecte e pe care noua reg e'entare e are asupra reg e'ent"ri or de5a e$istente. Sanciunea ne'otiv"rii acte or este &n (uncie de gravitatea &nc" c"rii nor'e or. -st(e % actu e'is &n 'od ne'otivat este ovit de nu itate dac" a &nc" cat aceast" condiie de va a!i itate. Dac" actu este 'otivat% dar 'otive e sunt &n contra#icere cu egea% actu va (i (or'a % dar i ega % su! aspectu coninutu ui sau te'einiciei sa e.
+.,+. A9-ptarea 9e0$<$e$ a9m$n$%trat$ e .(5

Etapa adopt"rii sau e'iterii acte or ad'inistrative de c"tre organe e co egia e% respectiv unipersona e% repre#int" 'o'entu &n care voina se 'ani(est" &n scopu producerii e(ecte or 5uridice. Ea se rea i#ea#" &n diverse 'oda it"i% ast(e % &n ca#u organe or unipersona e 'o'entu e'iterii este 'arcat de se'narea &nscrisu ui constatator a actu ui 5uridic% iar &n ca#u organe or co egia e% adoptarea are oc &n cadru *edinei prin 'ecanis'u votu ui. Dup" unii autori% etapa adopt"rii se poate divi#a% &n ca#u organe or% co egia e% &n ce puin / (a#e8 de#!aterea% de i!erarea *i votarea. Etapa adopt"rii este guvernat" de i'portante (or'a it"i procedura e conco'itente adopt"rii deci#iei *i u terioare adopt"rii acesteia% necesare asigur"rii va a!i it"ii ei sau punerii &n e$ecutare. - De#!aterea - activitate de eva uare a propuneri or cuprinse &ntr-un proiect de act &n !a#a unei con(runt"ri de idei &n cadru c"reia se evidenia#" avanta5e e *i de#avanta5e e so uii or preconi#ate. For'a organi#atoric" a de#!aterii &n cadru organe or co egia e este *edina (adunare genera "% sesiune) ++

care repre#int" o reuniune de dou" sau 'ai 'u te persoane ce a c"tuiesc &'preun" un organ *i a c"ror reunire are un anu'it scop. - De i!erarea - 7n ca#u organe or co egia e (iecare participant a de#!atere optea#" din considerente speci(ice% asupra unui proiect sau variante *i asupra unor a'enda'ente. .rocedura de de i!erare a (iec"rui participant di(er" &n ceea ce prive*te structura de'onstraiei sa e% a egerea *i ordonarea argu'ente or% 'odu *i 'o'entu de pre#entare. - egerea unei variante din 'ai 'u te% are oc &n !a#a unei aprecieri co'parative a variante or propuse su! aspectu di(erii or (actori% indicatori de e(icien"% prin aprecierea unor e(ecte posi!i e ca apariie etc.% dar cu respectarea cadru ui ega care de i'itea#" posi!i it"i e de opiune. - Eotarea - repre#int" operaiunea prin care se 'ani(est" cu e(ecte 5uridice voina organu ui co egia prin adoptarea actu ui 5uridic. Eoina pe care o cuprinde deci#ia se 'ani(est" &n rea i#area puterii de stat *i se a( " nu'ai a nive u persoane or care au un drept de vot de i!erativ *i nu un drept de vor consu tativ sau care sunt ipsite de acest drept. For'e procedura e conco'itente adopt"rii acte or de drept ad'inistrativ a) Luoru'u *i 'a5oritatea necesar" Luoru'u repre#int" nu'"ru de 'e'!ri necesari% raportat a nu'"ru tota de 'e'!rii ai organu ui co egia % care tre!uie s" (ie pre#eni pentru ca de i!er"ri e organu ui s" (ie va a!i e. ;or'e e privitoare a Iuoru' sunt presta!i ite *i repre#int" un e e'ent de (or'" esenia &ntruc)t prin respectarea or 'ani(estarea de voin" do!)nde*te puterea de a produce e(ecte 5uridice. !) -cte e ad'inistrative e'ise &n co'un -cte e ad'inistrative e'ise &n co'un de 'ai 'u te organe a e ad'inistraiei de stat sau de acestea &'preun" cu a te organis'e sunt 'ani(est"ri de voin" si'u tane ("cute cu intenia de a produce e(ecte 5uridice. c) Redactarea (i se'narea &nscrisu ui Redactarea actu ui 5uridic repre#int" operaiunea de &ntoc'ire a unui &nscris (docu'ent) care s" re( ecte dep in *i concordant 'ani(estarea de voin" e$pri'at". +/

;e&ndep inirea (or'ei scrise &n ca#u acte or nor'ative% repre#int" &nc" carea unei condiii esenia e de va a!i itate a e acestor acte. 7ntoc'irea sau redactarea &n (or'" scris" a acte or nor'ative este str)ns egat" *i de 'odu aducerii or a cuno*tin" prin pu! icare sau co'unicare. Se'narea &nscrisu ui constatator a acte or 5uridice repre#int" o cerin" de (or'" a!so ut necesar". d) ?otivarea deci#iei ad'inistrative
+.,/. Intrarea =n $3-are .65

-cte e nor'ative intr" &n vigoare% &n principiu% de a data pu! ic"rii or. Evident c" intrarea &n vigoare 'archea#" 'o'entu producerii de e(ecte 5uridice de c"tre acte e respective. .u! icarea poate avea oc prin ?onitoru O(icia a Ro')niei &n ca#u egi or% ordonane or *i hot"r)ri or Guvernu ui ori prin a te 'i5 oace de pu! icitate% &n ca#u ce or a te acte nor'ative (pu! icare &n pres"% a(i*are). ;epu! icarea acte or nor'ative a e Guvernu ui atrage ine$istena acestor acte Dne e acte nor'ative intr" &n vigoare a o dat" u terioar" pu! ic"rii or% &n ter'enu sta!i it &n &nsu*i te$tu or. -cte e ad'inistrative individua e se aduc a cuno*tin" persoane or interesate prin co'unicare. E e produc e(ecte 5uridice din 'o'entu co'unic"rii. 7n ce prive*te acte e de autoritate a e ad'inistraiei pu! ice oca e art. 1A a in. (,) din Legea nr. +,1<+AA,% prevede c" acte e nor'ative devin o! igatorii de a data pu! ic"rii% iar ce e individua e% de a data co'unic"rii. Dne e acte de autoritate individua e pot produce &ns" e(ecte 5uridice din chiar 'o'entu adopt"rii or% dac" persoana vi#at" particip" a adoptarea actu ui *i din cuprinsu actu ui nu re#u t" a t(e . .ot e$ista &ns" *i situaii inverse% c)nd actu adoptat a (ost pu! icat sau co'unicat% dar e nu produce e(ecte din 'o'entu pu! ic"rii sau co'unic"rii% ci de a o dat" 'u t u terioar".
+.,0. E2e0utarea 9e0$<$e$ a9m$n$%trat$ e .75

+0

Dup" ce a (ost adoptat"% deci#ia ad'inistrativ" tre!uie e$ecutat"% tre!uie pus" &n ap icare. Oric)t de !un" ar (i o deci#ie% dac" ea nu este e$ecutat" sau este de(ectuos e$ecutat"% &ntreaga 'unc" depus" anterior pentru e a!orarea deci#iei se irose*te. De reinut (aptu c"% dup" adoptarea ei de c"tre organu e'itent% deci#ia ad'inistrativ" devine o! igatorie. -st(e &nc)t% &n ca# de nee$ecutare% pot (i ap icate sanciuni e prev"#ute de ege ce or care se (ac vinovai de nee$ecutare. 7n vederea e$ecut"rii% organe e ad'inistraiei pu! ice adopt" o serie de '"suri organi#atorice% privind 'o!i i#area *i uti i#area 'i5 oace or necesare e$ecut"rii. 2u c)t 'ai !ine este organi#at" e$ecutarea% cu at)t se &n("ptuie*te 'ai dep in scopu deci#iei respective. Dn e e'ent deose!it de i'portant a e$ecut"rii este oportunitatea acesteia% o &nt)r#iere &n e$ecutare put)nd avea uneori consecine deose!it de grave% de natur" s" ai!" ca re#u tat chiar i'posi!i itatea e$ecut"rii. Deci#ia ad'inistrativ" poate (i e$ecutat" direct de c"tre organu ad'inistraiei pu! ice% de c"tre o organi#aie nestata " sau chiar de c"tre cet"eni% &n 'od individua . 7n procesu de e$ecutare% tre!uie s" se in" sea'a cu strictee de co'petena (iec"rui organ &n parte% &n a*a (e &nc)t s" se evite suprapuneri e *i para e is'e e% care ar putea avea e(ecte negative. ?odu de e$ecutare a unei deci#ii ad'inistrative in( uenea#" e(ecte e acesteia% deoarece se ridic" pro! e'a organi#"rii raiona e *i e(iciente a resurse or. .entru e$ecutarea corespun#"toare a deci#ii or% s-au (or'u at une e reco'and"ri *i anu'e8 separarea &ndep inirii unei deci#ii% de ce e a te aciuni a e ad'inistraiei9 orice e$ecutare ur'ea#" c" se integre#e &n structura de ansa'! u a ad'inistraiei9 !un" e$ecutare depinde de e$periena *i cuno*tine e &n 'aterie a e (uncionari or pu! ici9 +1

 e$ecutarea operativ" a deci#iei% deoarece orice &nt)r#iere poate avea e(ecte d"un"toare% dup" cu' *i gra!a aduce pre5udicii9 e$ecutarea este 'ai (aci "% atunci c)nd deci#ia se integrea#" &n cadru tradiiona a activit"i or ad'inistrative sau poate (i 'ai di(ici " dac" i'pune inovaii &n 'aterie. 7n pri'u ca#% ceea ce in( uenea#" e$ecuia% este rutina (uncionari or% iar &n ce de-a doi ea ca#% ipsa or de cura5. E$ecutarea unei deci#ii se &'p ete*te cu activitatea de contro % care veri(ic" at)t deru area procesu ui deci#iona % c)t 'ai a es% re#u tate e o!inute. 2ontro u (urni#ea#" in(or'aii necesare &n e a!orarea deci#ii or viitoare *i% &n (ond% 'archea#" dina'ica deci#iei ad'inistrative.

+.,1. C-ntr-lul 8$ e aluarea 9e0$<$e$ .:5

2ontro u e$ecut"rii deci#iei ad'inistrative repre#int" condiia !unei (uncion"ri a ad'inistraiei pu! ice. Dn 'anage'ent e(icace i'p ic" '"surarea periodic" a re#u tate or. 2)nd re#u tate e pre#ente sunt co'parate cu ce e p ani(icate (o!iective e). Dac" re#u t" o deviere% tre!uie ("cute anu'ite schi'!"ri &n varianta a eas"% &n i'p e'entarea ei sau &n o!iectivu iniia % dac" este considerat i'posi!i de atins% &n acest din ur'" ca#% &ntregu proces de uare a deci#iei este re uat. De0$4 ra"$unea 9e a e2$%ta a 0-ntr-lulu$ e%te4 =n pr$mul r#n94 pre<en"a %a a0t$ ! =n 9e%1!8urarea e en$mentel-r 8$ 0-re0tarea la t$mp a a>ater$l-r 0e p-t ap!rea/ 7n sens restr)ns% pasiv% (or'u at de 'a5oritatea de teoreticieni or dreptu ui% contro u vi#ea#" nu'ai respectarea condiii or de ega itate *i oportunitate% deter'inante doar a e cadru ui adecvat% necesar re#o v"rii unei situaii% necuprin#)nd aspectu e(icienei. 7n sens arg% activ% contro u tre!uie s" inc ud" *i aspectu e(icienei coninutu ui 'uncii ad'inistrative 3 (aptu ad'inistrativ. +4

+.,4. E1e0tele 9e0$<$e$ a9m$n$%trat$ e .?5

E(ecte e deci#iei ad'inistrative sunt consecine e pe care aceasta e generea#" prin si'p u (apt a adopt"rii sa e. -st(e % ca ur'are a adopt"rii% deci#ia devine o! igatorie pentru toi s"-*i rea i#e#e activitatea pro(esiona "% &n con(or'itate cu deci#ii e uate. Deci#ia poate atrage sanciuni asupra ce or care nu se con(or'ea#" prevederi or sa e. De ase'enea% deci#ia !ene(icia#" de e$ecutarea ei din o(iciu9 drept ur'are% ea poate (i e$ecutat" de ad'inistraia pu! ic" prin proprii ageni (servicii pu! ice% (or" pu! ic")% uti i#)nd% dac" este necesar% 'i5 oace de constr)ngere ('ateria ")% pentru a anihi a re#istena ce or interesai. 7n ca#u &n care deci#ia se dovede*te i ega " sau inoportun"% ad'inistraia poate s-o anu e#e sau retracte#e tot printr-o deci#ie uni atera " ("r" s" (ie necesar consi'"')ntu p"ri or. E(ecte e deci#iei ad'inistrative pot (i anihi ate% suspendate% &ncetinite sau acce erate% prin po itica statu ui% 'odi(icarea cadru ui ega sau a activit"ii *i structurii ad'inistraiei. Dn (actor care contri!uie a ! ocarea dina'icii deci#iei ad'inistrative & constituie spiritu rutinier. Lipsa iniiativei% a!sena operativit"ii pot para i#a o deci#ie ad'inistrativ". E e'ente e care a pri'a vedere par 'inore ( ipsa echipa'ente or 'oderne de ca cu sau a persona u ui de e$ecuie) pot pre5udicia e(iciena *i dina'ica deci#iei. E(iciena unei deci#ii ad'inistrative se !a#ea#" pe prevederea *i ca cu area e(ecte or pe care e generea#" *i care pot (i 9$re0te *i $n9$re0te/ E1e0tele 9$re0te/ Din 'o'entu &n care a (ost adoptat" deci#ia% dreptu ad'inistrativ pune cap"t de i!er"ri or *i c ari(ic" pro! e'e e prin re#o varea or &n practic". .entru unii% deci#ia adoptat" repre#int" con(ir'area punctu ui or de vedere. .entru a ii ea &n "tur" anu'ite incertitudini *i &ndoie i. Indi(erent de situaie% deci#ia este o! igatorie% chiar *i pentru cei care o consider" gre*it". ;u este su(icient" unirea ce or dou" e e'ente% &ne egerea *i voina% pentru ca deci#ia s" produc" e(ecte. ?ai este% necesar% ca cei care adopt" deci#ia s" (ie convin*i c" aceasta corespunde *i satis(ace cerine e vieii socia e. +>

Deci#ii e eronat concepute au e(ecte s a!e *i nu par ap ica!i e. Este de pre(erat s" se ating" un o!iectiv 'ai 'odest% dec)t s" se e*ue#e spre unu irea i#a!i . 7n a te ca#uri% deci#ii e nu se ap ic"% pentru c" &ntre ti'p% e e nu 'ai corespund rea it"i or socia e% devenind inuti e. E1e0tele $n9$re0te privesc pe (uncionarii care decid% autorit"i e pu! ice *i ad'inistraii e. E e re( ect" r"spunderea asu'at" de cei care au uat o anu'it" deci#ie. 7n ca itate de autori% ei vor ap"ra deci#ia respectiv"% c"ut)nd s"-i asigure e(iciena pentru ca aceasta c" produc" toate e(ecte e. E(ectu indirect asupra instituii or pu! ice const" &n conso idarea% 'odi(icarea sau chiar des(iinarea unora dintre e e. Incidena asupra popu aiei% depinde de 'odu &n care aceasta a participat a procesu deci#iona . De gradu particip"rii cet"eni or a activitatea ad'inistraiei statu ui% depinde atitudinea de ade#iune% co a!orare% ro u or activ sau pasiv (a" de deci#ia ad'inistrativ".

N-te@
,)

+)

/)

0)

1)

4)

>)

B)

C)

.ave -posto *i co ectiv% Dicionar de (i o#o(ie% Ed. .o itic"% @ucure*ti% ,C>B% p.,>C-,BA9 Ion 2oteanu *i co ectiv% Dicionaru E$p icativ a Li'!ii Ro')ne% Ed. Dnivers Encic opedic% @ucure*ti% ,CC4% p.+449 Ioan Santai% Drept ad'inistrativ *i *tiina ad'inistraiei% Ed. RISO.RI;T% 2 u5-;apoca% +AA/% p.0->. Ioan - e$andru% Drept ad'inistrativ. Teorii% rea it"i% perspective. Ed. Lu'ina Le$% @ucure*ti% ,CCC% p.0BA-0B,9 Gheorghe Fi ip% ?ihae a Ono(rei% -d'inistraie pu! ic"% Ed. 2GE?-RE-% Ia*i% ,CCC. Ioan - e$andru% Drept ad'inistrativ. Teorii% rea it"i% perspective. Ed. Lu'ina Le$% @ucure*ti% ,CCC% p.0B0-0BB9 ?ihai T. Oroveanu% Tratat de *tiina ad'inistraiei% Ed. 2er'a% @ucure*ti% ,CC4% p./>>-/B/9 - e$andru ;egoi"% Drept ad'inistrativ% Ed. SF vi% @ucure*ti% ,CCB% p. ,,>-,,B9 E'i ian Ste ian Tica'e*% op. cit.% p.+CB-/AA. ?ihai T. Oroveanu% Tratat de *tiina ad'inistraiei% Ed. 2er'a% @ucure*ti% ,CC4% p./>+/>09 E'i ian Ste ian Tica'e*% op. cit.% p.+CB. Ioan - e$andru% Drept ad'inistrativ. Teorii% rea it"i% perspective. Ed. Lu'ina Le$% @ucure*ti% ,CCC% p.09 Ioan - e$andru% Drept ad'inistrativ. Teorii% rea it"i% perspective. Ed. Lu'ina Le$% @ucure*ti% ,CCC% p. 0B+-0B19 Ioan - e$andru% Drept ad'inistrativ. Teorii% rea it"i% perspective. Ed. Lu'ina Le$% @ucure*ti% ,CCC% p.0B,9 - e$andru ;egoi"% Drept ad'inistrativ% Ed. SF vi% @ucure*ti% ,CCB% p.,+A-,+,9

+B

,A)

,,)

,+)

,/) ,0)

,1) ,4)

Ioan Santai% Drept ad'inistrativ *i *tiina ad'inistraiei% Ed. RISO.RI;T% 2 u5-;apoca% +AA/% p.>+->>. Ioan Santai% Drept ad'inistrativ *i *tiina ad'inistraiei% Ed. RISO.RI;T% 2 u5-;apoca% +AA/% p.>>->C. ?ihai T. Oroveanu% Tratat de *tiina ad'inistraiei% Ed. 2er'a% @ucure*ti% ,CC4% p. /C1/CB9 -nton Tr"i escu% op. cit.% p. >1 - >>. Ioan - e$andru% Drept ad'inistrativ. Teorii% rea it"i% perspective. Ed. Lu'ina Le$% @ucure*ti% ,CCC% p. 0BB-0CB9 De ia .opescu% op. cit.% p. +1. - e$andru ;egoi"% Drept ad'inistrativ% Ed. SF vi% @ucure*ti% ,CCB% p.,+C-,/A9 Gheorghe Fi ip% ?ihae a Ono(rei% -d'inistraie pu! ic"% Ed. 2GE?-RE-% Ia*i% ,CCC.

Cap$t-lul 6/ Met-9e 8$ teCn$0$ 9e ela>-rare 8$ a9-ptare a 9e0$<$e$ a9m$n$%trat$ e/ 6/./ Pre $<$unea A Pr-3n-<a 2onsider)nd PREVI'IUNEA ca punct de p ecare &n activitatea oric"rui conduc"tor a unui siste'% &n pri'u r)nd pu! ic% vo' &ncepe prin a o pre#enta. 6/././ N-"$un$/ Pre $<$unea sau progno#a este instru'entu care pune &n eviden" evo uia pro!a!i "% &ntr-un do'eniu% nu nu'ai pentru interva u de p an% ci pentru o perioad" 'ai ung"% de(init" de ori#ontu acesteia. Ea constituie cadru in(or'aiona pentru p ani(icare% evidenia#" tendine e viitoare *i orientea#" activitatea de p ani(icare &n sta!i irea unui co'porta'ent de ung" durat" (prin a*a nu'ite e strategii)% put)nd ar"ta '"sura &n care deci#ii e de p an se vor &nscrie &ntr-o situaie (avora!i " de viitor. E e repre#int" re#u tate e unor studii *i cercet"ri care ur'"resc s" sta!i easc" st"ri posi!i e *i pro!a!i e% &ntr-un viitor deter'inat care repre#int"

+C

ori#ontu progno#ei% in)nd sea'a de ipote#e e uate &n considerare *i de pro!a!i itatea de atingere a acestor st"ri. Pre9$0"$a constituie eva uarea evo uiei viitoare &n do'eniu studiat a(ectat" de un grad de &ncredere a!so ut% deci !a#at" pe o cunoa*tere sigur" a dina'icii *i co'porta'entu ui procese or e$a'inate. Pr-$e0"$a este o previ#iune su! (or'" cantitativ". Fondat" pe ipote#a c" aceasta se va des("*ura ca o si'p " pre ungire a tendine or din trecut. Ea constituie o e$trapo are 'ecanic" a evo uiei trecute% care coincide rareori cu rea itatea econo'ic". Pr-%pe0t$ a constituie studiu evo uiei viitoru ui pornind de a pre'i#a v" acesta poate (ii orientat% ceea ce presupune ca deci#ii e actua e s" (ie uate &n (uncie de ideea ce se (or'ea#" despre viitor. .)n" &n pre#ent% se pare c" pentru anticiparea *i preci#area (eno'ene or econo'ice% *tiini(ice *i tehnice este pre(erat ter'enu de progno#". Spre deose!ire de a te do'enii socio ogice% (i o#o(ice% etc. 3 unde se pre(er" ter'enu de perspectiv". Planul repre#int" un ansa'! u coerent de o!iective '"suri *i 'i5 oace adoptate pentru o perioad" de ti'p i'itat"% care se apro!" de (oru deci#iona % &n vederea traducerii &n via" a unei po itici econo'ice *i socia e sta!i ite. Fa" de unitatea de aciune *i de scop a p anu ui% este evident c" deci#ii e coninute nu pot (i dec)t unice% dar se !a#ea#" pe o cantitate 'are de in(or'aii. 6/./(/ Met-9-l-3$a 9e ela>-rare a pr-3n-<el-r Etape e e a!or"rii progno#e or ar putea (ii considerate8 a) !) c) d) re#u tate or. ./ /A Var$a>$lele 9e pr-3n-<! (i$area o!iectivu ui progno#ei sta!i irea perioadei de ti'p pentru care se e a!orea#" progno#a (i$area (ondu ui de indicatori *i sta!i irea eg"turi or dintre ei a egerea 'etode or de progno#" *i a siste'u ui de veri(icare a

Earia!i e e de progno#" sunt indicatori sau '"ri'i econo'ici% tehnici% *tiini(ici etc. care se inc ud &n 'etode e de progno#". Earia!i e e de progno#" pot (i8 va ori continue va ori discrete dependente independente a eatorii (iau va ori &nt)'p "toare% &n con(or'itate cu pro!a!i istice) Rela"$$le =ntre ar$a>$lele 9e pr-3n-<! p-t 1$@ re aii de de(iniie% care sunt independente de oc *i de ti'p re aii deter'iniste% &n care eg"tura cau#a " dintre varia!i e poate (i cuanti(icat" re aii statistice% &n care eg"turi e cantitative se sta!i esc nu'ai pe !a#a date or statistice re aii econo'etrice% &n care ti'pu apare ca varia!i " independent" re aii statice% &n care varia!i e e or a un 'o'ent dat nu depind de '"ri'i e or a 'o'ente e precedente re aii dina'ice% &n care JistoriaK in( uenea#" va ori e actua e a e varia!i e or re aii de saturaie &n care dina'ica este !ine sta!i it" (e$8 nu'"ru de auto'o!i e pe nu'"ru de ocuitori) Cla%$1$0area met-9el-r 9e pr-3n-<! ?etode e de progno#" pot (ii c asi(icate &n (uncie de criteriu considerare a) din punct de vedere a do'eniu ui a!ordat% e$ist" progno#e8 socia e econo'ice /, uat &n egi e

 de'ogra(ice *tiini(ice tehno ogice !) din punct de vedere a ori#ontu ui de ti'p% distinge' progno#e pe8 ter'en scurt ter'en 'ediu ter'en ung c) din punct de vedere a 'odu ui de e a!orare 'etode e pot (ii8 'etode raiona e (se !a#ea#" pe 'etode econo'ico-'ate'atice) 'etode e'pirice (se !a#ea#" pe aprecieri a e specia i*ti or) d) din punct de vedere a criteriu ui de deter'inare a varia!i e or8 'etode e$p orative% se porne*te de &n continuare9 'etode nor'ative% se porne*te de a un o!iectiv (ina *i se regresea#" spre starea iniia " &n vederea a egerii ace or posi!i it"i care asigur" ce e 'ai 'ari pro!a!i it"i de rea i#are a o!iectivu ui (ina 9 'etode intuitive 3 !a#ate pe perspicacitate% i'aginaie% e$perien" *i puterea de sinte#" a specia i*ti or pentru pre(igurarea viitoru ui. 6/6/ Met-9e 8$ teCn$0$ mana3er$ale a date e din perioade e anterioare pentru a sta!i i evo uia &n viitor *i sunt speci(ice procese or

7n perioada actua " se 'ani(est" &n p an 'ondia 'u tip e preocup"ri pentru g"sirea *i ap icarea unor noi 'etode de conducere *i de uare a deci#ii or% care pot (i (o osite cu succes &n activitatea de preg"tire a proiecte or de deci#ii *i &n activitatea organe or consu tative cu caracter co egia % precu' *i &n activitatea organe or deci#iona e. 6/6/./ Met-9e e2pl-rat$ e@ ,. a) /+ E$trapo area ana itic"8 (uncii de regresie

!) c) d) +. /. 0.

(uncia iniar" ana i#a eveni'ente or precursoare 'etoda cur!ei &n("*ur"toare -na ogia istoric" ?etoda 'or(o ogic" ?etoda scenarii or

E$trapo area tendine or de de#vo tare cea 'ai r"sp)ndit" 'etod" de studiu pentru des("*urarea viitoare a unui proces% nu este (o osit" &ntotdeauna cu su(icient discern"')nt% deoarece nu toi cercet"torii au o vi#iune c ar" asupra do'eniu ui% ci restr)ns de ap ica!i itate. E$trapo area ana itic" const" &n a repre#enta date e din trecut pe o cur!" av)nd &n a!scis" ti'pu iar &n ordonat" unu din para'etrii principa i ai procesu ui *i a pre ungi c"tre viitor cur!a o!inut"% pornind de a pre'i#a c" evo uia anterioar" deter'in" univoc a ura cur!ei% respectiv c" nu vor apare 'utaii (unda'enta e care s" 'odi(ice structura aceast" evo uie. E$trapo area (eno'eno ogic" &ncearc" s" atri!uie (iec"rui tip de (eno'en ana i#at un tip anu'e de cur!" de de#vo tare. Se porne*te de a sta!i irea (eno'enu ui% a &nrudirii ui cu a te (eno'ene a c"ror des("*urare &n ti'p se cunoa*te% sta!i indu-se ast(e - independent de date e din trecut 3 tipu de cur!" pe care va evo ua. 2ercetarea 'or(o ogic"% este Jun 'od ordonat de a privi ucruri eJ pentru a o!ine Ko perspectiv" siste'atic" asupra tuturor so uii or unei pro! e'e date de 'are anvergur"K. 2ercetarea 'or(o ogic" repre#int" o a!ordare ana itic" care caut" s" des(ac" (iecare pro! e'" &n para'etrii ei de !a#" *i s" deter'ine a ce re#u tate se poate a5unge prin co'!inare di(erit" a acestora. 2ercetarea 'or(o ogic" poate (i ap icat" a toate nive e e trans(eru ui de tehno ogie% inc usiv &n cercetarea (unda'enta ". Ea &*i g"se*te de ase'enea ap icate &n conte$tu socia % po itic% econo'ic c)t *i &n sta!i irea o!iective or. //

E a!orarea scenariu ui (scenario Mriting) per(ectat" de Ger'an Nahn *i co a!oratorii s"i de a institutu Gudson este o 'etod" care &ncearc" s" construiasc" o secven" ogic" de eveni'ente &n scopu de a ar"ta cu'% pornind de a pre#ent 3 sau de a ori care situaie dat" 3 ia na*tere pas cu pas viitoru -ceast" secven" ipotetic" de eveni'ente are scopu de a concentra atenia asupra procese or cau#e or% a puncte or 'oda e care necesit" uarea unei hot"r)ri (decision 'a:ing) *i a deta ii or egate de dina'ica de de#vo tare E a!orarea scenariu ui este generat" de r"spunsu a dou" categorii de &ntre!"ri8 care sunt c"i e pe care se poate a5unge a o anu'it" situaie O *i &n ce (e poate (i prevenit"% deviat" sau (aci itat" o anu'it" tendin" de de#vo tare% de c"tre (iecare din (actorii i'p icai *i a (iecare treapt" a de#vo t"rii .

/./.+. Met-9e n-rmat$ e8

,. +.

?etoda !a ane or ?etoda de opti'i#are cercetarea operaiona " ana i#a siste'e or

/.

?etoda ar!ore ui de pertinen" (de posi!i it"i) ori#onta vertica

Met-9a ar>-relu$ 9e pert$nen"! Drela an0e tree5% a uat na*tere ca ur'are a cercet"ri or e(ectuate de @atte e ?e'oria Institute% asupra unui nu'"r 'are de progno#e &n do'eniu tehnic. S-a constatat ast(e c" erori e de progno#" nu se datorau at)t unor 'etode gre*ite de pre ucrare a date or% c)t 'ai a es o'isiuni or. .ornind de a ideea c" de#vo tarea% sau chiar nu'ai o progno#" de de#vo tare acce erat" a unui anu'it procedeu% generea#" prin reacie o de#vo tare a procedee or co'petitive care caut" s"-*i &ntreac" *i s"-*i p a(one#e adversaru % a (ost e a!orat" o 'etod" gra(ic" care s" asigure evitarea o'isiuni or% s" /0

per'it" o ordonare a in(or'aii or privitoare a schi'!"ri e potenia e din dina'ica siste'e or co'petitive *i s" eva ue#e i'p icaii e schi'!"ri or care ar putea interveni. EAr>-re 9e pert$nen"! -r$<-ntalJ const" &ntr-o repre#entare a tuturor (actori or care ar putea in( uena un anu'it proces de de#vo tare *i care per'ite separarea schi'!"ri or oportune de ce e neoportune% nu generea#"% de (apt% r"spunsu a nici o &ntre!are. E este nu'ai un cadru ogic pe care s" se JagaeJ idei e &n re aia or cu a te idei% o c" "u#" a g)ndirii *i o asigurarea c" nici un para'etru i'portant nu a (ost trecut cu vederea. JAr>-rele 9e pert$nen"! ert$0alF const" &ntr-o repre#entare a c"i or co'petitive pe care evo uea#" tehno ogia unui anu'it proces. .ornind c"tre un o!iectiv (ina se repre#int" diverse c"i tehnice posi!i e de re#o vare 3 cu etape e a(erente 3 sta!i indu-se ast(e o ierarhie de o!iective inter'ediare care tre!uie atinse &n 'od succesiv. -ceast" Jreea de o!iectiveK% cu' a 'ai (ost denu'it"% ana i#at" periodic de specia i*ti% per'ite reducerea treptat" a c"i or posi!i e a c"i pro!a!i e% '"rind capacitatea progno#e or% Dn ar!ore vertica !ine a c"tuit per'ite ap icarea &n continuare a a tor 'etode ( e$trapo are% 'etode statistice)% care de data aceasta au certitudinea e$haust"rii c)'pu ui cercetat. -na i#a siste'e or% a*a cu' s-a de#vo tat &n S.D.-. &nc" din anu ,C0B% a devenit (oarte uti " pentru evo uarea a ternative or tehno ogice de viitor &ntr-un conte$t arg. Feno'ene e de de#vo tare constituie un siste' co'p e$ &n cadru c"ruia chiar un nu'"r re ativ redus de varia!i e poate conduce a un nu'"r i'ens de so uii% datorit" a ternative or care tre!uie uate &n consideraie. -na i#a siste'e or &ncearc" s" si'p i(ice pro! e'a% ("r" a renuna a riguro#itate% cu a5utoru aparatu ui 'ate'atic% reducerea nu'"ru ui de varia!i e prin e i'inarea ce or nepertinente% &n ocuirea para'etri or independeni prin varia!i e care &ng o!ea#" un co'p e$ de para'etri% reducerea nu'"ru ui de co'!inaii posi!i e cu a5utoru progra'"rii ineare *i p"tratice *i a a tor 'etode aparin)nd ca cu u ui operaiona . /1

7n pre#ent se pro(i ea#" dou" orient"ri i'portante &n ana i#a siste'e or. .ri'a este c"utarea de 'etode integrate care co'!in" progno#a de#vo t"rii tehno ogice cu progno#a e(ectu ui (i'pact) provocat de &ns"*i aceast" de#vo tare asupra *tiinei% econo'iei *i societ"ii &n genera . 2ea de a doua orientare este c"utarea de sche'e cu interin( uen"% &n scopu anticip"rii *i eva u"rii diverse or a ternative de Jviitor posi!i K. 6/6/6/ Met-9ele 3#n9$r$$ $ntu$t$ e@
,.

Met-9a 0reat$ $t!"$$ - repre#int" un 'od de a anga5a e e'entu

u'an pentru a crea ceva nou printr-o nou" ca e. -ceasta o! ig" p"r"sirea c)'pu ui rea de investigare - cercetare% a unui sti'u ent uti - cercetarea sti'u entu ui prin (apte pentru a trage o conc u#ie.
+.

Met-9a Bra$n%t-rm$n3 - 'etod" de sti'u are a g)ndirii creatoare%

&n scopu o!inerii c)t 'ai 'u tor idei% privind 'odu de re#o vare a unor pro! e'e care s" conduc" a so uia opti'"% pe care prin deci#ia uat" conduc"toru s" o poat" va ori(ica. ?etoda @rainstor'ing reune*te o grup" de participani% repre#ent)nd diverse do'enii de specia itate% care discut" asupra unei pro! e'e ce tre!uie re#o vat"% &ntr-un 'od cu totu neconveniona . .rincipiu supre' a acestui sti este ace a ca toi participanii s"-*i e$pri'e &n 'od i!er idei e or re(eritoare a pro! e'a respectiv"% &n 'od spontan *i ("r" nici o reinere. 2onduc"toru grupu ui nu are voie s" (o oseasc" aprecieri descura5atoare sau etichet"ri a adresa participani or prin care ar (r)na ( u$u de idei a acestora. Di'potriv"% este necesar ca toi participanii a de#!ateri s" sesi#e#e% idei e pre#entate &n 'od reciproc% s" e co'!ine une e cu a te e% &n acest (e se sti'u ea#" (or'area unor anuri de asociere reciproce% prin care se a5unge a idei *i conc u#ii care nu ar (i ap"rut niciodat" &n ca#u unei de#!ateri i#o ate *i coordonate rea i#ate pe categorii de specia i*ti asupra ace ora*i pro! e'e.
/.

TeCn$0a DelpC$ A an0Ceta $nter-3at$ ! - este o 'etod" 'ai

de#vo tat" a 'etodei !rainstor'ing *i are a !a#" principiu g)ndirii intuitive% a /4

re( ect"rii. Se (o ose*te tot 'ai des a uarea deci#ii or de perspectiv". 2onst" &n a( area po#iiei *i p"reri or unor persoane dintr-un do'eniu dat asupra unei pro! e'e% p"reri care sunt treptat 'ai precis conturate *i 'ai centrate% uti i#)nd chestionare succesive. ?etoda De phi este o 'etod" de e$p orare a viitoru ui prin care se &ncearc" s" se sta!i easc" natura *i data c)nd se pot produce &n viitor anu'ite eveni'ente (de e$e'p u% necesitatea unei reorgani#"ri sau re(or'e ad'inistrative) *i ce '"suri tre!uie uate &n acest sens. ?etoda const" din a c"tuirea unui progra' de interog"ri individua e *i succesive care a ternea#" cu in(or'aii *i sonda5e a e opiniei% ceea ce per'ite s" se corecte#e% cu a5utoru ca cu atoru ui% conc u#ii e trase din pri'a etap" a operaiei. .articipanii interogai% persoane cu &na t" preg"tire &n do'eniu de specia itate% sunt invitai s" r"spund" prin coresponden" a chestionaru tri'is. 7n !a#a r"spunsuri or pri'ite se ca cu ea#" tendina 'edie (&n producerea eveni'entu ui *i a datei ui) care este din nou co'unicat" participani or cu invitarea acestora de a-*i 'otiva opiunea or. -ceast" 6de#!atere6 &n contradictoriu &i deter'in" pe unii s"-*i schi'!e p"rerea *i s" adere a a te opinii% ceea ce per'ite 'ic*orarea deose!iri or &ntre r"spunsuri. Re#u tate e sunt din nou pre ucrate *i se sta!i e*te o nou" va oare 'edie 'ai precis" dec)t cea precedent". Dr'ea#" o nou" in(or'are *i o nou" pre ucrare a r"spunsuri or &n vederea deter'in"rii va orii 'edii% procesu des("*ur)ndu-se &n trei etape% &n (ina se o!ine% prin aceste de#!ateri *i ca cu "ri succesive a va ori or 'edii% un pronostic a care ader" 'a5oritatea ce or chestionai. n 0-n0lu<$e4 tre!uie re evat (aptu c" &n re#o varea unor pro! e'e date poate (i uti i#at" oricare dintre 'etode e e$puse 'ai sus% deoarece 3 &n principiu 3 e e ar tre!ui s" conduc" toate a ace a*i re#u tat. .ractic &ns"% deoarece din ips" de puncte de spri5in ana i#e e nu pot (i niciodat" &'pinse p)n" a cap"t% re#u tate e o!inute prin ap icarea diverse or 'etode sunt *i e e% de ce e 'ai 'u te ori di(erite. 7n a egerea 'etodei adoptate de diver*i cercet"tori concur" 8 />

(actori o!iectivi 3 cu' ar (i natura su!iectu ui sau interva u de ti'p *i (actori su!iectivi% dintre care ce 'ai i'portant este tradiia% adic" ineria

&n a se perpetua 'etoda cu care s-a 'ai ucrat. 7n orice ca# se poate spune c" nu e$ist" o 'etod" genera ap ica!i " &n e a!orarea oric"rui tip de progno#". ?ai 'u t dec)t at)t% chiar pentru un do'eniu !ine de(init% nu poate (i indicat" o anu'it" 'etod"% care s" certi(ice va a!i itatea re#u tate or.
0.

Reun$unea PC$l$p% ?? - O durat" de 'a$i' dou" ore% per'itei

sta!i irea unui siste' de co'unicare &ntre un nu'"r 'are de participani a de#!aterea unor pro! e'e a e conducerii. 2onst" &n crearea 'ai 'u tor grupe de c)te *ase participani% din care unu este repre#entantu grupu ui. -ce*tia discut" *ase 'inute asupra pro! e'ei respective. Opinii e grupuri or sunt pre#entate de c"tre repre#entantu (iec"rui grup &ntr-o reuniune genera ". Etape8 pre#entarea o!iectivu ui de discutat de c"tre conduc"toru discuiei constituirea grupuri or de *ase 'e'!rii pe principiu eterogenit"ii participani or *i a egerea repre#entani or grupuri or des("*urarea discuii or notarea de c"tre repre#entani a p"reri or 'e'!ri or grupu ui condus e$punerea puncte or de vedere de c"tre repre#entanii grupuri or discuie &ntre repre#entani &n reuniunea p enar"% a care pot participa *i 'e'!rii ai grupuri or pentru in(or'aii sup i'entare. Spre deose!ire de 'etoda anterioar" aceasta are un caracter operativ cea ce (ace ca ap icarea ei s" (ie posi!i " &n 'u te do'enii
1.

Reun$unea PANEL - const" &ntr-un dia og per'anent cu aspect de

de#!atere &ntre dou" grupuri (unu de specia i*ti% a tu de cet"eni)% pentru a ua deci#ii pe !a#a in(or'aii or (urni#ate. Etape8 conduc"toru e$pune 'ateria e e *i in(or'aii e /B

 auditoru pune &ntre!"ri% iar conduc"toru r"spunde coordon)nd &n ace a*i ti'p &nt) nirea r"spunsuri e se dau de specia i*tii pe pro! e'e% individua sau &n co ectiv prin discuii se (ace o ana i#" a o!iective or% etape or% (actori or de aciune *i se sta!i esc '"suri concrete
4.

Met-9a %0enar$$l-r - evidenia#" une e puncte *i 'o'ente critice

&n evo uia eveni'ente or care rec a'" deci#ia. Scenariu pre#int" evo uia &n "nuit" a (eno'ene or pe etape *i &n anu'ite puncte% a ternative e posi!i e &n uarea deci#ii or. Etape8 descrierea deta iat" a structurii unui siste' a un anu'it 'o'ent *i veri(icarea eg"turi or *i co'pati!i it"i or interne a e siste'u ui proiectarea evo uiei &n ti'p a siste'u ui trec)nd a descrierea unei noi st"ri a acestuia pe !a#a e(ectu ui tendine or genera e *i a e actu ui vo untar a deci#iei strategice. ?etoda este (o osit" &n sta!i irea iniei strategico-tactice de evo uie a organi#aiei% adopt)nd o po#iie creativ" &n pre(igurarea viitoru ui
>.

Met-9a 9ele3!r$$ - const" &n atri!uirea te'porar" de c"tre o

persoan" ce e$ercit" un post de conducere a unei sarcini ce &i revine de drept% a tei persoane su!ordonate% cu (uncie de conducere de nive in(erior sau cu (uncie de e$ecuie% preci#)ndu-se co'petena *i responsa!i itatea corespun#"toare &ncredinate. 2a e e'ent cheie &n uti i#area cu succes a acestei 'etode este so uionarea corespun#"toare a di e'ei &ncredere - contro . Tre!uie pornit de a a$io'a c" su'a &ncredere P contro este &ntotdeauna constant". Deci orice a'p i(icare a contro u ui e$ercitat de un 'anager di'inuea#" &ncrederea perceput" de su!ordonat. Si'i ar% sporirea &ncrederii conduc"toru ui &n su!ordonat este &nsoit" de o di'inuare a contro u ui. De egarea e(icace presupune o &'!inare raiona " a &ncrederii cu contro u (a" de persoana de egat". - t(e se pot 'ani(esta de(iciene 'a5ore8 eroarea de a!dicare% /C

&ncredere e$agerat" P ips" contro 9 eroarea de tute are8 contro e$agerat a$at pe re#u tate% dar *i pe 'aniera de o!inere a acestora% conco'itent cu 'ani(estarea unei &ncrederi reduse. Regu i pentru uti i#area e(icient" a de eg"rii8 s" nu se de ege sarcini de i'portan" 'a5or"% &n specia strategice preci#area c ar" &n scris a co'petene or *i responsa!i it"i or de egate crearea unui c i'at (avora!i de eg"rii% de &ncredere% accept)nd *i apariia unor posi!i e erori sau gre*e i de(inirea c)t 'ai e$act" a re#u tate or a*teptate prin sta!i irea unor criterii de eva uare *i &ntr-o proporie c)t 'ai 'are co'ensura!i e veri(icarea de regu " a re#u tate or o!inute cu respectarea co'petene or *i responsa!i it"i or de egate *i nu a 'odu ui cu' au (ost rea i#ate atri!uii e de egate ?anage'entu prin e$cepie este uti i#at &n continuarea 'etodei anterioare% nu'ai &n situaia &n care gre*e i e s"v)r*ite de persoana de egat" pun &n perico rea i#area o!iectivu ui < o!iective or unui anu'e progra' sau proiect.
B.

C-n1er$n"a+9$%0u"$e - este o 'etod" care const" &n ana i#area unei

pro! e'e de c"tre un grup de participani% &n cadru unei discuii conduse de c"tre o persoan" preg"tit" &n prea a!i pentru acest scop. Fiecare participant are dep ina i!ertate de a-*i e$pri'a opinia% &n acest (e e$ist" posi!i itatea aprecierii cuno*tine or pro(esiona e *i a e$perienei proprii. .rin discutarea &n co ectiv% pot ap"rea noi sugestii% se descoper" erori e *i o'isiuni e indic)ndu-se cea 'ai !un" so uie de re#o vare a ca#u ui.
C.

Met-9a %tu9$ulu$ 0a<ur$l-r presupune antrenarea *i 'ai intens" a

participani or a de#!atere datorit" 'odu ui &n care e sunt so icitate cuno*tine e *i e$periena persona " &n re#o varea unui ca#. Studiu ca#uri or const" &n pre#entarea unei situaii rea e cu date e necesare &ne egerii pro! e'ei% pre#entare &ntrerupt" &n 'o'entu &n care aciunea a5unge &ntr-un i'pas *i c)nd% pentru dep"*irea acestuia% este necesar" e a!orarea *i adoptarea unei deci#ii. 0A

Dup" ce (iecare participant *i-a (or'u at o p"rere% participanii tre!uie s"-*i con(runte &n grup opinii e *i s" a5ung" a o deci#ie acceptat" de 'a5oritatea 'e'!ri or grupu ui. TeCn$0$ 9e =m>un!t!"$re a pr-0e%ulu$ 9e0$<$-nal 9e 3rup8 ,. &n con( icte +. a) tehnici de sti'u are a creativit"ii tehnica de !rainstor'ing tradiiona % de generare de idei% prin nici o idee nu este considerat" ridico " orice idee pre#entat" aparine grupu ui *i nu e'itentu ui acesteia nici o idee nu poate (i criticat" !) tehnica e ectronic" de !rainstor'ing tehnic" si'i ar" ce ei tradiiona e% cu e$cepia (aptu ui c" 'e'!rii grupu ui sunt egai &ntre ei &n reeaua e ectronic" c) tehnica De phi - so icitarea *i co'pararea unor 5udec"i e$perte anoni'e asupra unui su!iect cu a5utoru unui set de chestionare succesive% (iecare chestionar av)nd a !a#" (eed-!ac:-u opinii or re#u tate din chestionaru precedent d) tehnica de grup no'ina - de generare a idei or% ("r" interaciunea% in cadru unui grup% ur'at" de o eva uare siste'ic" &n grup D$ er%e t$pur$ 9e 9e0$<$$ 8$ teCn$0$ ut$l$<ate8 ,. &n condiii de certitudine8 'etoda uti it"ii g o!a e - (aci itarea a egerii variantei opti'e prin crearea unui suport ogic pentru procesu paria su!iectiv a anticip"rii consecine or 'etoda Onicescu - raiona i#area deci#ii or 'u ticriteria e &n condiii e de certitudine crearea de controverse% p)n" a i'ita situaiei care poate degenera

evitarea inhi!iiei% pe !a#a regu i or8

0,

 'etoda +.

E ectre

raiona i#area

procese or

deci#iona e

'u ticriteria e &n condiii de risc8 'etoda ar!ore ui deci#iona - prevederea i'p icaii or unor deci#ii succesive% e*a onate pe durate 'ari% c)iva ani /. &n condiii de incertitudine8 a egerea variantei opti'e &n condiii e ipsei de in(or'aii necesare sta!i irii pro!a!i it"i or de 'ani(estare a st"ri or condiii or o!iective% iar varia!i e e sunt paria necontro a!i e Regu i8 regu a pesi'ist" (-.Qa d) - varianta opti'" este cea care pre#int" ce e 'ai 'ari avanta5e% din ga'a de variante considerate de#avanta5oase regu a opti'ist" - varianta opti'" este cea cu ce e 'ai 'ari avanta5e% &n cea 'ai (avora!i " stare a condiii or o!iective regu a opti'a it"ii regu a proporiona it"ii (@aFes-Lap ace) varianta opti'" este cea pentru care 'edia uti it"i or este cea 'ai 'are% sau 'edia consecine or este cea 'ai (avora!i " regu a 'ini'i#"rii regrete or (Savage) - varianta cea 'ai !un" este cea pentru care regretu de a nu (i a es varianta opti'" este ce 'ai 'ic Opt$m$<area 9e0$<$$l-r 0-le0t$ e@ a gorit'u Deutch-?artin 'etoda E ectre Tridi'ensiona " - pentru opti'i#area deci#ii or 'u ticriteria e de grup% &n care decidenii au pre(erine di(erite asupra uti it"ii variante or S$%temele e2pert

0+

Instru'ente in(or'atice destinate acu'u "rii *i pre ucr"rii cuno*tine or cu 'i5 oace e inte igenei arti(icia e &n vederea (unda'ent"rii% adopt"rii *i supervi#"rii deci#ii or 'anageria e. -specte principa e8 'anagerii ca uti i#atori (ina i de siste'e e$pert9 i'p icarea 'anageri or ca (actori de autoritate *i responsa!i itate &n pi otarea procesu ui de in(or'ati#are% de introducere a siste'e or e$pert &n structuri e conduse. 7n de(iniia dat" de Dur:in% siste'u e$pert este un progra' in(or'atic capa!i s" 'ode e#e a!i it"i e de re#o vare de pro! e'e a e e$pertu ui u'an at)t su! aspectu cuno*tine or c)t *i a raiona'entu ui. Fiind disponi!i per'anent &n ti'p *i spaiu% neperisa!i cu o per(or'an" *i vite#" sta!i " *i un cost suporta!i repre#int" avanta5e nete (a" de uti i#area repetat" a e$pertu ui u'an. Anal$<a 0-%t + >ene1$0$u Anal$<a 0-%t + >ene1$0$u ar tre!ui s" (ie ce 'ai uti i#at instru'ent de ana i#" a so uiei opti'e% din 'ai 'u te variante posi!i e% &n situaii &n care pot apare eveni'ente cu un anu'e grad de certitudine < incertitudine. .entru o 'ai 'are re evan"% aceasta poate (i co'!inat" cu 'etoda ar!ore ui deci#iona ( o pre#entare ar!orescent"% din ce &n ce 'ai deta iat" < ra'i(icat"% a a ternative or posi!i e de a aciona &ntr-o anu'it" situaie% precu' *i esti'area costuri or% pe !a#a unor coe(icieni de pro!a!i itate a apariiei unui anu'it eveni'ent).

Met-9a DRe3ula5 ,)A() Regu a BA<+A% sau principiu ui .areto% a(ir'" c" e$ist" un de#echi i!ru &n"scut &ntre cau#e *i re#u tate% &ntre intr"ri *i ie*iri *i &ntre e(orturi *i reco'pense% 'ai concis (or'u at"8 ,) G 9$n re<ultate4 $e8$r$ %au re0-mpen%e 9e0ur3 9$n () G 9$n 0au<e4 $ntr!r$ %au e1-rtur$/ 0/

Gndirea 80/20 i necesitatea ei -na i#a BA<+A este e$tre' de uti ". Dar cei 'ai 'u i oa'eni nu sunt ana i*ti &n"scui *i chiar ana i*tii nu pot #"!ovi s" investighe#e date e de (iecare dat" c)nd au de uat o deci#ie. 2e e 'ai i'portante deci#ii nu au (ost uate niciodat" prin ana i#" *i nu vor (i uate niciodat"% oric)t de inte igente vor deveni ca cu atoare e noastre. De aceea% dac" dori' ca regu a BA<+A s" ne ghide#e &n viaa de #i cu #i% ave' nevoie de ceva 'ai puin ana itic *i 'ai u*or disponi!i dec)t ana i#a BA<+A. -ve' nevoie de g)ndirea BA<+A. G)ndirea BA<+A este e$presia 'ea pentru ap icarea regu ii BA<+A &n viaa #i nic"% pentru ap ic"ri e necantitative a e regu ii. La (e ca &n ca#u ana i#ei BA<+A% &ncepe' cu o ipote#" privind un posi!i de#echi i!ru &ntre intr"ri *i ie*iri% dar% &n oc s" cu ege' date *i s" e ana i#"'% e esti'"'. G)ndirea BA<+A cere *i% cu a5utoru practicii% ne per'ite s" identi(ic"' puine e ucruri cu adev"rat i'portante care se &nt)'p " *i s" ignor"' 'area 'as" a ucruri or nei'portante. ;e &nva" s" vede' p"durea din spate e copaci or. G)ndirea BA<+A se uti i#ea#" &n ace a*i scop ca *i re#u tate e ana i#ei BA<+A pentru a schi'!a co'porta'entu *i% &n 'od nor'a % pentru a ne concentra pe ce e 'ai i'portante +A de procente. -p icarea regu ii BA<+A presupune c" tre!uie s" (ace' ur'"toare e8 s" onor"' productivitatea e$cepiona "% &n oc s" '"ri' e(orturi e 'edii9 s" c"ut"' scurt"tura% nu dru'u o!i*nuit9 s" ne contro "' viaa cu ce 'ai 'ic e(ort posi!i 9 s" (i' se ectivi% nu e$haustivi9 s" ne upt"' pentru e$ce en" &n c)teva ucruri% nu pentru o per(or'an" !un" &n 'u te9 s" de eg"' sau s" su!contract"' c)t se poate de 'u t &n viaa de #i cu #i *i s" (i' &ncura5ai% nu pena i#ai de siste'e e de i'po#itare

00

pentru a (ace aceasta (s" uti i#"' gr"dinari% 'ecanici auto% decoratori *i a i specia i*ti a 'a$i'u'% &n oc s" (ace' aceste 'unci noi &n*ine)9 s" ne a ege' cariere e *i anga5atorii cu (oarte 'are atenie *i% dac" este posi!i % s" &i anga5"' pe a ii% nu s" ne anga5"' noi &n*ine9 s" (ace' nu'ai ucruri e a care sunte' cei 'ai !uni *i care ne p ac ce 'ai 'u t9 s" privi' dinco o de te$tura nor'a " a vieii pentru a descoperi ironii e *i ciud"enii e9 &n (iecare do'eniu i'portant% identi(icai ocuri e &n care +AR din e(orturi pot duce a BAR din re#u tate9 s" ne ca '"'% s" ucr"' 'ai puin *i s" ne concentr"' pe un nu'"r i'itat de scopuri (oarte va oroase unde regu a BA<+A va (unciona pentru noi% &n oc s" ur'"ri' orice oportunitate disponi!i " s" pro(it"' c)t 'ai 'u t de pe ur'a% ace or c)teva 'o'ente norocoase din via" &n care sunte' &n v)r(u creativit"ii *i ste e e se a inia#" pentru a ne garanta succesu .
N-te@ ,) De ia .opescu. .rocesu deci#iona &n &ntreprinderi e 'ici *i 'i5 ocii% Ed. Econo'ic"% @ucure*ti% +AA,% p.01-1B9 ;ico ae @e!ea% ?etode pentru re#o varea pro! e'e or de opti'i#are% Ed. Didactic" *i pedagogic"% @ucure*ti% ,C>B% p.1-,4C. +) 2.2a can% Tudor Go'o*% ?etode de progno#"% Tipogra(ia Institutu ui .o itehnic% @ucure*ti% ,C>B9 /) Ovidiu ;ico escu% Siste'e% 'etode *i tehnici 'anageria e a e organi#aiei% Ed. Econo'ic"% @ucure*ti% +AAA% p.,BC-+A19 0) -ni ?atei% Econo'ie pu! ic"% Ed. Econo'ic"% @ucure*ti% +AA/9 Iu ian 2eau*u% Dicionar Encic opedic ?anageria % Ed. -cade'ic" de ?anage'ent% @ucure*ti% +AAA%Eo . II% p.BB/BB>9 1) Iu ian 2eau*u% Dicionar Encic opedic ?anageria % Ed. -cade'ic" de ?anage'ent% @ucure*ti% +AAA%Eo . II% p.B4>-B>,9 4) Gh.Teodoro(% ?anage'entu prin e$cepii% ?-. - 2;F2-.L% @ucure*ti% +AA,9 >) Lucica ?atei% ?anage'ent pu! ic. Ed. Econo'ic"% @ucure*ti% +AA,9 4C

01

,A) Richard Noch% Regu a BA < +A% Ed. Teora% @ucure*ti% +AA/% p.+-/C. ,,) Tudor Go'o*% ?etoda dru'u ui critic *i 'etoda .ERT% Tudor Go'o*% ?etode de progno#"% Tipogra(ia Institutu ui .o itehnic% @ucure*ti% ,C>B.

CUPRINS Cap$t-lul ./ A0"$unea %-0$al! SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS... ,. -ciunea socia " e(icient". .ra$io ogia. Faptu socia SSSS.SSS.. +. Structura aciunii socia e SSSSSSSSSSSSSSSSSSS /. Ter'enii pri'ari ai re aiei aciona e. SSSSSSSSSSSSSS 0. Factori *i criterii principa e de e(icien" a aciunii SSSSSSSSS. 1. 2ore aia po itic 3 strategii 3 deci#ii 3 po itici. SSSSSSS...SS.... 4. .rospectarea *i deter'inarea viitoru ui SSSSSSSS.SSSSS.. / 1 1 1 4 > C +C /

Cap$t-lul (/ De0$<$a a9m$n$%trat$ !/ SSSSSSSSSSSSSSSSSSS.. Cap$t-lul 6/ Met-9e 8$ teCn$0$ 9e ela>-rare 8$ a9-ptare a 9e0$<$e$ a9m$n$%trat$ e S.

04