TEORII CLASICE ALE ORGANIZARII SI CONDUCERII

I. Managementul stiintific si clasic

Principalul fondator al sau este Fr.W.Taylor !"#$%!&!'( care a pus accentul pe anali)area si
rationali)area or*ani)atiilor co+ple,e in -ederea cresterii productiei printr%o or*ani)are opti+a.
TAYLOR in lucrarea sa Principiile managementului st 818j!i iintific !&&!( arata ca "scopul
managementului este ca printr%un studiu siste+atic al fiecarei acti-itati sa descopere +odelele cele +ai eficiente
de reali#are a fiecarei sarcini $e munca $e supra%eg&ere si control' din do+eniul conducerii. Aplicarea
strat*iilor sale -a deter+ina cresterea prosperitatii patronilor si +uncitorilor.
.ana*e+entul stiintific se /a)ea)a pe patru principii fun$amentale0
!. $e#%oltarea stiintei care se refera la colectarea si siste+ati)area tuturor cunostiintelor despre di-erse
cate*orii de acti-itati. Acest proces se refera laur+atoarele co+ponente
o studiul +iscarii1
o studiul ti+pului de e,ecutie1
o celui +ai eficient procedeu i+plicat in reali)area unei acti-itati.
2. selectarea stiintifica si $e#%oltarea progresi%a a muncitorilor se reali)ea)a in -ederea o/tinerii de la
acestia de perfor+antele cele +ai inalte.
Selectarea consta in descoperirea +uncitorilor cu calitati fi)ice si intelectuale cerute pentru o
anu+ita acti-itate. Acesti +uncitori -or fi apoi instruiti in asa fel incat sa fie capa/ili in final sa%si i+/unatateasca
perfor+antele.
3. apropierea $intre stiinta si muncitorul selectat stiintific se refera la oferirea de sti+ulente +uncitorilor
selectionati1 sti+ulente ce constau intr%un trata+ent /un1 a+a/il cu acordare de considerente si posi/ilitati
de a%si e,pri+a dorintele in +od desc4is.
!. principiul $i%i#iunii muncii ( "principiul cooperarii constante si stranse intre con$ucere si
oameni") care se refera la o cooperare i$eala intre +uncitori si conducere1 fiecare reali)andu%si acti-itatile
specifice de conducere si productie.
Acest fapt duce in -i)iunea sa la e,cluderea aparitiei *re-elor *ratie de+ocrati)arii relatiilor sta/ilite.
A%antaje si limite ale teoriilor managementului clasic
A%antaje
o au deter+inat cresterea eficientei econo+ice prin or*ani)area superioara a +uncii si conducerii5
o au deter+inat o speciali)are accentuata a +uncii datorita si+plificarii si reducerii nu+arului de operatii ce
ur+ea)a o finali)are in cadrul unei acti-itati considerau ca repetarea continua a acelorasi operati
deter+ina eficienta(.
Limite
o au ne*li6at aspectele le*ate de personalitatea u+ana in cadrul +uncii tratata ca un an*rena6 i+personal
al productiei confundat cu rolul unei +asini7ro/ot .
o au redus rolul +oti-atiei indi-idului doar la aspectele financiare creand conceptul de om economic ale
carui tre/uinte erau doar de ordin +aterial.
o au deter+inat de)u+ani)area +e+/rilor or*ani)atiilor prin i*norarea aspectelor sociale din cadrul
acestora.
II. Teoria organi#atiilor *irocratice +MA, W-.-R/
Se refera la caracteristicile structurilor de autoritate din cadrul diferitelor tipuri de or*ani)atii.
8E9ER a descris trei tipuri $e organi#atii0
!. organi#atia orientata pe li$er este tipul de or*ani)atie care se /a)ea)a pe calitatile personale ale
liderului1 pe charisma sa a calitatilor deose/ite ale conducatorului fata de se+enii sai(. Selectia
personalului i+portant depinde de atasa+entul fata de lider iar conducerea se /a)ea)a in +od deose/it pe
-ointa leaderului si +ai putin pe re*uli si re*le+entari. E,e+pu0 anu+ite parti$e politice.
2. organi#atia patriar&ala se caracteri)ea)a printr%un siste+ de autoritate acceptata datorita traditiilor si
o/iceiurilor1 care confera conducatorilor o po)itie pri-ile*iata fata de cei condusi /a)ata +ai ales pe criterii
de ran* si rudenie. E,e+plu0 grupurile $in etnia rromilor sau o*stile satesti.
3. organi#atia *irocratica este considerata un siste+ rational le*a: repre)entati- pentru societatea
+oderna.
Siste+ul este considerat rational pentru ca se /a)ea)a pe folosirea unor +i6loace anu+e destinate atin*erii
unor o/iecti-e precise. Caracteristica le*alitatii este reali)ata prin folosirea unui siste+ de re*uli si proceduri
specifice cu a6utorul carora se reali)ea)a autoritatea in cadrul siste+ului.
;unctiile unei astfel de or*ani)atii sunt ordonate intr%o ierar4ie cu ni-eluri de autoritate1 *radate prin
folosirea unor re*uli si proceduri precise1 iar infor+atia circula su/ for+a scrisa. Autoritatea in cadrul siste+ului
este deter+inata de functia ocupata de fiecare indi-id in parte. De)-oltarea /irocratiei se reali)ea)a prin cresterea
nu+arului de leaderi de profesie si al specialistilor experti.
8E9ER a considerat ca *irocratia este sin*ura institutie i+personala1 eficienta1 ec4ita/ila1 capa/ila de
sustinera autoritatii or*ani)ationale si ad+inistrati-e si co+pati/ila cu %alorile moralei. Cu tot caracterul sau
a/stract si *olit de psi4olo*ic1 teoria sa1 a influentat pana a)i practica or*ani)ationala in reali)area de perfor+ante
superioare.
III. Teoria relatiilor umane
A aprut ca replica data a/soluti)arilor teoriilor +ana*e+entului stiintific si /iroctatiei prin +utarea accentului
cercetarilor asupra factorului u+an in stiinta conducerii !&2<%!&3<(.
Principalii sai e,ponenti au fost psi4olo*ul 1-OR1- -LTO2 MAYO si sociolo*ul FR3TL
RO-T4L35.-R1-R.
Mayo a su/liniat i+portanta apartenentei +uncitorului la *rupul de +unca1 fapt care deter+ina in actiuni o
solidaritate naturala cu cole*ii sai. In acest fel a fost inlocuit conceptul de om economic cu cel de om social.
.ana*e+entul se refera in conceptia sa la conducerea unor oa+eni si nu a unor ro/oti. A/ordarea
conducerii tre/uie sa se faca din perspecti-a relatiilor umane5 in acest fel se poate o/tine ar+onia
or*ani)ationala1 senti+entul de satisfactie al +uncitorilor si eficienta sporita a +uncii.
Roet&lis*erger a aratat ca raspunsurile +uncitorilor la sc4i+/arile din +ediul fi)ic de +unca pot fi intelese
nu+ai prin interpretarea atitu$inilor acestora1 atitudini deter+inate de se+nificatia sc4i+/arilor pentru ei. Aceasta
se+nifictie nu se confor+ea)a in +od strict unui de+ers lo*ic. Roet4lis/er*er arata ca se+nificatia depinde de
doua ele+ente funda+entale0
o depinde de conte,tul social in care s%a de)-oltat indi-idul1
o depinde de tipul de satisfactii u+ane pe care le o/tine din participarea sa sociala alaturi de *rupul de
+unca din care face parte si deci ale efectului sc4i+/arii asupra relatiilor interpersonale.
6onclu#ii asupra influentelor teoriilor relatiilor umane asupra dezvoltarii managementului
Organi#atia tre/uie -a)uta ca un sistem social' adica peste structurile for+ale de or*ani)are si
suprapunere. Retelele sociale in care oa+enii interactionea)a se i+plica e+otional1 cauta spri6in si intele*ere5 de
la cole*ii de +unca doresc sa o/tina satisfactie in interactiunile sociale din cadrul procesului +uncii.
7eci factorii umani au o importanta $eose*ita in ca$rul organi#atiilor.
Producti-itatea +uncii este influentata si+titor nu nu+ai de a+eliorarea factorilor fi)ici de +unca
a+/ientul locului de +unca1 pau)e de odi4na1 scurtarea )ilei de lucru(1 ci si prin +odificarea unor factori
psi4olo*ici care tin de a+eliorarea cli+atului si a interactiunilor de la ni-elul *rupului.
Noutatea si interesul deter+inat de o situatie noua1 pot conduce la inceput la situatii po)iti-e.
E,e+plu0 acordarea de atentie sporite1 calde1 apropiate unui *rup de +uncitori tratarea lor ca parteneri si
prieteni(.
Mayo a de+onstrat actiunea efectului &a8t&orne dupa nu+ele u)inelor in care si%a efectuat cercetarea
in !&2=(. Aceasta se refera la orice efect neintentionat deter+inat de atentia $ata su*iectelor intr9un
e:periment.
Cu a6utorul efectului &a8t&orne au fost e,plicate cau)ele entru care sc4i+/arile introduse in management au
deter+inat cresteri ale producti-itatii pe ter+en scurt1 ur+ate de o re-enire la situatia naturala.
6an$ noutatea si interesul $ispar' oamenii re%in la %ec&ile ni%eluri $e pro$ucti%itate.
Calitatea climatului $e con$ucere e,pri+ata prin stilul de supra-e*4ere si control care ca re)ultat
restaurarea starii de satisfactie a an*a6atilor ce deter+ina cresterrea productiei acestira.
TEORII SI ORIENTARI CONTE.PORANE
Teoriile conte+porane cu pri-ire la or*ani)atii1 apar dupa cel de%al doilea ra)/oi +ondial.
I. Teoria resurselor umane
Aceasta se /a)ea)a pe conceptia dupa care dincolo de tre/uintele fi)ice si sociale1 o+ul aspira ca +unca
sa ii ofere recunoastere sociala si posi/ilitatea e,pri+arii deprinderilor si capacitatile lor. >o4n De?ei % senti+entul
i+portantei(
Pentru aceasta este necesar ca lea$erii sa%si reconsidere raporturile sociale cu su/ordonatii si sa reoriente)e
+odalitatile de desfasurare a acti-itatilor proceselor de deci)ie si control pentru a ii a6uta pe salariati sa%si
*aseasca autoreali)are in cadrul +uncii prestate.
R. Li;ert %principalul e,ponent al orientarii /a)ate pe resursele u+ane%
reco+anda centrarea conducatorilor pe oameni1 su/ for+a respectului si i+portantei acordate acestora. El
reco+anda aplicarea asa nu+itului principiul relatiilor suporti%e. Confor+ acestui principiu1 fiecare +e+/ru al
unei or*ani)atii1 in totalitatea relatiilor sale cu or*ani)atia1 tre/uie sa *aseasca spri6in in ceea ce pri-este reali)area
-alorii sale personale.
Lic;ert a anali)at le*atura dintre coe)iunea *rupului si producti-itatea lui. El considera ca1 intr%un *rup
caracteri)at printr%o coe)iune ridicata loialitate inaltafata de *rup(1 +uncitorii condusi adec-at -or coopera +ai
frec-ent in reali)area sarcinilor si -or fi +ai pro$ucti%i.
Principala contri*utie adusa de teoreticienii orientarii resurselor umane a constat in introducerea
conceptului de management participati% %/a)at peprincipiile participati%e.
Principiile participati%e se refera la0
o i+/o*atirea +uncii5
o conducerea prin o/iecti-e5
o conducerea unor ec4ipe de +unca care sa se autocontrole)e etc.
.ana*e+entul participati- in ansa+/lul sau se /a)ea)a pe accentuarea cooperari dintre conducatori si
su/ordonati in0
o sta/ilirea o/iecti-elor si perfor+antelor5
o fi,area responsa/ilitatilor5
o e,ercitarea controlului in rali)area sarcinilor.
Reali)area acestor de)iderate au deter+inat aparitia unor noi pro/le+e le*ate
de sc&im*area si $e#%oltarea organi#ationala.
II. 7e#%oltarea organi#ationala +organizational development/
De)-oltarea or*ani)ationala repre)inta o strate*ie de crestere a eficientei or*ani)ationale care se
reali)ea)a prin pro+o-area unor sc&im*ari planificate in timp cu pri-ire la resursele umane si te&nice ale unei
or*ani)atii.
De)-oltarile si sc4i+/arile din cadrul or*ani)atiilor repre)inta un raspuns adec-at la sc4i+/arile din cadrul
societatii.
5c&im*area in cadrul or*ani)atiilor este deter+inata de0
o +ediul e,tern social econo+ic si politic(5
o relatiile dintre +e+/rii *rupurilor si su/*rupurilor din cadrul or*ani)atiilor de e,e+plu fi)iunile si
sci)iunile din interiorul unor partide1 sindicate1 co+panii etc(.
De)-oltarea industrilala repre)inta reali)area unor sc4i+/uri +a6ore la0
o ni%elul structurilor sistemului %cli+at or*ani)ational1 te4nolo*ie1 +odalitati de practicarea +uncii5
o ni%elul mem*rilor organi#atiei % atitudinile1 -alorile1 credintele1 orientarile si senti+entele indi-i)ilor
pentru a face fata sc4i+/arilor.
Sc4i+/arile din psi4olo*ia indi-i)ilor %conceptii1 -alori1 atitudini% se pot reali)a in conceptia unor autori in ur+a
unui proces $e in%atare. Aceasta deoarece orice sc4i+/are profunda nu se poate reali)a fara intele*erea si
acceptarea ei de catre indi-i)ii c4e+ati sa o puna in practica. Aceasta i+pune instruirea indi-i)ilor in asa fel incat
sa%si intelea*a atitudinile si senti+entele fata de sc4i+/are si a*entii ei.
O/iecti-ul final consta in intelegerea organi#atiei in relaia ei cu me$iul.
Carateristicile co+une ale tuturor pro*ra+elor de $e#%oltare organi#ationala sunt0
!. i+/unatatirea -ietii indi-i)ilor si a perfor+antelor or*ani)ationale5
2. cresterea fle,i/ilitatii adaptarii la sc4i+/are si capacitatea de re)ol-are a conflictelor5
3. folisirea unor a*enti de sc4i+/are1 specialisti in relatiile socio%u+ane1 cu scopul de a dia*nostica si
solutiona pro/le+ele or*ani)atiilor5
=. utili)area de inter%entii $e $e#%oltare organi#ationala ce repre)inta seturi de acti-itati structurate1
folosite fie in or*ani)atie ca inte*1 fie in una din su/unitatile sale cu scopul de a deter+ina sc4i+/ari si
i+/unatatiri.
teorii clasice ale organi#arii si con$ucerii
a( +ana*e+entul stiintific si clasic1
/( teoria or*ani)atiilor /irocratice1
c( orientarea relatiilor u+ane.
2( teorii si orientari contemporane
a( teoria resurselor u+ane1
/( de)-oltarea or*ani)ationala1