ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT PROGRAM DE MASTERAT COMPLEMENTAR MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Cultura organizationala in SUA si China

(Studiu de caz comparativ)

STAN ALEXANDRU VARTEJ TRAIAN DANIEL RAUT DAN TUDOR STROE VICTOR

BUCURESTI 2012 Cuprins

I.

Cultura organizationala scurta descriere teoretica I.1. Definirea culturii organizationale

I.2. I.!. I.%. II.

Di ensiunle culturale organizationale "aria#ilele care $eter ina caracteristicile culturii organizatonale &o$alitati $e anifestare a culturii organizationale

Descrierea statelor II.1. S.U.A. II.1.A. II.1.B. II.2. China II.2.A. II.2.B. Conte'tul econo ico(social chinez )articularitatile anage entului chinez Conte'tul econo ico(social $in S.U.A. )articularitatile anage entului a erican

III.

Cultura organizationala studiu de caz: S.U.A. si China III.1. Cultura organizationala a S.U.A. III.1.A. "alorile culturale a aricane III.1.B. Inca$rarea in $i ensiunile lui *eert +ofste$e III.2. Cultura organizationla a Chinei III.2.A. "alorile culturale chineze III.2.B. Inca$rarea in $i ensiunile lui *eert +ofste$e

I. Cultura organizationala scurta descriere teoretica

I.1. Definitie

,ara in$oiala cultura organizationala constituie unul $in $o eniile la o$erne pri.itoare la

o$a ale

anage entului- cu o istorie relati. recenta. Ea reprezinta o parte intrinseca a a#or$arilor anage entul resurselor u ane. In fapt- ascen$enta preocuparilor o$erna si a noului tip $e anage ent i plicat. teoretice si a#or$arilor prag atice pri.itoare la cultura organizationala reflecta noua .iziune asupra resurselor u ane in fir a

)otri.it literaturii $e specialitate $in Ro ania/ cultura organizationala rezi$a in ansa #lul .alorilor- cre$intelor- aspiratiilor- asteptarilor si co porta entelor conturate in $ecursul ti pului in fiecare organizatie- care pre$o ina in ca$rul sau si(i con$itioneaza $irect si in$irect functionalitatea si perfor antele. Cultura organizationala este o co #inatie $e ele ente u ane constiente si inconstienterationale si irationale- $e grup si in$i.i$uale intre care se $eruleaza co ple'e si flui$e interinfluentari. )erceperea culturii organizationale in toata co ple'itatea sa reprezinta pre isa intro$ucerii anage entului resurselor u ane perfor ant la ni.elul organizatiilor in$iferent $e natura si $i ensiunea lor.

I.2. Dimensiuni Un aspect a0or referitor la cultura organizationala il reprezinta $i ensiunile acesteia. 2 colecti.is - $istanta are 2 ica a puterii- asu area $e riscuri ari 2

*eert +ofste$e- $e.enit cele#ru pentru i$entificarea celor cinci $i ensiuni pri.itoare la cultura nationala 1 in$i.i$ualis ici- fe initate 2 asculinitate si pre.iziuni pe ter en lung 2 scurt 1 si(a e'tins cercetarile si la

ni.elul culturii organizationale sta#ilin$ ca prezinta sase $i ensiuni $iferite3

"

a4 5rientarea spre proces in raport cu orientarea spre rezultate6 #4 5rientarea spre salariati in raport cu orientarea spre unca6

c4 5rientarea cuprinzatoare- centrata intraorganizational- in raport cu orientarea profesionala intra si e'traorganizationala6 $4 5rientarea $e tip siste $eschis in raport cu cea $e siste inchis6

e4 5rientarea spre un control re$us in raport cu cea spre un control intens6 f4 5rientarea prag atica in raport cu orientarea nor ati.a 7prescripti.a4.

I.3. Varia ile A.an$ un i pact $e a0or asupra culturii organizationale in special- cat si asupra siste ului o$ $irect necesara punctarea succinta a .aria#ilelor cultural(

anage ent al entitatii econo ice- in general- influentan$ si $eter inan$ in

caracteristicile acestora- consi$era organizationale astfel3 Istoria fir ei )roprietarii fir ei &anagerii fir ei Salariatii $in ca$rul organizatiei &ari ea fir ei Tehnica si tehnologia utilizata

Infor atizarea acti.itatilor organizatiei Situatia econo ica a organizatiei ,aza ciclului $e .iata al organizatiei

 Scopul si o#iecti.ele organizatiei Siste ul $e anage ent al organizatiei

&e$iul 0uri$ico(institutional &e$iul econo ic al organizatiei Cultura nationala

I.!.

"odalitati de manifestare ,or ele $e anifestare ale culturii organizationale sunt in are parte intangi#ile- ceea o$alitati $e anifestare

ce e'plica $e ce insisi specialistii in $o eniu le percep frec.ent partial $iferit. Teoreticienii $in anage entul ro anesc au surprins- ca fiin$ esentiale- ur atoarele a culturii organizationale3

- Sim olul cultural 1 co ponenta

a0ora a culturii organizationale ce consta intr(un o#iectesa0 cu o

un e.eni ent sau o for ula ce ser.este $rept 8.ehicul9 pentru a trans ite un

anu ita se nificatie in ca$rul organizatiei respecti.e. Si #olurile culturale ser.esc la e'pri area anu itor conceptii si a pro o.arii anu itor .alori si co porta ente in ca$rul fir ei. Ele contri#uie la orientarea gan$irii- co porta entelor si actiunilor salariatilor- la cristalizarea anu itor co porta ente organizationale- tipice- pre$o inante la ni.elul organizatiei6 - #ormele com$ortamentale organizationale 1 acestea sunt $e $oua tipuri3 normele formale- i ple entate prin regle entari oficiale $e natura organizatorica 7regula entul $e or$ine interioara- $escrierile $e functii si posturi4 si normele informale- care $esi nu sunt inscrise in niciun $ocu ent- au o sta#ilin$ are influenta asupra co porta entului organizational- acestea are i portanta pentru ai sus entionate se o$ul $e a#or$are si co portare in situatii u ane $e

a0oritatea salariatilor 7cele#rarea unor e.eni ente sociale i portante- sar#atorirea unor e.eni ente personale ale salariatilor- etc.4. Cele $oua tipuri $e nor e intrepatrun$ in acti.itatea curenta a organizatiei si con$itioneaza in o$ul $e $erulare a co porta entelor organizationale6 are asura continutul si

- %itualurile si ceremoniile 1 prin inter e$iul acestora se progra eaza anu ite e.eni ente si o$ul lor $e $erulare- contri#uin$ la atingerea unor scopuri i portante pentru organizatie 7pre ieri- cere onii $e acor$are a titlurilor 2 $iplo elor- sar#atorirea anu itor e.eni ente sociale in ca$rul organizatiei- etc.4

- Statuturile si rolurile $ersonalului 1 specialistii $in tara noastra consi$era cele $oua co ponente la intersectia $intre cultura organizationala 1 in$i.i$ 1 colecti.itate si siste ul organizatoric al fir ei- functional arcan$u(le puternic pe toate. Statutul se refera la pozitia si sunt ele percepute- $e prestigiul pe care un salariat le are in ca$rul organizatiei- asa cu regula- $e catre co ponentii sai si are o tripla $eter inare3 a& functionala 1 reflecta profesia si tipul $e acti.itate realizat6 & ierarhica 1 raportat la postul pe care salariatul il ocupa- la sfera co petentelor si responsa#ilitatilor ce(i sunt atri#uite6 c& personala / informala 1 reflecta cunostintele- calitatile- aptitu$inile si $eprin$erile salariatului respecti.. Statutul infor al e'pri a $e fapt perceptia pe care ceilalti salariati o au asupra .alorii in$i.i$uale a persoanei in cauza

- Istorioarele si miturile organizationale 1 Istorioarele relateaza o succesiune $e e.eni ente $esfasurate in organizatie la un o ent $at- ce prezinta un sens si #olic prin a0ore pentru salariati si 2 sau a#or$area si solutionarea situatiilor u ane cu i plicatii

organizatie. Miturile sunt un tip $e istorioara organizationala caracterizate prin faptul ca se refera- $e regula- la con$ucatori $e prestigiu $e ni.el superior ai fir ei- situatia relatata $erulan$u(se cu este foarte are. ai ult ti p in ur a- iar gra$ul sau $e repetare si acceptare $e catre salariati

II. Descrierea statelor II.1. S.U.A.

II.1.1. Conte'tul economico(social din SUA Siste ul politico(econo ic $in SUA poate fi caracterizat ca un capitalis $e ocratic. )ro$uctia si $istri#utia $e #unuri sunt :n cea ai are parte :n proprietatea pri.ata. ,or a
%

caracteristica capitalis ului o reprezinta siste ul :ntreprin$erii pri.ate. Structura econo iei a ericane are ur atoarele caracteristici3 ( este reprezentata $e o retea co ple'a $e fir e- a caror ari e .ariaza6

( $esi fir ele ari $etin o pon$ere se nificati.a pe piata- seg entul reprezentati. al econo iei este cel al :ntreprin$erilor ici. )rincipalele for e $e organizare a fir elor a ericane sunt3 a& Cu proprietate personala ( proprietorship ( :ntreprin$eri cu un singur proprietar care $etine controlul asupra acti.itatilor fir ei. )roprietarul este raspunzator personal pentru toate o#ligatiile :ntreprin$erii- iar profitul o#tinut se consi$era parte a .eniturilor personale. & ,ir a asociata ( partnership ( :ntreprin$eri cu $oi sau ai ulti asociati ce au calitatea $e coproprietari. Ei :si : part responsa#ilitatea fata $e o#ligatiile legale ale fir ei- fiin$ raspunzatori cu a.erea lor personala- si :si re$istri#uie profiturile :n functie $e cota $e proprietate. Toti partenerii participa $irect si ne i0locit la anage entul fir ei. c& Corporatia ( corporation ( este o unitate econo ica separata si $istincta $e proprietari. 5#ligatiile proprietarilor sunt li itate- iar anage entul este asigurat $e prese$inte si $irectorii e'ecuti.i. Co itetul Director este ales anual si e'ercita controlul integral asupra :ntregii acti.itati. )rofitul fir ei este i pozitat separat- iar $i.i$en$ele sunt consi$erate $rept parte a .enitului personal al proprietarilor. ;ntruc<t gu.ernul este i plicat :n unele laturi ale econo iei acest siste poate fi $efinit ai $egra#a ca o econo ie i'ta. *u.ernul influenteaza afacerile prin legislatie 7legile antitrust4- prin actiunile e'ecuti.ului precu si ale agentiilor a$ inistrati.e. Cele ai se nificati.e influente pot fi re arcate :n $o enii prioritare cu sunt3 poluarea e$iului a #iant- pro$uctia $e energie- sanatatea- protectia consu atorului- :n.ata <ntul si relatiile anage ent(sin$icate. Capitalis ul a erican prezinta ur atoarele caracteristici3 a4 )roprietatea pri.ata ( :n$eplineste $oua functii. )ri a se refera la plasarea puterii pri.in$ utilizarea resurselor pro$ucti.e :n <inile in$i.izilor. A $oua consta :n faptul ca ea reprezinta sti ulentul pentru acu ularea $e .aloare. #4 &oti.atia pentru profit ( se nifica $orinta $e a $esfasura o acti.itate econo ica pentru a o#tine profit. ;n econo ia SUA anage entul :ntreprin$erii pri.ate sta#ileste cel ai eficient echili#ru :ntre $isponi#ilitatea- calitatea factorilor $e pro$uctie si pret. )rofitul reprezinta ecanis ul central- cel ai i portant ele ent $e control al o$ului :n care se $esfasoara acti.itatile :ntr(o :ntreprin$ere. c4 )iata si concurenta ( piata este li#era- consu atorii au o puternica influenta asupra a ceea ce se .a pro$uce prin puterea pe care o e'ercita cererea- iar pro$ucatorii influenteaza pro$uctia prin noile pro$use sau prin acti.itatile pro otionale. )olitica nationala consta :n :ncura0area co petitiei :ntre :ntreprin$eri- fiin$ o o$alitate $e a entine eficienta econo iei.

&

$4 =atura relatiilor gu.ern(afaceri ( :n econo ia a ericana este acceptat rolul gu.ernului :n co ple'a societate in$ustriala prin legislatie si actiunile e'ecuti.ului precu si prin agentiile a$ inistrati.e. E'ista o serie $e regle entari la ni.elul statelor co ponente care influenteaza afacerile. Cele ai se nificati.e pot fi re ercate pe ur atoarele $o enii prioritare3 poluarea e$iului a #iant- pro$uctia $e energie- sanatatea- protectia consu atorului- :n.ata <nt si relatiile anage ent(sin$icate e4 >i#ertatea $e alegere a consu atorilor ( capitalis ul $e ocratic $in SUA se caracterizeaza printr(o are li#ertate $e alegere a #unurilor si ser.iciilor $e catre cu paratori. Acest lucru :ncura0eaza ino.area si schi #area- at<t :n $o eniul pro$uselor c<t si :n cel al eto$elor si proce$eelor $e $istri#utie al acestora. II.1.2. )articularitatile managementului american &anage entul :ntreprin$erilor $in SUA este unul $intre cele ai copiate $in lu e- at<t $atorita perfor antelor acestor :ntreprin$eri- $ar ai ales ca ur are a faptului ca :n conte'tul SUA au fost realizate cele ai nu eroase cercetari- s(au pus :n aplicare cele ai ulte si .ariate siste e- eto$e si tehnici $e anage ent. a) Stilul managerial

&anagerii $in SUA pretin$ a practica un anage ent participati.- care :nsa este greu $e e'plicat :n conte'tul ten$intei lor spre operati.itatea a$optarii $eciziilor. ;n ciu$a eforturilor co paniilor a ericane :n .e$erea a$optarii stilului participati. este necesara o perioa$a ai lunga $e ti p p:na ce aceste schi #ari co ple'e specifice acestui stil sa poata fi puse :n aplicare. Stilul $e anage ent are la #aza o$elul anglo(sa'on al capitalis ului #azat pe reusita in$i.i$ului si a profitului pe ter en scurt. Stilul anagerial anifesta o ten$inta puternic autoritara- $eter inata $e i$eologia ca statutul unei persoane este sta#ilit :n e'clusi.itate $e propriile perfor ante :n unca. &anagerii a ericani au responsa#ilitatea $eciziilor in$i.i$uale. Tra$itional- anagerii a ericani au pus accent pe $istinctia $intre acti.itatile anageriale si cele $e e'ecutie. Aceasta $istinctie a fost :ntarita $e pre0u$ecata ca anagerii reprezinta si apara interesele proprietarilor:n ti p ce restul salariatilor actioneaza : potri.a acestora. &anagerii si(au retinut anu ite prerogati.e $ecizionale- precu $reptul $e a aloca resursele si $reptul $e a face recrutari si conce$ieri. Acest lucru a con$us- :n general- la re$ucerea participarii e'ecutantilor la procesele $ecizionale pri.in$ organizarea sau strategia fir ei. &anagerii $e .<rf au responsa#ilitati :n o#tinerea rezultatelor la ni.el organizational si au si autoritate totala. ;n acest conte't rezultatul este ca a$optarea $eciziilor se face :n e'clusi.itate $e catre anageri- iar natura relatiilor :n ca$rul organizatiilor a ericane este $e tipul autoritate(responsa#ilitate. =i.elul re$us $e participare a anga0atilor la procesul $ecizional a a.ut ca si rezultat for area unui proces $ecizional centralizat :n care pre$o ina $eciziile in$i.i$uale. Ca ur are se poate o#ser.a :n ca$rul :ntreprin$erilor a ericane o pre$o inanta a structurilor ierarhice :nalte cu accentuarea pozitiilor anageriale specializate pe natura o#iecti.elor ur arite $e organizatie. >antul $e co an$a este $irectionat $e sus :n 0os- cu o specializare :nalta a $eparta entului sau grupului $e unca si o responsa#ilitate concentrata la ni.elul anagerilor pentru toate $eciziile ce influenteaza unca si oti.area anga0atilor.

'

Co unicarea interna :n organizatiile a ericane se #azeaza pe schi #ul $e infor atii pe suporti scrisi- ta#louri $e #or$ for alizate. Circularele- $irecti.ele si sugestiile scrise sunt o niprezente :n ca$rul fir ei. )resiunea $in partea actionarilor i pune realizarea unor rapoarte regulate si actualizarea per anenta a pre.iziunilor. Reuniunile :n :ntreprin$erile a ericane prezinta unele particularitati3 sunt centrate pe un o#iecti. $at- se finalizeaza prin $ecizii concrete si solutii precise si sunt con$use $e un prese$inte $e se$inta care nu este neaparat la cel ai :nalt ni.el ierarhic- $ar care $ispune $e o capacitate recunoscuta $e e$iere. ;ntregul proces $e co unicare este influentat si $e $istanta re$usa fata $e putere. Co unicarea precisa stilul si plu si clar se poate o#ser.a si :n procesul $e negociere un$e a ericanii prezinta ur atoarele trasaturi3 ? ? ? Sunt in$i.i$ualisti- $oresc sa negocieze singuri. Se co porta fa iliar :nca $e la :nceput. )un toate cartile pe asa chiar $e la :nceputul $iscutiei si apoi negociaza pe #aza ofertei.

? Analizeaza propunerile $in perspecti.a renta#ilitatii in.estitiilor sau a ter enului $e o#tinere a rezultatelor. ? ? ? ? ;i $eran0eaza tacerea sau o entele $e pauza :n ti pul negocierilor.

Sunt insistenti si consi$era ca :ntot$eauna e'ista o solutie. )ri.esc negocierea ca pe o pro#le a ce se rezol.a prin co pro isuri. Consi$era stilul a erican ca fiin$ cel ai #un. a0oritatii- si nu :si pier$ ti pul sa

? ,olosesc a$esea forta ca argu ent- respecti. .otul o#tina consens.

5 for a specifica $e anage ent centrat pe acti.itatile $e pro$uctie conturate :n SUA:l reprezinta anage entul integrat al pro$uctiei. ;n esenta acest tip $e anage ent reuneste$e o aniera inter$epen$enta trei a#or$ari anageriale eficace ale acti.itatii $e pro$uctie3 ? Tehnologia $e prelucrare ( presupune realizarea acti.itatilor $e pro$uctie a.<n$ la #aza un soli$ fun$a ent infor atic. ? *estiunea stocurilor :n ti p real ( asigura o $i inuare su#stantiala a ti pilor $e stocare si apro.izionare- si conco itent a costurilor ? &anage entul calitatii totale ( presupune perfectionarea continuua a acti.itatilor si a ele entelor i plicate :n aceasta acti.itate si satisfacerea necesitatilor clientilor. Scopul &I) @ eli inarea #arierelor $intre fazele- functiile si scopurile pro$uctiei pentru a crea un siste centrat pe o#tinerea $e .aloare a$augata.
()

b) Politica de resurse umane A ericanii sunt recrutati cu rapi$itate si sunt eli#erati $in functie tot at<t $e rapi$. ;nsa a fi conce$iat nu reprezinta un stig at. A ericanii au ten$inta $e a schi #a frec.ent fir a si locul $e unca- $in acest oti. fir ele prefera sa schi #e personalul :n functie $e ne.oi- :n loc sa in.esteasca :n pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata $e faptul ca cele ai ari in.estitii :n resursele u ane sunt orientate catre $o eniul selectiei si recrutarii. ;n anage entul resurselor u ane fir ele a ericane :si sta#ilesc ur atorul scop general3 : #unatatirea oti.arii ca pre isa $e crestere a eficientei utilizarii resursei u ane. ;n acti.itatile specifice anage entului resursei u ane sunt anga0ate trei categorii $e persoane3 ( )ri a care poarta :ntreaga responsa#ilitate :n acest $o eniu este reprezentata $e anage entul $e ni.el superior- respecti. prese$intele organizatiei care i pune un anu it cli at $e unca. El este a0utat $e $irectorii e'ecuti.i :n sta#ilirea o#iecti.elor si politicilor $in acest $o eniu. ( A $oua categorie este reprezentata $e toti $e resurse u ane. anagerii organizatiei- care pun :n practica politica

( A treia categorie este reprezentata $e $eparta entul $e personal care are rolul acti. :n procesul $e a$optare a $eciziilor legate $e resursa u ana la ni.elul organizatiei si $e ela#orare a strategiei $in perspecti.a resurselor u ane. In$i.i$ualis ul agresi. este stap<nit :n interiorul organizatiei- prin reguli stricte pri.in$ acti.itatea interna si circuitul $ocu entelor. )ro o.area are la #aza calitatile- ni.elul $e pregatire si .echi ea personalului. "<rsta anagerilor $e .<rf spri0ina concluzia confor careia e'perienta 0oaca un rol i portant :n pro o.area :n functii $e con$ucere. Rezultatele unui stu$iu au $e onstrat ca ABC $intre anagerii $e .<rf a.eau cel putin %B $e ani c<n$ au fost pro o.ati. )regatirea :n $o eniul anage entului se realizeaza :n pri ul r<n$ la ni.el in$i.i$ual:n scoala un$e se pun #azele g<n$irii econo ice. Diplo a uni.ersitara este consi$erata $e catre anagerul a erican a fi un punct $e plecare in$ispensa#il- co pletat ai t<rziu printr(o pregatire :n afaceri. ;ntreprin$erile asigura ulterior o pregatire a personalului- at<t prin progra e :n afara :ntreprin$erii- :n scoli si uni.ersitati specializate- c<t si :n interiorul organizatiei. ;ntreprin$erile a ericane nu se $isting foarte ult $e cele $in alte tari- :n ceea ce pri.este organizarea acestei pregatiri :n interior- $ec<t prin aniera :n care :ncearca sa se pastreze :n ca$rul :ntreprin$erii a #ianta uni.ersitara. Astfel- $aca :n alte fir e acestea poarta nu ele $e centre $e for are- :n :ntreprin$erile a ericane acestea sunt institutii- colegii ca pusuri uni.ersitare ale :ntreprin$erii. &oti.area anagerilor si a salariatilor a ericani nu are conotatii co ple'e ca :n cazul anagerilor co paniilor europene sau orientale- const<n$ :n general :n reco pense #anesti. Acor$area $e pri e- $e participatii la profit sau $e actiuni preferentiale- reprezinta principalele eto$e $e oti.are. Tinerii anga0ati sunt $eseori oti.ati si $e oportunitatile $e pro o.are. E otia co petitiei si sansa $e a $e onstra capacitatea $e a rezol.a pro#le e satisfac aspiratiile ultor tineri a ericani. Dar- spre $eose#ire $e europeni- a ericanii au ne.oie $e recepti.itate- $e :ncura0are per anenta si $e lau$e $in partea superiorilor.
((

II.2.

C*I#A

II.2.1. Contextul economico-social chinez Econo ia Chinei refuza sa se :nca$reze :ntr(unul $in siste ele econo ice cunoscute. )ri.in$ nu $oar tarile $ez.oltate- ci si pe cele su#$ez.oltate- conceptul 8another $e.elop ent9 afir a ca scopul final :n $ez.oltarea unei tari nu este pro$uctia si cresterea econo ica sau egalizarea )IB(ului pe locuitor- ci satisfacerea tre#uintelor social(u ane. )ara$ig a occi$entului in$ustrial nu este potri.ita pentru societatile :n curs $e $ez.oltare- fapt care a $us la aprecierea ca 8loco oti.ele tarilor $ez.oltate sunt prea rapi$e pentru .agoanele lu ii a treia9 Ele entul cel ai spectaculos :n ceea ce pri.eDte China este creDterea econo icE. De peste 20 $e ani- $ez.oltarea econo iei chineze :nregistreazE rit uri susFinute- reuDin$ sE(Di $u#leze .olu ul )IB(ului- ai :nt<i :ntr(o perioa$a $e 1B ani 71GH0(1GGB4- apoi $in nou :n nu ai G ani 71GGB(200%4. Cauzele profun$e ale acestui I iracol econo ic9 se gEsesc :n o$ificErile politicii econo ice realizate $e con$ucerea politicE a Chinei. Transfor arile puternice $e natura econo ica si sociala petrecute in China in ulti ele $oua $ecenii au reusit sa o$ifice su#stantial structura proprietatii si structura econo ica. In prezent- in China- structura proprietatii este ur atoarea3 %0C proprietate $e stat- !0C proprietate pri.ata si !0C $i.erse for e $e proprietate i'ta- aceasta inse nan$ proprietate i'ta a statului chinez si a altor state sau proprietate pri.ata i'ta intre chinezi si in.estitorii straini. Trei sunt ele entele care e'plica succesul Chinei in econo ia conte porana3 li#eralizarea econo ica interna- forta $e unca- cea ai nu eroasa $e pe glo#- si in.estitiile. Econo ia Chinei se $ez.olta in o$ planificat- iar statul inter.ine in toate $o eniile .ietii econo ice si sociale- prin inter e$iul planului cincinal ela#orat $e catre gu.ern. Rolul planificarii a crescut cu fiecare perioa$a $e cinci ani scursa $e la crearea- la 1 octo #rie 1G%Ga Repu#licii )opulare Chineze. Din punct $e .e$ere social- in China e'ista patru principale grupari3 ,e$eratia =ationala a Sin$icatelor- ,e$eratia =ationala a Tinerilor- ,e$eratia =ationala a ,e eilor si ,e$eratia =ationala $in In$ustrii si Co ert. 5 preocupare constanta a ulti ului $eceniu o reprezinta cresterea ni.elului $e e$ucatie a populatiei in ansa #lu- $ar ai ales a tinerei generatii in paralel cu re$ucerea si era$icarea analfa#etis ului. Diferentele fata $e tarile $ez.oltate $in punct $e .e$ere econo ic sunt ariiar $epasirea lor este consi$erata o o$alitate $e asigurare a e.olutiei econo ice si sociale. )reocuparea pentru e$ucatie este o constanta a politicii actuale a gu.ernului chinez. Ea este sustinuta si $e populatie- $eoarece apro'i ati. 10C $in econo iile acesteia au fost alocate anual- in ulti ul $eceniu- pentru e$ucatie. Tipuri de organizatii

In China pre$o ina- $in punct $e .e$ere nu eric- fir ele ici- fa iliale sau in$i.i$ualein nu ar $e circa 20 $e ilioane- $ispersate pe intreg teritoriul locui#il al tarii. Calitatea pro$uselor sau a ser.iciilor oferite $e acestea este scazuta $in cauza insuficientei lor puteri econo ice. Cele ai raspan$ite grupuri econo ice $in China sunt grupurile in$ustriale si hol$ing( urile nationale. *rupurile in$ustriale chineze actioneaza in $o eniul e'tractiei- transportului- prelucrarii si $istri#utiei energiei electrice- petrolului- car#unelui- precu si in $o eniul pro$ucerii ingrasa intelor chi ice. Toate acestea sunt $o enii strategice- aflate su# controlul gu.ernului. +ol$ing(urile nationale #eneficiaza $e autono ie $in partea statului- ele actionan$ eficient $in punct $e .e$ere econo ic si anagerial pe #aza principiilor econo iei $e piata. II.2.2. Particularitati ale managementului in China )rincipala caracteristica a culturii chineze consta :n $i ensiunea colecti.ista a acesteia. )rezenta .alorilor colecti.e 7relationare- ar onie- or$ine si $isciplina4 sustin $ez.oltarea :n China a unor structuri organizationale for ale- #ine $eli itate- a relatiilor $e autoritate- cu responsa#ilitatea concentrata la .<rf- co petitie interna re$usa si consens :n relatiile sin$icat( con$ucere. "alorile chinezesti sunt focalizate pe autoritate for ala si pe a#ilitati interpersonale ale anagerului- al carui statut este $eclarat- nu $o#<n$it- si $ifuz. China consi$era i portanta e'istenta unor structuri for ale si a unor proce$uri stan$ar$ $e operare clare- pentru a raspun$e ne.oilor $e e.itare a conflictului- $e respectare a structurii #irocratice si $e auto(prote0are.

III.

Cultura organizationala studiu de caz: S.U.A. si China

III.1. Cultura organizationala a Statelor Unite ale Americii

(!

3.1.1. Valorile culturale americane: 1. Indi+idualismul si accentuarea autointeresului ( constituie #aza siste ului $e .alori a celor ai ulti a ericani. ,iecare persoana este consi$erata unica si .aloroasa. ;n acest conte't inti itatea- .iata :n fa ilie- .iata pri.ata este consi$erata o con$itie poziti.a si este aparata $e e #rii societatii. 2. %ealizarea si succesul au fost accentuate puternic $e cultura a ericana. &itul a erican ne po.esteste ca oricine lucreaza $in greu poate sa o#tina succesul :n legatura cu ceea ce si(a propus. Bogatia personala este pretuita pentru confortul pe care :l a$uce- $ar reprezinta :n acelasi ti p o asura a realizarii in$i.i$ului :nsusi. 3. Acti+itatea si munca ( se anifesta at<t la ni.el $e e'ecutie- c<t si la ni.el anagerial un $e.ota ent fata $e unca. "iata a ericana este acti.a- totul este planificat si progra at. &unca este respectata nu nu ai $in cauza ca ea constituie o sursa $e #ogatie- ci- $e ase enea- $e $ragul $e a realiza o acti.itate. De nitatea unei persoane este puternic influentata $e lipsa unei acti.itati $e unca. A ericanii pretuiesc .irtutile acti.e si reactioneaza pentru o$elarea si controlul propriei lor .ieti 7:n .iziunea a ericana sa spui $espre o persoana ca este lenesa reprezinta o critica e'tre $e se.era4. !. ,ficienta si $ragmatismul se refera ai ult la eto$a $e unca si actiune. A ericanul este cunoscut ca o persoana realista- practica si eficienta- care poate cauta repe$e si gasi cele ai eficace cai $e realizare si :n$eplinire a unor scopuri sau acti.itati. Ei sunt criticati $atorita supraccentuarii tehnicii aplicate- las<n$ la o parte teoriile si cu putina referinta la o#iecti.e. De aici rezulta o orientare practica care presupune nu ai a0ustari pe ter en scurt pentru situatii ine$ite. -. .rientarea morala ( a ericanii se ghi$eaza :n $esfasurarea acti.itatii $upa ter eni orali rezult<n$ onestitatea- franchetea si a#or$area $irecta a pro#le elor $e $iscutie. Astfel o$ul $eschis $e a $iscuta .ine :n contrast cu nu eroasele progra e $e instruire :n care se insista pe caracterul $ocil la locul $e unca- $eoarece a ericanii interpreteaza acest co porta ent ca fiin$ nesincer- $e anipulare si $e ne:ncre$ere. /. 0i ertatea este cea ai e.i$enta .aloare care asigura anifestarea in$i.i$ualis ului. In$i.i$ul are li#eratea $e a acti.a :n lu ea sociala :n care cel ai potri.it- a$aptat supra.ietuieste. >i#ertatea este principiul $e #aza nu nu ai al laissez(faire(ului siste ului econo ic $in :ntreprin$erile a ericane- $ar si pentru cea ai are parte $in restul stilului $e .iata a erican. 1. ,galitatea este o .aloare procla ata :n ca$rul constitutiei- Jtoti oa enii sunt egaliJ. Se pune pro#le a $aca .aloarea li#ertatii nu intra :n contra$ictie cu cea pri.in$ egalitatea. Atunci c<n$ oa enii ur aresc li#ertatea :ntr(un cli at in$i.i$ualist- :n care cel a$aptat supra.ietuiesteli#eratatea con$uce la polarizarea societatii :n #ogati si saraci. 5 :ncercare $e rezol.are a acestui conflict este $e a face $istinctie :n pri.inta faptului ca i$ealurile a ericanilor recla a egalitatea oportunitatilor si nu egalitatea rezultatelor. Co petentele- a#ilitatile si talentele fiecarui in$i.i$ .or influenta ceea ce o persoana poate realiza sau o#tine. 2. )atriotismul ( .aloarea se anifesta prin atitu$inea a ericanilor fata $e statele $ictatoriale si tot ceea ce nu este a erican sau care a eninta .alorile culturale si sociale a ericane.

("

3. Confortul material. A ericanii sunt interesati $e a a.ea- a $etine un .olu are $e #unuri ateriale- :ntruc<t ei .a$ :n acestea reco pensa uncii $epuse. Ele reprezinta si #olul realizarii- : plinirii si succesului. 14. Caracterul informal. &o$alitatea $e a$resare- anierele- o$ul $e a se : #raca si $e a interactiona este ult ai infor al $ec<t :n oricare $intre celelalte societati. Ca ur are a .alorii li#ertatii la ni.elul in$i.i$ului aceasta se anifesta prin li#ertatea $e e'pri are si co porta ent ai putin for al chiar fata $e superiori. 3.1.2. Incadrarea culturii organizationale din Statele cinci dimensiuni elaborate de "eert #o$stede nite ale !mericii prin prisma celor

Analiza conte'tului cultural(istoric si a conte'tului socio(cultural a erican prin pris a celor cinci $i ensiuni culturale ale a#or$arii anage entului structurilor ulticulturale con$uce la ur atoarele constatari3 - ,a ilia- societatea- $ar si organizatiile a ericane se caracterizeaza printr(un puternic in$i.i$ualis - e.i$entiat prin a #itie- $orinta $e a reusi- li#ertatea $e actiune- initiati.a- e.olutie pe cont propriu- e$ucatie intreprenoriala- cura06 - Distanta fata $e putere este 7.oit entinuta4 re$usa- e'istan$ sanse egale pentru toti cetatenii $e a se e$uca- $e a se pregati- $e a infiinta organizatii econo ice- $e a se realiza pe plan social sau profesional6 - E.itarea incertitu$inii este e$ie spre puternica- ur are fireasca a preocuparii pentru cunoasterea si ini izarea riscului asociat unui .iitor necunoscut- pentru organizare stiintificapentru utilizarea strategiilor si a altor instru ente $e planificare- pentru culti.area si entinerea a.anta0ului concurential al persoanelor- al organizatiilor ori al pro$uselor sau ser.iciilor6 - &asculinitatea- .aloare culturala proprie societatii a ericane- este puternica. Sunt apreciate ele ente precu 3 $iferentierea rolurilor $in econo ie si $in societate $intre fe ei si #ar#atiierarhie- preocuparea pentru a.ere- cariera- putere $ecizionala- profit i e$iat. ,e eile $e afaceri sunt calauzite $e aceleasi i$ei precu #ar#atii- ceea ce face $in societatea a ericana un e'e plu $e e.olutie fa iliala- co unitara sau organizationala cu sanse egale pentru a #ele se'e6 - In co paratie cu societatile su$(asiatice- lu ea a ericana este preocupata $e o a#or$are pe ter en scurt a .ietii econo ice si sociale. Ceea ce conteaza sunt .alorile precu 3 siguranta i e$iata- sta#ilitatea- reciprocitatea in spri0in- fa.orurile.

III.2.

Cultura organizationala a Chinei

(#

III.2.1. %alorile culturale chineze Khongguo- a$ica i periul $in i0loc sau $in centul lu ii- reprezinta una $intre cele ai .echi ci.ilizatii ale lu ii- cu o cultura stralucitoare si cu o istorie in$elungata. In.entiile antice chineze 1tiparul- #usola- praful $e pusca- #ancnota $e hartie- succesele $in $o eniul astrono iei- ate aticii si e$icinei- $octrina lui Confucius 1 filosof- i$eolog- uzician- au a.ut i portante contri#utii si au influentat su#stantial stiinta si cultura. In China- ai ult $ecat in alte tari asiatice- indelunga traditie culturala si ogata ci+ilizatie a tarii isi pun puternic a prenta asupra e.olutiei actuale a econo iei si societatii. Conceptele confucianiste $e $rept- orala si $e nitate ii ani a si astazi p chinezi in acti.itatea pe care o $esfasoara- in$iferent $e $o eniul $e acti.itate. #ucleul +ietii sociale in China nu il reprezinta fa ilia- asa cu se inta pla in alte tari occi$entale- ci gru$ul socio($rofesional in care aproape fiecare e #ru al fa iliei 7copilparinte- #unic4 isi petrece cea ai are parte a zilei. Astfel- copiii isi petrec o are parte $in ti p la scoala- printre e$ucatori si colegi6 stu$entii 1 in facultati- #i#lioteci sau ca pusuri uni.ersitare- un$e si locuiesc- chiar $aca parintii lor se afla in acelasi oras6 a$ultii 1 la ser.iciucare ocupa in e$ie 11 ore pe zi- incluzan$ si o pauza pentru asa si o$ihna6 #unicii se reunesc in grupuri $e .ecini sau fosti colegi $e ser.iciu. 5uan'i este un cu.ant chinezesc intra$ucti#il 7 guan insea na Iaproape- iar sufi'ul 'i insea na 6a fi74- sensul cel ai corect al acestuia fiin$ cel $e Irelatie speciala9. Concept stra.echi- cu ra$acini in i$ealurile confucianiste $e creare a unor legaturi #azate pe incre$ere si pe o#ligatii reciproce- guan'i 0oaca un rol central in .iata chinezilor- $ar ai ales in politica si afaceri. )entru a se putea $escurca ai #ine in .iata- chinezii isi creeaza o retea $e relatii intrepersonale in afara fa iliei. III.2.2.Incadrarea contextului chinez prin prisma abordarii managementului structurilor multiculturale elaborate de "eert #o$stede China reprezinta una $intre e'ceptiile $ificil $e inca$rat cu e'actitate in $i ensiunile culturale sta#ilite $e *eert +ofste$e. Dualitatea reprezinta o$ul $e anifestare a $i ensiunilor culturale- ale caror laturi co ple ntare si contrare se gasesc in egala asura in cultura chineza si in anage entul chinez. A #ele laturi ale $i ensiunii culturale in$i.i$ualis 2colecti.is sunt prezente in China. In societatea in$i.i$ualista chineza- legaturile $intre acestea nu sunt .a$ite si nici aran0ate in preala#il. Sunt acceptate .alori precu 3 e'istenta unui prieten apropiat- inti - faptul $e a fi $e n $e incre$ere- ultu irea cu pozitia $etinuta in ca$rul organizatiei sau a grupuluiconser.atoris ul. In societatea colecti.ista chineza- nu prer$o ina ne.oia $e a incheia prietenii specifice- $eoarece acest fapt este pre$o inat $e apartenenta la la un grup si $e respectul pentru fa ilie- $e pietatea filiala si $e castitate. De ase enea- sunt recunoscute .alori- cu ar fi ascultarea fata $e parinti si spri0inirea lor financiara- cinstirea stra osilor- soli$aritatea cu ceilalti e #ri ai grupului- ar onia- toleranta fata $e ceilalti- faprul $e a ser.i patria- natiunea.

Si in ceea ce pri.este $i ensiunea culturala 1 $istanta fata $e putere in China 1 se intalnesc aspecte specifice a #elor laturi. Distanta are fata $e putere reprezinta o ne.oie acute $e
($

$epen$enta fata $e persoane influente- sefi sau fata $e parinti. Asociata colecti.is uluiaceasta latura careia ii corespun$e I$isciplina orala9- se refera la .alori precu 3 e'istenta unui nu ar re$us $e $orinte- ur arirea unei cai $e i0loc- entinerea in$i.i$ului ca o persoana $ezinteresata- pura- cinstita- supusa. Distanta ica fata $e putereinsea na o ne.oie acuta $e in$epen$enta- anifestata ai ales la persoanele tinere si e$ucate. Asociata in$i.i$ualis uluiaceasta latura se refera la aspecte precu 3 fle'i#ilitatea- a$apta#ilitatea- pru$enta- atentia- gri0a $eose#ita.

*ra$ul $e e.itare a incertitu$inii este e$iu pe anasa #lul tarii $ar e'ista posi#ilitatea unor nuanttari. In zonele rurale- cu reliaf inalt $in =(" sau cu relief 0os $in S(E- un$e populatia este frec.ent supusa inte periilor naturii- gra$ul $e e.itare a incertitu$inii este re$us- cu toate eforturile care se fac pentru pre.enirea si co #aterea cala itatilor naturale. In schi #- in zonele ur#ane- puternic sau chiar e'cesi. $ez.oltate $in estul Chinei- gra$ul $e e.itare a incertitu$inii este e$iu spre ri$icat.

Si $i ensiunea culturala fe initate2 asculinitate are in China un puternic aspect $ual. &asculinitatea accentueaza latura poziti.a- aterialista- in$i.i$ualista a co ple'ului $e .alori i partasite in egala asura $e fe ei si $e #ar#ati prin ne$iferentierea rolurilor3 in$epen$entaa$ iratia fata $e persoanele $e succes- succesul in cariera si in afaceri. ,e initatea .alorizeaza aspecte precu 3 e$ucarea tinerei generatii- gri0a pentru e$iul a #iant puternic poluat- ai ales in zonele ur#ane- .iata $e fa ilie- chiar $aca se li iteaza la cate.a ore $e pe zi sau chiar pe sapta ana.

Di ensiunea culturala 1 a#or$area asupra ti pului 1 e.i$entiaza pentru China pre$o inata orientarii pe ter en lung. Supranu ita $e & Bon$ I$ina is confucianist9- aceasta reiterpreteaza in.ataturile luiu Confucius si se ocupa $e .alori specific orientale- ai putin e.i$ente si recunoscute in gan$irea occi$entala- precu respectarea $reptului si a oralei in scopul crearii unei societati i$eale- $ar utopice.

)rincipiile fun$a entale ale in.ataturii confucianiste sunt u atoarele3 Sta#ilitatea societatii se #azeaza pe legaturi inegale intre oa neni. Reletiile fun$a entale $in societate se #azeaza pe o#ligatii reciproce si co ple entare. Su#or$onatul- fiul- fratele ai tanar- sotia- prietenul tanar- $atoreaza respect si supunere. In schi #- seful- tatal- fratele ai in .arsta- sotul- prietenul ai in .arsta $atoreaza protectie si consi$eratie. ,a ilia este prototipul tuturor organizatiilor sociale. )ersoanele nu sunt in$i.izi- ci e #ri ai unei fa ilii. Co portare .irtuoasa consta in a nu(i trata pe ceilalti asa cu trateze pe tine. nu ti(ar placea ca ceilalti sa te

(%

 "irtutea cu pri.ire la o#iecti.ele in .iata ale unei persoane consta in incercarea $e a $o#a$i calificari si e$ucatie- a unci $in greu- a nu cheltui ai ult $ecat este necesar- a fi ra#$ator si perse.erentt

BIBLIOGRAFIE

1. Amedeo Istocescu Culturi comparate Management comparat Editura ASE, Bucuresti, 2010 2. Ovidiu Nicolescu; Ion Verboncu Fundamentele managementului organizational Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006

(&