VULNERABILITATEA LA STRES

http://formarepsihoterapie.ro/vulnerabilitatea-la-stres/
Revista Somatoterapia Nr. 12/2007
Psiholog CATALINA BORANIC
!"l#era$ilitatea la stres se %o#stit"ie pe par%"rs"l $iogra&iei i#'ivi'"l"i a#ali(at) i# &"#%tie 'e tra"mele
psihoa&e%tive) e*perie#tele "#or stres"ri psihi%e %" re(o#a#ta ma+ora) i#%l"siv 'e mo'"l %"m a re"sit
sa le 'omi#e.
Age#tii stresori tre$"ie sa,si gaseas%a o re(o#a#ta 'eose$ita la "# i#'ivi' spre a,si -valori&i%a
pote#tial"l lor stresa#ta. .#ii age#ti stresori repre(e#tati 'e sit"atii e*ter#e s"#t %apa$ili sa i#'"%a %"
toate a%estea "# stres psihi% la toate &ii#tele "ma#e.
Stresorii pot &i -re&"(ati/ 'e o parte 'i# i#'ivi(i) i# timp %e o alta parte ii -a%%epta/ ava#' %eea %e i#
literat"ra 'e spe%ialitate se #"meste -o v"l#era$ilitate %res%"ta i# &ata stres"l"i psihi%/ 0Iama#'es%"
1112) pag. 324.
O serie 'e a"tori) a#ali(a#' 'i&eritele 'ime#si"#i ale perso#alitatii) a" 'es%ris tipologii mai pre'isp"se
la stres psihi%) pre%"m5
6 Cei %" "# gra' i#alt 'e i#troversie si/sa" #e"roti%ism 078se#%94:
6 Cei %" rigi'itate psihi%a 0;al#4:
6 Cei %" tolera#ta s%a("ta la &r"strare 0Rose#s<eig4:
6 Cei a %aror motivatie 'e a&irmare i#tele%t"ala sa" 'e a&iliere este i#gra'ita 'e &a%tori psihoso%iali
a'versi 0!ogel si %ola$.4.
!"l#era$ilitatea la stres este a%%eptata 'rept trasat"ra proprie a#"mitor i#'ivi(i 'e a rea%tio#a &a%il
pri#tr,"# stres psihi% la o gama larga 'e age#ti stresori.
Ast&el pot servi 'rept i#'i%i ai "#ei v"l#era$ilitati la stres psihi% "rmatoarele5
, Te#'i#tele i#terpretative pe "# &o#' 'e s"s%epti$ilitate %res%"ta:
, Rigi'itate) i#%apata#are:
, Te#'i#te pro#"#tate ego%e#tri%e) 'e a"toaparare:
, Te#'i#te o$sesive si &o$i%e pe "# &o#' psihi% a#*ios:
, Imp"lsivitate) emotivitate %res%"ta:
, Agresivitate) i#%li#are spre viole#ta.
=i# %er%etarea 'iverselor tip"ri 'e perso#alitate i# %orelatie %" stres"l) s,a %o#%his %a #" e*ista "# tip
spe%i&i% 'e perso#alitate pe#tr" &ie%are $oala somati%a. Pri# "rmare) p"tem %o#si'era %a $ol#avii
psihosomati%i a" i# %om"# o v"l#era$ilitate %res%"ta &ata 'e stres"l psihi%.
Aproape toti $ol#avii psihosomati%i st"'iati pre(e#ta" a#*ietate) a%easta &ii#' re%"#os%"ta %a eleme#t
str"%t"ral al perso#alitatii %are &avori(ea(a i#stalarea stres"l"i psihi%.
La(ar"s 011>>4 %o#si'era %a e&e%tele age#t"l"i stresor 'epi#' #" #"mai 'e parti%"laritatile a%est"ia %i
si 'e 'o"a atri$"te i#s%rise i# s&era perso#alitatii s"$ie%t"l"i %are re%eptio#ea(a age#t"l stresor si
a#"me %alitatea rasp"#s"rilor emotio#ale si strategiile 'e a'aptare mo$ili(ate.
Ro$"stetea %o#%ept"ali(ata %a "# mo'erator i#tre stres si sa#atate i#'i%a trei %ara%teristi%i 'e $a(a5
orga#i(area &ata 'e si#e) se#time#t"l 'e %ompetitie si %apa%itatea 'e %o#trol as"pra me'i"l"i si
propriei vieti pri# %"#osti#te si aptit"'i#i 0;osa$a 21?7) pag. 274.
St"'iile i#trepri#se as"pra aspe%telor &i(iologi%e mas"ra$ile 0TA) %o#%e#tratia 'e gl"%o(a i# sa#ge si
'i&ere#tele 'e perso#alitate proprii &ie%arei &ii#te "ma#e4) a" %lasi&i%at oame#ii i# persoa#e 'e tip A si
tip B.
Persoa#ele 'e tip A s"#t %ara%teri(ate pri#tr,o p"ter#i%a 'ori#ta 'e a&irmare) %ompetitivitate) se a&la
i#tr,o p"ter#i%a %ri(a 'e timp) s"praa#ga+are pro&esio#ala) tre$"i#te #esatis&a%"te) te#a%itate. S"#t
a#gre#ati i# a%tivitati m"ltiple %o#%omite#t) vor sa &ie om#ipre(e#ti.I# a&a%eri s"#t hipera%tivi si
agresivi. S"#t s"s%epti$ili la stres si la $oala %oro#aria#a 010@ &a% i#&ar%t4.
Op"s"l tip"l"i A 'e %omportame#t este tip"l B 'e %omportame#t. A%esta l"pta %" stres"l i#tr,o ma#iera
rela*ata ) se es%hivea(a i# &ata s"prasoli%itarilor) are o tolera#ta si %apa%itate 'e a'aptare mai mare la
stim"li 'e&avora$ili.
.# eleme#t importa#t i# estimarea v"l#era$iltatii i#'ivi'"l"i la stres este etapa %i%l"l"i vietii %"
pri#%ipalele a%hi(itii psiho,so%iale ale a%esteia5
I Copilaria5 i#s"sirea %o#'"itelor 'e %restere) a"toservire) i#tegrare s%olara) a"to%o#trol:
II A'oles%e#ta5 %ri(a 'e i'e#titate) i#tegrarea se*"alitatii) %ristali(area valorilor:
III Ti#eretea5 opti"#ea si &ormarea pro&esio#ala
1. &ormarea "#ei &amilii
2. pro$lemele %"pl"l"i ta#ar
I! Perioa'a a'"lta5 respo#sa$ilitati m"ltiple5 pro&esio#ale) maritale) pare#tale
! Batra#etea5 'e(a#ga+area pro&esio#ala
1. 'e#"%leari(area &amiliei
2. si#g"ratatea) i(olarea so%iala
2. regresia $iologi%a si psihi%a
3. perspe%tiva mortii.
=e aseme#ea stres"l poate &i provo%at #" #"mai 'e s"prasoli%itari %i si 'e s"$soli%itari 0a$se#ta
i#&ormatiei) mo#oto#ia) lipsa 'e variatie) starea prel"#gita 'e asteptare %are evi'e#tia(a ma#i&estarea
i#tregii game a posi$ilitatilor i#'ivi'"l"i4) a%easta ava#' %a e&e%t impie'i%area #evoii 'e %om"#i%are si
e*primare) tre$"i#ta #at"rala 'e a&irmare spe%i&i% "ma#a.
7ste 'e remar%at %a a%eiasi stim"li ge#erea(a stres #egativ "#ora) stres po(itiv altora) iar altii rama#
i#'i&ere#ti. Pri# evitarea sistemati%a a age#tilor provo%atori 'e 'isstres si a &a%torilor si %o#+"#%t"rilor
%are imp"# o mo$ili(are e#ergeti%a optima) se poate me#ti#e o stare $"#a 'e sa#atate.
7val"area sit"atiilor) 'a%a s"#t sa" #" stresa#te) se &a%e 'i# 'i&erite p"#%te 'e ve'ere) 'epi#(a#' 'e
opti%a persoa#ei) 'e %o#%eptia 'e viata) 'e e*perie#ta %el"i i# %a"(a.
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/1039/Stresul-si-personalitatea.html
Stresul si personalitatea
Stresul nu are insa acelasi impact asupra fiecaruia dintre noi,
maniera in care acesta ne afecteaza depinzand intr-o buna
masura de capacitatea fiecaruia de adaptare la conditiile de
mediu stresante
!btine "#$ profit %esc&ide un cont 'irtual, casti(a e)perienta si noul i*ad mini+
Pe $"#a 'reptate) stres"l a &ost 'e#"mit -$oala se%ol"l"l"i AAI/. =i# %e i# %e mai m"lte
persoa#e a%"(a %a s"#t vi%time ale stres"l"i) %a s,a" %o#&r"#tat la "# mome#t 'at %"
a%easta pro$lema sa" %a sa#atatea le,a &ost a&e%tata i# mo' ireme'ia$il. Bai m"lt %a
sig"r %a s"rsele stres"l"i 'i&era 'e la persoa#a la persoa#a) iar e&e%tele a%est"ia as"pra
#oastra varia(a si ele i# &"#%tie 'e persoa#a. Stres"l #" are i#sa a%elasi impa%t as"pra
&ie%ar"ia 'i#tre #oi) ma#iera i# %are a%esta #e a&e%tea(a 'epi#(a#' i#tr,o $"#a mas"ra
'e %apa%itatea &ie%ar"ia 'e a'aptare la %o#'itiile 'e me'i" stresa#te. Pe "#ii stres"l ii
motivea(a si ii imp"lsio#ea(a i# a merge mai 'eparte) pe#tr" altii -stres"l este stresa#t/.
.#ii per%ep stres"l i#tr,"# mo' po(itiv 0e"stres4) iar altii se lasa 'o$orat 'e el. Si "#ii si
altii a%%epta i#sa stres"l %a atare) i#vata#' sa traias%a alat"ri 'e el.
Capa%itatea 'e a'apta$ilitate i# &ata stres"l"i
C" totii am a"(it i# +"r"l #ostr" %o#statari 'e ge#"l5 -L"%re( mai e&i%ie#t i# %o#'itii 'e
stres/ sa" -Provo%arile ma &a% sa 'a" tot %e am mai $"# 'i# mi#e/.
I# ori%e %ole%tiv sa" gr"p so%ial e*ista persoa#e pe#tr" %are a'apta$ilitatea la %o#'itiile
'e stres ma*im i#seam#a tra#s&ormarea %o#+"%t"rilor #e&avora$ile i# %ir%"msta#te
ava#ta+oase. A%este persoa#e se i#%a'rea(a i# %ategoria %elor %are o$ti# re("ltate
pro&esio#ale remar%a$ile mai ales %a#' se &a% a#"mite presi"#i as"pra lor. A" o
satis&a%tie ma*ima 'a%a tre$"ie sa termi#e "# a#"mit proie%t i#tr,"# timp re%or') 'a%a
s"#t presati 'e 'eali#e,"ri) 'a%a tre$"ie sa alerge sa,si mareas%a %i&ra 'e a&a%eri) 'a%a
l"%rea(a i# 'ome#ii %" "# &a%tor 'e stres ri'i%at sa" 'a%a se impli%a i#tr" tot"l i#
proie%tele pe %are le a" 'e &i#ali(at) 'e'i%a#'",si timp"l si e#ergia pe#tr" ati#gerea
a%est"i s%op.
Se %re'e %a persoa#ele %are a" "# gra' ri'i%at 'e tolera#ta a stres"l"i a" i# perma#e#ta
%o#trol"l as"pra sit"atiei) %a a" "# s%op $i#e &i*at si %a a'ora sa,si as"me respo#sa$iliti.
A%estea pot i#&l"e#ta po(itiv eve#ime#tele %e a" lo% i# +"r"l lor) i# timp %e persoa#ele
mai p"ti# tolera#te i# &ata stres"l"i s"#t %o#vi#se %a #" pot i#trepri#'e #imi% %a sa
s%him$e %"rs"l eve#ime#telor. Pe 'e alta parte) a'apta$ilitatea i# &ata stres"l"i este
%o#'itio#ata 'e asa,(isi -&a%tori e*ter#i/) %are #" ti# #eaparat 'e tip"l 'e perso#alitate pe
%are il avem. !arsta) e*perie#ta) e'"%atia) &a%tor"l &i#a#%iar) %apa%itatea orga#ism"l"i 'e
a re(ista stres"l"i) #ivel"l e'"%atio#al) %o#%eptiile religioase) toate a%estea #e 'etermi#a
sa per%epem stres"l i# mo' 'i&erit. =a%a viitor"l #e este asig"rat 'i# p"#%t 'e ve'ere
&i#a#%iar) stres"l %a"(at 'e lipsa "#"i lo% 'e m"#%a sta$il este mi#im. =a%a +o$"l
respe%tiv %o#stit"ie i#sa pri#%ipala #oastra s"rsa 'e e*iste#ta) mai m"lt %a sig"r %a am
per%epe a%eeasi sit"atie %a &ii#' m"lt mai stresa#ta.
Perso#alitati 'i&erite) stres 'i&erit
=esi i# mare #e i#%a'ram i# a#"mite tipare %omportame#tale) trasat"rile #egative si
po(itive %are #e %ara%teri(ea(a 'a" mas"ra i#'ivi'"alitatii &ie%ar"ia. Cie%are persoa#a
este %ara%teri(ata 'e "# %omportame#t stereotipal si 'e i#terese proprii. Atit"'i#ea pe
%are o avem i# &ata pro$lemelor si a sit"atiilor #oi %" %are #e %o#&r"#tam i# viata) &el"l i#
%are re"sim sa 'epasim stres"l) a$ilitatea 'e a tra#s&orma stres"l #egativ i# e"stres)
toate a%estea 'etermi#a vite(a si %apa%itatea 'e a #e 'e$arasa 'e stres.
Ca#' s"#t p"se i# &ata "#or sit"atii stresa#te) persoa#ele #egativiste sa" pesimiste se
'emotivea(a) 'evi# impa%ie#tate) #" mai a" ra$'are #i%i %" ele i#sele) 'ar #i%i %" %eilalti)
'a" 'ova'a 'e agresivitate at"#%i %a#' tre$"ie sa %o#%"re(e %" alt%i#eva. .ita sa se
rela*e(e) 'eve#i#' &oarte agitate. Se a"tostresea(a si,i stresea(a si pe %eilalti pri# &el"l
lor 'e a &i. I# s%him$) persoa#ele per&e%tio#iste gestio#ea(a e&i%ie#t ori%e sit"atie. =a%a
se i#tampla i#sa sa #" se i#%a're(e i# timp "til) a%est l"%r" le %a"(ea(a %ea mai mare
'e(amagire. 7ste &oarte importa#t sa #e %"#oastem perso#alitatea pe#tr" a &a%e
alegerile potrivite i# viata. 7ste #e%esara o $"#a a"to%"#oastere pe#tr" a #e alege stil"l
'e viata potrivit) +o$"l %are sa #e a'"%a satis&a%tii pro&esio#ale) persoa#a %" %are vrem
sa #e impartim viata sa" tip"rile 'e a%tivitati pe %are tre$"ie sa le evitam.
I# %o#%eptia psiholog"l"i A#'re< olis(e9 e*ista per a#sam$l" trei %ategorii pri#%ipale
'e oame#i5 -%ei %are se simt $i#e 'a%a a" "# stil 'e viata stresa#t) %ei %are #" se
'es%"r%a 'e%at %" "# stil 'e viata li#istit si %ei %are s"#t i# stare sa se a'apte(e per&e%t)
atat la stres) %at si i# lipsa l"i/. -I#tr,o a#"mita mas"ra) stres"l este importa#t
pe#tr" sa#atate) atata timp %at #" 'epaseste %apa%itatea #oastra 'e a,i &a%e &ata.
Peri%ol"l apare at"#%i %a#' #" sta$ilim %ore%t tip"l 'e perso#alitate %ar"ia ii aparti#em si
i#%er%am sa 'eve#im %eea %e #" s"#tem. I# ast&el 'e %a("ri) perso#alitatea #oastra se
i#hi$a si s"#tem #evoiti sa #e %o#&r"#tam %" "# #ivel prea ri'i%at sa" prea s%a("t 'e
stres 0'e o$i%ei prea ri'i%at4/) a&irma a%esta.
C"m sa tra#s&ormam stres"l #egativ i# e"stres
I#'i&ere#t 'e &el"l #ostr" 'e a &i) pe#tr" a p"tea tolera stres"l i# viata #oastra 'e (i %" (i)
tre$"ie sa i#vatam sa #e a'aptam %omportame#t"l) s%him$a#'",l i# &"#%tie 'e
%ir%"msta#te. Iata %ateva s&at"ri 'e %are p"tem ti#e %o#t 'a%a 'orim %a e*perie#tele
#egative sa se tra#s&orme i# "#ele po(itive5
%econectati-'a de trecut , .# mare s%riitor sp"#ea %a ar tre$"i sa #e ga#'im la tre%"t
'oar i# mas"ra i# %are ami#tirea l"i #e pro'"%e $"%"rie. Bai m"lt %a sig"r %a #" sta i#
p"terea #oastra sa s%him$am tre%"t"l) %i 'oar pre(e#t"l. Ar tre$"i sa i#%etam sa #e mai
&a%em gri+i pe#tr" %e am &a%"t gresit i# tre%"t. Tre$"ie sa i#vatam sa #e &olosim 'e
e*perie#ta respe%tiva pe#tr" #" mai repeta si pe viitor a%eeasi greseala.
,reeati-'a mediul ambient in care 'a simtiti cel mai bine D Cie%are persoa#a are
propri"l sa" ritm 'e l"%r"5 "#ele persoa#e l"%rea(a mai $i#e #oaptea) altele (i"a. Sta$iliti
%are s"#t orele 'e l"%r" i# %are p"teti l"%ra la %apa%itate ma*ima si pe %at posi$il)
ara#+ati,va program"l ast&el i#%at sa se s"prap"#a %" orele respe%tive.
-aceti cat mai multa miscare , 7ste 'emo#strat stii#ti&i% %a sport"l este "#a 'i#tre %ele
mai e&i%ie#te arme impotriva stres"l"i. Pri# e&e%t"area 'e e*er%itii &i(i%e) i# orga#ism este
eli$erata e#'or&i#a) s"$sta#ta %are ate#"ea(a '"rerile) i#'"%a#' i# a%elasi timp o stare
ge#erala 'e $i#e. =e aseme#ea) mis%area &i(i%a #e re'a e#ergia) #e &a%e sa #e simtim
mai e#ergi%i) i#tari#'",#e sistem"l im"#itar.
-iti suficient de fle)ibile , C" toate %a #e,am 'ori "#eori sa #e s%him$am
%omportame#t"l) 'e %ele mai m"lte ori #" p"tem &a%e a%est l"%r". S"#tem asa %"m
s"#tem si #" #e p"tem s%him$a &el"l #ostr" 'e a &i peste #oapte. Am p"tea s%him$a i#sa
mo'"l i# %are a$or'am sa" ga#'im pro$lemele. =a%a o sa ga#'im pro$lema 'i&erit)
p"tem gasi #oi sol"tii pe#tr" a #e ati#ge s%op"rile.
.anditi poziti' , I# %o#'itii ma*ime 'e stres s"#tem te#tate sa a#ti%ipam %" o%hii mi#tii
%o#se%i#tele a%ti"#ilor #oastre. I#%er%ati sa 'es%operiti partea $"#a a l"%r"rilor 'i#
&ie%are i#tamplare #egativa. a#'iti,va la "# re("ltat po(itiv) la o eve#t"ala sol"tie pe#tr"
a%ea pro$lema. A#ti%ipa#' o re"sita a respe%tivei pro$leme) vom p"tea &a%e &ata sit"atiei
stresa#te mai e&i%ie#t.
Acordati-'a timp pentru odi&na , Ne &a%em timp pe#tr" toate) i#sa "itam "#eori sa
a%or'am timp to%mai propriei persoa#e. I# %o#'itiile i# %are l"%ram ore i# sir &ara sa
&a%em o pa"(a) i# mo' %ert %apa%itatea 'e %o#%e#trare s%a'e simtitor. A%or'ati,va
%ateva mi#"te 'e rela*are) &a%a#'",va pla#"ri pe#tr" ora 'e 'istra%tie $i#emeritata)
pe#tr" %i#a sa" pe#tr" o iesire i# oras. Re(erva#'",#e timp pe#tr" #oi) #e vom simti mai
importa#te si vom avea se#time#t"l propriei valori.
.# arti%ol 'e %ana Ne(oita
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/03/cum-
recunoastem-semnalele-stresului-si-cum-le-
contracaram/
Cum recunoastem semnalele stresului si cum le contracaram!
2>/02/2010
A,meste%ate
/ comentariu
*ostat de0 %aniela Nataletu
Ai pensie pri'ata1 =a%a l"%re(i i# armata sa" politie ai 'rept"l sa alegi %e &o#' 'e pe#sii 'oresti.
Stres"l este per%ep"t) la #ivel ge#eral) 'rept "# aspe%t #egativ al vietii #oastre) &ara sa l"am i# %al%"l e*iste#ta
stres"l"i po(itiv) %el %are -#e e%hipea(a/ %" a$ilitatile #e%esare pe#tr" re(olvarea 'e pro$leme) iesirea 'i# sit"atii
'e %ri(a sa" 'epasirea limitelor si 'e(voltare. C" toate a%estea) %a#' -povara/ 'evi#e prea grea) stres"l se
%ro#i%i(ea(a) ti#a#'",#e i#tr,o perma#e#ta stare 'e alerta. A%est pro%es are e&e%te grave #" 'oar as"pra starii
emotio#ale si sa#atatii #oastre mi#tale) %i si as"pra &"#%tio#arii #ormale a orga#ism"l"i.
Stres"l prel"#git poate %a"(a sa" agrava o serie 'e a&e%ti"#i &i(i%e) pre%"m '"rerea 0'e ori%e &el4) $olile
%ar'iovas%"lare) pro$lemele 'igestive) o$e(itatea) $olile a"toim"#e) pro$lemele 'e som#) a&e%ti"#ile
'ermatologi%e.
Pe#tr" a evita %ro#i%i(area stres"l"i este importa#t sa #e %"#oastem limitele si) mai m"lt 'e%at atat) tolera#ta la
stres. 7ste importa#t 'e sti"t %a #ivel"l 'e tolera#ta la stres 'i&era 'e la persoa#a la persoa#a) ast&el i#%at i# timp
%e "#ii pot &i motivati 'e sit"atiile stresa#te) altii le pot gasi %oplesitoare si &r"stra#te. A$ilitatea 'e a tolera stres"l
'epi#'e 'e mai m"lti &a%tori) pri#tre %are5 %alitatea relatiilor pe %are le aveti %" %ei 'i# +"r) %oe&i%ie#t"l 'e
i#telige#ta emotio#ala) vi(i"#ea ge#erala as"pra vietii) spri+i#"l primit 'i# partea %elor apropiati) %apa%itatea 'e
gestio#are a emotiilor) %"#osti#tele si a$ilitatea 'e a &olosi e*perie#tele stresa#te 'i# tre%"t 'rept -le%tii 'e viata/.
Pe#tr" a evita 'epasirea -%otei 'e alerta/ si ast&el a prei#tampi#a e&e%tele #o%ive ale stres"l"i) este importa#t sa
i#vatam sa re%"#oastem sem#alele si simptomele stres"l"i #egativ. A%estea s"#t &oarte variate) stres"l a&e%ta#'
'eopotriva mi#tea) %orp"l si %omportame#t"l.
Bai m"lte s&at"ri pe#tr" "# %o#trol e&i%ie#t al stres"l"i) pe Be'i%pe#tr"Ti#e.roE
A#tre#ame#t"l a"toge# S%h"lt(
"si
by #ina $urca
Ce este antrenamentul autogen Schultz?
A#tre#ame#t"l a"toge# S%h"lt( este o teh#i%F 'e rela*are psihoterape"ti%F veri&i%atF atGt %li#i% %Gt %i
e*perime#tal) %e se se %ara%teri(ea(F pri# simpli%itate %i e%o#omi%itate H# se#s"l %a se H#va&F "%or %i '"rea(F
relativ p"&i#.
A#tre#ame#t"l a"toge# este "# e*er%i&i" ge#erat 'i# i#terior"l 7",l"i. S%h"lt( 'e&i#e%te a#tre#ame#t"l a"toge#
%a &ii#' "# /e*er%i&i" %o#&ig"rat sistemati% %i 'e(voltat 'e &ie%are persoa#F pe#tr" si#e/. I# ese#&F) este o meto'F
'e a"to'e%o#tra%tare %o#%e#trativF 0s"$ie%t"l H%i %reea(F pri# %o#%e#trare o stare hip#oi'F %are va 'e%la#%a
'e%o#tra%tarea m"%%hilor.4.
Antrenamentul autogen apare %a meto'F 'e rela*are pri# e*er%i&ii sistemati%e 'e %o#%e#trare as"pra "#or
&orm"le s"gestive D &orm"le i#'"%toare4. Se#(a&ia 'e gre"tate este %o#se%i#&a &ireas%F a rela*Frii
m"s%"lare.Antrenamentul se &a%e i#i&ial 'e %ate 2 ori pe (i apoi o 'atF pe (i.
Condiii de nvare a antrenamentului autogen Schultz
Oame#ii 'isp"# 'e o %apa%itate H##Fs%"tF 'e a se rela*a &i(i% %i me#tal. Tot"%i %ea mai mare parte 'i#tre ei o
&oloses% p"&i# sa" i#%ore%t.
S%h"lt( re%oma#'F %a rela*area sF se reali(e(e H#tr,o %amerF lipsitF 'e e*%ita#&i se#(oriali) %" l"mi#o(itate sla$F
%i %o#&ort termi%) s"$ie%t"l p"tG#' a'opta "#a 'i# "rmFtoarele trei po(i&ii5
,'e%"$it"s 'orsal 0%"l%at pe spate4:
,po(i&ia H# &otoli" 0%ap"l spri+i#it) mem$rele s"perioare a%e(ate %o#&orta$il pe $ra&ele &otoli"l"i) %" %oapsele "%or
H#'epFrtate %i gam$ele H# "#ghi 'rept4:
,po(i&ia -$ir+ar"l"i / 0a%e(at pe s%a"#) %oloa#a "%or aple%atF 'i# talie %i $ra&ele re(emate pe %oapse4.
I# perioa'a 'e H#vF&are a teh#i%ii este i#'i%atF pra%ti%area a%esteia s"$ H#'r"marea "#"i psiholog)
psihoterape"t sa" me'i%. S"$ie%&ii s"#t i#str"i&i sF l"%re(e %i a%asF) 'e 'o"F ori pe (i) %Gte 7,10 mi#"te. ="pF
H#s"%irea temei#i%F a teh#i%ii) se poate prel"#gi '"rata rela*Frii i#'ivi'"ale pG#F la 1J mi#"te. I# a$se#&a
terape"t"l"i) este re%oma#'a$ilF "tili(area "#or %asete a"'io %" te*t"l H#registrat.
A#tre#ame#t"l a"toge# %"pri#'e "rmFtoarele e*er%i&ii5
1. trirea senzaiei de greutate n mini i picioare
2. trirea senzaiei de cldur n mini i picioare
2. controlul btilor inimii
3. controlul respiraiei
J. experimentarea cldurii n zona abdomenului
>. experimentarea senzaiei de rcoare n zona frunii.
S%h"lt( %o#si'erF %F a%este e*er%i&ii se H#s"%es% H#tr,"# i#terval 'e %ase pG#F la (e%e sFptFmG#i) s"$ie%t"l
re"%i#' sF o$&i#F) H# "rma pra%ti%Frii lor) "# %alm i#terior %i o stare hip#oti%F.
Beneficiile antrenamentului autogen Schultz
S%h"lt( 011>74 aratF %F a#tre#ame#t"l a"toge# a+"ta s"$ie%t"l sF o$&i#F o serie 'e ava#ta+e) %"m ar &i 5 o'ih#F
%i re%"perare '"pF e&ort) a"torela*are) a"toreglarea &"#%&iilor a"to#ome) pro&ila*ia a%tivF a t"l$"rFrilor
#e"rovegetative) re'"%erea '"rerii %i a#*ietF&ii) tratarea t"l$"rFrilor 'e som# 'e i#te#sitate me'ie) H#tFrirea e"l"i
pri# &ormele s"gestive spe%iale.
7&e%tele a%est"i tip 'e a#tre#ame#t pot &i o$servate 'e %ei %are Hl pra%ti%F H#%F 'i# primele (ile0rela*are mai
$"#F) re'"%erea a#*ietF&ii) som# mai $"#) %apa%itate 'e %o#%e#trare %i memorie mai $"#F4.
Ava#ta+ele a#tre#ame#t"l"i a"toge# s"#t $i#e %"#os%"te H# psihoterapia "#or #evro(e %i a&e%&i"#i
psihosomati%e. 7l poate &i &olosit %" s"%%es %a a'+"va#t H# tratame#t"l me'i%ame#tos al ori%Frei a&e%&i"#i
somati%e) %o#tri$"i#' la re'"%erea '"rerii %i H#tFrirea e"l"i $ol#av"l"i. I#sF a#tre#ame#t"l a"toge# s"s&i#e) 'ar
#" H#lo%"ie%te tratame#t"l %oresp"#(Ftor $olii respe%tive.
Beto'a este "tili(atF H# me'i%i#a preve#tivF pe#tr" %re%terea re(iste#&ei la &r"strare %i la al&i &a%tori stresa#&i)
%Gt %i H# pregFtirea psihologi%F a sportivilor 'e per&orma#&F.
Pe#tr" a vF H#s"%ii a%eastF meto'F parti%ipa&i &ie la gr"p"rile spe%ial &ormate pe#tr" a%est program &ie pri#
%e'i#&e i#'ivi'"ale H# %a'r"l %a$i#et"l"i 'e psihologie.
=etalii 'espre program gFsi&i ai%i.
*si&olo(-psi&oterapeut Nina 2urca
Tel #344 565 ""3
ANTRENAMENT! AT#$EN %&'!T() RE!A*AREA
+N&#NTRA&T+,A -A&#.%#N
'ela(area este un proces activ) pe*ant volitional si *irectionat spre o cunoastere ipsogena
constienta cu potenta anti-stres.
ANTRENAMENT! AT#$EN %&'!T(
+laborat in anii ,-0 pier*ea prin *epen*enta clientului *e sugestiile *ate *e
terapeut. Metoda Hipnozei Fractionate a lui .scar /ogt 019112 si anume Auto-
Hipnoza a fost percutant a*optata.
Trainingul Autogen apare ca meto*a *e rela(are prin e(ercitii sistematice *e
concentrare asupra unor formule sugestive - formule in*uctoare2. Sen3atia *e
greutate este consecinta 4reasca a rela(arii musculare. Trainingul se face initial
*e cate 3 ori pe 3i apoi o*ata pe 3i. "rimele efecte stabile notabile apar la 3 luni
*upa *ebutul 55S.
Luthe) elevul lui Schult3 intro*uce e(presia Stare Autogena pentru a
*esemna starea *e constiinta mo*i4cata care se obtine prin concentrarea pasiva
asupra sen3atiilor corporale si asupra formulelor sugestive prin *econtractarea
musculara ce are ca re3ultat *etensionarea intregului organism. S5 se *eclara
pre-somn *upa 6eissmann iar pentru altii psiho43iologic particulara - e(ta3ul.
Detensionarea priveste muscularul si mentalul in virtutea unui tonus *e
repaus. Decontractia *esemnea3a strict rela(area musculara 4in* nu un scop ci
mi7locul prin care se facilitea3a accesul in starea autogena. Deconectarea
Concentrativa se obtine prin rela(area musculara progresiva) concentrarea
pasiva asupra formulelor in*uctoare sugestive si evocarea mentala a unor
sen3atii ceneste3ice sau 0si2 a unor imagini. 'e3ulta astfel
Plonjarea Introspectiva - 4inta se cauta in ea insasi printr-o *etasare *e
interactiunile *irecte cu realitatea si cu implicatiile sale.
8C apare la 9. :lein ca Traire egresiva. ;n abor*arile persoanei centrate pe
corp <' sunt consi*erate un vector al regasirii amintirii sentimentelor. 5ceasta
stare e *iferita in raport cu mo*ul *e percepere psihanalitic sau clasic -
reactuali3are a unor mo*uri *e gan*ire) traire si comportare care au fost
caracteristice unei etape anterioare a *e3voltarii in*ivi*ului. Starea *e
*econectare apare atunci can* constiinta e orientata e(clusiv asupra ceneste3iei
ori formulelor iconice sau verbale iterate in limba7ul interior - starea *e absorbtie
interna si cea *e atentie selectiva. "rin *econe(iune persoana se tra*uce fara
inhibitii in e(ege3a hipnagogica a personalitatii.
Concentrarea Activa remite subiectului oca3ia *e-a se *escoperi pe sine in
toate categoriile e(istentei - corporale / mentale / sociale.
Concentrarea Pasiva reven*ica amne3ia ceneste3ica respectiv a sinelui. ;n C"
observam si A!andonul Controalelor. Sistemul *efensiv pastrea3a un control rigi*
al activitatii fantasmatice inconstiente - patogene - a*esea manifestat printr-o
tensiune musculara corporala speci4ca persoanelor nevrotice *ar familiara si
celor anevrotice. =antasmatica ce provoaca acest tip *e *efensa este in general
cu tema se(uala *ar poate 4 si regresiva iar atunci pe cat *e vechi e nivelul
regresiei cu atat mai mare va 4 re3istenta la 5C. <rairea rela(arii *upa
antrenament progresiv si interventii suportive ar putea autori3a persoana sa se
aban*one3e starii autogene chiar *aca facan* acest lucru se va reintalni cu
fantasmele *e care se teme. "ersoana pasiva trebuie invatata la a se crampona
*e starea autogena pentru a nu a*ormi pe timpul 55S.
Sugestiile Hipnotice se enunta prin formule ale Trainingului Autogen. Cu
riscul de-a va deceptiona tre!uie sa va spun ca aceasta "etoda nu este o
"etoda destinata inteligentei ci se adreseaza #intei irationale$ e"otionale si
viscerale - 5vertismentul 6eissmann.
=ormulele initiale nu actionea3a pe calea auto-persuasiunii ci prin
concentrarea pasiva asupra lor. Limba7ul accesibil partilor inconstiente ale
personalitatii cere sa 4e con*ensat la ma(imum in formulele cele mai
semni4cative posibil 4in* nevoie asa*ar *e o anumita ritmica) repetitie si
stereotipie.
RE!A*AREA +N&#NTRA&T+,A -A&#.%#N
"reocupat *e stu*ierea unor fenomene neuronale si musculare lansea3a
ipote3a ca un 3gomot brusc ce perturba starea *e concentrare a persoanei
provoaca tresariri involuntare *atorate unui transfer *e energie psihica in
*omeniul 43ic. 5ceasta preocupare isi avea originea in teoriile psihanalitice ale
vremii si posibil legata *e fenomenul conversiei.
;pote3a %aco!son a fost in4rmata *e insusi autorul ei care peste timp si-n
urma cercetarilor a reali3at ca perturbarile neuronale si tresaririle involuntare
erau cu atat mai puternice cu cat persoana era mai tensionata si nu se
manifestau *aca subiectul era atensionat. /ia electromiogra4e $acobson a
observat ca *oar gan*ul referitor la un act motor amorsea3a in musculatura
corespun3atoare strict locali3ate potentiale *e actiune in4me fara sa apara insa
miscari vi3ibile. 'ela(area prin Incontractare Progresiva e aplicabila la toti
subiectii care fac obiectul terapiei. 'ela(area prinIncontractare Di&erentiala se
aplica *oar anumitor persoane.
';$ *upa $acobson *ifera in raport cu Antrena"entul Autogen Sc'ultz :
- absenta Concentrarii Pasive speci4ca 55S
- *orinta *e-a elimina orice aspect terapeutic verbal consi*eran*u-se
*oban*irea controlului asupra *iferitilor muschi ai corpului ca
su4cienta pentru a obtine efectul scontat
- nu se vrea nici-o in>uenta a tehnicii hipnotice sau psihanalitice
- persoana recor*ea3a *isparitia Senzatiilor Cenestezice intensa pana
la pier*erea impresiilor legate *e po3itia membrelor 055S nu renunta
la SC2
RE!A*AREA &#N/+T+#NATA .RE%!ER
?oga stipulea3a ca respiratia controlea3a >u(ul "ranei in corp a*ica a fortei
vitale cosmice. 'espiratia este una *intre cele mai sensibile functii somatice la
variatiile *ispo3itiei afective a in*ivi*ului. ;nstalarea voluntara a starii *e rela(are
se tra*ea3a prin rarirea ritmului respirator si prin fa3ele *e inspiratie / e(piratie.
'espiratia ab*ominala trebuie sa *omine pe cea toracica.
;n starea *e veghe muschii sunt supusi in permanenta chiar si-n repaus unei
tensiuni ce asigura statura ori tonusul muscular. 5cesta nu se re*uce consi*erabil
*ecat in somnul '+9 si in timpul starii autogene. Sca*erea tonusului muscular e
asociata cresterii pragului *e e(citabilitate neuro-musculara.
/alentele se*ative ale meto*ei con4rma corelatiile *intre tensiunea
musculara si activitatea cerebrala. aspunsul Tro&otropic en*o4lactic *e refacere
se opune celui ergotropic *e crestere a metabolismului. '< *enota reactia *e
emergenta 0Fig't or un(2 tratata *e Cannon. Se re*uce activitatea Sistemului
#ervos Simpatic si apare *ecrementarea Arousalului. Starea *e rela(are in*uce
concentrarea activitatii psihice si nu lentoarea iar mo*i4carile pro*use intr-un
sens opus celor provocate *e starile tensionante favori3ea3a la ma(imum
procesele naturale *e refacere.
Corpul este me*iatorul rela(arii psihice 4in* in acelasi timp si primul ei
bene4ciar. Sinele Cenestezic pune in sinte3a Sc'e"a Corporala si I"aginea
Corpului. 8olto *e3volta i*eea ca ;C e proiectia imaginara si fantasmatica a 4intei
noastre emotionale in timp ce SC este repre3entarea si perceptia entitatii noastre
43ice.
IDul Corporal repre3inta structura globala si sintetica a interactiunilor
psihosomatice constiente si inconstiente) actuale si trecute. 5ltfel spus este
vorba *espre un ansamblu *e informatii referitoare la structurarea corpului)
elemente aparute *in perceptii) amintiri emotionale) atribute arhaice
aleDialogurilor Tonico-Posturale) *in fantasme sau *in e(periente penibile sau
agreabile precum si *in tran3actiile sen3oriale sau sen3uale. +ste vorba asa*ar
*espre o entitate puternic ancorata in trecut si in inconstientul nostru *ar care
participa activ la *inamica evolutiva a i*entitatii persoanei) la trairea constienta
si la *inamica noastra actuala. +ste *esigur intr-o perpetua miscare *e
interactiune) susceptibila in permanenta la mo*i4cari circumstantiale. 8e
remarcat faptul ca vasta 3ona a acestei structuri este ocultata si fara sa 4e
refulata in inconstient apare bastar*i3ata ca si consecinta a structurii noastre.
einvestirea Corporala permite comunicarea facila cu +ul Corporal *in acel
8at 6lobal "re-Se(ual si ;re*uctibil al i*entitatii noastre. Pozitia Adoptata de
Su!iect si anume pe spate *uce la recircumstantiali3area conte(tului securi3ant
*in timpul copilariei la sanul matern.
Miscarea egresiva observa @innicott priveste )!iectele Tranzitionale
si Feno"enele Tranzitionale. "e parcursul primei copilarii nou-nascutul trece
printr-o situatie *e *epen*enta partiala mama ne4in* perceputa ca obiect
e(terior. <recerea *e la fu3iune la *iferentiere se face in alta etapa a copilariei
prin interme*iul .< ce nu sunt consi*erate ca parte a lumii interne sau e(terne
insa apte sa ia parte la ambele entitati prin =< ce absolva copilul *e an(ietatea
*e separare. Calea aceasta e una normala pentru *e3voltare si merge *e la ilu3ie
la *e3ilu3ie spre acele pri3e *e constiinta *e sine si catre inter*epen*enta si
in*ivi*uatie. .< si =< a*uc in*ivi*ului Ca"pul de Constiinta *eutru incontestabil
*esi apartine *omeniului ilu3iei asupra caruia copilul nu trebuie sa-i 7usti4ce
apartenenta nici la realitatea interioara nici la realitatea e(terioara. 8e fapt CC#
se va prelungi *e-a lungul intregii vieti prin e(perienta intensa care apartine
*omeniului artelor) religiei) imaginatiei) creatiei stiinti4ce.
Travaliul de ela+are incepe prin in*ucerea calmului care la si pentru inceput
este e(ogen. ,ocea -+ersorului se vrea afabila si ferma *eci securi3anta. /+ isi
asuma Functia Maternanta iar treptat /5 pe itinerariul terapiei va *eveni
impartiala sau inatribuabila. =ara subiect regent /+ nu mai vine nici *in interior si
nici *in e(terior *ar ori tocmai *e aceea spatiul pre3ervat ei apare intre +u si non-
+u. 'ecor*area /+ trimite .ona Inter"ediara *e e(perienta care se situea3a intre
subiectiv si ceea ce este obiectiv perceput. +a *evine o con*itie a unei profun*e
rela(ari. "ot sa apara si alte =< ca *e pil*a atunci can* clientul se atasea3a *e un
ritual sau Ho"e)!ject. Locurile si gestionarea geogra4ei *isponibile *upa logica
=< garantea3a Spatiul Tranzitional.
Tul!urarile Psi'oSo"atice sunt raspunsuri neuro-vegetative la agresiuni
psihice organi3ate in manifestari clinice cu intensitate si *urata mai mari *ecat
simplele concomitente 43iologice ale proceselor emotionale. Sunt manifestari
reversibile pentru care nu se poate i*enti4ca un substrat organic) *esi sunt
coerente si converg spre scanarea mapei clinice speci4ca unei boli
somatice. /olile PS repre3inta un grup *e afectiuni in a caror etiologie se pot
i*enti4ca factori psihologici si psihosociali - stres) comportamente *e risc)
traume - si au un mecanism patogen constan* *e obicei in *ereglari neuro-
en*ocrin-vegetative sau suprasolicitari functionale a unor structuri biologice
eronante 0pre*ispo3itia *e organ2. Substratul organic este i*enti4cabil si
manifestarile ce apar privesc si *eclara fol*erul clinic al respectivei boli. Se
remarca mo*ul speci4c *e structurare) organi3are si functionare psihica
favori3ant aparitiei si stabili3arii 5"S via 0andirea
)peratorie) Ale+ti"ie si Personalitatea de Tip A. 6an*irea operatorie sau factuala
a clientului e *escrisa *e 9arty ca una ce repro*uce 4*el actiunea in loc ca prin
integrare sa se *istante3e *e ea. 8eci 6. se enunta in spiritul carte3ian.
5tributele 6. :
- *i4cultatea *e-a imagina lumea
- *ecrementarea reveriilor
- absenta proiectiilor in viitor
- visele se limitea3a la repro*ucerea resturilor *iurne fara travaliul *e
*eplasare) con*ensare sau simboli3are speci4ce oniricului
Ale+ti"ia invoca :
- *i4cultatea sau incapacitatea i*enti4carilor propriilor trairi afective) a
*escrierii si e(primarii lor a*ecvate si nuantate
- *i4cultatea comunicarii verbale a emotiilor si carenta mi7loacelor *e
e(presie a emotiilor
- *i4cultatea *iferentierii trairii afective *e e(primarile corporale
concomitente
- *i4cultatea e(perientei introspective) a autocunoasterii si abor*arii
problemelor vietii interioare
- preocupare e(cesiva fata *e simptomele 43ice

8upa Solanch rela(area nu e bene4ca pentru copiii cu astm. 'ela(area e
bene4ca *upa #eA in sin*romul colonului iritabil.
A0ectiuni %omatice
Le3iunile perirectale atribuite frecvent hemoroi3ilor par sa aiba nevoie *e
terapie psihologica observa 6eissmann *atorita pre3entei constante la orice
in*ivi* a fantasmelor regresive care printr-un mecanism *evenit psihosomatic ar
putea sa agrave3e simptomatologia sau sa tar*ive3e vin*ecarea112. 'ela(o-
terapia e in*icata si in arterite) <BC 0proliferea3a tulburarile nevrotice2 sau la
copiii *e4cienti vi3ual sau mintal.
5nalge3ia obstreticala e posibila prin Trainingul Autogen 0atentia selectiva si
saca*ele respiratorii2. 'egresia in sens psihanalitic 7oaca un rol fun*amental
pentru ca resemni4carea si rela(area *e3obturea3a straturile profun*e ale
persoanei lasan* sa parvina in constiinta clara unele aspecte instinctive refulate
*e catre gravi*e in evolutia +ului spre starea *e mama relevata si asumata
matur.
'ela(area constata 9unson si ?eiCal e un fel *e mor4na mentala pentru
*urerile acute sau cronice - 43ice) psihologice si sociale asa cum observa Dar*en.
;n vi3iunea lui Bresler nu e(ista cu necesitate o relatie *irecta ci una me*iata
protosocial intre sen3atia *ureroasa si e(perienta atariala. 8urerea cronica
implica an(ietatea sau *epresia-manifest ori camu>ata si uneori autosabotarea.
8urerile pot 4 sau nu reale) organice sau psihologice) legitime 0atasate unei
le3iuni organice *ecelabile2 ori histrionice
0in7usti4cabile organic si ca urmare a fenomenului *e conversie2.
Bresler accentuea3a faptul ca orice *urere este reala. 5ristotel constata ca
*urerea este o emotie la fel ca si furia) teroarea sau bucuria.
;nfra-sinoptic putem spune ca *urerea remite un anume +-mail prin .utLooC-
ul organic. 5ceasta consi*erare a manifestarilor somatice ca Limba7 *e .rgan
pentru persoana bolnava vorbin* prin interme*iul viscerelor sale vi3ea3a
concernul teorilor *espre alegerea organului *in poligonul abor*arii psiho-
somatice. Selectia unui organ pentru a spune ceva se face in functie *e sensul
simbolic al rolului acelui organ in viata in*ivi*ului.
5reea eterola(a ar repre3enta sentimentul *e culpabilitate al subiectului.
5stmul bronsic se cre*e ca e(prima plansul simbolic sau acel strigat reprimat fata
*e mama.
Sta*iile schimbarii *upa :Ebler-'oss se enunta prin negare) furie) tristete si
a*aptare - resemni4carea via simbolurile *in imageria mentala eri7ata terapeutic.
3re4atirea 3re-operatorie
Se face prin informare) rela(are 0-0 *e minute2 si pe cale mi(ta. Bene4ciile
sunt a*use nu *e o meto*a anume ci *e congruenta con*itiilor si interventiilor *e
tratament cu ten*intele *e coping ale pacientului un*e re*ucerea in sine a
an(ietatii nu mai e primor*iala. 'ela(area creste eliberarea hormonilor *e stres
0corti3o-a*renalinici2. <emerea e o pregatire mentala pentru operatie si re*uce
stresul *eterminat *e aceasta re3ultan* "rescriptia "ara*o(ala - Ingrijoreaza-te$
nu te rela+a(
A0ectiuni 3sihice
- nevro3a isterica sau *is-sociativul
- fobia
- an(ietatea generali3ata
- *epresia copiilor
- problemele se(ualitatii
- sin*romul subiectiv al acci*entelor traumatice 0post-trauma2
- neuropatiile 0sin*roame organice si epileptice2
- alcoolismul
- tulburarile *e personalitate 0absenta sentimentului *e +u ;ntegrat si
Sinele clivat2 0nu sunt incluse persoanele cu sin*rom obsesivo-
compulsiv2
'ela(area e fon*ul pentru Merging - fu3iune - prin care se *oreste uni4carea
partilor fragmentate ale repre3entarii *e sine. I"ageria ,izualapermite
vi3uali3area simultan a imaginilor initial *isociate ale propriei persoane sau
propriului +u fapt ce a7uta la *escoperirea si asumarea ergo-fortanta a
sentimentului *e +u ;ntegrat.
&ontrain5icatiile Tehnicilor 5e Rela6are
- schi3ofrenicii sau psihoticii un*e sen3atia *e corp fragmentat este
constitutionala
- pacientii cu elemente *elirante paranoi*e ce *e3volta suspiciune
fata *e in*uctorul e(tern
- *e4cientii mintal sau cu atro4ere cognitiva consecutiva unor boli sau
<CC. "acientii cu instabilitate psihomotorie
- patologia obsesionala grava 0subiectul e tracasat *e ruminatii sub
presiunea compulsionala2
Se poate folosi obsesionali3area ritualului *e <5 0*eturnea3a o parte *in
energia consacrata pana atunci luptei contra obsesiilor
in*e3irabile2 sau strategia prin care se permite subiectului ce-si proscrie relatia
cu propriul corp sa traiasca real sen3atiile organice simultan an(ioase si agasante
ceea ce pretin*e o *o3a *e timp mai mare a <5 :
- pacientii cu stare hipomaniacala accentuata
- persoanele paranoi*e) schi3oi*e sau schi3otipare
- hipocon*riacii 0sen3atiile para3ite pot accentua 4(atiile corporale
narcisice arhaice2
- pacientii pre*ispusi la a *e3volta fata *e terapeut trairi erotice
intense sau *e *epen*enta.
- persoanele inapte sa faca un contract terapeutic pe tema rela(arii
3R#7+!A*+A TR
Raspunsul la %tres
Schult3 vorbea *espre autose*are ori amorti3area re3onantei emotionale a
afectelor reali3ata prin <5. <racul si panica sunt forme *e parare a
circumstantelor tensionale. <ensiunea emotionala este *rastic articulata inca *in
copilarie - !aietii nu plang / &etele nu lovesc.
Exprimarea Emotiilor
8ialogul se *eclara sub 3 forme :
- furie si ura 0autoevaluarea arousalului e privata *e tratament2
- tristete si *epresie
- rational
Reducerea Anxietatii de Evaluare
'ela(area musculara progresiva a celor 11 grupe musculare cu care subiectul
e familiari3at. "e fon*ul starii *e rela(are se poate versa te'nica inducerii
dispozitieica e(ercitiu *e imagerie mentala.
Ameliorarea Experientelor Hipnagogice
8econectarea generala la nivel cortical. 'itmul ++6 *in <5 este similar celui
*in starea alpha 0pre-somn2 si totusi observa Dol*eviF122 starea *e rela(are e
mai apropiata starilor *e concentrare si prea putin celor hipnagogice. 'epausul si
*etensionarea. +fectele <5 asupra oboselii ca re3ultat al insomniei sunt ime*iate
si pe termen lung.
Ameliorarea Cognitivului
'eceptarea si asimilarea informatiilor. 'eactuali3area informatiilor asimilate. ;n
me*iul scolar <5 implica si re*ucerea inci*entei functionale psihosomatice)
*ecrementarea frecventei manifestarilor violente si *ecrementarea instabilitatii
"9 sau labilitatii atentiei la copiii *e 11 ani.
Ameliorarea Psihicului
<oata istoria vietii noastre e printata in corp incepan* *e la nastere atat prin
forta e*ucatiei cat si prin con>ictele inconstiente ce traiesc in corp. 5sumptia
7ubilatorie *in sta*iul oglin3ii a fost remarcata *e $. 9. Lacan. Schema corporala
concura la revalori3area narcisica si la reconcilierea +ului cu propriul
corp. *i1ofobia se tra*uce prin situatia nevrotica particulara *e esec in fata
unui succes posibil. <5 pentru sportivi implica antrenamentul psihotonic.
Tratamentul Autogen +n5ivi5ual si 5e $rup
<56 0G persoane2 foloseste formule in*uctoare generale pentru intalniri mai
lungi *ecat cele practicate in*ivi*ual gratie Feed-/ac1-ului 0stagiu *e
1 saptamana2. 8isciplina este obligatorie. La intreruperea activitatilor *e grup
participantii sunt incura7ati sa continue ceea ce au invatat intr-un alt ca*ru
asiguran*u-se astfel mentinerea bene4ciilor practicii regulate si re3olvarea
*oliului *e transfer ce se poate instala fata *e grup la parasirea acestuia. 8aca
apare fenomenul *e fascinatie grupala el trebuie - *upa 5n3iHu - ime*iat
combatut.
<' se recoman*a :
suport pentru secvente ale unor tehnici *e interventie
psihoterapeutica 0cognitiv comportamentale si psiho*inamice2 prin crearea
con*itiilor favorabile uneori in*ispensabile - situatia an(iogena simulata e tratata
iconic 3I *e secun*e.
9aterialismul verbal si elaborarile clientului pasibile *e-a 4 retinute
/ ancorate si-n *iscursul corpului un*e rituali3area formulelor *e in*uctie
respectiv situatia *e invatare plasea3a antrenorul si antrenatul mai ales intr-o
po3itie *e transfer non-psihanalitic *ar pe*agogic solicitan* partea cuvenita *in
amorsamentul transferentei psihoterapeutice. Se reven*ica in practica
preventiva) *e ameliorare a unor *isfunctii sau terapeutica la cea *e suport
pentru unele secvente ale investigatiei psihologice.
cantonament *e recrutare a efectelor bene4ce ale starii *e rela(are
si ranforsarea via formule intentionale) organo-speci4ce) ;95 si
abreactiile autogene.
For"ulele )rgano-speci#ce tin *e sen3atiile alge3ice / termice.
For"ulele Intentionale sunt sugestii post-hipnotice *e neutrali3are 0Alcoolul i"i e
indi&erent2) intarire 0Sunt o!osit si a" c'e& sa dor"2) abstinenta 0Stiu sa &entez
tentatiile acestui viciu2) ce a7uta la stapanirea anumitor situatii 0Sunt constient si
con&ortat de &aptul ca pot a!solvi orice situatie2) para*o(ale via *ecentrare
- )!serv pe ceilalti unde #ecare nu se vrea oricine2.
=ormulele intentionale trebuie sa 4e in concor*anta cu sistemul *e valori ale
persoanei) utile problematicii clientului respectiv scopului terapeutic si pro4lactic
propus) integrate a*ecvat in ciclurile *e activitate ale persoanei) scurte si simple)
formulate po3itiv) pre3entate ritmic) realiste) convingatoare si eclatante *ar si
in*ivi*uali3ate.
Abreactiile Autogene
9emoria somatica permite aparitia sen3atiilor alge3ice sau *escarcarea
autogena - tahicar*ia) halucinatii icofone) mentismul responsabil *e
incoercibili3area i*eilor-torent si A1atisia *e origine neurologica ce consta-n
nevoia imperioasa *e miscare) in imposibilitatea *e-a sta ase3at si fara control
voluntar asupra acestei stari.
8escarcarile autogene sunt consi*erate *e catre Luthe abreactii autogene in
ba3a carora apare o e(tensie terapeutica a <5 intr-un registru neuro-43iologic.
'eamintim ca abreactia este *upa Laplanche un proces *e *escarcare emotionala
prin care se pro*uce eliberarea *e afectul legat *e amintirea unui eveniment
traumatic inapt astfel sa *evina patogen si u3ura repre3entarilor legate *e
evenimentul tragic ce nu mai sunt pastrate in stare inconstienta si i3olate *e
cursul normal al gan*irii. 5breactiile pot 4 repro*use in starile asociative libere si
astfel nu se mai organi3ea3a in nuclee patogene. 5breactia poate avea loc
spontan sau in cursul psihoterapiei mai ales sub hipno3a) pro*ucan* un efect *e
catharsis. =inali3area 55 trebuie sa se consume *oar atunci can* clientul
traieste e(perienta po3itiva. "rotocoalele 0fono<52 vor 4 *iscutate *e client cu
antrenorul sau. #u pot 4 vali*ate in <5 starile pro*use sub girul narcoticelor.
Starea *e e(ta3 a e(perientelor mistice - prin starile hipnagogice tran3itau
halucinatii ceneste3ice si abia apoi cele vi3uale elementare sau elaborate) 4(e ori
animate.
+ma4eria Mentala A8imutata
Cuvintele si imaginile nu *oar invoca si restituie *ar pot crea o anume
realitate. 'aportarea la ceilalti se face prin mo*ul *e percepere a lumii si a
sistemului *e valori care o e(prima sau apara. ;95 este bene4ca in afectiunile
car*iace) psihosomatice) asistenta psihologica 0echilibrul emotional si confortul
psihic2 si in momente *e cumpana 0*oliul2. 'ossman a spus ca somati3area
e(prima nevoile emotionale si sociale ale unui organism) nevoi care nu sunt
e(primate prin mi7loacele verbale u3uale. +(primarea si satisfacerea a*ecvata a
nevoilor elu*ea3a refugiul in boala. ;95 se enunta astfel preventiva. 8aca prin
;95 nu se poate actiona *irect asupra simptomului 43ic ori psihic cel putin e
posibila actiunea in*irecta prin ameliorarea fon*ului psihologic pe care rulea3a ori
se proiectea3a boala. 8iagnosticul tra*ea3a boala fapt pentru care pacientul si
terapeutul trec prin sentimentul *e control *e vreme ce acum i*entitatea rivalului
a fost tra*ata. ;95 este escortata *e varii schimbari 43iologice similare celor *in
e(ercitiile *e rela(are asupra ritmului car*iac) respirator) consumului *e o(igen)
un*elor electrice cerebrale) temperaturii corpului) e(citarii se(uale respectiv
balantei hormonale. 8e regula in varii boli se impune printr-un proces inconstient
tipul *e reactie Fig't or un( ca si raspuns la Patternul *isfunctional *e gan*ire al
persoanei. + posibila *ecrementarea stresului prin aportul ;95 si asta pentru ca
functia ma7ora se pare ca e *etinuta *e posibilitatea persoanei *e-a avea rol activ
in procesul ameliorarii propriei suferinte si nu *e mecanismele 43iologice
subiacente. Bresler le acor*a clientilor un interval *e timp pentru a se ingri7ora
*ar intr-un mo* compatibil cu posibilitatea *e-a re3olva ine*it problemele acute.
"rin cuvinte - Co"enzile ,er!ale Directe sau gan*urile au acces instantaneu
la functiile controlate *e S#S2 respectiv limba7ul simbolic si ;95 0solicita acces la
functiile controlate *e S#5 *eclarat si ca S#/2.
"entru a *etermina un raspuns al partii constiente *in noi utili3am C/8 in
timp ce pentru a obtine o reactie a partii non-constiente folosim ;95.
8upa DoroviF imaginea poate raspun*e la emotie) e(presiona emotia si sa
evoce emotia. +misferele cerebrale cunosc posologia responsabilitatilor 0+S e
se*iul proceselor rationale iar +8 arealul proceselor creative) impulsive) intuitive
si instinctuale2. Lapi*ar consi*eram +S avi3ata in relatia cu C/8 iar +8 implicata
in raportul cu ;95.
+(ista si contrain*icatii pentru folosirea ;95 - persoanele cu ten*inta *e-a se
refugia in fante3ie) persoanele cu simptome psihotice) persoanele cu sin*roame
organice cerebrale si persoanele cu *i4cultati in concentrarea atentiei. ;95 poate
4 practicata in ca3ul temelor generale si fara antrenor pro4tan* *e 5u*io-C8 ori
/i*eo-C8 speci4ce terapiei 2al1Man.
Structura Meeting *e 5ntrenament in <' cere prin preliminarii orale :
- i*enti4carea problemei
Se vor evita termenii *e specialitate sau nosologici in formularea problemei
si in pre3entarea ei clientului. 5 nu se uita *e natura auto-con4rmativa a unui
*iagnostic sau *e faptul ca persoana are ten*inta *e-a se conforma
e(pectantelor in*use *e acesta.
- stabilirea obiectivelor terapeutice
+(pectantele trebuie sa 4e po3itive insa pon*erate caci meto*a insasi este
una a*7uvanta. .biectivele terapeutice *ecurg *in acu3ele pe care le pre3inta
clientul. +sential ramane sa provocam subiectul in i*enti4carea unui alt mo* *e-
a 4.
- obtinerea contractului terapeutic
Can* clientul nu reali3ea3a sau urmea3a prescriptiile comportamentale
privin* serialul House-Training se poate repre3enta mo*alitatea inconstienta *e
sabotare a procesului terapeutic asa cum observa Stewart.
- i*enti4carea mo*ului in care persoana prefera rela(area 0e(plorarea
resurselor repre3entativ-imaginative pentru elaborarea formulelor
intentionale si e(ege3a tipului sen3orial *ominant speci4c ;982
- evaluarea e(perientei anterioare
Conditiile de Mediu pre*etermina natura arti4ciilor inserate in <5.
"o3itia ortostatica nu se foloseste in antrenament si *oban*irea sarcinii.
For"ulele Inductoare
5ceste formule nu sunt sugestii. ;n*ivi*ul nu obtine sen3atiile respective prin
concentrarea asupra unor formule ci aceste formule *oar verbali3ea3a sau
articulea3a o stare care e(ista *e7a in el. 'olul lor pentru subiect e *oar girotopic.
Conditii pentru -levarea Inductiilor :
- in*uctia e o constatare a unei impresii resimtite *e7a *e catre in*ivi*
- fra3ele sunt la persoana ; sg.
- nu vor e(ista formulari *e tipul Si"t o senzatie *eoarece 4ecare
in*ivi* are ritmul sau in aparitia sen3atiilor starii *e rela(are
- nu trebuie insinuate provocarile pentru a se evita imaginea
antrenorului rival
- se vor evoca ;9 0vi3uale) au*itive) tactile2 mai ales in fa3ele *e
generali3are a sen3atiilor
- formulele vor respecta atributele meto*ei un*e pasivitatea si
in*epen*enta obliga la o evocare insa neutra emotional
- vocea antrenorului va 4 nu mereu ci *in ce in ce mai pon*erata iar
paralimba7ul va cauta sa 4e in acor* cu mesa7ul formulelor
in*uctoare 0vocea analogica2
+5enti9carea prin TR a Tipului %en8orial Re4ent
Specialistii programarii *euro-3ingvistice psihologice asemenea
lui /overo consi*era ca e(perienta sen3oriala a unei persoane la un moment *at
provenita *in stimularile e(terne sau repre3entarile sale respectiv e(perienta lui
subiectiva ori interioara este co*i4cata in toate sistemele sen3oriale - vi3ual)
au*itiv) Cineste3ic 0in conceptia #L sen3atiile tactile e(terne) emotiile) sen3atiile
interne sau ceneste3ice) e(presiile posturale) gestuale) faciale si motrice2. 5ceste
sisteme sunt a*evarate 0ateuri ale perceptiei inegal *eschise la *iferite persoane
pentru ca unii au <'S vi3ual) au*itiv sau Cineste3ic. Sistemul *ominant al
persoanei este cel pe care persoana il utili3ea3a cel mai frecvent si in care este
capabila *e cea mai mare 4nete *iscriminativa *eclara Cayrol.
Sineste3ia e un fenomen prin care mai multe sisteme *e repre3entare sunt
activate i3ocron. "arametrii ;98 se tra*uc prin 4nder2a5 4ecarui sistem *e
repre3entare in parte 0S9 vi3uale) S9 au*itive si S9 Cineste3ice2
+5enti9carea TR%
*ivelul Discursului si-al li"!ajului ver!al
Suntem atenti la cuvintele interlocutorului pe registrul vi3ual) canalul
au*itiv) Cineste3ic) olfactiv si gustativ. /erbele aspeci4ce se inserea3a a*esea in
me*iul lingvistic prin care terapia prin*e glas 0A sti / A crede / A intelege2
Miscarile )culare - mo* al re>ectarii e(perientei subiective ce se enunta asa*ar
prin 3egea )glinzii6
#ano-reactiile oculare observa Ban*ler insotesc si cali4ca atare Siste"e de
eprezentare :
sus J stanga 0S' vi3ual construit2
sus J *reapta 0S' vi3ual repre3entat2
mi7loc J stanga 0S' au*itiv construit2
mi7loc J *reapta 0S' au*itiv iteromne3ic2
mi7loc J avans cu pupilele *ilatate 0S' vi3ual2 09iscarile ochilor
afocali3ate2
7os J stanga 0S' Cineste3ic2
7os J *reapta 0S' au*itiv *igital2 08ialogul +n*ogen2

9iscarile oculare sunt inversate la stangaci.
8upa 7:vre in general stanga in*ica trecutul vi3ual sau au*itiv memorat iar
*reapta viitorul vi3ual sau au*itiv inventat.
/
c
)

/
r
) 5
c
) 5
i
) 5
+
*
si

:
. *ilatare a pupilelor si privirea afocali3ata sunt semnele unui proces vi3ual
intern. 9iscarilor oculare si mai ales *irectiei lor li se atribuie la nivelul simtului
comun seria *e interpretari ce nu se confun*a cu procesele interne pe care le
atribuie #L" 0stiinta a observatiei si e(ercitiului2.

/overo plasea3a in bor*ul atentiei varii e(emple :
sus - stanga / *reapta 0aerian2
mi7loc J stanga / *reapta 0ipocrit2
7os J stanga / *reapta 0retinut sau refractar2 0culpa2
http://www.referatele.com/referate/psihologie/online1/5#<'+#59+#<K
L-5K<.6+#-SCDKL<L--'+L5M5'+5-;#C.#<'5C<;/5-$5C.BS.#-
referatele-com.php
))))))))))))))))))))))))
,E NU STI7 %ES*RE ANTRENA7ENTUL AUT!.EN S,8ULT9
Revista Somatoterapia Nr. 10/2007
C7 N. STIB =7SPR7 ANTR7NAB7NT.L A.TO7N SCK.LTL
A#tre#ame#t"l a"toge# este o meto'a $i#e &"#'ame#tata stii#ti&i%) veri&i%ata e*perime#tal si %li#i%)
%are se %ara%teri(ea(a pri# simpli%itate si e%o#omi%itate i# se#s"l %a se i#vatN "sor si '"rea(a relativ
p"ti#. 7ste %o#si'erata o meto'a 'e rela*are stii#ti&i%a) %e are la $a(N o a$or'are glo$ala) 'e
a#sam$l") a perso#alitatii s"$ie%t"l"i) &ii#' i# ese#ta o teh#i%N psihoterape"ti%a.
=erivata 'i# hip#o(a me'i%ala) meto'a a &ost ela$oratN i# erma#ia a#ilor 1120 'e %atre me'i%"l
psihiatr" M. K. S%h"lt(. A%esta 'e&i#este a#tre#ame#t"l a"toge# %a "# e*er%iti" ge#erat 0ge#os4 'i#
i#terior"l e"l"i 0a"tos4. I# ese#ta) este o meto'a 'e a"to'e%o#tra%tare %o#%e#trativa 0s"$ie%t"l isi
%rea(a pri# %o#%e#trare o stare hip#oi'a %are va 'e%la#sa 'e%o#tra%tarea m"s%hilor.4
S"rsa 'e la %are a por#it S%h"lt( a &ost hip#o(a &ra%tio#ata a l"i Os%ar !ogt. I# %a'r"l a%estei meto'e)
s"$ie%t"l era hip#oti(at i# mo' repetat) tre(it) i#terogat %" privire la starea sa si apoi rehip#oti(at la "#
#ivel si mai pro&"#'. S%h"lt( a i#%ep"t sa i#vestighe(e valoarea terape"ti%a a hip#o(ei si hal"%i#atiile
apN r"te la s"$ie%tii #ormali.
7l a o$servat %a) i# stare hip#oti%a) a%estia raporta" i# mo' repetat a#"mite rea%tii &i(iologi%e si
psihologi%e) %"m ar &i se#(atii 'e gre"tate si %N l'"ra i# mem$re) mo'i&i%N ri ale ritm"l"i %ar'ia% si
respirator. A"tor"l a por#it 'e la premisa %a) 'e vreme %e a%este rea%tii aparea" mere" i# mo'
spo#ta# i# stare 'e hip#o(a) p"tea &i i#'"sa i#vers o stare hip#oi'N pri# %o#%e#trarea as"pra
rea%tiilor psiho&i(iologi%e respe%tive.
7*er%itiile sta#'ar' i#%l"se i# a#tre#ame#t"l a"toge# a" &ost ela$orate spe%ial pe#tr" a veri&i%a
a%eastN ipote(N . S%h"lt( a o$servat) 'e aseme#ea) %a o atit"'i#e rela*ata si pasiva 'i# partea
s"$ie%t"l"i este mai "tila pe#tr" i#'"%erea "#ei stari hip#oti%e pri# i#terme'i"l e*er%itiilor sta#'ar' si a
'e#"mit a%easta stare a s"$ie%t"l"i D stare a"toge#a 0a"toge#erata4. Pe $a(a st"'i"l"i hal"%i#atiilor la
s"$ie%tii #ormali) el a 'e(voltat o serie 'e e*er%itii me#tale %are %o#stit"ie $a(a a#tre#ame#t"l"i
a"toge# ava#sat 0%i%l"l II4. S%op"l a#tre#ame#t"l"i a"toge# D asa %"m a &ost %o#%ep"t 'e a"tor"l sa")
%at si 'e %ei %are l,a" prel"at si 'e(voltat mai tar(i" D %o#sta i# o$ti#erea 'e %atre s"$ie%ti a "#or
rea%tii psihi%e si psihologi%e a'e%vate) i#lat"rarea rea%tiilor si %omportame#telor #ea'e%vate si
reali(area pe a%easta %ale a "#ei e&i%ie#te perso#ale si so%iale %res%"te.
APLICATII 5 S%h"lt( 011>74 arata %a a#tre#ame#t"l a"toge# a+"ta s"$ie%t"l sN o$ti#N o serie 'e
ava#ta+e) %"m ar &i 5 o'ih#a si re%"perare '"pN e&ort) a"torela*are) a"toreglarea &"#%tiilor a"to#ome)
pro&ila*ia a%tiva a t"l$"rarilor #e"rovegetative) re'"%erea '"rerii si a#*ietatii) tratarea t"l$"rarilor 'e
som# 'e i#te#sitate me'ie) i#tarirea e"l"i pri# &ormele s"gestive spe%iale) per&e%tio#area i# teh#i%a
i#trospe%tiei) %" e&e%te &avora$ile as"pra 'e(voltN rii spirit"l"i a"to%riti% si %resterea a"to%o#trol"l"i
vol"#tar.
7&e%tele a%est"i tip 'e a#tre#ame#t pot &i o$servate 'e s"$ie%ti i#%a 'i# primele (ile 'e pra%ti%a
0rela*are mai $"#a) re'"%erea a#*ietatii) som# mai $"#) %apa%itate 'e %o#%e#trare si memorie mai
$"#a4. Ava#ta+ele a#tre#ame#t"l"i a"toge# s"#t $i#e %"#os%"te i# psihoterapia "#or #evro(e si
a&e%ti"#i psihosomati%e. 7l poate &i &olosit %" s"%%es %a a'+"va#t i# tratame#t"l me'i%ame#tos al
ori%arei a&e%ti"#i somati%e) %o#tri$"i#' la re'"%erea '"rerii si i#tarirea e"l"i $ol#av"l"i. Tre$"ie
me#tio#at i#sa &apt"l %N a#tre#ame#t"l a"toge# s"sti#e) 'ar #" i#lo%"ieste tratame#t"l %oresp"#(N
tor $olii respe%tive.
Bai re%e#t) meto'a a i#%ep"t sN &ie "tili(ata i# me'i%i#a preve#tiva pe#tr" %resterea re(iste#tei la
&r"strare si la alti &a%tori stresa#ti) %at si i# pregatirea psihologi%a a sportivilor 'e per&orma#ta si a
%osmo#a"tilor.
http://formarepsihoterapie.ro/ce-nu-stim-despre-antrenamentul-autogen-schultz/