Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA FORTELOR TERESTRE

NICOLAE BALCESCU, SIBIU


IUNIE 2017

TEMA PROIECTULUI

Sinuciderea - calea mai usoara, pentru


unii, de a termina armata

Coordonator stiintific:

Lect univ dr Alina Babos

Intocmit,

Sd. frt. Amariuta Ilie-Valentin


Planul proietului

1. Consideratii generale
2. Continut
3. Concluzii

I.CONSIDERATII GENERALE

1. Scop
2. Cadru, context - descriere
3. Populatie
4. Timp
5. Spatiu

II. CONTINUT

1. PRELUCRAREA PRIMARA: Culegerea datelor


2. GRUPARI
3. ANALIZA GRAFICA
4. ANALIZA INDICATORILOR
5. ANALIZA CORELATIILOR SI REGRESIILOR

III. CONCLUZII

IV.BIBLIOGRAFIE
I.CONSIDERATII GENERALE
1.Scop

Sinuciderile in randul militarilor in termen au devenit, in ultimii ani, un fapt aproape


obisnuit.

Mediul militar in sine nu conduce la sinucideri sau dezertari, desi conditiile stricte de viata si
instructie din armata ii influenteaza pe tineri. Intr-un sondaj realizat recent pe un esantion
de 1.066 de soldati din toata tara, la intrebarea Ati trait in armata momente in care v-ati
gandit la sinucidere, razbunare violenta sau dezertare?, 0,6 la suta au raspuns ca s-au gandit
la sinucidere, 4 la suta s-au gandit la razbunare si 2 la suta la dezertare.

Principalul scop al acestui proiect este tragerea unui semnal de alarma cu privire la
tentativele de suicid si sinuciderea in sine. Tocmai din acest motiv mi-am propus sa realizez
acest studiu statistic in care sa analizez rata suicidului in randul militarilor din Romania

Ipoteza de la care am plecat : evaluarea numarului de decese in randul militarilor din cauza
suicidului ; cresterea sau scaderea ratei de mortalitate in functie de varsta ; numarul
deceselor intre barbati si femei.

2.Cadrul

Prezentul studiu stabileste cresterea si descresterea mortalitatii in randul militarilor. Cadrul


este format din cetatenii Romaniei.

3.Populatie

Universul populatiei cercetate este format din militari.

4.Timp

Perioada de analiza a prezentului studiu statistic incepe in anul 2006 si se termina in anul
2013.

5.Spatiu

Prezentul studiu statistic se intinde pe teritoriul Romaniei.


II.CONTINUT

1.Prelucrarea primara:Culegerea datelor


Datele au fost luate de pe internet , potrivit unui comunicat de presa emis de catre
Ministerul Apararii Nationale.

2.Grupari si clasificari
Situatia numarului deceselor directe si indirecte din perioada 2006-2013

Anul Nr. decese barbati Nr. decese femei


2006 21 3
2007 32 2
2008 33 1
2009 32 3
2010 34 15
2011 15 26
2012 28 17
2013 30 9

Figura 1

In tabelul de mai sus am pus in evidenta atat numarul deceselor la barbati, cat si numarul
deceselor la femei in perioada 2006-2013 in Romania. Se poate observa o crestere a
deceselor la barbati in anii 2008-2010, apoi o scadere considerabila in anul 2011, urmata
insa de o alta crestere. Desi anul 2011 inregistreaza cele mai putine cazuri de deces la
barbati , se poate observa ca tot in acelasi an sunt inregistrate cele mai multe cazuri de
deces in randul femeilor, ceea ce ne demostreaza complexitatea acestui fenomen .

3.Analiza grafica
Numarul deceselor la femei
in perioada 2006-2013 in Romania
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

3.95% 2.63%
11.84% 1.32% 19.74%
22.37% 3.95%

34.21%

Figura 2

Numarul deceselor la barbati


in perioada 2006-2013 in
Romania

2007; 14.22%
2012; 12.44% 2013; 13.33%
2006; 9.33%

2011; 6.67%
2009; 14.22% 2008; 14.67%

2010; 15.11%

Figura 3

In figura 2 , respectiv figura 3 am reprezentat grafic numarul cazurilor de deces la barbati ,cat
si in randul femeilor in Romania. Se poate observa asa cum am precizat si mai sus ca anul
2011 reprezinta pe de o parte anul cu cele mai putine decese la barbati , 7% , dar si anul cu
cele mai multe decese la femei 34%.
Varsta Decese barbati Decese femei
15-19 0 1
20-24 2 1
25-29 6 6
30-34 13 1
35-39 9 0

Figura 4

Avand in vedere ca se discuta din ce in ce mai mult despre suicidul in randul militarilor, in
figura 4 am dorit sa arat ca de fapt cele mai multe decese la barbati se inregistreaza in randul
cetatenilor cu varste cuprinse intre 30 si 34 de ani.

14

12

10

Nr.decese
6 Decese barbati
Decese femei
4

0
15-19 20-24 25-29 30-34 35-39
Varsta

Figura 5

De asemenea , in figura 5 se poate observa grafic numarul mare de decese la barbati in


randul cetatenilor cu varste cuprinse intre 30 si 34 de ani despre care am amintit la figura 4.

4.Analiza indicatorilor
Pentru a calcula acesti indicatori m-am folosit de figura 4, prezentata mai sus.
Varsta Decese barbati Decese femei
15-19 0 1
20-24 2 1
25-29 6 6
30-34 13 1
35-39 9 0
Figura 4

Xi Xi-M (Xi-M)^2 (Xi-M)^3 (Xi-M)^4


0 -3.9 15.21 -59.319 231.3441
2 0.5 0.25 0.125 0.0625
6 5 25 125 625
13 13 169 2197 28561
9 9 81 729 6561
4.72 22.2784 105.15404 496.327106
8 6
Figura 6

INDICATORI DE POZITIE
Media aritmetica 3.9
Mediana 1.5
Modulul 1
Indicatorii variatiei
1.Amplitudinea 13
2.Dispersia de selectie 19.655556
3.Abaterea medie patratica 4.4334586
4.Abaterea medie absoluta 3.68
5.Coeficientul de variatie 113.67843
Indicatorii asimetrici
1.Asimetria 0.029
2.1 1
3.2 1
4.Excesul -2

Figura 7
5.Analiza corelatiilor si regresiilor

Coeficientul de corelatie ia valori intre (-1,1) si arata directia si legatura intre doua variabile .

Deces e barbati Li near ( Decese barbati)


Deces e femei Li near (Deces e femei )
14

12
f(x) = 2.9x - 2.7
10

8
Nr.decese
6

2
f(x) = - 0.2x + 2.4

0
0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5 5.5
Varsta

Figura 8

III. Concluzii
In concluzie , in urma studiului efectuat am constatat ca in perioada 2006-2013 , rata
mortalitatii in randul militarilor din Romania a suferit oscilatii , astfel anul 2011 s-au
inregistrat cele mai multe decese la femei si cele mai putine decese la barbati. Totodata , am
constatat ca cele mai multe decese la barbati se inregistreaza in randul cetatenilor cu varste
cuprinse intre 30 si 34 de ani. Astfel, suicidul este un fenomen ce ne afecteaza pe toti , nu
doar pe militari. Specialistii Centrului de invetigatii socio-comportamentale vor desfasura
activitati de profilaxie si combatere a stresului operational specific misiunilor militare, prin
pregatirea psihologica a personalului si identificarea din timp a cazurilor sensibile care pot
determina tulburari psiho-comportamentale.

IV.Bibliografie
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO_RN_2014.pdf

Figura 9

S-ar putea să vă placă și