Impactul pandemiei asupra economiei nationale și internaționale

Baruț Maia Ioana

Spătaru Cezar Valentin
Anghel Octavian George
Colegiul Economic Ion Ghica Targoviste

Anul 2020 a fost unul plin de surprize, lecții de viață din care am învățat lucruri
despre noi, despre cei din jurul nostru și despre lumea în care trăim. Am aflat ca planurile ne
pot fi date peste cap după o zi pe alta, că nu mai ne permitem să realizăm strategii pe termen
lung și că cel mai mult contează flexibilitatea și puterea de adaptare. Pandemia ne-a învățat
să economisim mai mult decât o făceam înainte și să încercăm sa găsim soluții pentru
situațiile neprevăzute.
The year 2020 was full of surprises, life lessons from which we learned about
ourselves, about those around us and about the world we live in. We learned that plans can
be turned upside down from one day to the next, that we can no longer afford to make long-
term strategies and that flexibility and adaptability are what matter most. The pandemic has
taught us to save more than we used to and to try to find solutions for unforeseen situations.
Pandemie, Economie

La începutul anului 2020, s-a instaurat o criză sanitară în toată lumea, inclusiv în
România, având un impact dramatic asupra economiei naționale și internaționale.
Prioritățile oamenilor s-au schimbat de la o zi la alta, iar eforturile depuse la nivel
internațional pentru a proteja populația de răspindirea bolii, și-au lăsat amprenta asupra
modului în care se percep schimburile comerciale.
Pandemia şi criza economică produsă, au luat prin surprindere guverne şi companii
deopotrivă. Pentru multe firme şi corporaţii mediul de business şi de lucru s-a schimbat brusc.
Unele s-au adaptat. Cele norocoase au descoperit noi oportunităţi de afaceri. Pe altele, criza
le-a adus la limita supravieţuirii. Carantina a obligat pe multi antreprenori să își suspende
activitatea, dar o parte dintre aceștia, au decis ca nu pot pune punct și astfel au gândit strategii
creative, instrumente și oportunități prin intermediul cărora continuă să-și serveasca clienții și
chiar să își întărească poziția pe piață.
HORECA a avut și are în continuare de suferit, în timp ce business-uri precum
comerțul online sau platformele de streaming au cunoscut o ascensiune importantă. Cele mai
bune exemple în acest sens sunt chiar Mark Zuckerberg, de la Facebook și Jeff Bezos, de la
Amazon.  În România, domeniul imobiliar a continuat să funcționeze destul de bine, în special
în zona de tranzacții de terenuri.
Industria farmaceutică și cercetările privind vaccinul au adus niște venituri substanțiale
companiilor care s-au ocupat cu cercetarea acestui virus și de producerea medicamentelor
absolut necesare mai ales în aceasta perioadă. Pe de altă parte, pandemia forţează milioane de
oameni să stea acasă, aşa că toate formele de divertisment în gospodărie, cum sunt şi jocurile
video, sunt din ce în ce mai populare. Jocurile video sunt destul de ieftine în condiţiile în care
multe pot fi achiziţionate online prin numeroase promoţii.
Unele afaceri nu au rezistat acestei perioade, falimentând. Ca urmare multe persoane au
rămas fără loc de muncă, iar în cazul afacerilor care încă functionează, s-au facut restructurări
de personal. Aceste restructurări de personal au avut efecte negative asupra angajaților,
aceștia având probleme în a-și satisfice nevoile personale (diminuarea bugetului familiei).

1
      Ca consecință a faptului că oamenii și-au petrecut timpul acasă (martie-mai), unele
cheltuieli au crescut (cheltuielile cu utilitățile), iar unele cheltuieli au fost mai mici: cheltuieli
mai mici cu transportul (școala online, muncă de acasă), cu achiziția de îmbrăcăminte sau cu
vacanțele.
     Ce s-a întamplat cu economia României în 2020? PIB-ul a scăzut cu 3,9%. Industria,
comertul și agricultura au contribuit negativ la evoluția economiei, în timp ce construcțiile au
bifat o contribuție pozitivă. În valoare, PIB-ul a fost de 1.053 miliarde lei. Produsul Intern
Brut estimat pentru anul 2020 a fost de 1.053 milarde lei prețuri curente, în scădere-în termeni
reali-cu 3,9% față de anul 2019.La începutul anului 2020, s-a instaurat o criză sanitară în toată
lumea, inclusiv România, având impact asupra economiei internaționale.
     Pentru români efectele unei crize pe plan economic, se pot cel mai ușor resimți printr-
o depreciere a monedei naționale în raport cu euro, evoluție care se resimte, imediat, în ratele
creditelor bancare, în facturi mai mari la telefonie sau utilități, cât și în puterea de cumpărare
pentru bunuri precum cele din domeniul imobiliar (apartamente, chirii , etc.) sau autoturisme.
Din cauza pandemiei mulți dintre angajații care în mod tradițional lucrau de la birou, au
fost nevoiți să își desfășoare activitatea de acasă, ca parte a măsurilor de distanțare socială
adoptate pentru a limita răspândirea Covid-19. Acest lucru  a venit  cu avantaje și dezavantaje.
- Flexibilitatea programului;
- Gestionarea mai eficientă a timpului de lucru;
- Creșterea productivității muncii;
- Cheltuieli mai mici (transport, ținutele pentru job);
- Poți fi mereu în legătură cu cele ce se petrec în companie sau în firma unde ești
angajat. Căile de comunicare online sunt accesibile, practic, oricui, de oriunde;
- Cel mai mare dezavantaj îl reprezintă lipsa socializării directe cu colegii;
- Dificultăți în separarea timpului dedicat activității profesionale de cel personal;
- Lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfășurarea activității și capacitatea mai scăzută de
concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuință;
- Dificultățile în gestionarea relației cu clienții și colaboratorii, problemele tehnice și
lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestată.
            Înainte de pandemie, rata șomajului în rândul tinerilor din UE (15-24) era de 14,9 %,
în scădere față de nivelul maxim de 24,4 % înregistrat în 2013. Previziunile economice
estimează că economia UE a scăzut cu 8,3% în 2020, cea mai gravă recesiune din istoria
Uniunii.
            Pandemia provocată de noul coronavirus a lovit și în piața muncii din România. În
martie 2020, la începutul perioadei de izolare, numărul total de șomeri înregistrați era de
250.882 (un procent de 2,88%), iar la final de an, în decembrie 2020, numărul persoanelor
fără un loc de muncă se ridica la 296.051 (un procent de 3,38%), conform datelor furnizate de
Ministerul Muncii. 
 

Figura 1

2
 Rata șomajului în ultimii cinci ani
Conform unui sondaj derulat de Institutul Național de Statistică (INS) în peste 1700 de
companii, în luna martie peste 70% dintre firmele exportatoare din România au fost afectate
de pandemie. Dintre acestea:
-20% nu au mai avut deloc exporturi în luna martie;
- 6% și-au restrâns exporturile cu peste 50%;
- 10% au înregistrat creșteri la export (îndeosebi companiile exportatoare de cereale).
Situația este similară și în cazul importurilor, unde 60% dintre companii au fost
afectate de pandemie:
- 8 % dintre acestea nu au realizat deloc importuri;
- 6 % și-au restrâns importurile cu peste 50 %;
- 15 % au înregistrat creșteri (spre exemplu la medicamente)
In continuare o să vă prezentăm câteva exemple de strategii pe care antrepronorii le-au
folosit pentru a se adapta la situația actuală:
1. In cazul afacerilor de tip HoReCa s-au folosit următoarele strategii :
-  Hotelierii- au cazat pe cei carantinați (cei care au necesitat carantină la întoarcerea în
țară, cei care prezentau simptome ale boli și cei infectați), astfel aceste afaceri au reușit să
treacă peste această perioadă critică;
-  Restaurantele și cafenelele au început activitatea în mediul online prin intermediul
livrărilor la domiciliu, colaborând cu platforme specializate în comerțul online; au adaptat
locațiile în funcție de regulile sanitare impuse, prin intermediul corturilor ventilate și
foișoarelor aerisite pentru a găzdui clienții în siguranță; au dat posibilitatea clienților să își
ridice comanda personal.
            Conform unui nou studiu  care a acoperit 28 de țări, 63% dintre consumatori declară
ca au mâncat mai rar la restaurantele locale, iar 43% au făcut cumpărături online mai des
decat înainte de pandemie. Pe de altă parte, nivelul de interes față de achiziționarea produselor
locale (de la fermieri, producători, companii sau restaurante locale) nu s-a schimbat în
această perioadă.
      La nivel mondial, 23% dintre consumatori declară că au recurs mai des la aceste
soluții de la restaurante mici sau locale, iar 45% spun că obiceiurile lor în privința comenzilor
de mâncare nu au fost afectate de pandemie.
      În acele regiuni sau țări în care consumatorii au mers mai rar la restaurante mici sau
locale se înregistrează niveluri peste medie ale interesului față de servicii de tip take-out sau
livrare la domiciliu. Acest lucru indică faptul că deși restricțiile locale au afectat ritualurile
privind masa în oraș, mulți consumatori susțin industria HoReCa locală continuând să plaseze
comenzi la restaurante.
      America Latină și America de Nord au cunoscut cea mai mare dezvoltare a acestor
servicii-3 din 10 consumatori declară că au recurs mai des la take-out sau livrarea mâncării la
domiciliu de la restaurante locale, prin comparație cu perioada dinaintea pandemiei. Spre
deosebire de celelalte regiuni, în Europa se înregistrează cea mai mare pondere a
consumatorilor care spun că pandemia nu le-a modificat obiceiurile la acest capitol (53% față
de 45% la nivel global)-în special în țări precum Ungaria, Polonia, Suedia sau Germania, cu
procente ce variază între 55-61%.
      În timpul pandemiei de COVID-19, mai mult de opt din zece consumatori (82%) au
încercat pentru prima data cel putin o activitate digitală, cum ar fi comandarea online a
produselor alimentare, folosirea unei aplicații educaționale sau dedicate exercițiilor fizice,
potrivit unui studiu, și mai mult de jumătate dintre aceștia (53%) consideră că noile lor
experiente online sunt un substitut satisfăcător pentru activitățile pe care le desfășurau înainte
de pandemie. Studiul evidențiază importanța extinderii ecosistemului digital al mărcilor,

3
aproape o treime dintre respondenți spunând că derularea acestor activități într-un mediu
digital a fost chiar o alternativă superioară experientelor în persoană. Studiul a fost realizat la
nivel global pe baza răspunsurilor a peste 2.400 de consumatori din Africa de Sud, China,
Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Mexic, Qatar, Regatul Arabiei Saudite și Statele
Unite.
2. Unii anteprenori au folosit ajutoarele primite de la stat (fonduri europene și
guvernamentale ) pentru a reuși să reziste în aceste perioade.
În concluzie, chiar dacă pandemia a ajuns sa fie omniprezentă în preocuparile și
comportamentul nostru, economia continuă să existe și să funcționeze adaptânde-se cerințelor
pieței. Anul 2020 a fost unul plin de surprize, lecții de viață din care am învățat lucruri despre
noi, despre cei din jurul nostru și despre lumea în care trăim. Am aflat că planurile ne pot fi
date peste cap, după o zi pe alta, că nu mai ne permitem să realizăm strategii pe termen lung și
că cel mai important contează flexibilitatea și puterea de adaptare. Pandemia ne-a învățat să
economisim mai mult decât o făceam înainte și să încercăm sa găsim soluții pentru situațiile
neprevăzute.
            
Bibliografie

https://www.economica.net/principalele-avantaje-ale-lucrului-de-acasa-in-timpul-pandemiei-
de-coronavirus-eliminarea-timpului_182632.html/amp
https://www.b1.ro/amp/afacerea-banoasa-care-merge-aproape-perfect-in-pandemie-oamenii-
de-afaceri-au-recunoscut-348211.html
https://economie.hotnews.ro/stiri-cariere-24603500-cum-iti-gasesti-job-daca-ramas-
somer.htm
https://www.b1.ro/amp/afacerea-banoasa-care-merge-aproape-perfect-in-pandemie-oamenii-
de-afaceri-au-recunoscut-348211.html
https://www.patriabank.ro/blog/inspiratie/micile-afaceri-criza-covid-strategii-testate-de-
antreprenori
https://romania.europalibera.org/amp/impactul-coronavirusului-asupra-economiei-nationale-
si-globale-cat-de-ridicat-este-riscul-unei-crize-mondiale-/30477505.html
https://www.ey.com/ro_ro/news/2020/studiu-ey--patru-tendine-in-comportamentul-
consumatorilor-determ
https://www.ipsos.com/ro-ro/cum-influentat-pandemia-obiceiurile-de-cumparare-si-
ritualurile-de-mancat-in-oras