Facultatea de Teologie Ortodoxa si Stiintele Educatiei

Specializarea: Teologie Pastorala

Disciplina: Noul Testament

Lucrare de seminar
Importanta celor 4 femei: Rut, Rahab, Tamara, Batseba
in genealogia Mantuitorului

Coordonator: Student:
Pr. Asist. Dr. Varlan Florin Brezeanu Maria-Adelina
Anul I, Gr. 1

Targoviste
2016
1
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………...3
Capitolul I: Viata celor 4 femei pacatoase………………………….……5
Capitolul II: Inportanta celor 4 femei din genealogia Mantuitorului….9
Concluzii……………………………………………………………….....11
Bibliografia…………………………………………………………….....12

2
 Introducere

In Evanghelia dupa Matei, in primul capitol, ne este prezentat intregul arbore genealogic
al Mantuitorului Iisus Hristos, incepand cu patriarhul Avraam (Matei 1,1-17).
Hristos Domnul „S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea
oamenilor” (Fil. 2, 7), la plinirea vremii (Galateni 4,4) Intrupandu-Se din Fecioara Maria,
care se tragea din semintia lui Iuda (Facere 49,10), inplinindu-se profetia Proorocului
Isaia: ,,Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel’’
(Isaia 7,14).
Fecioara Maria se tragea din parinti simpli dar plini de evlavie. Aceasta s-a zamislit in
pantecele maici Sale, Ana, ca rod al rugaciunii inaltate Domnului, intrucat era stearpa.
Maria avand o viata dedicate lui Dumnezeu inca din frageda pruncie, stand in Templu
pana la varsta de 14 ani, S-a invrednicit a-L primi pe Fiul lui Dumnezeu, dupa cum
Arhanghelul Gavriil ii vesteste: ,,Bucura-te ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine.
Binecuvantata esti tu intre femei’’(Luca 1,28).
In Vechiul Testament se face mentiune despre femei care au avut o insemnatate speciala
in istoria mantuirii pina la venirea lui Mesia. Astfel, Eva primea fagaduinta izbinzii asupra
diavolului ispititor metamorfozat in sarpe (Facere 3, 15); Sarra devenea maica unui popor
nou, a poporului ales si chiar a mai multor popoare (Facerea 17, 15-16); Rebeca si Rahila
modele de mame devotate si sotii credincioase, harnice si ospitaliere, si-au sprijinit fiii lor si
I-au intarit cu sfatul lor (Facerea 27, 5-17 si 42-45; 35, 16-18); Iaela (Judecatori 4, 17-22) si
Rut (Rut 4, 13-22), Ana (mama lui Samuel) (1 Regi 1, 10-11 si 27-28) si Estera (Estera, 5,
1-7, 3-6) au aratat evlavie deosebita, iubire netarmurita pentru poporul ales si pentru
lucrarea lui Dumnezeu in lume.
Astfel femeia are un rol important in iconomia mantuirii, dar de omis nu este faptul ca in
genealogia Mantuitorului sunt amintite nu numai femei cu o viata cucernica ci si femei

3
vestite ca pacatoase 1: Rut, Rahab, Tamara, Betseba. Dintre care una era de neam diferit,
alta era desfranata, alta s-a culcat cu socrul ei prin inselaciune, alta comitand adulter.
Sfanta Scriptura ofera numeroase exemple de pocainta ce are drept rasplata mantuirea,
precum si Rahav,una dintre cele patru femei pacatoase, care s-a indreptat, caci ,,din fapte
este indreptat omul, iar nu numai din credinta’’(Iacov 2, 24)
Amintirea facuta de catre Evanghelistului Matei, cu privire la cele patru femei are drept
scop sublinierea faptului ca toate neamurile se vor mantui ,,Căci Fiul Omului a venit să
caute şi sa mantuiasca pe cel pierdut“ (Luca 19:10), Insusi Hristos spunand ,,Nu cei sănătoşi
au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe cei drepţi ci pe păcătoşi la
pocăinţă.’’ (Marcu 2,17).

1
Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei , Tradus de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, in colectia PSB, vol.23, Editura
Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 1994
4
 Capitolul I
Viata celor 4 femei pacatoase

RUT
2
In zilele cand carmuiau judecatorii a fost o foamete mare in tara. Elimelec, un om
din semintia lui Iuda, din orasul Bethleem , impreuna cu sotia sa Noemia si cu ce doi fii
ai sai., Mahlon si Chilion, au plecat in tara Moabului. Barbatul Noemiei, nu peste mult
timp, moare. Cei doi fii se casatoresc si iau de sotii doua moabitence; pe Orfa si pe Rut.
Dupa aproape zece ani mor si fiii Noemiei , aceasta ramanand singura cu doua
nurori in tara straina. Afland Noemia ca Dumnezeu l-a cercetat pe poporul sau cu belsug
si ca foametea a incetat , se hotaraste sa se intoarca in tara sa. Noemia le sfatuieste pe
nurori sa ramana in tara lor, caci in tara straina au putini soti sa se marite, data fiind
legea pamantului unde fiu de evreu nu putea sa ia in casatorie fete de neam strain , iar
ea, Noemia vaduva si inaintata in varsta , nu mai avea nadejde de copii care sa le ia in
casatorie pe baza leviratului. Una dintre nurori se lasa induplecata si ramane acasa. Rut ,
dand dovada de cald atasament fata de soacra sa, se supune la toate eventualele riscuri
ale asezarii in patria fostului sot : “Dar Rut i-a zis < Departe de mine gandul de a te
parasi sau de a ma intoarce de langa tine , unde vei merge tu , voi merge si eu ; unde te
vei aseza tu , ma voi aseza si eu; poporul tau va fi si poporul meu, iar Dumnezeul tau va
fi Dumnezeul meu; si unde vei muri tu, voi muri si eu, si acolo ma voi ingropa. Asa sa-
mi faca mie Domnul , si chiar mai mult; ca numai moartea ma va desparti de tine> (Rut
1, 16-17), spune Rut cu duiosie soacrei sale. Ajunse in tara , Noemia si Rut se aseaza pe
mosia lor. Rut e de ajutor nepretuit soacrei sale . Ea merge pe ogoare sa culeaga spice
dupa seceratori, fiind nevoita , din cauza situatiei lor modeste , sa recurga si la acest
mijloc de trai. Intamplarea a facut ca Rut sa mearga la cules de spice pe holdele unei
rude instarite , cu numele Booz. Booz o vede pe tanara vaduva Rut, modesta la fire si

2
Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament,Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane, Bucuresti 2002
5
placuta la infatisare . Calitatile ei alese ii trezesc interes fata de ea. Da dispozitie
seceratorilor sa nu fie impiedicata la adunarea spicelor. Mai mult, seceratorii sunt
indrumati sa lase in urma lor spice mai multe sa sa-i dea apa sa bea din vasele lor . Rut,
spre multumirea si uimirea soacrei sale , se intoarce acasa cu isprava buna. Fiind
intrebata cum a ajuns la atata spor , afla totul din intrebarile date. Noemia o sfatuieste pe
Rut ca , in baza legaturii de rudenie , sa-i ceara lui Booz sa o ia in casatorie, ceea ce se
si intampla . Din casatoria lui Booz cu Rut s-a nascut Obed, care l-a nascut pe Iesei ,
tatal lui David.
Cartea RUT il are ca autor pe Proorocul Samuel ( Rut 1, 1) , acesta dorind sa arate
faptul ca virtutiile inalte si dreapta credinta au intotdeauna rasplata de la Bunul
Dumnezeu, asa cum si moabiteanca Rut datorita credintei sale puternice urmata de fapte
doveditoare s-a invrednica de a fi amintita in genealogia Mantuitorului. Scopul central
al cartii este de a arata ca toti suntem partasi ai Sfantului Duh, inclusive paganii, daca
ajungem la cunoasterea adevaratei credinte in Iisus Hristos, Mantuitorul: “Dumnezeul
tau va fi Dumnezeul meu”(Rut 1, 16). Personajele principale ale cartii sunt: Noemina,
Rut si Booz. Acestia ducand o viata morala au fost pilda in mijlocul unei lumi coplesite
de idolatrie si destramare morala.
Istoria acestei carti o arata pe Rut, “femeie de alt neam”(Rut 1, 4) , 3“ajunsa prin
providenta divina in sanul poporului evreu, s-a facut vrednica sa fie inscrisa in
genealogia lui David si prin el, in genealogia lui Hristos”, Mantuitorul neamului
omenesc.

RAHAB
Ascultand porunca lui Dumnezeu, de a cucerii Ierihonul, Iosua Navi a trimis doi
oameni din popor ca sa cerceteze tara. Acestia , ascunzandu-se de regale Ierihonului
care dorea sa ii omoare, au intrat in casa unei desfranate pe nume Rahab. Afland regale
ca defranata ii tine in casa ei pe cei doi barbati ii porunci sa ii scoata afara. Femeia a
3
Ibidem, p 126;
6
mintit spunand insa ca barbatii plecasera in amurg, insa intorcandu-se acasa i-a suit pe
acoperisul casei ei si i-a ascuns in fuioare. Dupa ce trimisii regelui plecasera catre
Iordan, femeia i-a scos pe zidul casei sale afara din cetate. Salvandu-le viata , ce doi
oameni din poporul lui Iosua ii fagaduisera lui Rahab ca o vor lasa in viata pe ea si
familia ei cand vor navalii peste Ierihon. A saptea zi cand trambitele sunau si poporul
striga cu glas tare, zidurile cetatii se prabusisera. Toata cetatea a fost arsa si toti oamenii
omorati, singuri vatamati fiind desfranta si familia ei. (Iosua 2; 6) .
In cartea sa , Iosua Navi aminteste de femeia desfranta Rahab din tinuturile
Ierihonului deoarece aceasta dovedindu-se folositoare s-a facut partasa planului sau de
cucerire a Ierihonului.

TAMAR
4
Iuda avea ca nora Tamar prin unul din feciorii lui, anume Ir, iar murind acesta fara
sa aiba prunci, i-a dat-o lui Onan alt fecior al lui. Dar, secerandu-se acesta din viata
pentru rautatea lui, aruncandu-si samanata , Iuda nu i-a mai dat ei alt sot. Iar, ea dorind
sa faca copii din samanta lui Avraam, a lepadat valul vaduviei si punandu-si vesmant de
femeie neravita(defranata) s-a impreunat cu socrul ei si s-au zamislit din ea doi gemeni.
Si cand au fost sa se nasca, a scos feciorul cel dintai mana din pantece, ca si cum ar
fi vrut sa se nasca primul, iar moasa a insemnat degraba cu un fir de ata rosie mana
copilului, ca sa cunoasca pe cel intai nascut. Dar acesta si-a tras mana inapoi si s-a
nascut celalalt copil mai intai si abia dupa aceea cel ce scosese primul mana. Deci cel ce
s-a nascut mai intai a fost numit Fares, care inseamna “tarie”- fiindca a taiat randuiala
cea fireasca-, iar cel ce a tras mana, Zara (Facerea 38, 1-30).
Vaduva Tamar este amintita datorita dorintei sale de a nu se departa de semintia lui
Avraam , dorind sa aiba copii din samanta acestuia ,fapt pentru care savarseste si
pacatul se a se impreuna cu socrul ei. Acesta din urma vazand dorinta si credinta

4
Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Ohridei si Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, Editura Sophia,
ingrijita de R.P. Sineanu si L. S. Desartovici, Bucuresti 2002
7
Tamarei o numeste dreapta: “Tamara e mai dreapta decat mine , pentru ca nu am dat-o
lui Sela, fiul meu”( Facerea 38, 26).

BATSEBA
Pe cand se plimba regale David pe acoperisul casei sale, zari o femeie la rau, ce se
scalda , foarte frumoasa la chip. Femeia se chema Batseba , fata lui Eliam, nevasta lui
Urie, hetitul. Regelui ii placu mult si trimise dupa ea pe slujitorii sai. Femeia fusese
adusa la casa imparateasca iar regale David se culcase cu ea. Batseba ramasa insarcinata
ii trimise vorba regelui David. Astfel acestra si-a fãcut socoteala cã, dacã dea fi ucis
de mâna vrãjmasilor în luptã, vinovãtia mortii lui n-ar fi putut fi pusã în seama sa.
Batseba ar fi fost liberã sã devinã sotia lui David, bãnuiala ar fi putut fi înlãturatã si
onoarea împãratului avea sã fie pãstratã, ca sa ramana cu femeia sa, Urie devenind
purtãtorul propriei sale sentinte de moarte. Prin el i-a fost trimisã lui Ioab o scrisoare cu
porunca împãratului: “Puneti pe Urie în locul cel mai greu al luptei si trageti-vã înapoi
de la el, ca sã fie lovit si sã moarã” (2 Regi. 11,12). Batseba isi planse barbatul afland de
moartea sa. Dupa zilele de jale , David trimise dupa Batseba ca sa vina in casa sa. A
devenit nevasta lui, 5femeia lui Urie, si i-a nascut primul fiu. (2 Regi, 11).

5
Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Ohridei si Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, Editura Sophia,
ingrijita de R.P. Sineanu si L. S. Desartovici, Bucuresti 2002

8
 Capitolul II
Importanta acestor 4 femei din genealogia Mantuitorului

In Vechiul Testament evidenta genealogiei avea o importanta deosebita. Aceasta

era folositoare in ierarhizarea sociala a poporului lui Israel. Prin genealogie, pe langa
iearhizare, se stabileau si responsabilitatile tribale. Genealogia se facea numai pe linie
masculina, curios lucru este ca Evanghelistul Matei noteaza si numele a patru femei, ba
chiar si de alt neam, pacatoase. Notatia lui Matei nu este una intamplatoare, ea avand
sensuri ample, unul fiind importanta femeii in procesul mantuirii.
Inca din momentul crearii, femeia a a avut un rol important fiind pe rand sprijin
pentru barbatul sau, scopul pentru care a fost creata de Dumnezeu ( Facerea 2, 18) iar
mai apoi mama, dand nastere poporului ales de Domnul ( Facerea 3, 6). Asa cum prin
femeie, Eva, pacatul a aparut in lume ( Facerea 3,6) tot astfel prin femeie a venit si
mantuirea cand Fecioara Maria s-a invrednicit a-L naste pe Mieluselul Lui Dumnezeu
ce avea sa ridice pacatul omului ( Luca 1, 31-32).
Moabiteanca Rut, ajunsa prin providenta atat de speciala in sanul poporului, prin
stralucitele sale virtutii s-a facut intradevar vrednica sa fie insirata in genealogia
Mantuitorului. Prin admiterea ei in randul ascendentilor lui Mesia, alaturi de alte femei
pagane (Rahab) sau pacatoase (Tamar) a fost infrant orgoliul national al evreilor. Acest
popor ar trebui sa-si aminteasca de fagaduinta data lui Avraam , ca in el “se vor
binecuvanta toate nemurile”, iar noua sa ne arate precum spune Fericitul Ieronim, ca
pentru ca Hristos intrupat sa stearga pacatul n-a fost nici umilitor , nici injositor sa Se
nasca din stramosi pacatosi. 6

6
Pr. Prof. Vladimir Prelipceanu, Pr. Prof. Gheorghe Barna, Pr. Prof. Nicolae Neaga, Pr. Prof. Mircea Chealda, Studiul
Vechiului Testament , Editura Renasterea, Editia a IV-a , Ingrijita de Pr. Prof. Dr. Ioan Chirila, Cluj-Napoca 2006, p
156;
9
 Rut aceasta era de alt neam , dar s-a insotit cu Booz. Asa si Biserica cea din pagani,
de alt neam si afara de asezamant, a parasit neamul sau si inchinarea la idoli si pe tatal
ei, diavolul si s-a luat spre nunta cu Fiul lui Dumnezeu.7
Toate aceste femei desi erau de neamuri diferite, ba chiar nu erau nici din semintiia
lui Israel, au un lucru in comun, anume, toate au ascultat cu desavarsire si fara de
carteala, inplinind voia lui Dumnezeu, raspunzand chemarii divine asemeni apostolilor,
ce au urmat pe Hristos fara a ezita in inplinirea voii acestuia.
Prin diversitatea originilor acestor femei, ce nu apartineau semintiei lui Israel, se
sustrage idea universalitatii mantuiri, lucru bizar pentru israeliteni, ce credeau ca doar ei
se vor mantui. Precum si faptul ca in fata lui Dumnezeu femeia este egala cu barbatul.
Mantuirea este obiectiva, fiind un dar pe care Hristos il ofera (Marcu 10,21), de aceea
pacatosii prin cainta pot avea acces la Imparatia lui Dumnezeu, ca orice drept, primind
aceeas plata (Matei 20, 1-16), pricinuitoare fiind iubirea, ce il determina sa ii urmeze
intrutotul , caci ,, cui i se iartă puţin, puţin iubeşte’’(Luca 7, 47).

7
Sfantul Teofilact Arhiepiscopul Ohridei si Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, Editura Sophia,
ingrijita de R.P. Sineanu si L. S. Desartovici, Bucuresti 2002
10
 Concluzii

In Evanghelia dupa Matei, in primul capitol, ne este prezentat intregul arbore genealogic
al Mantuitorului Iisus Hristos, incepand cu patriarhul Avraam (Matei 1,1-17).
In Vechiul Testament se face mentiune despre femei care au avut o insemnatate speciala
in istoria mantuirii pina la venirea lui Mesia. Astfel femeia are un rol important in iconomia
mantuirii, dar de omis nu este faptul ca in genealogia Mantuitorului sunt amintite nu numai
femei cu o viata cucernica ci si femei vestite ca pacatoase 8: Rut, Rahab, Tamara, Betseba.
Dintre care una era de neam diferit, alta era desfranata, alta s-a culcat cu socrul ei prin
inselaciune, alta comitand adulter.
Amintirea facuta de catre Evanghelistului Matei, cu privire la cele patru femei are drept
scop sublinierea faptului ca toate neamurile se vor mantui ,,Căci Fiul Omului a venit să
caute şi sa mantuiasca pe cel pierdut“ (Luca 19:10), Insusi Hristos spunand ,,Nu cei sănătoşi
au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să-i mantuiasca pe cei drepţi ci pe păcătoşi
la pocăinţă.’’ (Marcu 2,17).Toate aceste femei desi erau de neamuri diferite, ba chiar nu
erau nici din semintiia lui Israel, au un lucru in comun, anume, toate au ascultat cu
desavarsire si fara de carteala, inplinind voia lui Dumnezeu, raspunzand chemarii divine
asemeni apostolilor, ce au urmat pe Hristos fara a ezita in inplinirea voii acestuia.
Prin diversitatea originilor acestor femei, ce nu apartineau semintiei lui Israel, se
sustrage ideea universalitatii mantuiri, lucru bizar pentru israeliteni, ce credeau ca doar ei se
vor mantui. Precum si faptul ca in fata lui Dumnezeu femeia este egala cu barbatul.
Mantuirea este obiectiva, fiind un dar pe care Hristos il ofera (Marcu 10,21), de aceea
pacatosii prin cainta pot avea acces la Imparatia lui Dumnezeu, ca orice drept, primind
aceeas plata (Matei 20, 1-16), pricinuitoare fiind iubirea, ce il determina sa ii urmeze
intrutotul , caci ,, cui i se iartă puţin, puţin iubeşte’’(Luca 7, 47).

8
Sfantul Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei , Tradus de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, in colectia PSB, vol.23, Editura
Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 1994
11
 Bibliografie

1. Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei, Editura Institutului Biblic si de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 1994;
2. Nicolae Pr. Prof. Dr. Ciudin, Studiul Vechiului Testament,Editura Institutului
Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti 2002;
3. Sfanta Scriptura , Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, Bucuresti 1979;
4. Teofilact Arhiepiscopul Ohridei si Bulgariei, Talcuirea Sfintei Evanghelii de la
Matei, Editura Sophia, Bucuresti 2002
5. Vladimir Pr. Prof. Prelipceanu ; Gheorghe Pr. Prof. Barna, Nicolae Pr. Prof
Neaga, Mircea Pr. Prof. Chealda, Studiul Vechiului Testament , Editura
Renasterea, Editia a IV-a, Cluj-Napoca 2006;

12