Studiu de caz

Cercetarea legturii ntre stresul la locul de munc i starea general de bine

prin metoda observaiei
Am initiat o cercetare pentru a afla legatura dintre stresul la locul de munca si starea generala de
bine. Suntem intr-o lume mereu grabita si stresata, cu prea putini oameni care termina o zi de
munca fara sa fie stresati sau obositi.
Eu consider ca locul de munca poate fi si un loc in care daruiesti dar si primesti energie, in care
te poti simti util ca om si in care poti gasi sensul muncii de zi cu zi. Am avut locuri de munca
foarte solicitante, la care ma implicam in totalitate, simteam presiune din partea superiorilor si a
volumului excesiv de munca. Nu mai gaseam nicio satisfactie si ma simteam mereu obosita,
chiar si dupa ce terminam programul de lucru. Am ales sa fac o schimbare majora si sa imi caut
un loc de munca la care satisfactia materiala este mai mica, insa satisfactia muncii depuse o
gasesc in oamenii pe care ii ajutam. Acest lucru imi ofera o stare generala mult mai buna, ma
simt mai energica si entuziasta atunci cand vine vorba de munca pe care o fac.
Intr-o lume mereu in miscare si in care locul de munca prezinta un factor de stres pentru
majoritatea oamenilor, am ales sa fac aceasta cercetare la locul meu de munca. Imi propun sa fac
cat mai multi oameni sa constientizeze de legatura stransa care exista intre satisfactia la locul de
munca si starea generala de bine, care le afecteaza si domeniul personal si familial.
Obiectivele acestei cercetari prin metoda observatiei sunt:
1. Observarea legaturii dintre stresul la locul de munca si starea generala de bine a
angajatilor
2. Observarea influentei vietii profesionale asupra vietii personale
3. Determinarea masurii in care stresul influenteaza starea generala de bine a omului
Ipoteza de la care am pornit acest studiu este aceea ca stresul provocat de diferiti factori la locul
de munca influenteaza intr-o foarte mare masura si starea generala de bine a oamenilor. Consider
ca atunci cand nivelul de stres este unul scazut, satisfactia la locul de munca este mai mare,
echilibrul dintre viata profesionala si cea personala este mult mai mare. Omul are mai multe
domenii importante in viata lui. Daca ar fi sa clasificam la o scala foarte larga, cele doua domenii
importante din viata noastra sunt domeniul personal si domeniul profesional. Intre acestea doua
trebuie omul sa gaseasca echilibru.
Esantionul pe care s-a realizat obervatia a fost format din 15 subiecti, care fac parte din doua
grupuri diferite. Primul grup format din 10 persoane care declara ca simt aproape in permanenta
o presiune la locul de munca fie din cauza volumului de munca sau din cauza mediului stresant
in care lucreaza. Al doilea grup format din 5 persoane susin c pentru ele locul de munc este un
loc n care vin cu plcere, lucreaz foarte bine cu echipa pe care o formeaz, fr s simt c

exista presiune din partea superiorilor. i munca este de aa natur nct mediul nu este unul
stresant, permitndu-le angajailor i mici pauze de relaxare.
Din discutiile avute cu persoanele participante la aceasta cercetare si din observarea ca si
observator participant activ, am realizat c persoanele care simt un stres aproape permanent la
locul de munc nu au o stare gerneral bun nici dupa programul de lucru. Viaa lor personal
este afectat deoarece nu se pot detaa de probemele profesionale. Stresul este nu doar un lucru
care afecteaza angajatii in timpul proramului, ci este un fenomen pe care multi nu reusesc sa il
depaseasca mult timp.
In schimb persoanele care merg cu placere la munca si care nu sunt afectate de stres la un nivel
ridicat in timpul programului, sunt mult mai linistite atunci cand pleaca de la munca. Reusesc sa
se focuseze pe sarcinile care le au de indeplinit in viata personala, sunt mai calme si nu se
gandesc inspaimantate la ziua care vine.
Multor persoane li se pare normal stresul din timpul programului de lucru, insa exista un nivel de
stres pe care daca il depasim riscam sa ne imbolnavim. I continuare voi expune cateva informatii
importante despre stresul la locul de munca.
Stresul la locul de munc apare atunci cnd cerinele postului depesc capacitatea lucrtorului
de a le face fa. Este unul dintre cele mai importante efecte ale unui climat de munc psihosocial
neadecvat, nu n ultimul rnd din cauza faptului c lucrtorii supui stresului prelungit la locul de
munc ajung s sufere ulterior de grave probleme de sntate fizic i psihic.
Riscurile psihosociale sunt legate de efectele psihologice, fizice i sociale negative care apar din
cauza organizrii i gestionrii defavorabile la locul de munc, precum i a unui climat social
inadecvat la locul de munc, inclusiv, dar fr a se limita la: activitatea excesiv de solicitant
i/sau timpul insuficient pentru ndeplinirea sarcinilor; cerinele contradictorii i lipsa de claritate
n ceea ce privete rolul lucrtorului; existena unui dezechilibru ntre cerinele postului i
competena lucrtorului subutilizarea capacitilor unui lucrtor poate constitui o surs de stres
la fel de mare ca suprasolicitarea acestuia; neimplicarea n luarea deciziilor care afecteaz
lucrtorul i lipsa de influen asupra modului n care sunt ndeplinite sarcinile de lucru; munca
desfurat individual, n special atunci cnd se interacioneaz cu membri ai publicului i clien i
i/sau atunci cnd lucrtorul este supus violenei din partea unui ter, care poate lua forma
agresiunii verbale, a hruirii sexuale i a ameninrii cu violen a fizic sau efectiv a violen ei
fizice; absena sprijinului din partea conducerii i a colegilor i relaiile interpersonale slabe;
Lista de mai jos prezint posibilele simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din
diferite cauze. Este necesar s poat fi cunoscute schimbrile fizice, emoionale etc. care pot
indica starea de stres. Unele persoane au o reacie acut la stres, altele pot avea simptome n
timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sntate. Reacia imediat acut este de
panic, anxietate, creterea pulsului, transpiraie, senzaie de uscare n gur sau tremurturi.
Starea de stres pe o durat mai ndelungata poate cauza dureri de cap, ame eli, tulburri de
vedere (vedere nceoat), dureri ale cefei i umerilor, mncrimi ale pielii etc.

Simptome fizice

dureri de cap

tensiune

stare de oboseala,lipsa relaxrii

indigestie

palpitaii

dificulti respiratorii

stare de voma

iritaii ale pielii

stare de lein

transpiraie excesiv

susceptibilitate la alergii

constipaie sau diaree

cretere sau scdere rapid n greutate

frecvente rceli, gripe sau alte infecii minore

Simptome pe plan intelectual

dificulti n luarea deciziilor

tulburri de memorie

incapacitatea de concentrare

tulburri ale somnului

stare de ngrijorare

lipsa de ordine n gndire

erori

intuiie sczuta

persistenta gndirii negative

gndire pe termen scurt mai mult dect pe termen lung

decizii pripite

Simptome pe plan emoional

nervozitate i iritabilitate

anxietate, sentimentul de insecuritate

proasta dispoziie

sensibilitate mare la critici

mai mult suspiciune

deprimare

sentiment de ncordare nervoas

mai mult ngrijorare fr motiv

lipsa entuziasmului

lipsa simului umorului

alienare

mai putina satisfacie n via

lipsa motivaiei

subestimare, pierderea ncrederii n sine

lipsa satisfaciei n munca

Schimbri de comportament

nelinite, agitaie

sociabilitate redus

pierderea apetitului sau supraalimentare

insomnie

consum mai mare de alcool

consum mai mare de igri

continuarea lucrului acas

prea preocupat de problemele de serviciu pentru a se relaxa i a se ocupa de propria

persoan

tendina de a mini pentru a acoperi greelile

comportament necorespunztor (tendina de a se certa,abuzuri verbale,etc.)

productivitate redusa

predispoziie spre accidente de munc

dificultate n vorbire ( blbial,tremurul vocii)

Daca unele din aceste simptome se manifest pe o perioad mai ndelungata, este nevoie de
sprijin. Aceste probleme pot fi discutate n mod confidenial cu conductorul locului de munc i
cu medicul de familie.

Concluzia este ca exista o puternica legatura intre nivelul de stres suportat la locul de munca si
viata personala. Oamenii ar trebui sa fie tot mai atenti la factorii externi care le provoaca stres,
insa si la factorii interni, pentru ca acestia sunt mult mai usor de controlat. Echilibrul intre viata
personala si cea profesionala nu ar trebui sa lipseasca din viata nici unui om.
Este indicat sa cautam un loc de munca in care satisfactia este mare, nivelul de stres si presiune
sa fie scazut. E nevoie sa gasim sensul muncii noastre, nu doar sensul financiar. Acei oameni
care gasesc raspunsul la intrebarea de ce fac ceea ce fac? sunt mult mai impiniti.