Universitatea de Stat Program 3

Universitatea de Stat ’’Alecu Russo” din Balti
Facultatea de Stiinte ale Educatiei, Psihologie si Arte
Catedra de psihologie
Program de diminuare a sindromului arderii profesionale prin reducerea nivelului

de anxietate
A elaborat: Gadirca Nadejda CP 21 M
Balti 2018
Tema
Intervenția cognitiv comportamentală în anxietatea generalizată
Lecturi preparatorii:
- http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Interventia-cognitiv-comportam12.php
- http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f5b908add614Psihoterapia_anxietatii_..._pag._1-
37.pdf
- IRINA HOLDEVICI ,ELEMENTE DE PSIHOTERAPIE, 1998 - Editura B.Le. ALL, ISBN 973-
571-256-3
Scop
Intervenția cognitiv-comportamentală de a reduce nivelul de anxietate
Finalităţi
La sfîrşitul training-ului participanţii:
o Cunosc metode de reducere a nivelului de anxietate prin tehnici de relaxare;

o Pot modifica cognițiile dezadaptative prin tehnici de restructurare cognitivă;
o Exercită metode ce modifică comportamentele de asigurare și reasigurare și a celor de evitare prin

tehnici comportamentale;
o Gestionează timpul și comunicarea prin antrenament asertiv, managementul timpului și tehnici de

rezolvare a problemelor.
Grupul-ţintă :
Tineri specialiști angajați în cîmpul muncii
Descrierea succintă a activităţilor

Scopul primordial a programei este de a interveni cu tehnici concrete de reducere a nivelului anxietății
la tinerii angajați în cîmpul muncii. Crearea unei stabilități emoționale, gestionarea comportamentelor
dezadaptative, managementul timpului, soluționarea eficientă a problemilor astfel diminuînd potențialul
risc de ardere profesională. Intervenţia a fost proiectată pentru cinci sesiuni,fregvența o dată pe
săptămînă, vizând practicarea tehnicilor ce reduc din nivelul anxietății creat la locul de muncă în prima
perioadă de activitate. Fiecare sesiune este planificată cu durata de două ore şi implică un număr 7 de
persoane.
Sesiunea 1 se centrează pe familiarizarea cu grup de lucru, evaluarea de către clienți a situațiilor-

problemă, declanșatoare a nivelului de anxietate, astfel monotorizînd, fregvența și intensitatea acestor
probleme-simptom, aceste monotorizări pe parcurs devenind instrumente terapeutice, ce pot schița
traiectoria psihoterapiei ce urmează aplicată.
În a doua sesiune participanților li se cere să practice metode de relaxare ,prin care clienții se
relaxează de fiecare dată cînd detectează indici externi sau interni ai anxietății, înainte, în timpul și după
evenimentele stresante, astfel eliminînd tensiunea.
Sesiunea 3 presupune tehnici de restructurare cognitivă, astfel diminuînd din:
supraestimarea probabilității evenimentelor negative, exagerarea consecințelor negative ale acestor
evenimente și evaluarea negativă a resurselor personale de coping emoțional și focalizat pe problemă.
Sesiunea 4 implică în sine tehnici ce vizează modificarea comportamentelor defectuase.
Sesiunea 5 presupune tehnici, metode de organizare a timpului.
Timpul.
Activitatea Titlul activităţii Timp
Sesiunea 1
Activitatea ,,Trenul numelor” 15 minute

1
Activitatea ,,Mingea fierbinte” 15 minute

2
Activitatea ,,Discuția. Ce este anxietatea?” 60 minute

3
Activitatea Aplicarea chestionarului de anxietate 30 minute

4
Timp total, sesiunea 1 120 minute

Sesiunea 2 Relaxarea pe etape
Activitatea ,,Tehnica de respirație relaxantă” 20 minute

5
Activitatea ,,Relaxarea Benson " 15 minute

6
Activitatea ,, Antrenament autogen” 45 minute

7
Timp total, sesiunea 2 120 minute
Sesiunea 3 Tehnica ABC
Activitatea Identificăm situația 10 minute

8
Activitatea Analiza stării de spirit 15 minute

9
Activitatea Identificăm gîndurile automate 20 minute

10
Activitatea Găsim dovezi de care susțin obiectivul 15 minute

11
Activitatea Găsim dovezi contra obiectivelor 15 minute

12
Activitatea Identificam gîndurile corecte și echilibrate 15 minute

13
Activitatea Monotorizăm de spirit actuale 15 minute

14
Timpul total, sesiunea 3 120 min
Sesiunea 4
Activitatea “Spreadsheet” 20 minute

15
Activitatea Managementul bazat pe obiective 20 minute

16
Activitatea “Mind mapping”-ul 40 minute
17
Activitatea Lista de priorităţi 20 minute

18
Activitatea Floarea soarelui 20 minute

19
Timpul total, sesiunea 4 120 minute
Timp Total, UP 8 ore
Sugestii pentru formatori
- Să se manifeste o receptivitate în conformitate cu grupul, să se adapteze conţinutul la nevoile

grupului;
- Sarcinile să fie formulate clare şi asiguraţi-vă că participanţii le-au înţeles adecvat;
- Folosiți feedback-ul după fiecare activitate și ajustați întrebările la reflectarea rezultatelor;
- Monitorizați activitățile de grup.
Resurse
- Sală de lucru ;
- Resurse tehnice : proiector, computer, ecran de proiecție;
- Suplimentar: foi A4, stilouri.
Descrierea activităţilor
Activitatea I 15 minute
Rezultate așteptate:
Crearea unei atmosfere de lucru favorabile;

Cunoașterea intergrupală.
Metode / tehnici utilizate:

- Explicații
- Lucru în grup
Resurse: nimic
Aranjamente practice:
- selectarea unui spațiu larg

Instrucțiuni / procedura:
Toți partipanții stau într-un cerc. Un participant este ”locomotiva”, simulînd sunete şi mişcări respective,
mergînd în cerc pînă se opreşte în fața unei persoane şi dacă îi cunoaşte numele, îl pronunță tare, făcînd
simultan gesturile unui semafor cu bariere de la trecerea căii ferate. Apoi se întoarce cu spatele spre
participant şi îl prinde de mîini, ca un nou vagon. Pornind împreună, se deplasează în cerc pînă la un alt
participant. Tot "echipajul" strigă numele persoanei ce se integrează şi îşi continuă drumul. Jocul se
termină odată cu epuizarea numărului de jucători.
Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:
- În cazul unui grup mai numeros, se poate introduce un număr limită de "v", de fiecare dată persoana de
la capăt detaşîndu-se de ceilalți.
Debriefing / reflexie:
- Cum v-ați simțit?

- Ce nu v-a plăcut?
Activitatea II
15 minute
Rezultate aşteptate :
-A iniția cunoaşterea reciprocă în cadrul grupului.
-Crearea unui mediu distins, degajat, suportiv.
- Explicaţia;
Resurse:
- o minge, sau un alt obiect pentru a-l putea arunca
- selectarea unui spatiu deschis, larg
Instrucţiuni / procedura:
- Jocul trebuie să se realizeze cît mai repede posibil. Mingea e foarte „fierbinte” şi „frige”. Toți
stau, sau şed în cerc. Animatorul explică că persoana ce prinde mingea trebuie să se prezinte
spunînd:numele (cum i-ar plăcea să i se spună),de unde vine,unele preferințe,unele dorințe.
- Să se puie accent pe rapiditatea execuției jocului.
- Cum vă simțiți?
- A fost dificil?
- Cum credeți este importantă colaborarea în obţinerea unor rezultate comune?
Activitatea III
60 minute
Familiarizarea cu concente noi precum anxietatea.

Înțelegerea momentelor difinitorii
- Prelegere(anexa nr.1);
Resurse:
- conspect
- aranjarea participanților pe grupe de lucru
- Participanților se aduce la cunoștință informația cu referirea la conceptual nou întîlnit de ei
“anxietate”. Se discută pe grupe ce este anxietatea, prin ce se deosebește de alte noțiuni?
- Feedback activ între pariticipanți. Să se discute momentele ne clare, să se aducă exemple.
- Ce a fost dificil?
Activitatea IV
30 minute
Evaluarea simptomelor caracteristice anxietății
- Chestionarul de îngrijorare Penn State( ANEXA nr.2)
Resurse:
- Fișa de răspunsuri
- Crearea unei atmosfere liniștite de lucru
- Chestionarul de îngrijorare Penn State este un instrument de auto-evaluare alcatuit din 16

elemente, conceput pentru evaluarea frecvenței și severității simptomelor îngrijorării.Elementele sunt
notate pe o scală de la 1 (deloc caracteristic) pînă la 5 (foarte caracteristic), iar
instrumentul deține un scor total cuprins între 16 și 80.
- Rețineți faptul că anumite elemente sunt marcate invers.
- Sunteți de acord cu rezultatul?
- Ați sesizat vreodată acest lucru?
Activitatea V
20 minute
Cunoașterea unei metode de relaxare eficiente
- METODA RESPIRATIEI RELAXANTE (relaxing breathe method).
Resurse:
- Instrucțiuni vizînd tehnica
- Crearea unei atmosfere relaxante, ne zgomotoase
Închide ochii, pentru a putea să te concentrezi mai bine. Începe cu picioarele, tensionază-ți (încordează-ți)
tălpile timp de 3 secunde, relaxează-le timp de 3 secunde. Tensionează-le, relaxează-le. Repetă pentru
fiecare mușchi, începând de la tălpi aceeași acțiune.
- Pe măsură ce se repetă acest exercițiu, se observă că se poate controla și nivelul de tensiune din
mușchi.
- Cum vă simțiți?
- Ce reacție a organismului ați avut?
Activitatea VI
30 minute
-Efectele directe includ relaxarea profunda, bataile incete ale inimii, respiratia adanca, consumul redus
de oxigen si o rezistenta crescuta a pielii
- Tehnica Benson
Resurse:
- Instrucțiuni
- Climat psihologic relaxant
□ Aseaza-te confortabil
□ Inchide ochii
□ Relaxeaza-ti muschii picioarelor si apoi ai intregului corp.
□ Focalizeaza-ti atentia pe respiratie.
□ Respira adanc si apoi expira
- Numara-ti respiratiile si spune numarul respiratiei pe masura ce expiri (acest lucru iti tine mintea
ocupata, a.i sa eviti sa fii distras. )
- Ce ați simțit?
- Descrieți trăirile?
Activitatea VII
45 minute
-autodeconectare concentrativă, care permite clientului posibilitatea de a realiza el însuși un calm

interior și de a ajunge la utilizarea completă a forțelor energetice ale vieții interioare
- Metoda „trainingului autogen” al lui Schultz
Resurse:
- Instrucțiunile metodei
- Asigurarea cu o sală relaxantă, fotolii sau scaune confortabile pentru relaxare
1. Primul exercitiu pentru LINISTE:

Va rog luati pozitia de baza . . . Închideti ochii . . . . Sunt în întregime linistit… Sunt cu desavârsire
calm… Toti muschii îmi sunt destinsi si odihniti…. O liniste placuta ma înconjoara… Calmul
ma inunda… Nimic nu-mi tulbura linistea… Simt o liniste si o pace interioara… Sunt complet calm…
Bratul meu drept zace fara vlaga, inert… Bratul meu drept este în întregime greu… O greutate ca de
plumb îmi cuprinde umarul, bratul, mâna si se furiseaza pâna în vârful degetelor… Bratul meu drept
este foarte greu… Liniste si greutate… Sunt în întregime linistit … Miscati bratul în sus si în jos de 3 ori !
Strângeti pumnii ! Respirati profund… înca o data. . . înca o data . . .Deschideti ochii !
2. Al doilea exercitiu – LINISTE SI GREUTATE:
Va rog luati pozitia de baza . . .Închideti ochii . . . . Sunt în întregime linistit… Sunt cu desavârsire
calm… Toti muschii îmi sunt destinsi si odihniti…. O liniste placuta ma înconjoara… Calmul ma
inunda… Nimic numi tulbura linistea… Simt o liniste si o pace interioara… Sunt complet
calm… Întregul meu corp zace fara vlaga , inert… Umerii, bratele, mâinile, picioarele, întregul meu corp
este greu… Trupul meu este cuprins de o greutate coplesitoare… Corpul meu zace inert si destins ca un
arc în repaos, împietrit ca o stana de piatra… O greutate linistitoare ma împresoara…Liniste si greutate…
Linistea si echilibrul ma inunda… În jurul meu este numai calm si un necontenit echilibru . . . . Miscati
bratul în sus si în jos de 3 ori ! Strângeti pumnii ! Respirati profund . . .înca o data . . .înca o
data . . .Deschideti ochii !
3. Al treilea exercitiu – LINISTE, GREUTATE SI CALDURA:
arc în repaos, împietrit ca o stana de piatra… O greutate linistitoare ma împresoara… Liniste si greutate…
Linistea si echilibrul ma inunda…. O greutate fireasca îmi napadeste tot trupul…. O caldura agreabila îmi
cuprinde bratul drept,mâna dreapta si se furiseaza pâna în vârful degetelor… Venele bratului drept se
dilata… O caldura placuta îmi napadeste bratul drept si mâna dreapta,ca intr-o baie calda… Bratul meu
drept este învaluit într-o caldura odihnitoare… Liniste, greutate, caldura… Linistea si echilibrul
ma împresoara… Ma las cuprins în voie de tihna senina si necontenitul echilibru din jurul meu … Miscati
4. Al patrulea exercitiu – LINISTE, GREUTATE, CALDURA SI ECHILIBRU:
cuprinde bratul drept,mâna dreapta si se furiseaza pâna în vârful degetelor… Venele bratului drept se
dilata… O caldura placuta îmi napadeste bratul drept si mâna dreapta,ca într-o baie calda… Bratul meu
drept este învaluit într-o caldura odihnitoare… Liniste, greutate, caldura… Linistea si echilibrul
ma împresoara… Ma las cuprins în voie de tihna senina si necontenitul echilibru din jurul meu … Miscati
5. Al cincilea exercitiu – INIMA:
calm… Intregul meu corp zace fara vlaga , inert… Umerii, bratele, mâinile, picioarele, întregul meu corp
arc în repaos,împietrit ca o stana de piatra… O greutate linistitoare ma împresoara… Liniste si greutate…
Linistea si echilibrul ma inunda…. Inima mea bate linistita , egal, ritmic… Inima împrastie sângele calm
în tot corpul meu… Simt cum îmi încalzeste umarul stâng, bratul stâng, se resfira o caldura molesitoare
pâna în vârful degetelor. Inima lucreaza de la sine, abia îmi dau seama cum sângele pompat de inima îmi
încalzeste tot corpul…. Liniste, greutate, caldura… Linistea si echilibrul ma împresoara… Ma las cuprins
în voie de tihna senina si necontenitul echilibru din jurul meu … Miscati bratul în sus si în jos de 3 ori !
Strângeti pumnii ! Respirati profund . . .înca o data . . .înca o data . . .Deschideti ochii !
6. Al saselea exercitiu – RESPIRATIE:
Linistea si echilibrul ma inunda…. Rasuflarea mea este linistita si rara…. Respir liber si aproape de la
sine…. Aerul este foarte curat în jurul meu… Trupul meu respira calm si linistit… Ma scald într-o baie
de aer placuta si învioratoare… Plamânii se misca linistiti… Respir în pace… Aerul ma împresoara ca un
balsam datator de viata…. În preajma mea totul respira lin, un aer tonic, proaspat, ca de înaltimi…
Liniste, greutate, caldura…. Linistea si echilibrul ma împresoara… Ma las cuprins în voie detihna senina
si necontenitul echilibru din jurul meu … Miscati bratul în sus si în jos de 3 ori ! Strangeti pumnii !
Respirati profund . . .înca o data . . .înca o data . . .Deschideti ochii !
7. Al saptelea exercitiu – ABDOMEN:
cuprinde bratul drept,mâna dreapta si se furiseaza pâna în vârful degetelor… Abdomenul este foarte
linistit si relaxat…. Toti muschii care îl învelesc sunt destinsi, orice tensiune cedeaza….Plexul este
cuprins de o caldura placuta… Nu mai simt niciun spasm în tot abdomenul… Plexul este cald si relaxat…
Liniste, greutate, caldura…. Linistea si echilibrul ma împresoara… Ma las cuprins în voie de tihna senina
si necontenitul echilibru din jurul meu. Miscati bratul în sus si în jos de 3 ori ! Strangeti pumnii !
Respirati profund . . .înca odata . . .înca odata . . .Deschideti ochii !
8. Al optelea exerctiu – CAP:
arc în repaos, împietrit ca o stana de piatra… O greutate linistitoare ma împresoara. Liniste si greutate.
Linistea si echilibrul ma inunda. O greutate fireasca îmi napadeste tot trupul… Corpul meu este liber si
usor… Muschii fetei sunt relaxati. Barbia atârna destinsa. Limba este foarte grea, fruntea devine rece si
tot mai destinsa…. Nici o cuta nu o mai tulbura… Simt cum aerul rece îmi împresoara tâmplele…
Creierul îmi este limpede ca un izvor de munte, limpezime de cristal… Acum m-as putea concentra
asupra celor mai dificile probleme. … Capul îmi este limpede si clar… Liniste, greutate,
caldura, echilibru… Linistea si echilibrul ma împresoara… Ma las cuprins în voie de tihna senina si
necontenitul echilibru din jurul meu. Miscati bratul în sus si în jos de 3 ori ! Strangeti pumnii ! Respirati
profund . . .înca o data . . .înca o data . . .Deschideti ochii !
9. Al noualea exercitiu – SOMN:
calm… Intregul meu corp zace fara vlaga , inert… Umerii, bratele, mâinile,picioarele, întregul meu corp
arc în repaos, împietrit ca o stana de piatra… O greutate linistitoare ma împresoara…. Liniste si
greutate… Linistea si echilibrul ma inunda… O greutate fireasca îmi napadeste tot trupul…Rasuflarea
mea este linistita si rara… Respir liber si aproape de la sine…. Aerul este foarte curat în jurul meu. Trupul
meu respira calm si linistit. Ma scald într-o baie de aer placuta si învioratoare. În preajma mea totul
respira lin, un aer tonic, proaspat, ca de înaltimi…În preajma mea este numai linste si pace, ca într-o
amiaza calda de vara, un cer bucolic ma acopera, zumzet de gâze în lanuri de grâu; deasupra mea seninul
cu nori de vata. O toropeala placuta ma napadeste ca o boare marina, precum fosnirea matasoasa a marilor
cu sare. O lumina diafana ma împresoara, încet, încet se stinge orice zvon din jurul meu Lumina se pierde
treptat, ca umbrele estompate în noaptea polara…. Culorile sunt mereu, mereu mai stinse . . . Liniste,
greutate, caldura, echilibru… Linistea si echilibrul ma împresoara… Ma las cuprins în voie de tihna
senina si necontenitul echilibru din jurul meu. Miscati bratul în sus si în jos de 3 ori ! Strangeti pumnii !
Respirati profund . . .înca odata . . .înca odata . . .Deschideti ochii !
- Pentru început, clientul va fi asistant de specialist în initierea si exersarea tehicii, urmând ca, in
timp, clientul sa o asimileze si sa o integreze în asa fel încât sa o poata accesa si folosi ori de
câte ori este nevoie
- Descrieti ce ați simțit?
Activitatea VIII
10 minute
Odata cu dobandirea experientei in aplicarea modelului ABC, veti incepe sa sesizati existenta unor tipare,
legate atat de modul in care va explicati evenimentele care va provoaca stari neplacute
Tehnica ABC
PAS.1 Identificarea situației
Resurse:
- Hîrtie A4, stilouri pentru fiecare participant
- Sală de lucru confortabilă
- Descrieți situația care a declanșat starea de spirit negativă.

- Participanții să fie pe cît posibil de exacți
Activitatea IX
15 minute
- Identificarea exactă a stării de spirit

Tehnica ABC
PAS.2 Analiza stării de spirit
Resurse:
- Sală spațioasă
- Descrieti ce ati simtit in acea situație și ce simtiti în present-anxietate, dezgust,depresie

- Este important ca participanții să fie maximal obiectivi
Activitatea X
20 minute
- Fiecare participant să-și identifice corect gîndurile automate
-Tehnica ABC
PAS.3Identificarea gîndurilor automate
Resurse:
- Hîrtie A4, stilouri
- Pentru fiecare cite un scaun comod cu suport pe care va putea executa sarcina
- Faceți o listă a gîndurilor vă vin în automat ca răspuns la acea situație

- E necesar ca fiecare să noteze pe foaie minim 3-5 gînduri
- Ce dificultăți ați întîlnit?
Activitatea XI
15 minute
- Fiecare participant să identifice argumentele potrivite ce susțin obiectivul propus
- Tehnica ABC
PAS.4 Indetificare dovezilor ce susțin obiectivul
Resurse:
- Sală largă cu scaune-suport pentru a se putea realiza sarcina în confort, lucru se realizaeză într-
un cerc
- Scrieți toate argumentele, dovezile pe care le puteți identifica în susținerea gîndurilor automate
menționate de fiecare dintre participanți.
- Argumentele să fie cît mai desfășurate.
-Ați întîlnit dificultăți?
Activitatea XII
15 minute
- Fiecare să-și identifice contrargumentul la gîndurile automate
-Tehnica ABC
PAS.5 Identificarea dovezilor contra gîndurilor automate
Resurse:
- Scrieți toate dovezile, argumentele care contrazic gîndurile automate.

- Luați în considerare atît propria perspectivă , cît și a altora
Activitatea XIII
15 minute
- Fiecare participant să-și identifice corect gîndurile echilibrate
-Tehnica ABC
PAS.6 Identificarea gîndurilor corecte și echilibrate
Resurse:
- Priviți listele realizate la pașii 4 și 5 și adoptați o abordare echilibrată a situației și scrieți ce gîndiți
despre aceasta.
- Fiecare să-și identifice corect abordarea, dacă e necesar de intervinit și de îndrumat cu careva
sugestii, dar mai bine fiecare individual să execute.
Activitatea XIV
15 minute
- Fiecare participant să evalueze starea de spirit “aici și acum”
-Tehnica ABC
PAS.7 Monitorizarea stării de spirit actuale
Resurse:
- Descrieți ți evaluați starea de spirit prezentă și pașii viitori pe care îți vei face.
- Pașii identificați să fie cît mai concreți, cît mai real de executat.
- Ce simțiți în legătură cu acestă situație?

- Există acțiuni pe care trebuie să le faceți?
Activitatea XV
20 minute
- Planificarea eficientă a timpului
-Tehnica Spreadsheet
Resurse:
- Foi de evidență “ Spreadsheet”( Anexa nr.3)
- Spreadsheet – urile sunt foi de calcul conţinând coloane pentru: arii cheie, obiective, termene limită,
costuri şi alte detalii. Notați pe fișa de evidență sarcinile pe care vă li propuneți, obiectivele, terminile
limită , ce resurse necesită pentru a le realize, și careva specificări personale.
- Minim 5 obiective
Activitatea XVI
15 minute
- Fiecare participant își comunică scopurile ce li se propune,în conformitate cu scopurile fecare își
schițează obiectivele
-Managementul bazat pe obiective
Resurse:
- Grafic de planificare(Anexa nr.4)
- Fiecare participat notează în grafic activitățile propuse, identifică resursele necesare și stabilește
terminul limită ce îi permite să execute sarcinile.
- Fiecare participant individual analizază sarcinile , după necessitate le modifică, înlocuiește cu

altele mai prioritare.
- Ce v-a plăcut în tehnica dată?

- Ce nu v-a plăcut?
Activitatea XVII
40 minute
- Feedback activ din partea participanților, planificarea eficientă a timpului
-“Mind mapping”-ul
Resurse:
- Hîrtie A4, stilouri, palete de culori
Mind mapping – ul cuprinde procesul de brainstorming şi un grafic pentru înregistrarea ideilor. Cu

ajutorul acestor două elemente, se poate face ulterior o ierarhizare a ideilor şi se poate crea un arbore
de decizie. Mind mapping – ul foloseşte cuvinte, linii, culori, imagini şi sunete pentru a stimula
activitatea cerebrală şi are patru caracteristici importante:
• subiectul este reprezentat într-o imagine centrală;
• componentele principale ale proiectelor pornesc din imaginea centrală pe căile principale;
• componentele minore sunt legate de componentele principale;
• toate ramurile sunt conectate între ele (pe baza ierahiei) formând o structura nodală.
- Se poate reprezinta în formă schematică, forma unui arbore
- Ce a fost greu?
- Ce a fost mai ușor?
Activitatea XVIII
20 minute
- Fiecare participant să-și identifice cu exactitate prioritățile

- Lista priorităților
Resurse:
- Descrieți și evaluați prioritățile actuale.

- După identificarea priorităților , este necesar de le ierarhizat.
Activitatea XIX
20 minute
- Întărirea experienților accumulate în cadrul training-lui
-Floarea soarelui
Resurse:
- scaune
- Spațiu larg, scaune aranjate în formă de cerc
-Aşezaţi-vă în cerc‚ închideţi ochii şi amintiţi-vă: cum aţi venit în grup?cum v-aţi simţit la prima şedinţă?
cînd aţi simţit‚ că vă doriţi mult să veniţi la şedinţe (5 min.).
Acum deschideţi ochii‚ ridicaţi-vă şi apropiați-vă cît mai mult unul de altul. Puneţi mîinile pe umerii
vecinilor. Imaginaţi-vă că sunteţi o floare a soarelui‚ legănată de vînt. Legănaţi-vă spre dreapta‚ apoi spre
stînga. Închideţi ochii şi continuaţi să vă legănaţi (5 min.). Mai apoi deschideţi ochii‚ dar continuaţi să vă
simţiţi o floare‚ legănată de vînt. Priviţi pe rînd în ochii fiecărui membru al grupului‚ încercînd să-i
prindeţi şi privirea lui (2 min.). Închideţi din nou ochii. Luaţi mîinile de pe umerii vecinilor. Floarea
soarelui s-a copt‚ fiecare din voi se desprinde de pălăria ei‚ aidoma unor seminţe. Cu ochii închişi faceţi
cîte un pas în urmă şi întoarceţi-vă la 180 grade. Simţiţi vîntul‚ care vă desprinde şi vă poartă. Sunteţi o
seminţă aparte‚ purtînd în sine energia unei creşteri noi. Energia care vă trece prin tot corpul. Repetaţi
cuvintele: “Sunt plin de forţe vitale‚ sunt energic‚ sunt gata de creştere personală‚ de dezvoltare” (7 min.).
Deschideţi ochii. Programul nostru s-a terminat‚ dar nu s-a terminat dezvoltarea Dvs. personală.
- După necesitatea grupului timpul se micșoreză sau se mărește.
- Ce ne puteți spune după activitatea dată?

Bibliografie
1. http://www.editurauniversitara.ro/carte/psihologie-37/
psihoterapia_anxietatii_abordari_cognitiv_comportamentale/10024
2. http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Interventia-cognitiv-comportam12.php
3. http://masterdroguri.ro/wp-content/uploads/2015/03/irina-holdevici-valentina-neacsu-
sisteme-de-psihoterapie-si-consiliere-psihologica.pdf
4. https://virtualboard.ro/tehnica-abc-gandirea-pozitiva/
5. http://lmg.ttv.ubbcluj.ro/cursuri/lectie/disciplina-6-tehnici-de-modificare-comportamentala-
2/
6. http://www.tineri.md/files/4513_cartea_mare_a_jocurilor.pdf
7. http://danieltanase.com/5strategii-timpul/
8. http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/27_Corodeanu_DT_-
_Managementul_timpului_sau_tehnici_si_instrumente_pt_a_economisi_eficient_timpul.pdf
9. http://www.managerexpress.ro/idei-resurse/context-work/sase-pasi-spre-o-delegare-corecta-
si-o-scurta-poveste.html
10. https://www.muzicaderelaxare.eu/meditatie-ghidata-pentru-incepatori-relaxare-profunda-
eliminarea-stresului-si-anxietatii-838.html
11. http://www.psiho-helpline.ro/interventie-clinica/articole/invatand-relaxarea-metoda-
trainingului-autogen-al-lui-schultz/
ANEXE
ANEXA 1
Psihoterapia anxietăţii. Abordări cognitiv-comportamentale
Există oameni al căror comportament este guvernat de frică şi ei sunt conştienţi de aceasta, pe când alţii
nici nu bagă de seamă faptul că frica le conduce viaţa. Aceştia din urmă pot să călătorească, au succese
profesionale, pot vorbi în public, au viaţa de familie corespunzătoare şi totuşi sunt mereu supraîncordaţi şi
speriaţi, chiar dacă fricile lor sunt umane (frica de păianjeni, de a urca singuri cu liftul sau de a conduce
maşina).
Fensterheim şi Jean Baer (1984) sunt de părere că orice teamă care este atât de puternică încât împiedică
persoana să îndeplinească o acţiune este, de fapt, o reacţie cu caracter patologic. Anxietatea este definită
ca o teamă difuză, fără obiect bine precizat, în timp ce fobia este definită ca fiind o teamă cu obiect bine
precizat (de animale, de furtună, de înălţime etc.). Autorii menţionaţi consideră că putem include în cadrul
fobiilor şi frici cu caracter mai abstract, cum ar fi frica de responsabilitate, de pierdere a controlului, de a
lua parte la evenimente sociale, de a fi singur sau de a fi respins.
Terapeuţii de orientare comportamentalistă şi cognitiv-comportamentală pornesc, în terapia

comportamentelor, de la următoarele premise:
• Majoritatea comportamentelor de tip anxios sunt învăţate dacă nu cumva chiar toate). Din acest motiv,
chiar dacă vi se pare ă aveţi teama de când vă ştiţi, vă puteţi dezvăţa de ea.
• În cazul în care un comportament de tip anxios sau fobic este dezvăţat (se decondiţionează) nu apar alte
frici care să-l substituie, ci, dimpotrivă, persoana obţine o mai bună adaptare la mediu.
• Reacţia anxioasă este o deprindere greşită şi, ca orice deprindere greşită, ea se poate modifica.
• Cu ajutorul unor cunoştinţe speciale, al unor antrenamente psihologice bazate pe gândire, imaginaţie şi
voinţă, comportamentele de tip anxios pot să dispară în câteva luni (nu în câţiva ani).
• Nu trebuie să vă închipuiţi că vă veţi elibera chiar de orice teamă, dar veţi fi capabili să vă controlaţi
teama, să-i faceţi faţă.
Marina este o persoană care este tot timpul speriată. Are 25 de ani, este secretară şi îşi petrece toate serile
şi weekend-urile singură. Dacă primeşte o invitaţie să iasă undeva, o cuprinde o panică de nestăpânit
(fobie socială) pentru că îi trec prin minte gânduri de tipul: „oare mă vor place prietenii?, „oare nu-i voi
plictisi?” etc.
George este şi el un personaj anxios, cu reacţii fobice. Teama lui cea mai puternică este teama de eşec.
Deşi a intrat cu brio la psihologie (17 candidaţi pe un loc) îi este teribil de frică de faptul că va cădea la
licenţă, pe care a amânat-o deja a treia oară. La ora actuală el lucrează ca operator de calculatoare şi
suferă foarte mult că nu este încă psiholog.
Ruxandra este şi ea o fricoasă. Suferă de atacuri de panică, evită metroul, îi este frică să se urce într-un
autobuz aglomerat, să meargă singură la piaţă şi mai bine urcă 10 etaje pe jos decât să utilizeze liftul. La
început mai ieşea singură din casă câte puţin, dar acum nu mai iese deloc şi a trebuit să întrerupă
facultatea.
Temerile iraţionale blochează viaţa şi activitatea oamenilor, indiferent de vârstă, împiedicându-i să înveţe,
să lucreze, să călătorească, într-un cuvânt, să trăiască normal.
Datorită anxietăţii (teamă fără obiect bine precizat) sau a fricilor de tip fobic, persoana poate renunţa la o
serie de obiective dezirabile, cum ar fi stabilirea unor relaţii interpersonale apropiate, alegerea unor
profesii dorite sau de a trăi o viaţă agreabilă, plină de satisfacţii. Cu alte cuvinte, fricile iraţionale pot face
dintr-o persoană sănătoasă şi inteligentă o persoană infirmă.
Cei ce doresc să se debaraseze de teamă trebuie să aibă în vedere câteva lucruri (Fensterheim şi Jean
Baer, 1984):
- Trebuie să ştie că nu sunt un caz unic şi irecuperabil pentru că există milioane de oameni care suferă de
frici iraţionale şi care îşi spun că ceva este în neregulă cu ei.
- Niciodată nu este prea târziu să te schimbi. Fensterheim (1984) relatează faptul că cel mai vârstnic
pacient pe care l-a tratat cu succes de teama de a părăsi New York-ul avea 90 de ani. După ce a făcut
psihoterapie, acesta a fost capabil să zboare cu avionul la Washington pentru a-şi vedea nepoţii.
- Chiar şi fricile şi fobiile vechi, fixate încă din copilărie, pot fi tratate dacă subiectul parcurge
următoarele etape:
1. Descoperirea naturii temerii respective. Aşa cum am subliniat, unele frici sunt evidente (de avion, de
lift, de a merge singur pe stradă etc.), în timp ce altele sunt ascunse, cum ar fi, de pildă, teama de a fi
respins (fobia socială).
2. Subiectul trebuie să conştientizeze faptul că anxietatea şi fobiile sunt frici învăţate, să descifreze
modul în care funcţionează ele, ce reacţii fiziologice produc, cum influenţează ele viaţa individului şi ce
anume face „acesta pentru a le menţine”. Astfel, subiectul trebuie să realizeze faptul că întrezăreşte
pericole uriaşe, deşi acestea sunt minore, sau poate să îşi imagineze chiar pericole care nu există, cât şi
măsura în care fricile respective îl împiedică să întreprindă diverse lucruri pe care ar dori să le facă.
3. Pentru a se elibera de anxietate şi fobii este obligatoriu ca subiectul să urmeze un program de terapie
comportamentală şi cognitiv-comportamentală, care constă mai ales din tehnici de desensibilizare şi de
modificare a stilului de gândire. Cu alte cuvinte, trebuie să facă acele lucruri pe care doreşte să le facă
pentru a nu se mai teme de ele.
4. Programele de combatere a fricii trebuie învăţate împreună cu terapeutul şi aplicate la situaţiile de
viaţă. In acelaşi timp subiectul trebuie să-şi modifice stilul de viaţă, învăţând să trăiască împreună cu
fricile sale sau să se elibereze complet de ele.
Un loc important în cadrul psihoterapiei stărilor anxioase îl ocupă şi actualizarea disponibilităţilor psihice
latente prin intermediul unor antrenamente speciale, cum ar fi, de pildă, cele de relaxare sau autohipnoză.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au suferit de frică. Astfel, istoria şi literatura ne oferă numeroase
exemple. Încă medicul grec Hipocrate amintea de Damocles, care nu putea trece pe lângă o prăpastie sau
pe un pod. Shakespeare, în piesa „Neguţătorul din Veneţia”, vorbea despre fobia de pisici, iar mai târziu
Descartes se referea la trăirea ciudată a unor oameni care nu suportau mirosul de trandafir sau intrau în
panică la vederea unei pisici.
Deşi aceste simptome sunt vechi de când lumea, abia la jumătatea secolului al XlX-lea ele au fost
considerate ca aparţinând domeniului clinic.
Dintre teoriile explicative ale comportamentelor de tip anxios sau fobic cele mai interesante rămân, în
opinia noastră, teoria psihanalitică, teoria comportamentalistă şi cea cognitivistă. Astfel, Freud era de
părere că fobiile reprezintă un mecanism de apărare ale eului, menit să protejeze fiinţa umană împotriva
unei anxietăţi inconştiente mult mai profunde, anxietate rezultată în urma nerezolvării complexului Oedip
(care se referă, în esenţă, la dragostea şi dorinţa sexuală a copilului pentru părintele de sex opus).
A rămas celebru în istoria psihanalizei cazul micului Hans, care avea fobie de cai (copilul refuza să
meargă pe stradă de teamă că l-ar putea muşca un cal). Freud a analizat acest caz şi a ajuns la concluzia că
în spatele fobiei de cai se ascundea teama inconştientă a copilului că va fi pedepsit de tată (prin castrare)
pentru dorinţa sa erotică faţă de mamă.
În timpul curei analitice, prin intermediul unor metode specifice, dintre care cele mai cunoscute sunt
asociaţia liberă şi analiza viselor, subiectul lucrează asupra sa pentru a scoate la iveală din inconştient
complexele şi conflictele nerezolvate. Pe măsură ce aceste complexe şi conflicte de natură inconştientă
sunt aduse la lumină, dispar anxietăţile şi fobiile, pentru că subiectul nu mai are nevoie de ele ca
mecanisme de apărare.
Dezavantajul acestei terapii psihanalitice este că ea durează un timp foarte îndelungat (în medie 2 ani), iar
rezultatele sunt incerte pentru anumite categorii de subiecţi. (Este cunoscut faptul că pacienţii potriviţi
pentru psihanaliză trebuie să aibă un nivel intelectual şi cultural ridicat, o vârstă relativ tânără - până la 35
de ani -, timp liber şi o situaţie materială care să le permită să facă faţă costurilor terapiei.
Dacă psihanaliştii consideră că oamenii sunt neajutoraţi până în momentul în care reuşesc să dezgroape
toate conflictele de natură inconştientă produse în copilărie, psihologii comportamentalişti sunt de părere
că frica reprezintă un comportament învăţat.
În loc să se întrebe, ca psihanaliştii, ce anume din inconştientul persoanei a produs teama,

comportamentaliştii îşi pun întrebări de genul următor:
„Cum a învăţat subiectul să se teamă?”
„Ce anume îl determină să se dezveţe de frică?”
Sunt bine cunoscute două experimente clasice în urma cărora a rezultat în mod evident că reacţiile
emoţionale pot fi învăţate şi dezvăţate. Astfel, în 1920, J.B. Watson, întemeietorul teoriei comporta-
mentaliste, împreună cu colaboratoarea sa Rosalie Rayner, au reuşit să-i provoace unui copil de 11 luni
(Albert) teamă de şobolanii albi. La început copilul nu se temea de şobolan, dar se temea de zgomote
puternice. Pe baza acestei observaţii, cercetătorii au asociat prezenţa animalului cu un zgomot puternic şi,
după un număr de repetări, copilul a dezvoltat teama de animal, chiar în absenţa zgomotului. Ulterior,
teama s-a generalizat şi la alte situaţii. Astfel, copilul a devenit fobic la animale şi la obiecte din blană.
Peste câţiva ani, Mary Cover Jones a demonstrat faptul că se poate utiliza condiţionarea şi pentru ca
subiectul să se elibereze de teamă. Lui Peter, un copil de trei ani, îi era frică de iepuri. Terapeutul i-a
prezentat copilului animalul aflat în cuşcă, în timp ce îi oferea câte o bomboană. Rezultatul a fost că peste
câteva săptămâni copilul se juca liniştit cu iepurii de casă.
Cercetătorii care au realizat astfel de experimente s-au confruntat însă cu o problemă dificilă: dacă fricile
pot fi înlăturate, de ce persistă ele totuşi în situaţiile de viaţă? Răspunsul la această întrebare l-a dat
Hobart Mowrer, care a propus pentru explicarea comportamentului anxios şi fobic o teorie în două trepte
sau etape:
Etapa 1: Subiectul învaţă să se teamă prin intermediul condiţionării. O dată ce teama s-a fixat, subiectul
are tendinţa de a se elibera de aceasta.
Etapa 2: Subiectul învaţă foarte repede cum se poate elibera de teamă prin intermediul a două tehnici:
a) Evitarea situaţiei care declanşează teama (persoanele care se tem să călătorească cu avionul vor prefera
trenul).
b) Evadarea din situaţia anxiogenă atunci când subiectul a intrat în aceasta (subiectul se urcă în metrou,
intră în panică şi coboară la prima staţie).
Ori de câte ori subiectul utilizează una din strategiile respective anxietatea sa scade, dar, în schimb, se
întăresc modelele de comportament evitare-evadare şi acest lucru are drept consecinţă faptul că subiectul
caută să nu se expună situaţiilor care declanşează comportamentul de tip fobic anxios.
ANEXA 2
Chestionarul de ingrijorare Penn State

Evaluare : auto-evaluare
Timp de lucru : 5 minute
Scopul principal : Evaluarea simptomele caracteristice ingrijorarii patologice
Populatia : Adulti
Comentariu
Chestionarul de ingrijorare Penn State este un instrument de auto-evaluare alcatuit din 16
elemente, conceput pentru evaluarea frecventei si severitatii simptomelor ingrijorarii asa cum
sunt enuntate de catre pacientii diagnosticati cu tulburarea de anxietate generalizata.
Scala este capabila sa diferentieze pacientii cu tulburare de anxietate generalizata de cei cu alte
tulburari de anxietate, cum ar fi tulburarea de panica, fobia sociala si tulburarea obsesiv -
compulsiva.
Punctarea
Elementele sunt notate pe o scala de la 1 (deloc caracteristic) pana la 5 (foarte caracteristic), iar
instrumentul detine un scor total cuprins intre 16 si 80 (retineti faptul ca anumite elemente sunt
marcate invers).
Chestionarul de ingrijorare Penn State
Incercuieste numarul care descrie cel mai bine cat de caracteristic este fiecare element pentru
tine.
12345
Deloc caracteristic Oarecum caracteristic Foarte caracteristic
1. Daca nu am destul timp pentru a face tot ceea ce vreau,nu imi mai fac griji. 1 2 3 4 5
2. Grijile ma coplesesc. 1 2 3 4 5
3. Nu tind sa-mi fac griji. 1 2 3 4 5
4. Multe situatii imi provoaca griji. 1 2 3 4 5
5. Stiu ca nu trebuie sa-mi fac griji, dar nu ma pot abtine 1 2 3 4 5
6. Cand sunt sub presiune imi fac foarte multe griji. 1 2 3 4 5
7. Intotdeauna imi fac griji pentru ceva. 1 2 3 4 5
8. Imi este usor sa inlatur gandurile ingrijoratoare. 1 2 3 4 5
9. Imediat ce am finalizat o cerinta, incep sa ma ingrijorez
pentru toate celelalte lucruri, pe care trebuie sa le fac. 1 2 3 4 5
10. Nu imi fac niciodata griji. 1 2 3 4 5
11. Atunci cand nu mai am nimic de facut in ceea ce priveste o ingrijorare, nu imi mai fac griji.1 2 3 4 5
12. Am fost toata viata o persoana care isi face griji. 1 2 3 4 5
13. Am observat ca mi-am facut griji in legatura cu lucruri. 1 2 3 4 5
14. Odata ce incep sa imi fac griji, nu ma mai pot opri. 1 2 3 4 5
15. Tot timpul imi fac griji. 1 2 3 4 5
16. Imi fac griji pentru proiecte pana cand le finalizez. 1 2 3 4 5
Elementele cu scor invers sunt 1, 3, 8, 10 si 11, si apoi calculate suma celor 16 elemente
ANEXA 3
Obiective Termin limită Măsurare Activități Planificare
ANEXA 4
Grafic de planificare
Activități Resurse Scară a timpului

Universitatea de Stat Program 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat Program 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat ’’Alecu Russo” din Balti

Facultatea de Stiinte ale Educatiei, Psihologie si Arte

Program de diminuare a sindromului arderii profesionale prin reducerea nivelului

A elaborat: Gadirca Nadejda CP 21 M

Intervenția cognitiv comportamentală în anxietatea generalizată

o Cunosc metode de reducere a nivelului de anxietate prin tehnici de relaxare;

o Exercită metode ce modifică comportamentele de asigurare și reasigurare și a celor de evitare prin

o Gestionează timpul și comunicarea prin antrenament asertiv, managementul timpului și tehnici de

Descrierea succintă a activităţilor

Sesiunea 1 se centrează pe familiarizarea cu grup de lucru, evaluarea de către clienți a situațiilor-

Activitatea ,,Trenul numelor” 15 minute

Activitatea ,,Mingea fierbinte” 15 minute

Activitatea ,,Discuția. Ce este anxietatea?” 60 minute

Activitatea Aplicarea chestionarului de anxietate 30 minute

Timp total, sesiunea 1 120 minute

Activitatea ,,Tehnica de respirație relaxantă” 20 minute

Activitatea ,,Relaxarea Benson " 15 minute

Activitatea ,, Antrenament autogen” 45 minute

Timp total, sesiunea 2 120 minute

Sesiunea 3 Tehnica ABC

Activitatea Identificăm situația 10 minute

Activitatea Analiza stării de spirit 15 minute

Activitatea Identificăm gîndurile automate 20 minute

Activitatea Găsim dovezi de care susțin obiectivul 15 minute

Activitatea Găsim dovezi contra obiectivelor 15 minute

Activitatea Identificam gîndurile corecte și echilibrate 15 minute

Activitatea Monotorizăm de spirit actuale 15 minute

Timpul total, sesiunea 3 120 min

Activitatea “Spreadsheet” 20 minute

Activitatea Managementul bazat pe obiective 20 minute

Activitatea Lista de priorităţi 20 minute

Activitatea Floarea soarelui 20 minute

Timpul total, sesiunea 4 120 minute

Timp Total, UP 8 ore

Sugestii pentru formatori

- Să se manifeste o receptivitate în conformitate cu grupul, să se adapteze conţinutul la nevoile

Crearea unei atmosfere de lucru favorabile;

Metode / tehnici utilizate:

- selectarea unui spațiu larg

Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:

- Cum v-ați simțit?

-A iniția cunoaşterea reciprocă în cadrul grupului.

-Crearea unui mediu distins, degajat, suportiv.

Metode / tehnici utilizate:

- selectarea unui spatiu deschis, larg

Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:

- Să se puie accent pe rapiditatea execuției jocului.

Familiarizarea cu concente noi precum anxietatea.

Metode / tehnici utilizate:

- aranjarea participanților pe grupe de lucru

Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate:

- Feedback activ între pariticipanți. Să se discute momentele ne clare, să se aducă exemple.

Evaluarea simptomelor caracteristice anxietății

Metode / tehnici utilizate:

- Chestionarul de îngrijorare Penn State( ANEXA nr.2)

- Crearea unei atmosfere liniștite de lucru

- Chestionarul de îngrijorare Penn State este un instrument de auto-evaluare alcatuit din 16

- Rețineți faptul că anumite elemente sunt marcate invers.

Cunoașterea unei metode de relaxare eficiente

Metode / tehnici utilizate:

- METODA RESPIRATIEI RELAXANTE (relaxing breathe method).

- Instrucțiuni vizînd tehnica

- Crearea unei atmosfere relaxante, ne zgomotoase

Sugestii pentru formatori / dificultăţi anticipate: