Baban, A., (1998), "Stres si personalitate", Edit.

Presa Universitara Clujeana", Cluj- Napoca

Cred ca ar trebui sa mai zambim din cand in cand!”

Pentru cei care vor sa aprofundeze acest domeniu, iata si 10 carti despre stres:

 Cum sa te aperi de stres – Patrick Legeron

 Viata nu este un stres continuu – Loretta Laroche
 Stres, eustres, distres – Gheorghe Aradavoaice
 Jocul interior si stresul – W. Timothy Gallwey
 Managementul stresului – Jorg-Peter Schroder
 Sa intelegem stresul – Greg Wilkinson
 Hipnoza si stresul – Peter J. Hawkins
 Stresul – Definire, manifestare, prevenire – Mihai Cocoara
 Cum sa reducem stresul – Tim Hindle
 Manual antistres – Terry Looker, Olga Gregson

Stresul la adolescenti

 Principalele surse de stres pentru adolescenti

 Cum pot ajuta parintii
 Tehnici pentru reducerea stresului

Principalele surse de stres pentru adolescenti

Adolescentii, ca si adultii, pot experimenta stresul de zi cu zi si pot beneficia de pe urma invatarii
abilitatilor de management al stresului. Cei mai multi adolescenti resimt mai mult stres atunci cand
percep o situatie ca fiind periculoasa, dificila sau dureroasa si nu-si identifica resursele necesare pentru a
face fata. Unele surse de stres pentru adolescenti ar putea include:

 cerinte si frustrari la scoala;

 ganduri si sentimente negative despre ei insisi;
 modificari ale propriului corp;
 probleme cu prietenii sau colegii la scoala;
 mediu de viata nesigur acasa sau in vecinatate;
 separarea sau divortul parintilor;
 boli cronice sau probleme grave in familie;
 moartea unei persoane dragi;
 mutarea sau schimbarea scolii;
  inplicarea in prea multe activitati sau a avea asteptari prea mari;
 probleme financiare in familie.

Cum pot ajuta parintii

Unii adolescenti devin supraincarcati sau stresati. Atunci cand se intampla acest lucru, stresul poate duce
la anxietate, izolare, agresivitate, boala fizica sau slabe abilitati de adaptare, cum ar fi cosumul de droguri
si/sau alcool.

Cand noi percepem o situatie ca fiind dificila sau dureroasa, apar modificari in mintea si corpul nostru
pentru a fi pregatiti de a raspunde la pericol. Acest "lupta, fugi sau ingheta" este o forma de raspuns ce
include cele mai rapide batai ale inimii si cel mai mare ritm de respiratie; cresterea aportului de
sange in muschii bratelor si picioarelor; mainile si picioarele devin reci sau umede; stomacul este
deranjat si, perceptia unui sentiment de groaza.

Acest mecanism care se dezvolta si se numeste stres se poate opri. De indata ce ne vom hotari ca o
situatie nu mai este periculoasa, apar modificari in mintea si corpul nostru pentru a ne ajuta sa ne relaxam
si sa ne calmam. Acest "raspuns de relaxare" include scaderea ritmului cardiac si a respiratiei si aparitia
unui sentiment de bine. Adolescentii care dezvolta un "raspuns de relaxare" si au alte abilitati de
management al stresului se simt mai putin neajutorati si au mai multe optiuni de raspuns la stres.

Parintii isi pot ajuta adolescentii in aceste moduri:

 Monitorizeaza stresul pentru a observa daca afecteaza sanatatea adolescentului lor,

comportamentul, gandurile sau sentimentele acestuia;
 Asculta cu atentie adolescentul si observa daca se supraincarca;
 Il invata abilitati de management al stresului;
 Il implica si ii ofera sprijin in activitati sportive si pro-sociale.

Tehnici pentru reducerea stresului

Adolescentii isi pot reduce stresul cu urmatoarele comportamente sau tehnici:

 Exerciti si alimentatie regulata;

 Evitarea consumului de cafeina in exces, fiindca aceasta poate creste senzatia de anxietate si
agitatie;
 Evitarea droguri ilegale, a alcoolului si a tutunului;
 Invatarea de exercitii de relaxare (respiratie abdominala si tehnici de relaxare musculara);
 Dezvoltarea abilitatilor asertive. De exemplu, sentimente publice politicoase si un mod de
comunicare nu prea agresiv sau pasiv: (“Simt furie cand tipi la mine", "Te rog sa nu mai tipi");
 Repetarea si practicarea situatiilor care provoaca stres. Un exemplu este de a tine un discurs in fata
clasei in cazul in care a vorbi in fata colegilor trezeste neliniste;
 Invatarea de abilitati practice de adaptare. De exemplu, sparge o sarcina mare in sarcini mai
mici si mai usor de realizat;
 Diminuarea vorbirii de sine negativa: inlocuieste gandurile negative despre tine cu ganduri
alternative neutre sau pozitive. "Viata mea nu va merge mai bine" poate fi transformat in "Ma simt
fara speranta acum, dar viața mea va ajunge probabil mai buna daca as interveni in ea si asi cere
ajutor"
 Dezvoltarea abilitatii de a se simti bine mai degraba prin a face un lucru "suficient de bine" la
scoala sau la munca, decat cerand perfectiune de la sine si de la altii.
 Luarea de pauze de la situatiile stresante. Activitatile placute, a asculta muzica, a vorbi cu un
prieten, a desena, a scrie sau a petrece timpul cu un animal de companie poate reduce stresul.
 Construirea unei retele de prieteni care sa te ajute sa faci fata situatiilor intr-un mod pozitiv.
Prin utilizarea acestora si a altor tehnici, adolescentii pot incepe sa-si gestioneze stresul. In cazul in care
un adolescent vorbeste despre stres sau prezinta semne de a fi prea stresat, o consultatie la un specialist in
psihoterapie ar putea fi de ajutor.
Articol scris de Psiholog Delia Ciobancan
Cabinet Individual de Psihologie

Sursa: http://www.7p.ro/Default.aspx?PageID=1748#ixzz3PAKsqbkK
Stressul este definit in functie de sursa sa (interna sau externa). Sursele interne de stress pot fi foamea;
durerea; sensibilitatea la sunete, schimbari de temperatura, inghesuiala (densitate sociala); oboseala;
supra- si substimularea din partea mediului inconjurator. Sursele externe cuprind separarea de familie,
schimbari in compozitia familiei, expunerea la certuri si conflicte interpersonale, agresiunea din partea
altora, pierderea unei proprietati personale importante sau a unui animal de casa, cerinte excesive,
grabirea fortata si dezorganizarea evenimentelor zilnice.

Desi literatura de specialitate tinde sa se concentreze asupra impactului surselor singulare de stress asupra
dezvoltarii copiilor, in realitate, copiii sunt supusi unui stress care provine din surse multiple. Factorii de
stress multipli interactioneaza intre ei si pot avea efect cumulativ. Acest articol prezinta modul in care
copiii percep si se adapteaza la stress, sugestii pentru parinti si educatori referitor la prevenirea si
reducerea efectelor stressului la copii.

Cat de vulnerabili sunt copiii la stress?

Stressul se manifesta diferit in functie de personalitatea copilului, de stadiul de dezvoltare si de experienta

de viata a copilului. Adaptarea la stress sau stapanirea stressului par sa fie puternic dependente de
capacitatile specifice stadiului de dezvoltare a copilului si de modul in care el isi rezolva problemele. Din
cauza stadiului de dezvoltare, copiii sub varsta de 6 ani sunt mai putin capabili:
 sa se gandeasca la un eveniment in totalitatea lui;
 sa aleaga dintr-o serie de comportamente posibile ca raspuns la un eveniment nou, interesant sau
producator de neliniste;
 sa inteleaga un eveniment separandu-l de propriile sentimente;
 sa isi modifice reactiile fizice ca raspuns la schimbari in stimuli.

Stressul poate avea atat influente pozitive cat si negative. Cu cat copilul este mai mic, ca atat impactul
evenimentelor va fi mai mare, cu atat stressul va fi mai puternic si potential negativ. Un anume stress face
parte in mod normal din viata de zi cu zi a copilului si poate avea influente pozitive. Cu toate acestea,
stressul excesiv poate avea efecte atat imediate cat si de lunga durata asupra posibilitatii de adaptare a
copilului la situatii noi, chiar si situatii care par sa nu fie in legatura cu evenimentul stresant.

Cercetatorii in domeniu indica faptul ca efectul negativ al stressului este mai profund la copiii mai mici de
10 ani, la cei care au temperament genetic mai rece sau mai dificil, la prematuri, la baieti, la cei cu
capacitate cognitiva limitata sau la cei care au suferit stress prenatal. Copiii saraci, cei care traiesc in
comunitati violente sau cei care sunt agresati la scoala sunt supusi mai mult stressului extern decat ceilalti
copii. Copiii cu praguri joase in perceperea stimulilor interni si externi vor simti o mai mare varietate de
evenimente si conditii ca fiind negativ stressante.

Cum percep copiii stressul?

Exista doua categorii de stress. Stressul acut apare brusc, intens (de pilda o boala de scurta durata a unui
parinte), scazand apoi in intensitate cand dispar stimulii stressanti. Stressul cronic (de pilda moartea sau
separarea indelungata de o persoana importanta in viata copilului - bunic, educator, frate), pe de alta
parte, este de lunga durata si are efecte indelungate si daunatoare asupra copilului, incluzand schimbari in
chimia si functionarea creierului si rezistenta scazuta la boli.
Stressul se manifesta la copii in 4 etape:
 alarmarea si reactia fizica;
 evaluarea - copilul incearca sa inteleaga evenimentul;
 cautarea unor strategii de adaptare sau de rezolvare a situatiei;
 implementarea strategiilor.
Etapa de implementare poate fi o actiune simpla, de scurta durata sau se poate intinde de-a lungul mai
multor ore sau zile. Evaluarea evenimentelor stressante si elaborarea strategiilor viabile de rezolvare a
situatiei sunt diferite fata de cele ale adultilor (de pilda, uitatul jucariei preferate la gradinita poate avea un
impact negativ asupra copilului care nu poate "gasi" o modalitate prin care sa "astepte" pana cand vor fi
din nou impreuna; aceasta reactie si frica de repetare a situatiei poate dura zile intregi). In plus, s-a
observat ca raspunsurile fizice la stress ale copiilor sunt diferite fata de cele ale adultilor, fiind mult mai
intense si cuprinzand intregul corp.

Cum se manifesta stressul la copii?

Stressul se manifesta cel mai ades ca o serie de reactii fizice: plans, palme transpirate, fuga, izbucniri atat
agresive cat si defensive, leganat si alte comportamente de autoconsolare, dureri de cap si de stomac,
ticuri nervoase (rasucitul sau trasul de par, mestecatul si suptul, muscatul pielii si unghiilor), accidente de
eliminare a urinei sau fecalelor si tulburari de somn. Expertii sugereaza ca reactii generale ale stressului
asupra copiilor: depresie si evitare; timiditate excesiva; hipervigilenta; griji excesive; "inghetare" in
situatii sociale; interes aparent obsesiv in obiecte, rutine, mancare si o preocupare permanenta despre "ce
va veni"; dependenta excesiva.

Cum se adapteaza copiii la stress?

Teoreticienii sunt de parere ca aceste comportamente reprezinta lupta pe care o duce copilul pentru a
stapani si a reactiona la evenimente stressante. In general, copiii se distanteaza emotional de situatiile
stressante comportandu-se astfel incat sa diminueze stressul (de exemplu, plansul si facutul pe suparatul
pentru a-si arata sentimentele de abadon cand parintii pleaca la servici) sau actionand in asa fel incat sa-si
ascunda sau sa-si mascheze sentimentele de vulnerabilitate (de exemplu, devenind agresiv cand este
timpul de pus jucariile la loc sau sa se incheie jocul). Cu varsta, copiii vor folosi din ce in ce mai mult
strategii cognitive de rezolvare a problemelor pentru a face fata stressului negativ punand intrebari despre
evenimente, circumstante sau perspective despre ce va veni si clarificari despre ceea ce a fost.

Expunerea indelungata la stress si folosirea continua de catre copil a strategiilor de rezolvare poate rezulta
in tipare comportamentale care sunt foarte greu de schimbat daca strategiile sunt percepute ca eficace de
catre copil.

Cum pot raspunde parintii la stressul copiilor?

Asistarea copilului in intelegerea si folosirea unor strategii eficace de adaptare si rezolvare a problemelor
trebuie sa fie bazata pe stadiul de dezvoltare al copilului si pe intelegerea naturii evenimentului
producator de stress. Educatorii si parintii pot preveni si pot reduce stressul in mai multe moduri:

 Ajuta copilul sa anticipeze evenimentele stressante, cum ar fi primul tuns sau nasterea unui frate.
Adultii pot pregati copiii ajutandu-i sa inteleaga mai bine evenimentul care va veni, reducand
astfel impactul stressant. O pregatire excesiva a copiilor in vederea unui eveniment stressant poate
fi chiar mai stressanta decat evenimentul in sine. Adultii pot aprecia nivelul de pregatire al
copilului incurajandu-l sa puna intrebari daca doreste sa stie mai multe;
  Asigura copilului un mediu propice pentru exprimarea sentimentelor sale sau foloseste diferite
materiale artistice pentru a-l ajuta sa isi exprime grijile si preocuparile;
 Ajuta-l sa identifice o varietate de strategii de rezolvare a problemelor (de exemplu, "cheama pe
cineva in ajutor daca esti tachinat"; "spune-le ca nu iti place ceea ce fac"; "pus si simplu, pleaca").
Cunoasterea acestor strategii il va ajuta pe copil sa se simta mai eficace in situatii stressante;
 Ajuta copilul sa recunoasca, numeasca, accepte si exprime propriile sentimente intr-un mod
convenabil;
 Invata-l tehnici de relaxare. Sugereaza-i copilului lucruri de genul: "respira de 3 ori adanc",
"numara de la 10 la 1", "incordeaza-ti si apoi relaxeza-ti muschii", "joaca-te cu plastelina",
"danseaza", "imagineaza-ti un loc favorit si viziteaza-l cu minte".
 Exerseaza vorbitul pozitiv de unul singur (de exemplu, "O sa incerc. Cred ca pot face asta.")
pentru a-l ajuta in stapanirea stressului.

Alte strategii de baza includ punerea in aplicare a unor strategii disciplinare temeinice, stabilirea unor
rutine consistente, imbunatatirea cooperarii si acordarea timpului necesar copilului pentru a-si exprima
grijile, preocuparile, stressul in privat si in grup.

Concluzie

O cunoastere cat mai profunda a importantei si impactulului stressului asupra copiilor reduce factorii de
stress la copii si ajuta la dezvoltarea de strategii de rezolvare a situatiilor de stress si astfel la reactii
sanatoase din partea copiilor la situatiile inevitabile de stress din viata lor.

Stresul la copii şi adolescenţi

Vin, 04/03/2009 - 14:57

Stresul este un r spuns la un eveniment sau condi ie la care exist o cerere mai mare decât posibilit ile
noastre normale de rezolvare.

Stresul este atunci când te sim i copleşit sau amenin at de mult mai multe cerin e decât po i face fa .

Stresul afecteaz felul oamenilor de a gândi, ac iona şi sim i.

Copiii înva s r spund la stres din experien a proprie şi observând. Cele mai multe situa ii stresante
pentru copii pot p rea nesemnificative pentru adul i, pentru c , copiii au pu ine experien e anterioare din
care s înve e, chiar situa iile care cer o mic schimbare pot afecta sentimentele copilului de securitate şi
siguran .

Care sunt sursele de stres la copii şi adolescen i?

Acestea pot fi multiple şi diferite în func ie de vârst : şcoala, rela ia cu profesorul sau p rin ii, schimbarea
şcolii, performan ele şcolare impuse de p rinte; rela ia cu colegii, cu prietenii; conflictele cu prietenii;
problemele de comunicare în familie; conflicte cu fra ii; violen a în familie; divor ul, situa ia financiar
precar ; pierderea locului de munc a unui p rinte; boala fizic sau psihic a unui p rinte; abuz fizic,
emo ional, sexual; dezastre naturale; cutremur; inunda ii; durerea, boala, r nile; tratamente medicale;
neîncrederea în propria persoan , probleme de imagine corporal ; moartea sau pierderea unei persoane
dragi.

Care sunt semnele de c utat la un copil supus factorilor de stres: refuzul şcolar; frica despre siguran a lor
şi a p rin ilor; dureri de stomac sau alte dureri; triste e; grija excesiv despre şcoal ; prieteni, familie,
dificultate de relaxare şi de somn.
Reac iile la stres pot fi:

1. pe termen scurt: creşterea ritmului cardiac, dilatarea pupilei, creşterea glicemiei (glucozei în sânge),
contrac ie muscular , încetinirea digestiei, respira ie rapid , paloare tegumentar ;

2. pe termen lung: a) somatice: apetit alimentar sc zut, indigestie frecvent , crampe sau spasme
musculare, dureri de cap/migrene, alergii, insomnii, constipa ie sau diaree, stare general de r u sau
oboseal , viroze frecvente; b) cognitive: sc derea capacit ii de concentrare, pesimism, dificult i în
luarea unor decizii, blocaje în gândire, gânduri de moarte; c) afective: iritabilitate, neîncredere în viitor,
izolare social , sentimentul c este f r valoare, dificult i de a se distra sau relaxa, instabilitate
emo ional , pierderea interesului pentru activit i sau persoane preferate anterior; d) comportamentale:
plânsul nemotivat, crize de afect, teama de întuneric, suptul degetului, leg natul, refuzul de a dormi
singur, performan e sc zute la şcoal , fumatul, consumul de alcool şi droguri, tulbur ri de somn, izolare,
comportamente agresive, verbal sau gestual.

Cum pot interveni p rin ii:

1. punând la dispozi ia copilului un c min sigur, securizat, familiar, consistent şi pe care se pot baza;

2. s fie selectivi în alegerea programelor TV pe care le v d copiii, pentru c acestea pot provoca frici sau
anxietate;

3. s petreac destul timp cu copiii şi s fie relaxa i;

4. s -i încurajeze pe copii s pun întreb ri;

5. s încurajeze exprimarea grijilor, fricilor;

6. s -şi asculte copilul f r s fie critici;

7. s -i creasc copilului stima de sine, sentimentul de auto-împlinire;

8. s încerce s implice copilul în activit i pe care ştie c le poate face;

9. s foloseasc încurajarea pozitiv şi recompensa în loc de pedeaps ;

10. s -i permit copilului s aleag şi s aib ceva control în via a lui;

11. s încurajeze activit ile fizice;

12. s -l ajute pe copil s conştientizeze situa iile stresante;

13. s recunoasc simptomele stresului;

14. s informeze copilul despre schimb rile necesare şi anticipate (schimbarea domiciliului);

15. s caute ajutor profesionist sau sf tuire când semnele de stres nu dispar;

16. s vorbeasc despre situa ie;

17. copiilor mici li se pot citit poveşti potrivite despre tipurile de stres şi crearea de diverse jocuri pe teme
de stres;

18. p rin ii pot vorbi despre stres cu copiii mai mari;

19. p rin ii pot empatiza cu copiii lor;

20. înv area copiilor despre via şi moarte;

21. eliminarea stresului şcolar.

dr. Margareta Peica,

medic specialist psihiatrie pediatric

Honoré , C., 2008, ELOGIU LENTORII. O provocare adresat cultului vitezei, Editura Publica
Riga, S., Riga,D,.2008, STRESOLOGIE, ADAPTOLOGIE ŞI S N TATE MINTAL, Cartea
Universitar
Oprisan, E., 2011, STUDIU ASUPRA IMPLICA IILOR STRESULUI PSIHIC ÎN DEZVOLTAREA
COPIILOR , Editura Universitara
STRESOLOGIE, ADAPTOLOGIE ŞI SĂNĂTATE MINTALĂ
Autor : Sorin Riga, Dan Riga
Editura Cartea Universitar
An aparitie : 2008
ISBN 978-973-731-546-5
Nr pagini : 266
Anticariat

download pdf pe scribd

Cuprins:
Partea I - STRESOLOGIE.......... 1

Capitolul 1. HANS SELYE - STRES, ADAPTARE SANATATE....... 3

Conceptele Hans Selye despre stres, adaptare si sanatate ....... 3

Capitolul 2. GLOBALIZAREA STRESULUI ....... 5

Caracterizarea globala si multivalenta a fenomenului de stres ....... 5
Stres-ul la manageri (cadrele de conducere) devine o problema monaiala ....... 6
Bibliografie selectiva ....... 22

Capitolul 3. IMPACTUL STRESULUI IN SOCIETATEA MODERNA ……23

Globalizarea stresului ....... 23
Organisme internationale de studiu al stresului ....... 24
Bibliografie selectiva ....... 25

Capitolul 4. MONDIALIZAREA MEDICINEI STRESULUI ....... 27

Globalizarea medicinei stresului ....... 27
Strategia internationala in stresologie ....... 27
Bibliografie selectiva ....... 30

Capitolul 5. CERCETAREA STRESULUI IN ROMANIA ....... 31

Multivalenta si interaisciplinaritatea stresului ....... 31
De la fiziologie, ergonomie si palestrica la medicina stresului ....... 32
Cercetari avansate in stresologie si medicina anti-imbätranire ....... 34
Bibliografie selectiva ....... 38

Capitolul 6. STRESUL - FENOMEN, FACTORI, PROCES, SISTEM, CONSECINTE ....... 41

Stresul si personalitatea umana ....... 41
Stresul ca fenomen si sistem ....... 41
Bibliografie selectiva ....... 43
Capitolul 7. ANALIZA STRESORILOR ....... 45
Clasificarea stresorilor si stresului ....... 45
Stresul in ICD-10, WHO, 1992 ....... 47
Stresul in DSM-IV-TR, APA, 2000 ....... 50
Bibliografie selectiva ....... 52

Capitolul 8. DIAGNOSTICUL SI EVALUAREA STRESULUI ....... 53

Evaluarea stresului ....... 53
Profilul de Stres Wheatley (W.S.P.) Ariile (aomeniile) de stres ....... 54
Profflul de Stres Wheatley (W.S.P.) Mäsurare, arii, scor si cantitatea de stres ....... 68
Bibliografie selectiva WSP (descrierea Manualului si aplicarea in Romania) ....... 72

Capitolul 9. TULBURÄRI STRES-DEPENDENTE - IN REGISTRU ACUT - ....... 73

F 43 - Reactie la stres sever si tulburari de adaptare (ICD-10) 73
F 23.xl - Tulburari psihotice acute si tranzitorii (ICD-10) 73
Bibliografie selectiva 77

Capitolul 10. TULBURÄRI STRES-DEPENDENTE - IN REGISTRU CRONIC - 79

F 48 - Alte tulburari nevrotice (ICD-10) 79
Oboseala, surmenaj, psih/neurastenie, epuizare (ICD-10) 84
Simptom, Sindrom, Tulburare 86
Bibliografie selectiva 90

Capitolul 11. TULBURARI SOMATOFORME SI MEDICINA PSIHOSOMATICA 93

Tulburarile somatoforme 93
Medicina psihosomatia 96
Bibliografie selectiva 100

Partea II ADAPTOLOGIE ....... 103

Capitolul 1. ADAPTARE, COPING/MAL-ADAPTARE, TULBURARI DE ADAPTARE 105

Definitii, concepte, aforisme si sentinte 105

Capitolul 2. HOMEOSTAZIE, ALOSTAZIE, VITALITATE SI VULNERABILITATE 109

Homeostazia si heterostazia 109
Alostazia i incarcarea alostatica 111
Vitalitate (redundanta structurala, rezerve functionale) si vulnerabilitate 112
Bibliografie selectiva 112

Capitolul 3. BINOMUL STRESULUI = DISSTRES + EUSTRES 115

Binomul si raportul disstres/eustres 115
Caracterizarea/dimensiunea eustres-ului 116
Caracterizarea/dimensiunea disstres-ului 117
Balanta zilnica: disstres/eustres 117
Bibliografie selectiva 119

Capitolul 4. SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE (DISSTRES SI ADAPTARE) 121

Sindromul general de adaptare 122
Patologia sindromului general de adaptare 124
Bibliografie selectivä 126

Capitolul 5. CAPACITATEA DE A FACE FATA (COPING, ANTI-STRES) 127

 Definirea, structurarea si caracterizarea copingului 128
Modelul tranzactional al stresului 129
Niveluri si mecanisme de aparare psihologica 129
Bibliografie selectiva 132

Capitolul 6. COMPORTAMENT, TEMPERAMENT, PERSONALITATE / DISSTRES SI ADAPTARE

133
Comportamentul adaptat in managementul disstresului 133
Tipologii ale comportamentului 135
Tipurile psihologice extravertit (extrovertit) si introvertit 136
Cele 8 tipuri psihologice in tipologia jungiana 139
Cele 16 tipuri psihologice Myers-Briggs 140
Cele 4 grupuri de temperamente Keirsey 143
Tipurile comportamentale A, B, AB, C si D 145
Bibliografie selectiva 151

Capitolul 7. EVALUAREA ADAPTARII (IMPACTUL SI DEPASIREA DISSTRESULUI) 153

Scala de evaluare a readaptarii sociale 153
Scala de autoevaluare a adaptárii sociale 156
Bibliografie selectiva 160

Capitolul 8. TULBURARI DE ADAPTARE (IN PLAN PSIHO-SOCIAL) 161

F 43.2 - Tulburari de adaptare: caracterizare si clasificare comparativa 161
Definirea etiologiei psihopatogene si ghid diagnostic 163
Bibliografie selectiva 164

Capitolul 9. TETRADA DEZADAPTÁRII SI BOLILOR (IN PLAN BIO-PSIHO-SOCIAL) 165

O noua paradigma in medicina, profilaxie si terapeutica 166
Concepte bio-medicale care converg care aceastá paradigma 166
Tetrada entropica.: disstres - uzura - imbatrânire - polipatologie 167
Determinarea etio-patogenica a tetradei 170
Diagnosticul si evaluarea cascadei: nocivitate si intensitate 175
Mecanisme de baza in sanogeneza si in promovarea sanatátii (mintale) 177
Bibliografie selectiva 178

Partea III - SANATATE MINTALA ....... 183

Capitolul 1. SANATATEA MINTALA CA DIMENSIUNE A SANATATII 185

Abordari, definitii si conepte 185

Capitolul 2. SANATATEA MINTALA IN SOCIETATEA MODERNA 187

Sanatatea mintala ca problema globala 187
Organizatia monaiala a sanatatii (WHO / OMS) 189
Uniunea Europeana (UE) 191
Romania 192
Bibliografie selectiva 194

Capitolul 3. SANATATEA MINTALA SI SANATATEA PUBLICA 197

Sanatate mintala si sanatate publica' 198
Interrelatia sanatate (mintala) <=> stres 200
Preventia - rol esential in sanatatea publica 202
Bibliografie selectiva 203

Capitolul 4. EVALUAREA SANATATII, SANATATII MINTALE SI LONGEVITATII 205

 Evaluarea sanatatii, sanatatii mintale si longevitatii 207
Evaluarea sanatatii mintale (prin functionarea globala, relationala, sociala si profesionalä) 214
Bibliografie selectiva 220

Capitolul 5. DEZVOLTAREA SI CONSOLIDAREA SANATATII MINTALE 221

Schimbarea conceptelor, modelelor si strategiilor 222
Sanogeneza si sanatate mintala 224
Dezvoltarea si consoliaarea sanatatii mintale 226
Managementul disstresului prin (auto) controlul emotional (stäpanirea de sine, inteligenta
emotionala) reflectat in filozofia si intelepciune lumii 230
Bibliografie selectiva 231

Capitolul 6. SANATATE MINTALA, ADAPTARE ANTI-STRES SI LONGEVITATE (PERSPECTIVA

ANTROPOLOGICA SI BIO-PSIHO-SOCIALA) 233
Sanatate si adaptare in ontogeneza umana 234
Managementul sanatatii si longevitatii 237
Optimizarea relatiei cu propria persoana 240
Optimizarea relatiei cu mediul exterior 243
Bibliografie selectiva 249

Capitolul 7. TERAPII MODERNE DE ADAPTARE SI ACTIVARE ANTI-STRES (OXIDATIV SI

BIOLOGIC) 253
Diagnostic si evaluare globala 254
Personalizarea (inaiviaualizarea) terapiilor anti-stres/de adaptare 255
Magneziul in stres/boala si adaptare/terapie 256
Terapii metabolice (ortomoleculare) de adaptare/activare anti-stres 257
Sanatate mintala si managementul anti-stres 260
Bibliografie selectiva 264

TESTUL FABULELOR

Autor : Louisa Düss

Editura Trei
Colectia psihologie-Psihoterapie
An aparitie : 2009
Prima editie originala : 1950
Traducerea Raluca Hurduc
ISBN 978-973-707-315-0
Nr pagini : 182
Pret : 27,55 lei

Descriere:
De multe ori psihologul care lucreaz cu copii are nevoie de metode rapide, capabile s furnizeze, înc de
la prima întâlnire cu subiectul, bazele pentru un diagnostic sau o ipotez de diagnostic; pe de alt parte,
resimte nevoia ca un anumit diagnostic stabilit prin interviul clinic s fie confirmat, aprofundat sau
nuan at prin intermediul testelor proiective.

Cuprins:
Prima Parte: Fabulele, o nou metod de diagnosticare a complexelor şi a rezisten elor în psihanaliz
I. Introducere
II. Metoda
III. Observa ii
IV. Concluzii

Partea a doua: Studiu experimental asupra fenomenelor de rezisten în psihanaliza copilului

I. Introducere
II. Metoda
III. Observa ii
IV. Concluzii
http://carti-de-psihologie.blogspot.ro/2012/02/stresologie-adaptologie-si-sanatate.html