Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

Facultatea de Științe ale Educației

STRESUL
ELEVILOR

STUDENT- Molea Emanuela

GRUPA-III

1.CONCEPTE TEORETICE
a.Introducere
Am ales să fac cercetarea pe tema aceasta deoarece stresul este un factor foarte des întâlnit în
zilele noastre și vreau să aflu mai multe informații legate de acest subiect.Sunt foarte stresată de
când eram elevă iar acest lucru m-a făcut și mai mult să aleg această temă deoarece voi citi multe
articole și poate voi învăța cum să nu mă mai stresez și voi afla răspunsuri la unele întrebări.Eu
cred că stresul este un sentiment natural,din cauza căruia nu putem face față cerințelor și
evenimentelor solicitante.Stresul poate fi definit ca fiind o schimbare ce provoacă tulburări
emoționale și psihice.Acesta poate fi văzut ca fiind un răspuns la tot ce necesită atenție și
acțiune.Toată lumea este predispusă la stres dar trebuie să știm cum să răspundem acestuia
pentru a avea o stare cât de cât bună.Uneori,cel mai bun mod de a scăpa de stres, este să
schimbăm situația.De asemenea,ne ajută să știm și modul în care stresul ne afectează
sănătatea.Stresul poate fi pe termen lung sau pe termen scurt,ambele ducând la schimbări de
dispoziție,palme transpirate,somn puțin,dureri de cap,puțină energie.Elevii sunt foarte stresați cel
mai des din cauza școlii.Aceștia sunt pesimiști,nu văd un rezultat pozitiv în ceea ce fac,le este
teamă că nu vor reuși, deși au învățat și sunt foarte bine pregătiți.Și din această cauză, o parte din
ei vor obține rezultate slabe.Stresul este o problemă pentru elevi deoarece crește stările de
furie,nervi,iritabilitate.Cauzele stresului sunt gândurile și sentimentele negative despre ei
înșiși,schimbări corporale,divorțul sau separarea părinților,mediu de viață nesigur,probleme
grave în familie,presiunea,îngrijorările,acestea făcându-le foarte rău.Când stresul este copleșitor
și de mult timp,cresc riscurile ca sănătatea mintală și problemele de sănătate să se agraveze.
Problemele de sănătate mintală includ anxietatea,depresia,lipsa somnului.Acestea împiedică
performanța elevilor și afectează nivelul de energie,concentrația,capacitatea mentală și
optimismul. Stresul poate provoca probleme de sănătate mintală și poate face ca problemele deja
existente,să se agraveze. De exemplu, dacă se luptă adesea pentru a gestiona sentimentele de
stres, s-ar putea să dezvolte o problemă de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia.
Încă un lucru important ar putea fi menționat -din cauza stresului, aceștia mănâncă mult,se
refugiază în mâncare și ajung să se îngrașe foarte mult. Dar există și elevi care din cauză că sunt
foarte stresați,nu au poftă de mâncare,pun mai mult accent pe lucrul crae îi stresează și consideră
că mâncarea nu le face bine ,și astfel ajung să piardă kilograme. Unii elevi nu pot scădea în
greutate deoarece ei își doresc acest lucru prea mult, prea repede. Pentru a-și spori sănătatea
mintală, elevilor le este recomandat consumul de fructe și legume din abundență împreună cu
alimente bogate în acizi, cum ar fi somonul. Legumele cu frunze de culoare verde închis, în
special, protejează creierul. Nucile, semințele și leguminoasele, cum ar fi fasolea și linte, sunt
alimente excelente pentru creier. Pentru a avea grijă de sănătatea mintală,elevii trebuie să
vorbească despre sentimentele lor deoarece îi ajută să rămână într-o stare de sănătate mintală
bună și să facă față momentelor în care se simt tulburați dar și să practice yoga,fitness,terapie
prin masaj.Trebuie să rămână activi,să mănânce bine,să ceară ajutorul atunci când este nevoie și
să facă ceva la care se pricep.Activitățile care ajută sănătatea mentală ar putea fi mersul pe
bicicletă,înotul,mersul pe jos,dansul.Pentru a scăpa de stres,eleviii pot face câteva exerciții,cum
ar fi-să mestece gumă,să râdă,să petreacă timpul cu prietenii și familia,să reducă cofeina,să
învețe să spună nu,să învețe să evite amânarea,să se îmbrățișeze,să asculte muzică liniștitoare.
b.Cercetări anterioare
“ Stresul și gestionarea stresului sunt fenomene strâns legate între viața umană. Ele se referă la
toate evenimentele minore și majore din viață. Chiar și în viața noastră de zi cu zi, stresul este
subiectul multor conversații, oamenii vorbesc despre stresul de a echilibra viața de acasă și de
muncă, de stresul de a fi apăsat de timp, de a trăi într-o societate mecanică, de a avea de-a face
cu un copil care plânge, trecerea prin blocaj de trafic etc. Ne întâlnim și cu oameni care caută să
reducă stresul mergând la terapii de yoga, plaje îndepărtate și sesiuni de meditație sau cu
consumul de alcool, droguri etc. [Lazarus et al, 1987] Deși mulți oameni vorbesc despre stres în
termeni generali, este greu de definit termenul „stres” într-o manieră științifică. De fapt,
fenomenul stresului și procesul de a face față este un punct focal în diverse discipline, cum ar fi
medicina, psihologia, managementul, sociologia și antropologia. Stresul și metodele de a face
față acestuia sunt acoperite în toate ramurile psihologiei, inclusiv sănătatea, psihologia,
psihologia mediului, psihologia dezvoltării, neuro-psihologia, comportamentul organizațional,
psihologia clinică etc.’’
‘’Stresul cumulativ al vieții timpurii este un predictor robust al psihopatologiei pe toată durata
vieții (Carr și colab., 2013; Kessler și colab., 2010). Studiile anterioare sugerează, de asemenea,
că stresul timpuriu al vieții este legat de scăderea conectivității în timpul paradigmelor de reglare
a emoțiilor (Burghy și colab., 2012; Kim și colab., 2013; Marusak și colab., 2015).
2.Problema de cercetare
Care sunt principalele cauze care duc la ridicarea stresului atât în rândul fetelor .cât și în rândul
băieților ?
3.Scop și obiective
Scop-Acest studiu vizează studierea factorilor ce determină stresul elevilor dar și efectele
acestuia asupra sănătății,analizând totodată relațiile dintre acestea.
Obiective-Investigarea factorilor ce determină stresul atât în rândul fetelor,cât și în rândul
băieților.
-Efectele stresului asupra sănătății mintale ale elevilor.
-Identificarea soluțiilor de tratare și prevenirea stresului
4.Ipoteze
-Elevii de gen feminin prezintă un nivel mai crescut al stresului decât elevii de gen masculin
5.Variabile și plan de cercetare
a)Variabile independente
Genul biologic(cu două nivele)
-feminin
-masculin
b)Variabile dependente
Probleme de sănătate
6.Metoda
a.Participanți
La acest studiu au participat 45 de elevi de gen masculin și feminin,din clasele IX-XII cu vârsta
cuprinsă între 15 și19 ani.S-a constat că 50%dintre ei au probleme de sănătate mintală cauzate
de factorii stresanți proveniți din mediul școlar.
b.Instrumente
Pentru evaluarea stresului individual,am folosit un chestionar cu 6 itemi(stil de
viață,mediu,simptome,slujbă,relații,personalitate)și în total 96 de afirmații.Elevii au avut de ales
în rândul fiecărei afirmații,o cifră convenabilă care indică câte ceva(3-niciodată.2-aproape
niciodata,1-frecvent,0-aproape întotdeauna).Ei trebuie să își noteze pe o foaie punctele pe care le
atribuie celor 96 afirmații.La sfârșit,totalul obținut îi va oferi gradul de stres pe care îl are.Pentru
ca evaluarea să fie valabilă,aceștia trebuie să fie sinceri.
c.Procedura
Am ales să participe la studiu elevii unui liceu din orașul Suceava.Cercetarea s-a desfășurat într-
o singură fază,elevii primind chestionarul în clasă,fiind rugați să răspundă sincer și fără să
vorbească cu alți elevi.
7.Rezultate
În urma analizei rezultatelor obținute prin aplicarea chestionarului,s-a demonstrat faptul că în
mare parte ,toți elevii sunt stresați.S-a confirmat ipoteza care spune că elevii de gen feminin au
un nivel mai crescut al stresului decât elevii de gen masculin.Fetele se gândesc mult mai mult la
vitorul lor,să facă o facultate bună,să ia bacalaureatul cu notă mare.
8.Discuții
Punctul de plecare a acestei cercetări,a fost ipoteza” Elevii de gen feminin prezintă un nivel mai
crescut al stresului decât elevii de gen masculin’’ care a confirmat faptul că fetele sunt mult mai
stresate decât băieții.
9.Punctele tari ale cercetării,limitele studiului și direcțiile viitoare
Punctele tari
Rezultatele obținute au arătat că elevii sunt stresați din cauza școlii și că din cauza aceasta,au
probleme de sănătate mintală.S-a evaluat nivelul stresului fiecărui elev,și rezultatul ar fi că fetele
sunt mult mai stresate decât băieții.
Limitele studiului
Rezultatele acestui studiu ar trebui interpretate ținând seama de limitările sale. O limitare se
referă la măsurile utilizate. Ipoteza referitoare la factoriide stres educațional afirmă că
problemele de sănătate mintală ale adolescenților sunt modelate de educație. O altă limită se
referă la faptul că evaluarea a fost făcută doar pe elevi de gen masculin și feminin,dar stresați pot
fi și profesorii.
Direcții viitoare
Cercetările viitoare ar putea lua în calcul posibilitate unei comparații dintre elevi și profesori
Altă direcție ar fi analiza comportamentului pe care îl au elevii de gen feminin și masculin atunci
când sunt stresați.Se analizează dacă comportamentul este schimbat față de cel normal.
10.Concluzie
În concluzie,prin această cercetare am vrut să analizez și să demonstrez că elevii de feminin sunt
mai stresați decât cei de gen masculin.Stresul apare din situațiile în care elevii cred că cerințele
cu care ei se confruntă,depășesc capacitatea lor de a le gestiona.
 ANEXE
Măsurați-vă singuri stresul
Scala are 4 trepte: Niciodata, Aproape niciodata, Frecvent, Aproape totdeauna

I.  STIL DE VIATA
                                                                             Niciodată     Aproape   Frecvent   Aproape
                                                                                                 niciodată                 totdeauna
1.      Dorm un număr de ore potrivit cu nevoile mele ………3                    2             1          0
2.      Mănânc la ore fixe …………………………………  3                    2             1          0
3.      Când sunt nervos,iau tranchilizante…………………   0                    1             2          3
4.      În timpul liber ,mă uit la TV sau la video……………   0                    1             2          3
5.      Fac exercitiu fizic în mod regulat ……………………  3                    2             1          0
6.      Mănânc în grabă……………………………………  0                    1             2          3
7.      Din toate alimentele bogate în colesterol (ouă ,ficat,brânză)
mănânc cât am poftă ………………………………   0                    1             2          3
8.      Consum fructe şi verdeturi din plin……………………3                    2             1          0
9.      Beau apă între mese………………………………… 3                    2             1          0
10.  Mănânc între mese…………………………………   0                    1             2          3
11.  Servesc un mic dejun bogat…………………………  3                     2            1          0
12.  La cină mănânc putin………………………………    3                     2            1          0
13.  Fumez………………………………………………  0                     1            2          3
14.  Consum băuturi alcoolice……………………………  0                     1            2          3
15.  În timpul liber ies în natură şi la aer curat………………3                     2            1          0
16.  Practic un “hobby” care mă relaxează…………………3                     2            1          0
Total STIL DE VIATA………….

II. MEDIU

17.  Familia mea este destul de gălăgioasă………………… 0                    1          2          3

18.  Simt că am nevoie de mai mult spatiu în casă…………  0                    1          2          3
19.  toate lucrurile mele sunt puse în ordine,fiecare la locul lui.3                    2          1          0
20.  Beneficiez de o atmosferă de cămin plăcută……………3                    2          1          0
21.  Vecinii mei sunt gălăgioşi………………………………0                    1          2          3
22.   Se află multă lume în zona în care locuiesc…………… 0                    1          2          3
23.  Casa mea este curată şi ordonată……………………   3                    2          1          0
24.  Acasă mă relaxez în linişte……………………………  3                    2          1          0
25.  Dormitorul meu mi se pare mic………………………   0                    1          2          3
26.  Am impresia  că locuim prea multi sub acelaşi acoperiş…0                   1          2          3
27.  Sunt multumit cum este zugrăvită locuinta……………… 3                   2          1          0
28.  Consider casa mea ca fiind destul de spatioasă
pentru nevoile  noastre……………………………………   3            2          1          0
29.  În cartierul meu sunt mirosuri neplăcute………………… 0            1          2          3
 30.  Zona în care locuiesc e destul de zgomotoasă…………    0            1          2          3         
31.  Aerul din localitatea mea este curat……………………   3            2          1          0
32.  Străzile şi parcurile din cartierul meu sunt curate şi îngrijite.3            2          1          0
Total MEDIU …………………….

III. SIMPTOME

33.  Sufăr de dureri de cap……………………………………… 0         1           2              3

34.  Am dureri abdominale………………………………………0          1           2              3
35.  Am o digestie bună………………………………………….3          2           1              0
36.  Am scaun regulat……………………………………………3          2           1              0
37.  Mă supără spatele…………………………………………  0          1           2              3
38.  Sufăr de tahicardie…………………………………………..0          1           2              3
39.  Sufăr de alergii………………………………………………3          2           1             0
40.  Am senzatie de sufocare……………………………………..0         1           2              3
41.  Mi se intepenesc muşchii gâtului
 şi ai spatelui…………………………………………………… 0          1           2              3
42.  Am tensiune arterială moderată şi constantă………………… 3         2           1               0
43.  Am memorie bună…………………………………………   3          2           1              0
44.  Nu am poftă de mâncare……………………………………. 0          1           2              3
45.  Mă simt obosit şi fără putere …………………………………0          1           2              3
46.  Sufăr de insomnie……………………………………………..0         1           2              3
47.  Transpir mult ( chiar când nu fac exercitii )…………………..   0          1           2              3
48.  Plâng şi mă descurajez foarte repede………………………….0         1           2              3

Total SIMPTOME………………………..

IV.             SLUJBA/OCUPATIE

49.  Lucrul meu zilnic

îmi produce multă tensiune…………………………………….. 0         1          2           3
50.  În momentele libere mă frământă
 problemele de serviciu……………………………………..…...0         1         2            3
51.  Programul de lucru este regulat…………………………….. 3         2         1            0
52.  Ocupatiile mele îmi permit
să mânănc liniştit acasă………………………………………… 0         1         2            3
53.  Lucrez acasă noaptea şi la sfârşitul săptămănii…………….    3         2        1             0
54.  Am mai multe slujbe……………………………………….  0          1        2            3
55.  La lucru mi se pare că timpul zboară………………………   3          2        1            0
56.  Mă simt folositor şi satisfăcut în ocupatiile mele……………    3         2        1             0
57.  Trăiesc cu frica piederii serviciului………………………….  0           1         2           3
58.  Relatiile cu colegii de serviciu sunt conflictuale……………      0          1         2           3
59.  Sunt în relatii bune cu şeful meu…………………………….   3          2        1            0
60.  Consider că postul meu este sigur…………………………..  3          2        1            0
61.  Automobilul îmi este necesar la lucru………………………   .0           1        2           3
62.  Uit să mănânc atunci când trebuie să termin o treabă……….    0           1       2            3
 63.  Mă consider competent în munca mea………………………   3          2        1           0
64.  Am convingerea că şeful meu şi/sau familia mea
 apreciază lucrul pe care îl fac…………………………………..   3           2        1           0

Total SLUJBA/OCUPATIE……………

  
V.                RELATII
65.  Mă bucur să fiu amabil
şi politicos cu toată lumea……………………………………3           2          1            0
66.  Îmi păstrez încrederea în ceilalti………………………… 3           2          1            0
67.  Sunt nemultumit atunci când
planurile mele depind de altii………………………………....0           1         2           3
68.  Mă afectează mult disputele……………………………   0          1         2           3
69.  Am prieteni dispuşi să mă asculte………………………   3          2          1            0
70.  Sunt satisfăcut de viata mea sexuală………………………3         2          1            0
71.  Pun pret pe părerea pe care o au altii despre mine………...0          1         2           3
72.  Doresc să fac lucrurile mai bine decât  ceilalti……………. 0          1         2           3
73.  Colegii de serviciu sunt prietenii mei……………………... 3          2         1            0
74.  Am răbdare să ascult problemele  celorlalti……………….3          2         1            0
75.  Cred că sotul /sotia mea are nevoie să se schimbe
pentru ca relatia  noastră să fie bună ( pentru cei necăsătoriti :
logodnic/logodnică,prieten/prietenă,apropiat/apropiată )……... 0          1        2           3
76.  Vorbesc  prea mult………………………………………  0         1         2           3
77.  Atunci când discut cu cineva,îmi dau seama………………  0        1         2            3
că foarte curând încep să vorbesc pe un ton ridicat…………… 0        1         2            3
78.  Sunt invidios pe cei  mai bogati decât mine………………   0        1         2            3
79.  Când am o dispută cu cineva ,
mă gândesc la ce-i voi răspunde în timp ce el încă vorbeşte…    0        1         2           3
80.  Devin nervos atunci când mi se dau ordine………………   0        1         2           3
Total RELATII………………………..

VI. PERSONALITATE
81.  Mă simt în general satisfăcut de viata pe care o duc……….  3          2           1           0
82.  Îmi place să vorbesc pe altii de bine………………………..3          2          1           0
83.  Devin nervos când cineva conduce încet automobilul
 în fata mea……………………………………………………..0          1           2          3
84.  Când trebuie să stau la coadă  la un ghişeu
renunt şi plec……………………………………………………0          1          2          3
85.  Mă simt îngăduitor cu mine însumi atunci
când se apropie termenele……………………………………… 3          2          1          0
86.  Privesc viitorul cu încredere………………………………...  3          2          1           0
87.  Cu toate că nu îmi place,am tendinta
să mă gândesc la ce poate fi mai rău……………………………. 0         1         2            3
88.  Îmi place să fac lucrurile în felul meu
 şi mă supăr atunci când acesta nu e posibil……………………..   0           1         2           3
89.  Sunt bine dispus……………………………………………..3          2         1            0
90.  Sunt multumit de purtarea mea……………………………..   3          2         1            0
91.  Mă enervez atunci când sunt întrerupt
în cursul unei activităti………………………………………….  0           1         2           3
92.  Sunt perfectionist…………………………………………    0           1         2           3
93.  Mă gândesc la cei care îmi datorează bani………………….  0           1         2           3
94.  Devin nervos atunci când sunt prins
într-o aglomeratie rutieră……………………………………….   0            1         2           3
95.  Mă  plictisesc foarte repede în concediu şi doresc
să revin la activitătile mele “ productive”………………………      0           1         2           3
96.  Trăiesc cu teama că într-o zi s-ar putea să mă îmbolnăvesc
de o oarecare boală fatală,cum ar fi cancerul…………………...    0           1         2            3
                                                Total PERSONALITATE………
Calculati –vă totalul
                                     1. Notati punctele pentru fiecare sectiune

I.       STIL DE VIATA ….
II.    MEDIU…………….
III. SIMPTOME……….
IV. LUCRU…………….
V.    RELATII……………
VI. PERSONALITATE…

Şi acum,după ce ati obtinut totalul,observati în ce interval de stres vă găsiti :

Pâna la 48 de puncte. Nivelul  de stres este primejdios de scăzut. Este nevoie să puneti un pic de scânteie şi imbold
în viata dv. pentru a obtine reusitele care se aşteaptă de la capacitatea pe care o aveti.

Între 49 si 72 de puncte Beneficiati de un nivel scăzut de stres. Acest lucru se poate datora unei naturi liniştite şi
multumite într-un mediu favorabil. Situatia dumneavoastră este sănătoasă şi  lipsită de riscul de infarct, ulcere şi alte
îmbolnăviri asociate cu stresul. Cu toate acestea, este  posibil să aveti un randament mult mai scăzut fată de
capacitatea pe care o aveti şi poate e nevoie, din când în când, de o provocare pentru a face un efort mai mare.

Între 73 şi 96 de puncte. Aceasta este intervalul normal al stresului. Cele mai multe persoane se află la acest nivel.
Uneori sunt tensiuni, alteori momente de relaxare. Este necesară  şi o oarecare tensiune pentru a atinge anumite tinte
propuse; însă stresul nu trebuie să fie permanent,ci să se compenseze prin perioade de linişte. Aceste alternări
formează o parte din echilibru uman. Deoarece această zonă este foarte largă, punctajul poate să fie aproape de
limite. Dacă punctajul dv. este foarte aproape de limita superioară, ca măsură de prudentă, considerati-vă cel putin
partial şi în intervalul următor.

Între 97 si 120 de puncte. Stresul din aceast interval  este considerabil ridicat. În felul acesta, dumneavoastră aveti
o înştiintare clară şi concludentă a primejdiei. Observati cu grijă  fiecare sector al vietii dv. cu scopul de a vedea care
sunt problemele care au nevoie de o rezolvare mai urgentă. Acum este  momentul de a preveni dereglările psihice
importante ca: depresia, neliniştea sau pierderea facultătilor mintale sau de a evita complicatii ale aparatului digestiv
şi circulator. Căutati să priviti problema pe calea cea mai directă din diferite perspective: dieta, exercitiul fizic,
relaxarea, ajutorul personal al cuiva demn de încredere. Adoptati  o atitudine pozitivă şi căutati să fiti amabili cu toti
ceilalti.

Între 121 şi 144 de puncte. Această zonă este considerată primejdioasă. Dacă obtineti mai mult de 144 de puncte,
vă găsiti în mijlocul unui grup redus de persoane foarte stresate şi cu multiple probleme, care reclamă o atentie
urgentă. De aceea, luati în serios problema ieşirii din această situatie înainte de a fi  prea târziu. Căutati ajutor. Sunt
situatii pe care unii nu le pot înfrunta singuri. Cu totii avem uneori nevoie de sprijin din partea familiei sau a
prietenilor sau chiar de ajutorul profesional al unui psiholog sau psihiatru. Dacă este posibil, schimbati-
vă  activitatea  pentru câteva zile şi aplicati toate tehnicile şi strategiile antistres.