Stresul.

Construirea unui instrument de autoevaluare a stresului

Stresul este un fenoment psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu

cerințe, sarcini, situații, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță
pentru persoana respectivă.

Dicționarul de psihologie socială definește termenul de stres psihic ca fiind o stare de

tensiune, de încordare și de disconfort, determinată de agenții afectogeni, cu semnificație
negativă, de frustrarea sau deprimarea unor stări de motivație (trebuințe, dorințe, aspirații), de
dificultatea sau de imposibilitatea rezolvării unor probleme.

Stresul are o importantă componentă subiectivă, în sensul că ceea ce este provocator,

facil sau chiar relaxant pentru o persoană, pentru o altă persoană poate deveni amenințător sau
imposibil de realizat. Diferențele individuale în ceea ce privește răspunsul la stres sunt datorate
atât componentei genetice, cât și experiențelor de viață diferite. (Adriano F et al, 2019)

Întelegerea felului în care răspundem la stres este esențială pentru implementarea

tehnicilor de management al stresului. Există, bineînteles, mai multe perspective prin care poate
fi abordat conceptul de stres.

Din perspectiva neurofiziologică (triada formată din sistemul nervos autonom, sistemul
endocrin și sistemul imunitar), stresul poate fi considerat o constantă a existenței umane, din
perioada prenatală și până la sfârșitul vieții noastre. Creierul este programat să perceapă toate
experiențele, să le catalogheze pe fiecare ca fiind negativă (periculoasă), neutră sau pozitivă și,
apoi, să reacționeze corespunzător.

Din perspectiva psihologică, stresul este definit ca fiind “ o relație particulară între
persoana și mediu, în care persoana evaluează mediul cs impunând solicitări care exced resursele
proprii și amenință starea sa de bine, evaluare ce determină declanșarea unor procese de coping,
respectiv răspunsuri cognitive, afective și comportamentale la feedback- urile primite”. (Amanda
B, Paula B, Suzie D, 2017)

Conform lui Lazarus, există două tipuri de evaluări:

A. Evaluarea primară – evaluarea situației în funcție de semnificația pentru confortul

persoanei.În urma acestei evaluări, situația poate fi catalogată ca fiind amenințătoare, ca fiind o
daună deja produsă (nu mai poate fi prevenită sau modificată) sau o provocare pentru individ.

B. Evaluarea secundară – evaluarea resurselor personale de a răspunde solicitărilor

aduse de situația respectivă.
 Evaluarea primară și secundară nu trebuie întelese ca desfășurându-se secvențial, ci ca un
proces continuu, ca o “cascadă de evaluări și reevaluări”.

Partrea 2

În prezent, stresul mental este o problemă socială obișnuită care afectează oamenii.
Stresul reduce funcționalitatea umană în timpul lucrului de rutină și poate duce la defecte grave
de sănătate. ( Habib Yaribeygi et al, 2017)

Detectarea stresului este importantă în educație și industrie pentru a determina eficiența

predării, pentru a îmbunătăți educația și pentru a reduce riscurile de erori umane care ar putea
apărea din cauza situațiilor stresante ale lucrătorilor. Prin urmare, detectarea timpurie a stresului
mental folosind tehnici de învățare automată (ML) este esențială pentru prevenirea bolilor și a
problemelor de sănătate, îmbunătățirea calității educației și îmbunătățirea siguranței industriale.
(Lupien SJ et al, 2009)

Sindromul Burnout

Sindromul Burnout este un fenomen socio-psihologic de epuizare emoțională,

motivațională și fizică ca urmare a stresului ocupațional cronic. Se manifestă ca epuizare
emoțională pe termen lung, depersonalizare și realizări personale și profesionale diminuate.
Sindromul Burnout este frecvent în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății, datorită dedicării
lor ridicate, empatiei față de pacienții care suferă și luării deciziilor legate de viața și sănătatea
pacienților. (Stefan De Hert, 2020)

Standardul acceptat pentru diagnosticul de burnout este Inventarul Maslach Burnout,

dezvoltat de Christina Maslach la Universitatea din San Francisco în 1970. Echipa ei a fost prima
care a descris burnout-ul și a denumit sindromul. (Schaufeli WB, 2018)

Cele 3 simptome care ajuta la diagnosticarea sindromului burnout sunt:

 a. Epuizare
b. Depersonalizare

Acest lucru este cunoscut sub denumirea de „oboseală a compasiunii”. În acest stadiu cadrele
medicale nu sunt disponibile emoțional pentru pacienți, sau pentru oricine altcineva, fiind lipsiți
de energie emoțională. (Schaufeli WB, 2018)

c. Lipsa eficienței

În acest stadiu persoanele suferinde încep să se îndoiască de eficiența acțiunilor sale,

adresând deseori în mintea lor întrebări precum: „la ce folosește munca mea?”.

Cercetări recente arată că atât bărbații, cât și femeile suferă în mod egal de epuizare și
oboseală a compasiunii. Cu toate acestea s-a remarcat faptul că lipsa eficienței este mult ma puțin
frecventă la bărbați, cadrele medicale de sex masculin fiind mult mai puțin susceptibili să se
îndoiască de calitatea muncii lor decât femeile, indiferent de gradul de severitate al bolii.
(Schaufeli WB, 2018)

Conform literaturii de specialitate sidromul burnout se poate declanșa ușor și evolua încet în
cele mai multe cazuri, sau poate avea avea efecte negative majore în câteva minute de la
declanșare, atunci când factorul declanșator este un rezultat traumatic, un proces, o eroare
medicală devastatoare, sau o circumstanță tragică. (Schaufeli WB, 2018)

Stressul postpartum:

Sarcina poate fi un moment stresant pentru multe mame în așteptare. Unele femei pot
experimenta în continuare evenimente acute foarte stresante în timpul sarcinii, cum ar fi
pierderea unui loc de muncă sau moartea unei persoane dragi. Unele femei pot trăi cu niveluri
cronice de stres ridicat legate de relații sau tensiune financiară, toate acestea putând contribui la
dezvoltarea depresiei postpartum (PPD). ( Mina Qobadi, Charlene Collier, Lei Zhang, 2016)

PPD este o afecțiune gravă de sănătate mintală care afectează până la 13% din noile mame,
care apare în primele 4 săptămâni și până la 1 an după naștere. Dovezile au arătat că atât
evenimentele stresante din viață, cât și DPP pot avea un impact negativ asupra sănătății materne
și infantile. (Gaynes BN et al, 2005)
 Mamele cu PPD sunt mai puțin susceptibile de a-și alăpta copiii, de a beneficia de servicii de
sănătate preventive, de a folosi practici de somn sigure și de a urma recomandări de siguranță,
cum ar fi utilizarea unui scaun auto sau alarma de fumat. Mai mult, PPD are efecte adverse
asupra interacțiunilor materne și a legăturii mamă-copil. (Hobel CJ, Goldstein A, Barrett ES,
2008)

Relațiile mamă-copil joacă un rol important în dezvoltarea socială, cognitivă și

comportamentală a sugarilor; mamele deprimate sunt mai puțin receptive la sugari, prezintă mai
puțin atașament și acordare și pot demonstra comportamente parentale perturbate, care pot
contribui la rezultate slabe pentru sănătatea sugarului. (Meltzer-Brody S, 2011)

Chestionar privind autoevaluarea stresului:

Sunt preznetate 25 de întrebări la care participanții sunt rugați să răspundă cu da sau nu.

Interpretarea rezultatelor: 0-7 puncte de „DA”- nivel de stre mediu

8-17 puncte de “DA”- nivel de stress ridicat

18-25 puncte de “DA”- nivel de stress exagerat

1.In ultima vreme te simti nervos si tensionat Intr-un mod neplacut?

DA

NU

2.Te contrazici frecvent cu persoanele apropiate?

DA

NU

3.Esti nemultumit de viata ta personala (in afara serviciului) ?

DA

NU
4.Ai insomnii (nu poti sa dormi )?

DA

NU

5.Nu ai chef de viata ?

DA

NU

6.Te enerveaza sau te supara mai multe persoane ?

DA

NU

7.Ai des pofta de bomboane de ciocolata si de alte dulciuri ?

DA

NU

8.Consumul tau de alcool sau de tigari s-a marit ?

DA

NU

9.Obisnuiesti sa bei cafea sau Cola/Pepsi ?

DA

NU

10.Ai dificultati in a te concentra la ce-ai facut?

 DA

NU

11.Scrisnesti din dinti in mod frecvent?

DA

NU

12.Uiti frecvent sa faci lucruri marunte?

DA

NU

13.Te duci foarte des la baie ?

DA

NU

14.In ultima perioada ai auzit comentarii cum “ca nu arati prea bine”?

DA

NU

15.Ajungi frecvent sa te certi cu diverse persoane?

DA

NU

16.In ultima vreme ai avut mai mult de o cearta terminata cu imbranceala sau bataie?

DA
 NU

17.Ai avut un numar ingrijorator de dureri de cap datorita tensiunii?

DA

NU

18.13.Uiti frecvent sa faci lucruri importante ?

DA

NU

19.Simti ca nu ai stare/astampar in mod frecvent?

DA

NU

20.Te simti usor ametit aproape in fiecare zi?

DA

NU

21.Ai frecvent senzatia de foame sau esti deranjat la stomac?

DA

NU

22.Esti tot timpul in mare graba?

DA

NU
23.Te deranjeaza mult prea multe lucruri?

DA

NU

24.Te simti adesea obosit sau epuizat fara un motiv special?

DA

NU

25.Iti este greu sa scapi de raceala sau gripa ?

DA

NU
Bibliografie:

1. Adriano Friganovic, Polona Selic, Boris Ilic, Biserka Sedic. Stress and burnout syndrome and
their associations with coping and job satisfaction in critical care nurses: a literature review.
Psychiatr Danub. 2019. PP 21-31. Accesat la data de 19.03.2021. Disponibil la
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30946714/

2. Amanda Biggs, Paula Brough, Suzie Drummond. Lazarus and Folkman’s Psychological Stress
and Coping Theory. The Handbook of Stress and Health: A Guide to Research and Practice, First
Edition. 2017. Accesat la data de 19.03.2021. Disponibil la
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/9781118993811.ch21

3. Mina Qobadi, Charlene Collier, Lei Zhang. The Effect of Stressful Life Events on Postpartum
Depression: Findings from the 2009–2011 Mississippi Pregnancy Risk Assessment Monitoring System.
Matern Child Health J. 2016, 164-172. Accesat la data 19.03.2021. Disponibil la
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5290058/

4. Gaynes BN, Gavin N, Meltzer-Brody S, Lohr KN, Swinson T, Gartlehner G, Brody S, Miller WC. Perinatal
depression: prevalence, screening accuracy, and screening outcomes. Evid Rep Technol Assess (Summ).
2005, 1-8. Accesat la data 19.03.2021. Disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15760246/

5. Hobel CJ, Goldstein A, Barrett ES. Psychosocial stress and pregnancy outcome. Clin Obstet Gynecol.
2008, 333-348. Accesat la data 19.03.2021. Disponibil la
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18463464/

6. Meltzer-Brody S. New insights into perinatal depression: pathogenesis and treatment during
pregnancy and postpartum. Dialogues Clin Neurosci. 2011, 89-100. Accesat la data 20.03.2021.
Disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21485749/

7. Habib Yaribeygi, Yunes Panahi, Hedayat Sahraei,Thomas P. Johnston, Amirhossein Sahebkar. The
impact of stress on body function: A review. Excli J, 2017, 1057-1072. Accesat la data 19.03. 2021.
Disponibil la https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5579396/
8. Lupien SJ, McEwen BS, Gunnar MR, Heim C. Effects of stress throughout the lifespan on the brain,
behaviour and cognition. Nat Rev Neurosci. 2009 Jun, 434-445. Accesat la data 20.03.2021. Disponibil la
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19401723/

9. Stefan De Hert. Burnout in Heathcare Workers: Prevalence, Impact and Preventative Strategies. Local
Reg Anesth. 2020. 171-183. Accesat la data 19.03.2021. Disponibil la
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7604257/

10. Schaufeli WB. Burnout in Europe: relations with national economy, governance, and culture.
Research Unit Occupational & Organizational Psychology and Professional Learning. KU Leuven, 2018.
Accesat la data 19.03.2021. Disponibil la https://www.wilmarschaufeli.nl/publications/Schaufeli/500.pdf