CERCETARE PRIVIND STRESUL STUDENŢILOR ÎN SESIUNE

                 

  Student: Tarcău Laura – Andreea

                 Anul III
 În această cercetare am ales sa studiez starea de stres pe care studenţii o resimt în timpul
sesiunii. Prin această cercetare doresc să aflu cum resimt studenţii stresul cauzat de sesiune.
De asemenea, o să aflăm consecinţele stresului la care un elev se supune şi câţi dintre ei
reuşesc să controleze stresul cauzat de examene. 
 Pentru mulţi studenți procesul de învăţare este plin de surprize, datorită faptului că
timpul pare a fi împotriva lor, iar sarcinile de învățare se adună, provocând acestuia stres. Un
factor intens emoțional este perioada de examene, unde abundenţa informaţiilor de reţinut,
duce la apariţia dificultăţilor de învăţare și scăderea performanţelor. Pentru un student în
perioada de examene este important să reușească să controleze stresul cauzat de acestea. Se
poate micşora nivelul de stres în timpul sesiunii prin niste  tehnici, astfel încât procesul de
învăţare să fie mai uşor, iar sesiunea să fie privită doar ca o etapă de exercițiu intelectual,
unde este pus în evidență nivelul de formare a competențelor.
Stres – Reprezintă o reacție a întregului organism la unul sau mai mulți excitanți cu semnificație
afectiva pentru subiectul în cauza, care se manifesta sub forma unui sindrom ‘’ nespecific’’, ce include
manifestări psihice și tulburări funcționale care pot afecta, sau nu, sănătatea unui individ.

Obiective:  Prin această cercetare dorim să aflăm cât de mult rezistă un student unui
nivel ridicat de stres, cum îşi gestionează timpul în sesiune şi câţi dintre ei reusesc să îşi
micşoreze nivelul de stres în timpul sesiunii. 
Întrebare de cercetare 1: Cât de mult îi afectează stresul din timpul sesiunii pe
studenţi? 
2. Stresul este resimţit mai mult în rândul femeilor sau în rândul bărbaţilor? 

Prin sesiune se realizează un proces de evaluare a competenţelor dobândite de student şi

se finalizează în urma desfăşurării sesiunii de examene semestriale.    Conform dicționarului
online, “ sesiunea este perioada de timp în cursul căreia se țin examene în instituțiile de
învățământ, unde rezultatele evaluării fiecărui student au un puternic impact asupra inserției
acestuia în carieră.”
În general, într-o sesiune, studenţii au  în jur de patru examene ajungând pana la
aproximativ zece –doisprezece  examene de parcurs. De asemenea, o sesiune va include şi
proiecte care necesită timp pentru efectuarea lor şi mai sunt examenele orale pentru care
trebuie să înveţi toată materia predată.  Studentul are o perioadă de două săptămâni până  la o
lună în care el va fi supus stresului cauzat de examene.  

Ipoteze: Cu cât timp sesiunea de examene durează mai mult, cu atât stresul pe care îl vei
resimţi va fi mai mare şi mai greu de controlat.  
Cu cât reuşeşti să înveţi din timp, cu atât mai puţin vei resimţi un stres puternic în timpul
sesiunii. 
 În timpul facultăţii, suntem puşi în diverse situaţii în care trebuie să demonstrăm
priceperea noastra in materie de invatat şi să facem faţă la multe provocări care apar, această
perioadă de început este destul de stresantă şi cere foarte mult efort intelectual şi mai ales
afectiv de a depăşi cu bine situaţiile-problemă. 
Creşterea stresului în perioada de examene este în relaţie directă atât cu nivelul anxietăţii
studentului, cât şi cu rezultatele scăzute ale acestuia şi apariţia reacţiilor depresive. 
“Starea de anxietate, stresul, a fost în mod semnificativ asociat cu rezultatele şcolare mai
slabe. Astfel, studenţii care au obţinut scoruri ridicate de anxietate au fost de 7,7 şi 2,4 ori mai
predispuşi a se clasifica printre studenţii cu rezultate slabe la învăţătură. “(Matei F., Lavinia
G., 2006)
Semnele că un elev este afectat de factori de stres sunt refuzul de a merge la școală -
abandonul școlar; îngrijorarea cu privire la siguranța cunoștințelor; durere de stomac sau
alte dureri; tristețe; îngrijorare excesivă cu privire la facultate, prieteni, familie și dificultăți
de relaxare și de adormire.
Elevii stresați pot avea: dizabilități de învățare, retard mintal sau alte afecțiuni
medicale cronice. Cererile și așteptările părinților și profesorilor, precum și spiritul
competitiv din facultate, îi pot face pe elevi să se simtă tensionați și stresați și să-și piardă
dorința de a absorbi informații, setea de cunoaștere și curiozitate. Aceste lucruri duc la
învățare prin memorare, dar și la o stare permanentă de stres. Elevii se afla într-o perioadă
mai aglomerata într-o epocă a înțelepciunii nonconformiste. Problema orientării în carieră
se pune în funcție de inteligența tânărului și de dorința de a avea o imagine într-un anumit
domeniu de activitate. Pentru unii tineri, viitorul profesional este o temă centrală, definită,
pentru care acordă o atenție deosebită subiectelor legate de viitoarea lor carieră. Concluziile
cercetătorilor despre relația dintre stres și performanța școlară au fost paralele cu relația
dintre nivelurile de motivație și învățare.
Studiile au descoperit că cele mai multe tulburări psihice pe tot parcursul vieții au primul
debut la vârsta de 18-24 (Kessler et al., 2005). Tulburările psihice au reprezentat aproape
jumătate din povara bolii pentru tineri adulți.
Stresul și anxietatea experimentate în timpul examinarilor sunt adesea atribuite de teama
de esec si poate fii de durata impactand negativ stima de sine a elevului. Anxietatea de
examinare a fost raportata ca fiind producatoare de efecte cognitive, inclusiv dificultati in
memorare si reamintirea informatiilor.
Atât stresul, cât și motivația includ stări dinamice care tind să stimuleze procesul de
învățare. Faptul că femeile sunt mai predispuse la stres se poate datora următoarelor motive:
- Diferențele în tipurile de evenimente trăite pot media diferențele de expunere la
stres. De exemplu, bărbații raportează mai mult stres profesional și financiar, în timp ce
femeile raportează mai mult stres pentru sănătate și familie (Sawyer, 1985).
- Comportamente diferite pentru raportarea simptomelor. Bărbații nu sunt la fel de
dispuși să discute despre sentimentele lor ca și femeile. Pentru unii tineri, viitorul
profesional este o temă centrală, definită, pentru care acordă o atenție deosebită subiectelor
legate de viitoarea lor carieră.
 Concluziile cercetătorilor despre relația dintre stres și performanța școlară sunt în
concordanță cu faptul că, spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai predispuse să fie
afectate de situații stresante și deprimante din punct de vedere psihologic. Această
vulnerabilitate poate proveni din diferențele dintre resursele individuale. De exemplu,
femeile sunt mai predispuse la pesimism și la o stimă de sine scăzută, ceea ce favorizează
stilurile cognitive care le sensibilizează la factorii de stres social și interpersonal.
- În anumite situații socioculturale, viața femeilor este mai stresantă decât cea a
bărbaților, iar sarcinilor profesionale se adaugă presiunile din familie.
- Diferențele biologice și hormonale pot sta la baza acestei vulnerabilitati la
depresie: astfel, femeile au niveluri mai mari de monoaminoxidază decât bărbații, despre
care se crede că scoate din funcţiune neurotransmiţătorii implicaţi în reglarea dispoziţiei. 

Atât pentru băieţi, cât şi pentru fete, simptomele anxioase timpurii contribuie
semnificativ la funcţionarea adaptativă în universitate, în termenii rezultatelor la învăţătură.
 Stresul poate duce la o scădere a funcționării normale și chiar la boli, dar poate ajuta
persoanele cu risc și poate ajuta la creșterea achizițiilor. Stresul poate produce disconfort
temporar sau poate avea consecințe pe termen lung și poate schimba sănătatea și binele unui
individ.
Practic, stresul afectează întregul corp. Și, pe lângă simptomele funcționale sau organice,
stresul și consecințele sale — iritabilitate, anxietate, depresie — duc adesea la probleme de
relație, „stresul produce stres” în studiile sau munca, dar poate avea si efecte pozitive, precum
stresul ocupational poate avea un efect benefic asupra performantei, in conditiile in care
cerintele mediului o stimuleaza.Intrucat stresul are un efect negativ asupra functionarii
generale, si legat de alte boli, astfel expertii acorda atentie la ea deosebită. Cu toate acestea,
problema stresului rămâne o tema controversată. Stresul este un răspuns la evenimente sau
situații care impun cerințe mai mari decât capacitatea noastră normală de a face față. Stresul
este atunci când te simți copleșit sau amenințat de cerințe pe care nu le poți face față. Stresul
afectează modul în care oamenii gândesc, acționează și simt. Impactul stresului asupra
elevilor se manifestă prin anxietate în timpul procesului de evaluare, oboseală, nervozitate,
predispoziție la erori, scăderea capacității de a lua decizii raționale, dificultăți de concentrare,
scăderea concentrării, suprasensibilitate la critici, bariere psihologice etc. Elevii adolescenți
învață să răspundă la stres prin propriile experiențe și observații. Relațiile cu colegii, relațiile
cu prietenii.
Stresul poate afecta capacitatea de a învăța și a-ți aminti diferite informații, așa că
gestionarea stresului este una dintre cele mai importante nevoi. Făcând exerciții de reducere a
stresului în mod regulat, vă puteți îmbunătăți nivelul general de stres și puteți fi mai bine
pregătit pentru provocările viitoare. Este necesar să vă pregătiți serios pentru examenul viitor.
Trebuie să înțelegem că stresul mental este cauzat doar de noi înșine, de reacția noastră la
comportamentul mediului: cantitatea de stres depinde doar de natura gândurilor noastre! De
multe ori, poate fi dificil să faci un diagnostic precis, deoarece fiecare dintre noi răspunde
diferit la stres.
Analiză şi interpretare: În urma unui chestionar adresat unui numar de 12 studenţi toate
persoanele au între 18 şi 25 de ani, dintre care doi sunt băieţi şi zece sunt fete. 
 La întrebarea ‘’ În ce an de studiu ești?’’ zece persoane sunt în anul III, o persoană este
în anul II și încă una este în anul IV. Toate persoanele sunt acum în perioada de examene. 
Majoritatea persoanelor au  în această sesiune cinci examene, două  persoane au nouă
examene, iar  alte două persoane au zece examene.  Timpul de învățare petrecut de persoanele
intervievate se încadrează între o oră și trei ore, o singură persoană are un timp de învățare
între cinci și opt  ore pe zi. 
Nouă persoane sunt la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, două persoane sunt
la Facultatea de Moașe și Asistență Medicală, iar o singură persoană este la Facultatea de
Drept.
La întrebarea “ Te simți stresat din cauza examenelor?” zece persoane au răspunsul
pozitiv, pe când doar două au răspuns negativ. Nouă  persoane se simt presate de timp, în
schimb două persoane au simțit asta doar uneori, iar o persoană nu simte acest lcuru. 
În ultima săptămână cinci persoane s-au simțit nervoase și stresate foarte des, patru
persoane s-au simțit des nervoase și stresate, iar încă trei persoane s-au simțit doar câteva zile
nervoase și stresate. 
Mediul de rezidență al persoanelor intervievate este pentru zece persoane  mediul urban
și pentru două persoane mediul rural. 
Pentru a exemplifica informațiile regăsite mai sus în legătură cu stresul femeilor este
diferit de cel al bărbaților, în acest chestionar se regăsește acest exemplu,  băieții au răspuns la
întrebarea “Te simți stresat din cauza examenelor ?” negativ. Unul dintre băieți a răspuns că
nu se simte stresat din cauza timpuli, iar al doilea băiat a spus că simte acest lucru doar
uneori. Printre persoanele care au răspuns că s-au simțit nervoase  și stresate în ultima
săptămâna, erau încadrați aici și persoanele de sex masculin .  Schimbările produc stres şi
educaţia în învăţământul superior necesită schimbarea proceselor de gândire, a obiceiurilor şi
a modalităţilor de învăţare.
Prin această analiză a stresului studenților în perioada sesiunii, mi-am dorit să înțeleg mai
bine diferența de gen în situații stresante, care dintre genul feminin sau masculin este mai
atins cel mai des de stresul sesiunii. Starea de stres este destul de comună în rândul
studențiilor, aceasta provocând stări de anxietate, depresie, neputința de concentrare asupra
învățatului. Această stare de stres poate fi ameliorată prin ședințe de terapie cu un cadru
specializat în acest domeniu, prin exerciții fizice, exprimarea emoțiilor puternic resimțite,
pentru bunăstarea individului.

Bibliografie: 
1. Matei F., Lavinia G., 2006,  Stresul la studentii facultatii de moase si asistenta
medicala, p.14-16
2. Lungu V. , 2021, Sesiunea si stresul la studenti, p. 246- 251.
3. . Baban A. Stres şi personalitate. Cluj-Napoca, 1998.p. 189 
4. Kumari, A. and Jain, J., 2014. Examination stress and anxiety: A study of college
students. Global Journal of Multidisciplinary Studies, 4(1), pp.31-40.

5. Zhang, R., 2017. The stress-buffering effect of self-disclosure on Facebook: An examination of

stressful life events, social support, and mental health among college students. Computers in
Human Behavior, 75, pp.527-537.
6. Turcanu, T., 2020. Abordări științifice ale conceptului de stres. In Probleme ale științelor
socioumanistice și modernizării învățământului (pp. 390-396).