FACULTATEA"BABEȘ-BOLYAI" CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE PSHIOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE

EDUCAȚIEI, SIGHETUL MARMAȚIEI
SPECIALIZARE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR:
ID

Stresul

PROFESOR: STUDENT:
CONF. UNIV. DR. HOJDA IOANA
VIOREL MIH ROXANA
 Cuprins:
Anexa 1 pag
Definiție emotiile, stresul........................................3
Factorii de stres.......................................................4
Resurse personale ...................................................4
Reactii la stres..........................................................5
Anexa 2
Reflexii personale despre stres................................5
Anexa 3
Ipoteză generală sau teoretică..................................6
Bibliografie..............................................................7
 Anexe
Anexa 1
Emotiile sunt răspunsuri psihice de mare intesitate care presupun manifestări expresive,
fiziologice și subiective tipice. Ele sunt însoțite de tendințe spre acțiune (apropiere sau
îndepărare de obiectul sau ființa care a declanșat emoția), ceea ce explică modificările fiziologice
care însoțesc fenomenul emoției: înroșirea feței, creșterea ritmului cardiac, încordarea mușchilor,
etc.

Emoţiile sunt declanşate cel mai adesea de către motive, sau mai bine zis de gradul de
concordanţă sau neconcordanţă între motivele şi aspiraţiile unei persoane şi situaţiile concrete
prin care trece. Astfel, cînd obţinem ceea ce ne dorim sau ceea ce avem nevoie vom resimţi
emoţii pozitive. Dacă nu putem obţine ceea ce dorim vor rezulta emoţii negative precum tristeţea
sau frustrarea.

Emoţiile pot fi produse şi prin condiţionare. Dacă asociem de multe ori un obiect sau o
situaţie cu o emoţie, reîntîlnirea situaţiei sau a obiectului respectiv va fi suficientă pentru a
produce emoţia. De exemplu, dacă prezentăm unui bebeluș de mai multe ori un iepuraș alb și
însoțim prezentarea iepurașului cu un zgomot puternic, ulterior bebelușul se va speria numai la
apariția iepurașului.
Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu
cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanță
pentru persoana respectivă (Baban, 1998).
Dicționarul de psihologie socială definește termenul de stres psihic ca fiind o stare de
tensiune, de incordare și de disconfort, determinată de agenții afectogeni, cu semnificație
negativă, de frustrarea sau deprimarea unor stări de motivație (trebuințe, dorințe, aspirații), de
dificultatea sau de imposibilitatea rezolvării unor probleme.
Din perspectiva psihologică, stresul este definit ca fiind “o relație particulară între
persoană și mediu, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele
proprii și amenință starea sa de bine, evaluare ce determină declanșarea unor procese de coping,
respectiv raspunsuri cognitive, afective si comportamentale la feedback-urile primite” (Lazarus
si Folkman, 1984, p. 19).
A. Factori de stres
Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente/situații externe sau interne, reale sau
imaginare, suficient de intense sau frecvente care solicită reacții de adaptare din partea
individului. Există o serie de factori de stres / potențiali factori stresori:
• boala fizică sau psihică,
 • abuz fizic, emoțional sau sexual,
• situație financiară precară,
• probleme la locul de muncă: supraincărcarea muncii, condiții proaste de lucru,
lipsa de resurse, probleme de comunicare cu colegii, cu șefii, responsabilitate prea mare,
schimbări organizaționale, schimbarea locului de muncă,
• familia – probleme de comunicare în familie, divorțul, decesul unui membru al
familiei, conflicte cu frații, violența în familie, alcoolismul,
• prietenii – conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor, lipsa suportului social,
• dezastre naturale (cutremure, inundații) sau atacuri teroriste, războaie civile,
• propria persoană – lipsa de încredere, nemulțumire față de aspectul fizic, deciziile
luate de-a lungul vieții etc.
Organismul uman scanează și evaluează în permanență mediul extern și intern și
răspunde, in consecință, acestor evaluări.
Evenimentul sau situația (real/imaginar, extern/intern) pot fi percepute ca fiind:
• ceva neutru, lipsit de interes și irelevant pentru organism;
• ceva pozitiv, benefic;
• ceva negativ, amenințător sau periculos.
B. Resurse personale de a face față la factorii de stres (stil de gândire și
interpretare)
Resursele individuale de adaptare la stres sunt definite ca fiind capacitatea cognitivă,
emoțională și comportamentală de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau externe,
care depășesc capacitatea de răspuns automată a organismului.
Adaptarea la stres implică atât existența unor resurse reale (intelectuale, emoționale,
fizice, sociale etc.), dar, de cele mai multe ori, decurge din autoevaluarea propriilor resurse
pentru a face față evenimentelor evaluate ca fiind negative sau amenințătoare (evaluare
secundară). Nu de puține ori, există o discrepanta intre resursele reale de răspuns și evaluarea
acestor resurse (prezența unor reale resurse care, însă, sunt evaluate de persoana în cauză ca fiind
insuficiente), care generează de cele mai multe ori starea de stres.

C. Reacții la stres
Dacă un eveniment este evaluat ca fiind stresant, individul poate avea diferite reacții la
stres.
1. Reacții fizice/fiziologice: dureri de inimă, palpitații; apetit alimentar scăzut sau
crescut; indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme musculare, dureri de cap sau migrene;
transpirații excesive, amețeli, stare generală de rău; constipații sau diaree (nemotivate medical);
oboseală cronică;
 2. Reacții cognitive: blocaje ale gândirii; deficit de atenție; scăderea capacității de
concentrare; dificultăți în reamintirea anumitor lucruri; flexibilitate redusă; diminuarea
creativității.
3. Reacții emoționale: iritabilitate crescută, scăderea interesului pentru domenii care
reprezentau înainte pasiuni sau hobby-uri; pierderea interesului pentru prieteni; instabilitate
emoțională; anxietate; tristețe sau chiar depresie; reprimarea emoțiilor; dificultăți în angajarea în
activități distractive sau relaxante.
4. Reacții comportamentale: performanțe scăzute la locul de muncă sau la școală;
fumat excesiv; consum exagerat de alcool; tulburări de somn; un management ineficient al
timpului; izolarea de prieteni; preocupare excesivă pentru anumite activități; comportamente
agresive.

Anexa 2
Reflexii personale despre stres
Stresul face parte din viața noastră. Deși nu poate fi eliminat complet, stresul poate fi
controlat și gestionat astfel încât să ne ajute să ne imbunătățim sănătatea mentală și fizică. Un
prim pas în acest proces este să intelegem exact modul în care organismul nostru reacționează la
stres.
Indiferent cum se manifestă, stresul ne afectează pe toți.

De-a lungul anilor, stresul a reprezentat obiectul de studiu al multor oameni de știință.
Medicul Hans Selye, a cărui lucrare a ajutat la conturarea teoriei moderne a stresului, a avansat
ideea că factorii psiho-sociali care declanșează stresul, cum ar fi un termen limita sau o ceartă în
familie, determină același răspuns al organismului ca cel declanșat de o amenințare fizică. Selye
a analizat legătura dintre stresul pe termen scurt care stimulează oamenii să depășească
obstacolele și stresul cronic, care “sugruma” capacitatea organismului de a se adapta și de a face
față situațiilor. De asemenea, doi cercetători de la Harvard, Robert M. Yerkes si John D. Dodson,
au demonstrat că “puțin” stres nu este neapărat rău. Potrivit acestora, performanța și eficiența
cresc odată cu nivelurile de stres și anxietate. Însă, până la un anumit punct. Recomandarea lor
este să nu depășim acest nivel optim de stres, care ne ajută doar pe perioade scurte de timp.

Este important să faci diferența între cele 3 tipuri de stres!

Stresul pozitiv

Este vorba despre stresul moderat și de scurta durată, care duce la creșterea tensiunii
arteriale și la modificări ușoare in nivelul hormonilor de stres. Sursele de stres pozitiv pot
include provocarea de a întâlni oameni noi, situații frustrante sau perioadele in care te vaccinezi.
Conform expertilor de la Harvard Medical School, stresul pozitiv este considerat un aspect
important și necesar al procesului sănătos de dezvoltare, în contextul unor relații stabile.

Stresul tolerabil

Este acea tensiune neuropsihică, suficient de severă să perturbe structura creierului dacă
nu este ținută sub control, dar care este atenuată de partener sau prieteni, prin faptul că te ajuta să
faci față situaței și să atenuezi astfel efectele dăunătoare. De obicei, stresul tolerabil apare intr-o
perioadă limitată de timp, care dă creierului posibilitatea de a se recupera dupa producerea
efectelor dăunătoare. Sursele de stres tolerabil pot include decesul unei persoane dragi sau
aflarea că o rudă suferă de o boală gravă, o lovitură infricoșătoare, divorțul părinților sau un
dezastru natural.

Stresul toxic

Este acea stare cronică, severă și prelungită de tensiune scăpată de sub control, neatenuată
de sprijinul familiei si prietenilor. Stresul toxic afectează structura creierului și duce la probleme
serioase în procesul de învățare, comportament și sănătatea fizică și mentală. Sursele pot include
diferite situații traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau emoțional, neglijare cronică, depresia
maternă severă, dependența parentală sau violența în familie.

Nu uita că stresul poate fi pozitiv, menținându-ne în alertă, motivați și pregătiți pentru a

evita un pericol iminent. Devine negativ atunci când ne confruntăm neincetat cu fel de fel de
provocări, fără să avem momente de relaxare între factorii de stres. Prin urmare, devenim
suprasolicitați și agitați.

Concluzia: important de reținut, este că stresul (reacțiile neplăcute) are o dublă

determinare: una din partea stimulului (a factorilor stresori), alta din partea individului care
interpretează situația (resurse personale, stil de gândire si interpretare). Acest lucru înseamnă că
avem o mare influență asupra propriilor stări de stres, atât in bine, cât și în rău.

Anexa 3

Ipoteză generală sau teoretică

Cu cât încercăm să facem față stresului, cu atât reușim să facem față acestuia dar și
provocărilor pe care le întâmpinăm în viață. Trebuie să încercăm să nu ne stresăm din orice lucru
minor.
 Bibliografie
htttps://www.spitalpneumobaiamare.ro
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/sresul-are-și-
efecte-pozitive