Ce înseamnă să fii

sănătos/bolnav?
Costea Ariana
XB
 Ce înseamnă să fii sănătos?
• Consider că sănătatea reprezintă în sine un stil de viață sănătos,
care include o alimentație sănătoasă, putină mișcare zilnică,
consumul necesar de lichide, însă nu alcoolice, un program de
somn adecvat și multe altele, dar ține foarte mult și de intențiile
și ambițiile noastre, de sănătatea mentală, care poate fi
influențată de o mulțime de factori atât externi, cât și interni.
 Ce înseamnă să fii bolnav?
• Pe de altă parte, a fi bolnav ne duce cu gândul la o boală
medicală, fie ea minoră sau majoră, care poate fi condiționată
de acțiunea nocivă a diferiți factori determinanți din mediu și
care are efecte asupra întregului corp, în diferite circumstanțe,
deoarece depinde de gravitatea și caracteristicile ei, fiecare
boală afectând diferite corpuri în diferite moduri.
 Alimentația
• Atunci când te uiți la „Farfuria unei mese sănătoase”, seamănă cu ceea ce mănâci tu de obicei? Dacă
da, este minunat. Înseamnă că iți alimentezei corpul cu mâncăruri sănătoase din plin. Cu toate acestea,
mulți dintre noi nu pot spune acest lucru. În loc să te mustri singur pentru niște obiceiuri de alimentare
nu prea strălucite, ia în considerare câteva modificări simple pentru a-ți întări dieta actuală. Poți
adăuga o porție de jumătate de cană de legume și fructe la masa ta zilnică, poate chiar și să o incluzi ca
o gustare după masă, alegând o gamă de legume și fructe în culori intense, care tind să aibă mai mulți
antioxidanți și nutrienți importanți. De asemenea, poți înlocui unele grăsimi nesănătoase (precum cele
găsite în carne, brânză și majoritatea produselor de brutărie comerciale) cu surse mai sănăoase
(precum uleiul de măsline sau porumb regăsit în nuci și pește de apă rece, precum somonul). Poți
alege cereale integrale, precum orezul brun, orzul, grâul integral și quinoa mai des decât cerealele
rafinate precum orezul alb și făina alba. Acești pași simpli pot avea un impact real asupra sănătății tale.
 Consumul zilnic de lichide (apă)
Studiile au prezentat recomandări variate de-a lungul timpului, însă cert este că nevoia de apă este diferită de
la o persoană la alta şi depinde de mulţi factori, cum ar fi dieta, starea de sănătate, tipul de activitate şi clima.
Deoarece corpul nu poate tolera perderi mari de apă, consumul ar trebui să fie pe măsura pierderilor: cu alte
cuvinte, dacă facem sport şi transpirăm mult, ar trebui să bem apă mai frecvent, atât înainte, în timpul, cât şi
după activitatea fizică.
Pentru activităţile de rutină din timpul zilei, într-o climă temperată ca în România, dacă bei suficient astfel
încât să nu ai senzaţia de sete şi să produci urină deschisă la culoare, galben-pai, atunci cantitatea de lichide
pe care o consumi este probabil adecvată.
Institutul American de Nutriţie recomandă un consum de lichide de aproximativ 3 litri pentru bărbaţi,
respectiv 2.2 litri pentru femei. Această cantitate corespunde cu aproximativ 1.31 ml/kcal pentru bărbaţi,
respectiv 1.2 ml/kcal pentru femei.
 Efectele consumului de alcool
Alcoolismul are nenumărate efecte, atât asupra
persoanei în cauza cât și asupra celor din jur,vorbind de
efecte ce țin de sfera psihologică, dar și de efecte fizice.
Abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidentări,
inclusiv accidentele de mașină, de pildă. O treime din
accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool,
fără a mai număra miile de răniți rezultați în fiecare an.
Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate, crește
foarte mult riscul de a avea raporturi sexuale neprotejate,
crescând astfel riscul de îmbolnăviri. În unele cazuri
apar "efecte" mai complicate, din sfera sarcinilor
nedorite.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:

• alcoolul acționează în organism ca factor de stres: crește tesiunea arterială, sunt eliberate în sange mai
multe substanțe ca: lipide, zaharuri, cortizon.
• organismul folosește energie pentru înlăturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost
necesară pentru buna lor funcționare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fură" 80% din
oxigenul necesar funcționării acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele
cardiace și cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen și suferă cel mai mult sub influența
alcoolului.
• abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutriție. Organismul este lipsit de
proteine, substanțe minerale și vitamine. Pe lângă reducerea aportului acestor elemente importante
din hrană, excesul de etanol are ca efect reducerea progresivă a capacității intestinului subțire de a
resorbi substanțe importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai târziu sodiu și apă.
• produșii de înaltă toxicitate rezultați din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afectează
celulele nervoase.
• alcoolul produce însă distrugerea treptată a neuronilor, iar asta se observă în timp mai ales de către
persoanele apropiate alcoolicului. Această reducere a numărului neuronilor cauzează și reducerea
performanțelor creierului, vizibile în scăderea funcției memoriei.
 De ce ar trebui să facem mai multă mișcare fizică?

Efectul mișcării fizice asupra stării de sănătate depinde

foarte mult de intensitate, durată și frecvență. O parte
importantă a beneficiilor efortului fizic se obțin când
depășim o anumită durată (10 minute) de efort fizic
constant, efectele fiind optime când ajungem la o durată
de 30 de minute pe zi. Pentru a ne menține în formă este
ideal să facem mișcare cel puțin de cinci ori pe săptămână.
Există mai multe avantaje cât se poate de importante pe
care le aduce activitatea fizică zilnică, acasă sau la locul
de muncă. O activitate fizică moderată, indrumată și
executată corect, practicată zilnic, poate îmbunătăți
sănătatea și calitatea vieții.
Toate sistemele organismului pot beneficia de avantajele mișcării fizice zilnice:
• Sistemul nervos: îmbunătățește capacitatea de concentrare, echilibrul, creativitatea și performanța
intelectuală; reduce stresul, anxietatea și frustrarea.
• Sistemul osos: intărește oasele și îmbunătățește puterea musculară și rezistența; articulațiile devin mai
flexibile pentru a permite o mișcare mai ușoară; reduce durerile de spate prin îmbunătățirea mobilității și
o postură corectă; reduce riscul de osteoporoză și fracturi.
• Sistemul circulator: reduce riscul de îmbolnavire a inimii și de accident vascular cerebral;
îmbunătățește circulația sângelui; ajută la scăderea colesterolului „rău" (LDL) și creșterea colesterolului
"bun" (HDL); ajută la reducerea tensiunii arteriale crescute și previne apariția hipertensiunii arteriale.
• Sistemul digestiv: ajută la controlul apetitului; îmbunătățește digestia și eliminarea deșeurilor.
• Sistemul respirator: reduce rata declinului funcției pulmonare; îmbunătățește capacitatea organismului
de a folosi oxigenul.
Alte beneficii: dezvoltarea fizică armonioasă în perioada de creștere; reduce probabilitatea de apariție a
diabetului și a unor tipuri de cancer; ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase; îmbunătățește
imaginea de sine și sentimentul de încredere; îmbunătățește sistemul imunitar; ajută la odihna organismului
prin îmbunătățirea calității somnului.
 Somnul
Somnul ajută creierul să functioneze corect. În timp ce dormim, creierul se pregătește pentru a doua
zi, formând noi căi cu ajutorul cărora putem să învățăm și să ne amintim diverse informații.
Studiile arată că un somn odihnitor îmbunătățește capacitatea de învățare și abilitățile de rezolvare a
problemelor. De asemenea, ne ajută să ne concentrăm mai bine și să fim mai creativi.
Pe de altă parte, studiile arată că deficiența de somn modifică activitatea în anumite părți ale
creierului, îngreunând procesul de luare a deciziilor, de gestionare a emoțiilor și a
comportamentului, precum și capacitatea de a face față schimbărilor. Copiii și adolescenții cu
deficit de somn pot avea probleme în relaționarea cu persoanele din jur. Ei pot fi nervoși și
impulsivi, pot avea modificări ale dispoziției, pot fi triști sau deprimați sau lipsiți de motivație.
 Necesarul de somn
Cei mai mulți oameni au nevoie, în medie, de aproximativ
opt ore de somn odihnitor pentru a funcționa corect.
Important este să aflăm cantitatea de somn necesară
propriului organism și apoi să încercăm să atingem acel
număr de ore.
Ca regulă generală, dacă ne trezim obosiți și simțim pe
parcursul zilei o nevoie puternică de a dormi, este evident
că nu dormim suficient.
Somnul odihnitor presupune:
• 10 - 11 ore la copii;
• 8,5 - 9,5 ore la adolescenți;
• 7 - 9 ore la adulți.
 Bibliografie
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/o-alimentatie-sanatoasa
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/apa-cat-de-multa-apa-este-bine-sa-bei-intr-o-zi
http://www.umfcv.ro/ccop-efectele-consumului-de-alcool
https://www.cdt-babes.ro/articole/miscare-fizica.php
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/somnul-la-fel-de-necesar-ca-apa-si-mancarea