Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS NR 4
Exprimarea emotiile
Definitie emotia=reactie afectiva puternica si uneori nesteptata, adesea insotita de modificari in starea si functionarea organismului. Emotiile pe care le traim au o implicatie foarte mare asupra sanatatii fizice, mentale si sociale. Trairile emotionale pe care le avem sunt rezultatul prelucrarilor cognitive ale evenimentelor ce actioneza la un moment dat asupra noastra si care sunt in general automate, neconstientizate. Pentru ca suntem persoane unice, fiecare dintre noi reactionam si avem emotii diferite in fata aceluiasi eveniment. Modul nostru de a gandi despre un eveniment este construit si influentat de experientele noastre de viata, de principiile si cunostintele noastre. Intrepretarea cognitiva a unui eveniment determina reactii la trei niveluri: comportamental, fiziologic si cognitiv. Experienta subiectiva, personala a acestor modificari reprezinta trairea emotionala. In trairea unei emotii sunt prezente o serie de modificari la nivel fiziologic: cresterea ritmului respirator, cresterea ritmului cardiac etc. Aceste modificari determina schimbari in functionarea intregului organism. In cazul in care intensitatea emotilor este exagerata, sau incarcarea afectiva este negativa, modificarile care apar in functionarea organismului cresc riscul dezvoltarii diferitelor boli somatice: boli cardio-vasculare, ulcer, cancer etc. Incarcatura afectiva a trairii emotionale este data de caracterul placut sau neplacut al acesteia. Cea mai mare parte e emotiilor pozitive, dar si o parte a emotiilor negative, au un caracter tonic, mobilizandu-ne pentru implicarea in realizarea diferitelor activitati. Emotia are si o componenta comportamentala, care este implicata in exprimarea ei, putanduse manifesta intr-o forma mai mult sau mai putin evidenta. Manifestarea comportamentala a trairii emotionale avute este mai indicata din punctul de vedere al starii de sanatate, decat abtinerea de la exprimarea emotionala. Pentru mentinerea starii de sanatate este importanta exprimarea si exteriorizarea emotiilor. Manifestarea violenta a emotiilor negative poate determina cresterea secretiei de adrenalina, stimuleaza activitatea cardio-vasculara, crescand astfel riscul dezvoltarii bolilor cardio-vasculare. Formele dezadaptative de exprimare emotionala au efecte dezadaptative asupra relatiilor sociale. Persoanele care se manifesta agresiv sunt in general evitate in activitatile de grup si nu numai. De asemenea, neexprimarea emotionala favorizeaza dezvoltarea tulburarilor somatice cum ar fi: dureri de cap, senzatii de sufocare, balonari, palpitatii etc., sau poate conduce la consumul de substante ca mijloc de atenuare a intensitatii trairii emotionale. Formele de exprimare emotionala care au un efect pozitiv asupra sanatatii se refera la exprimarea emotiilor pe un ton calm, fara excese de furie sau agresivitate. Evaluarile cognitive sau intrepretarile pe care le dam trairilor emotionale avute ne influenteaza, de asemenea, starea de sanatate. In functie de aceste evaluari, luam hotarari ce pot sa sustina sau nu implicarea noastra in diverse activitati care, la randul lor, determina emotii pozitive ce sustin realizarea de comportamente care mentin starea de sanatate. Prin urmare, emotiile au un rol major in mentinerea si potentarea starii de sanatate, acestea putand fi considerate adaptative sau dezadaptative in raport cu consecintele pe care le pot avea asupra starii de sanatate. 1
Legaturi intre simptome, ganduri si sentimente SIMPTOME Dureri in piept GANDURI Atac de cord EMOTII Anxietate MECANISME PROBABILE Dureri ale cutiei toracice ,esofagita,hiperventilatie, atac de panica Atentie orientata excesiv asupra ritmului cardiac Hiperventilatie, atac de panica Cresterea activitatii sistemului nervos simpatic Inactivitate , depresie, suprasolicitare Hiperventilatie Hiperventilatie Diverse
Palpitatii Dificultati in respiratie Dureri abdominale legate de functionarea intestinelor Oboseala Ameteala , stare de lesin Durere de cap Durere cronica
Atac de cord Oprirea respiratiei,sufocare Cancer al intestinelor, incontinenta Neputinta de a lucra Lesin Lesin Incapacitatee de a face fata , neputinta, pericol
Raspunsurile organelor la emotii perturbatoare Raspunsul cardio-vascular In timpul unei crize de furie, timpul de coagulare al sangelui este mult diminuat. In caz de resentimente, regrete sau manie, pulsul, tensiunea si randamentul cardiac sunt crescute. Anxietatea duce la cresterea ritmului cardiac, a consumului de oxigen si a randamentului cardiac, dar scade rezistenta periferica. La bolnavii cardiaci, anxietatea si resentimentele determina modificarea electrocardiogramei. Efectele emotionale asupra functiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului. Infarctul miocardic apare in cazul babuinilor din Kenya supusi stresului emotional cand sunt prinsi, in absenta unor boli cardiovasculare. In aceasta situatie infarctul miocardic are loc pe o baza functionala, probabil cauzat de spasmul arterei coronare cauzat de furie. Lesinul psihogen initiat de factori emotionali cum este frica, este asociat cu o supra-activare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilatatia in regiunea splahnica si o diminuare a volumului de sange circulant si pierderea constientei. Raspunsul gastro-intestinal
La pacientii care prezinta simptome gastro-intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o disfunctie decat de o boala organica. Secretia gastrica este influentata de manie, bucurie si anxietate. Sunt afectate si de secretia de saliva, de sucuri intestinale si de bila. Observarea directa a colonului uman prin practicarea unor fistule si colostomii si a mucoasei gastrice prin gastrotomie au aratat ca frica, anxietatea si durerea duc la cresterea peristaltismului, inrosirea si umflarea membranei mucoase, in timp ce depresia cauzeaza scaderea motilitatii si paloarea membranei mucoase. Simptomele psiho-somatice pot fi rezultatul tulburarilor functiei secretorii cum ar fi salivatia, gura uscata, hiperclorhidria, hiperinsulinismul functional si colita mucoasa sau, alternativ, pot fi cauzate de tulburari ale functiilor motorii cum sunt spasmul esofagian, hipermotilitatea gastrica, colonul spastic, dischinezia biliara, constipatia si diareea. Nu este sigur daca o perturbare functionala cum este hiperclorhidria care rezulta din tulburari psihosomatice poate cauza ulcer peptic. Ulcerul peptic poate aparea si dupa sectionarea nervilor vag si splahnic astfel ca e mai probabil ca stimulii emotionali sunt doar factori predispozanti si nu cauza de baza. Raspunsul cutanat Pielea are un rol important in reglarea temperaturii corporale prin transpiratie, iar functiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom. Vasoconstrictia, vasodilatatia, activitatea pilomotorie si transpiratia sunt patru procese fiziologice obisnuite ale pielii si ele sunt controlate in mare masura de sistemul nervos autonom. Transpiratia termica difera de cea emotionala. Transpiratia termica este mai evidenta pe frunte, gat si pe fata si spatele trunchiului si este controlata de centrul temperaturii din hipotalamus. Transpiratia emotionala este mai evidenta pe palme si talpi si la axile. Bolnavii care prezinta transpiratie emotionala rece nu prezinta si transpiratie palmara cand sunt expusi la caldura, desi alte suprafete corporale raspund la caldura prin transpiratie. Pruritul poate fi pur psihogen, independent de o excitatie specifica. Pruritul poate fi declansat de o experienta emotionala si aceasta poate fi demonstrat prin masurarea nivelului intradermic de histamina inainte si dupa stresul emotional. Un tonus crescut al sistemului nervos simpatic la pacientii tensionati este reflectat de vasoconstrictia vaselor de sange din piele. Sedarea pacientilor anxiosi produce o scadere a activitatii nervoase simpatice excesive si readuce la normal circulatia dermica. Raspunsurile aparatului respirator Influenta emotiilor asupra functiei respiratorii este exprimata prin expresii de genul mi s-a taiat respiratia. Inervatia eferenta a tractului respirator, care include si mucoasa nazala, consta din nervi simpatici si parasimpatici. Nervii parasimpatici au un efect constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii simpatici au un efect relaxant. Daca stimularea parasimpatica asupra plamanilor este excesiva, apare o suprasecretie a celulelor mucoase si o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta produce umflare mucoasei bronsice si congestia cailor respiratorii. In plus, muschii netezi ai peretilor bronsici se contracta. Efectele factorilor emotionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar acetilcolina, ca si histamina, poate produce toate simptomele si modificarile tisulare ca in cazul astmului. Pot afecta si mucoasa nazala. Astfel, supra-activarea parasimpatica a nasului duce la ingrosarea membranei 3
mucoase si o secretie apoasa tipica rinitei vasomotorii. Factorii emotionali cei mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice sunt sentimentul de umilire si resentimentele. Factorii care duc la cresterea activitatii parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau astmul bronsic. Desi febra de fan este considerata un prototip al tulburarilor alergice, factorii emotionali joaca un rol stimulator in multe cazuri, iar la majoritatea bolnavilor cu rinita perena factorii emotionali au un rol important. S-a demonstrat experimental ca atunci cand mucoasa nazala este congestionata ca urmare a unui stres emotional, expunerea la polen, care in mod normal nu produce simptome, va determina aparitia febrei de fan. Astfel raspunsurile alergice sunt potentate de tensiunile emotionale atat clinic, cat si experimental. Infectiile respiratorii pot face ca celulele mucoase sa suprasecrete, iar vasele de sange sa se dilate si aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile astmatice alergice. Astmul este in mod obisnuit o tulburare cu o cauzalitate multipla in care infectia, alergia si factorii emotionali au rol important. Infectia este cel mai important factor cauzator al unei boli si este responsabila de peste 50% din cazurile de imbolnavire. Alergiile sunt responsabile pentru 25% din cazurile de imbolnaviri, iar factorii emotionali de ceilalti 25%. Este important sa realizam ca principala cauza declansatoare a astmului nu este si factorul etiologic dominant in cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca rezultat al unei infectii poate mai tarziu sa aiba crize astmatice ca urmare a unor tensiuni emotionale. Este important sa subliniem inca o data faptul ca in majoritatea tulburarilor psihosomatice factorii etiologici sunt cativa, iar contributia componentei emotionale are o considerabila relevant
sau ca aveau raul regelui . Daca spuneam ca sufereau de tulburari isterice sau ipohondrice , credeau ca ii numesc nebuni sau le spun ca fabuleaza ; Din pacate, dificultatile exprimate in secolul al XVIII-lea inca mai rezista si astazi. Oamenii care nu pot fi diagnosticati si tratati cu usurinta , si care cer in mod repetat ajutor medical , invoca ,de obicei , reactii negative care au generat o intreaga literatura despre pacientul greu de stapanit,greu de ajutat si care se afunda in problemele inimii (Lipowski, 1988)
Simptom somatic
Durere : Abdominala Piept Muschi si articulatii Spate Cap Fata Pelvis Neurologica Oboseala Dificultati in respiratie Palpitatii Pierderea auzului sau a abilitatii de a vorbi Inabilitatea de a manca Greata Diaree Alergie la mancare Ameteala Frisoane Grija pentru aparitia unor tumori benigne Mancarime
Sindrom
Tulburari somatice Sindromul durerii cronice Sindromul colonului iritabil Sindroame post-traumatice Dismorfofobie Sindromul ventilatiei Sindromul premenstrual Sindroame factice Sindromul oboselii cronice
Este extrem de dificil sa definim ce constituie simptomele si sindroamele neexplicate medical, , din moment ce, prin definitie se presupune ca aceste probleme nu sunt cauzate de factori fizici. Este , de fapt, aproape imposibil de spus cu siguranta absoluta ca un om nu are , de exemplu , o boala de inima sau cancer, sau o cauza inca necunoscuta pentru simptomele lui.
introducerea anxietatii , a depresiei si a stresului ca factori determinanti in mentinerea si dezvoltarea simptomelor , precum si credintele fiecarui pacient cu privire la sanatatea sa. Importanta este si motivatia individului de a lua decizia sa caute ajutor medical. SCI poate fi extrem de distrugator pentru capacitatea productiva a individului. Unii pot fi restrictionati puternic in activitatile lor , iar altii pot suferi puternic de agorafobie. Restrictiile se nasc in general din teama de penibil sau ridicol si pot genera o multitudine de metode de compromis sau chiar de evitare a situatiilor in societate , ca de exemplu utilizarea laxativelor sau a medicamentelor anti-diaree, incordarea muschilor abdominali , ceea ce creste nivelul de concentrare a individului asupra simptomelor fizice , etc.Un posibil model pentru SCI presupune ca evenimentele dificile din viata unei persoane pot duce la aceste simptome fie direct , fie prin afectarea metabolosmului, fie indirect prin cresterea gradului de depresie si anxietate.
Anxietatea in astmul bronsic apare pe de o parte ca anxietate nespecifica si ca anxietate specifica legata de criza de astm.
Ulcerul gastric
Atat ipoteza infectiei cu Helicobacter pylorii, cat si cea psihosomatica postuleaza dihotomia minte- corp, in timp ce ar trebui discutat despre unitatea minte - corp(Levenstein & colab., 1999). Drossman (1998) sustine ca predeterminantii psihosociali si biologici interactioneaza in expresia bolii. Stresul amplifica pirozisul, independent de gradul de reflux gastro- esofagian Persoanele care muncesc mult, cu responsabilitati c o n s i d e r a b i l e s i anxietate sunt victime potentiale ale bolii de stres . Cei mai multi pacienti care sufera de ulcer gastro- duodenal sunt medici si soferi de autobuz, simptomele inrautatindu-se in perioadele de stres. Stresul psihologic joaca un r o l semnificativ in patogeneza ulcerului peptic la cei genetic predispusi, a s t f e l c a interventiile psihiatrice pot fi utile in aceste cazuri. . Dar stresul poate duce la cresterea secretiei acide gastrice si ulcer peptic, probabil in legatura cu un conflict intern de tipul dependenta- independenta (Dotevall,1985).Incidenta ulcerului gastro- duodenal este mai mare la femeile divortate si la persoanele cu multe evenimente de viata stressante in ultimele 15 luni, evolutia fiind mai favorabila la cei tratati prin psihoterapie si farmacoterapie in combinatie, spre deosebire de cei care sunt tratati doar medicamentos.. S-aconstatat ( Mittelmann, Wolff, 1942) ca pacientii cu ulcer gastro- duodenal au trasaturi de personalitate variabile, dar prezinta anxietate, insecuritate, resentimente, sentimente devina, frustrare, eforturi compensatorii pentru a-si imbunatati stima de sine parand ca sunt independenti, auto- suficienti si perfectionisti. In antecedentele pacientilor cu ulcer gastroduodenal s-au identificat hiperprotectia familiala, neglijarea in copilarie si provenienta din familii destramate (Tsimmerman, 2004), In general acesti pacienti sunt perfectionisti si se devalorizeaza pe sine. La 39,3% din pacientii cu ulcer gastro- duodenal apar simptome hipocondriace, anxietate la 28,8%,introversie si inclinatie spre dezvoltarea unei boli psihosomatice la 25,4%, comportament demonstrativ la 23,8% si tendinte depresive la 13,5%. Se considera ca prin indepartarea complexelor nevrotice se intrerupe relatia corticohipotalamo- viscerala. Corectarea imaginii interne legate de boala si cultivarea intentiilor sanogene creste considerabil eficacitatea terapiei in afectiunile psihosomatice, cu reducerea morbiditatii. Nu exista insaun anumit tip de personalitate in ulcerul gastro- duodenal, respectiv nu a fost documentata pana acum personalitatea de tip ulceros
hipervigilenta asupra propriului corp, viziune pesimista asupra vietii, depresie, predispozitie spre reactii emotionale asupra organismului sub influenta stresului, tendinta de a-si amplifica suferinta, tendinta de a utiliza mecanisme de aparare inadecvate impotriva cauzelor psihice ce stau la baza disconfortului resimtit, tendinta de a apela la ingrijiri medicale pentru simptome comune etc. Exemple de tulburarile psihosomatice: Aparatul respirator: astmul bronsic, tusea si sughitul, hiperventilatia; Aparatul cardiovascular: tulburari de ritm cardiac, hipertensiunea arteriala esentiala; Aparatul gastrointestinal: gastrite, ulcer gastric, diareea emotionala, colon iritabil; Sistemul endocrin: boli tiroidiene, diabet; Pielea: urticarie, pruritul, psoriasis, dermatite atopice; Aparatul genitourinar: dismenoreea, polakiuria; Aparatul osteoarticular si muscular: lombalgiile; Cefaleea; Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize precipitate de stres, infectii respiratorii, alergii. Conform teoriilor psihologice, pacientul prezinta dependenta si anxietate de separare, boala nefiind decat un strigat suprimat dupa iubire si protectie. Daca bolnavul este copil, atunci este posibil ca acesta sa fie hiperprotejat si este indicat sa fie incurajat spre activitati independente specifice varstei. Tusea si sughitul simbolizeaza incercarea de usurare de tensiune interioara sau de a scapa de dorintele si pulsiunile percepute ca fiind periculoase. Tusea poate fi privita ca un protest prin care se incearca sa se exprime o furie imposibil de exprimat in cuvinte, dezgust sau ostilitate. Are ca echivalent digestive vomitarea. Sughitul apare frecvent la copiii expusi unor comportamente ambivalente din partea parintilor: generozitate extrema si punitivitate exagerata. Acesta reprezinta expresia lipsei de protectie si de afectiune. Sindromul de hiperventilatie apare de trei ori mai frecvent la femei decat la barbati. Simbolizeaza o suportabilitate exagerata a trairilor emotionale si o retinere in exprimarea sentimentelor. Din punct de vedere statistic, 90% din cazurile de hiperventilatie au origine emotionala. Se asociaza cu: tahicardie, transpiratii, extremitati reci, angina, dureri abdominale, meteorism, spasme in extremitati, parestezii. Nevroza cardiaca apare ca boala psihosomatica la persoanele agresive, iritabile, usor frustrabile si predispuse la boala arteriala coronariana. Simbolizeaza presiunea sociala de a adopta un rol, un comportament opus aptitudinilor si pulsiunilor obisnuite, ostilitate oprimata, agresivitate in cazul colericilor. Prezinta aritmii frecvente ce pot cauza moarte subita la unii bolnavi care trec printr-un soc psihologic sau o catastrofa masiva. Se indica modificari ale stilului de viata prin incetarea fumatului, consumului de alcool, scaderea in greutate, scaderea colesterolului pentru limitarea factorilor de risc. Aparatul digestiv prezinta afectiuni centrate pe nevoia de siguranta. Hrana reprezinta forma elementara de posesie iar digestia modul de management, utilizare a ceva dobandit. Somatitele si gingivitele simbolizeaza dificultati in initierea si stapanirea unei situatii. Tulburarile de deglutitie dificultatea de a accepta o situatie; Anorexia, greata, voma dezgust, repulsie; Dureri gastrice, hipermotilitate, spasm piloric sau ulcer dificultatea cronica de a gestiona o situatie; Durere, colita, colon iritabil- incapacitatea de a finalize ceea ce se incepe; Constipatie cronica incapacitatea de a se desparti de ceva; Diaree cronica dorinta de a se elibera de ceva sau de a scapa; 8
Afectiunile pielii apar cu predilectie la persoanele anxioase, obsesionale, cu nevoie crescuta de control sau cu grad crescut de dependenta. Simbolizeaza imposibilitatea exprimarii sentimentelor de furie, independenta, conflicte interpersonale. Expresii ca a avea obrazul gros, a te baga pe sub pielea cuiva, a nu-si incapea in piele ilustreaza relatia dintre piele si emotii, caracter. Piela este organul cu cea mai importanta expresie psihosomatica. Este cunoscut faptul ca pielea si creierul sunt singurele organe cu aceeasi origine embriologica ectoderm. Inrosirea, paloarea, pielea de gaina sunt expresii ale conflictelor noastre interioarea, ale emotiilor noastre. Se recomanda atingerea pielii prin masaj, reflexoterapie, aromoterapie ce au actiune terapeutica asupra bolnavului. Nu este suficienta ameliorarea fizica a unei boli, daca aceasta nu duce si la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Este esential sa fie abordate si aspectele emotionale, culturale si sociale ale fiecarei boli. Viata spirituala a pacientilor nu trebuie exclusa deoarece impactul acesteia asupra sanatatii organismului uman este major. Chiar daca bolnavii sunt inca sceptici si retinuti atunci cand li se explica cauzele psihologice ale afectiunilor lor, progresele medicale ce se indreapta catre capacitatea de a localiza in creier focarele de excitatie sau inhibitie corelate cu anumite emotii, vor aduce un plus de credibilitate abordarii psihosomatice.
Ipohondria
Termenul de ipohondrie se refera la o subgrupa de tulburari somatice , in cadrul careia individul este extrem de nelinistit de posibilitatea unei boli serioase. Asociatia Psihiatrica Americana (1994) defineste doua componente principale. Prima , individul este preocupat de teama de a avea , sau de credinta ca are o boala grava. A doua, aceasta teama si credinta persista , in ciuda asigurarilor medicale. Concluziile in legatura cu aceste simptome pot aparea din interpretarea individuala eronata a unei game de senzatii fizice ca o proba de boala . Ipohondria poate coexista cu simptome fizice sau schimbari in functiile organismului.
lor.In ciuda faptului evident ca aceste probleme au la baza factori psihologici , putini indivizi au fost supusi pentru consiliere sau psihoterapie.
10