PSIHOLOGIE MEDICALA

CURS NR 4

Exprimarea emotiilor

Definitie: emotia = reactie afectiva puternica si uneori neasteptata, adesea

insotita de modificari in starea si functionarea organismului.

Emotiile pe care le traim au o implicatie foarte mare asupra sanatatii fizice, mentale si
sociale. Trairile emotionale pe care le avem sunt rezultatul prelucrarilor cognitive ale
evenimentelor ce actioneza la un moment dat asupra noastra si care sunt in general
automate, neconstientizate.
Pentru ca suntem persoane unice, fiecare dintre noi reactionam si avem emotii diferite
in fata aceluiasi eveniment. Modul nostru de a gandi despre un eveniment este construit si
influentat de experientele noastre de viata, de principiile si cunostintele noastre.
Intrepretarea cognitiva a unui eveniment determina reactii la trei niveluri:
comportamental, fiziologic si cognitiv. Experienta subiectiva, personala a acestor
modificari reprezinta trairea emotionala.

In trairea unei emotii sunt prezente o serie de modificari la nivel fiziologic: cresterea
ritmului respirator, cresterea ritmului cardiac etc. Aceste modificari determina schimbari
in functionarea intregului organism. In cazul in care intensitatea emotilor este exagerata,
sau incarcarea afectiva este negativa, modificarile care apar in functionarea organismului
cresc riscul dezvoltarii diferitelor boli somatice: boli cardio-vasculare, ulcer, cancer etc.

Incarcatura afectiva a trairii emotionale este data de caracterul placut sau neplacut al
acesteia. Cea mai mare parte e emotiilor pozitive, dar si o parte a emotiilor negative, au
un caracter tonic, mobilizandu-ne pentru implicarea in realizarea diferitelor activitati.

Emotia are si o componenta comportamentala, care este implicata in exprimarea ei,

putandu-se manifesta intr-o forma mai mult sau mai putin evidenta. Manifestarea
comportamentala a trairii emotionale avute este mai indicata din punctul de vedere al
starii de sanatate, decat abtinerea de la exprimarea emotionala. Pentru mentinerea starii
de sanatate este importanta exprimarea si exteriorizarea emotiilor.

Manifestarea violenta a emotiilor negative poate determina cresterea secretiei de

adrenalina, stimuleaza activitatea cardio-vasculara, crescand astfel riscul dezvoltarii
bolilor cardio-vasculare. Formele dezadaptative de exprimare emotionala au efecte
dezadaptative asupra relatiilor sociale. Persoanele care se manifesta agresiv sunt in
general evitate in activitatile de grup si nu numai.
De asemenea, neexprimarea emotionala favorizeaza dezvoltarea tulburarilor somatice
cum ar fi: dureri de cap, senzatii de sufocare, balonari, palpitatii etc., sau poate conduce
la consumul de substante ca mijloc de atenuare a intensitatii trairii emotionale.

1
 Formele de exprimare emotionala care au un efect pozitiv asupra sanatatii se refera la
exprimarea emotiilor pe un ton calm, fara excese de furie sau agresivitate. Evaluarile
cognitive sau intrepretarile pe care le dam trairilor emotionale avute ne influenteaza, de
asemenea, starea de sanatate. In functie de aceste evaluari, luam hotarari ce pot sa sustina
sau nu implicarea noastra in diverse activitati care, la randul lor, determina emotii
pozitive ce sustin realizarea de comportamente care mentin starea de sanatate.
Prin urmare, emotiile au un rol major in mentinerea si potentarea starii de sanatate,
acestea putand fi considerate adaptative sau dezadaptative in raport cu consecintele pe
care le pot avea asupra starii de sanatate

Legaturi intre simptome, ganduri si sentimente

SIMPTOME GANDURI EMOTII MECANISME

PROBABILE
Dureri in piept Atac de cord Anxietate Dureri ale cutiei
toracice, esofagita,
hiperventilatie, atac de
panica
Palpitatii Atac de cord Anxietate Atentie orientata
excesiv asupra ritmului
cardiac
Dificultati in Oprirea respiratiei, Anxietate Hiperventilatie, atac de
respiratie sufocare panica
Dureri abdominale Cancer al intestinelor, Anxietate, jena Cresterea activitatii
legate de incontinenta sistemului nervos
functionarea simpatic
intestinelor
Oboseala Neputinta de a lucra Depresie Inactivitate, depresie,
suprasolicitare
Ameteala, stare de Leșin Panica Hiperventilatie
lesin
Durere de cap Leșin Panica Hiperventilatie
Durere cronica Incapacitate de a face Depresie, teama Diverse
față, neputinta, pericol

Raspunsurile organelor la emotii perturbatoare

Raspunsul cardio-vascular

In timpul unei crize de furie, timpul de coagulare al sangelui este mult diminuat. In
caz de resentimente, regrete sau manie, pulsul, tensiunea si randamentul cardiac sunt
crescute. Anxietatea duce la cresterea ritmului cardiac, a consumului de oxigen si a
randamentului cardiac, dar scade rezistenta periferica. La bolnavii cardiaci, anxietatea si
resentimentele determina modificarea electrocardiogramei.

2
 Efectele emotionale asupra functiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului.
Infarctul miocardic apare in cazul babuinilor din Kenya supusi stresului emotional cand
sunt prinsi, in absenta unor boli cardiovasculare. In aceasta situatie infarctul miocardic
are loc pe o baza functionala, probabil cauzat de spasmul arterei coronare cauzat de furie.

Lesinul psihogen initiat de factori emotionali cum este frica, este asociat cu o supra-
activare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilatatia in regiunea splahnica si o
diminuare a volumului de sange circulant si pierderea constientei.

Raspunsul gastro-intestinal

La pacientii care prezinta simptome gastro-intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o
disfunctie decat de o boala organica. Secretia gastrica este influentata de manie, bucurie
si anxietate. Sunt afectate si de secretia de saliva, de sucuri intestinale si de bila.
Observarea directa a colonului uman prin practicarea unor fistule si colostomii si a
mucoasei gastrice prin gastrotomie au aratat ca frica, anxietatea si durerea duc la
cresterea peristaltismului, inrosirea si umflarea membranei mucoase, in timp ce depresia
cauzeaza scaderea motilitatii si paloarea membranei mucoase.

Simptomele psiho-somatice pot fi rezultatul tulburarilor functiei secretorii cum ar fi

salivatia, gura uscata, hiperclorhidria, hiperinsulinismul functional si colita mucoasa sau,
alternativ, pot fi cauzate de tulburari ale functiilor motorii cum sunt spasmul esofagian,
hipermotilitatea gastrica, colonul spastic, dischinezia biliara, constipatia si diareea. Nu
este sigur daca o perturbare functionala cum este hiperclorhidria care rezulta din tulburari
psihosomatice poate cauza ulcer peptic. Ulcerul peptic poate aparea si dupa sectionarea
nervilor vag si splahnic astfel ca e mai probabil ca stimulii emotionali sunt doar factori
predispozanti si nu cauza de baza.

Raspunsul cutanat

Pielea are un rol important in reglarea temperaturii corporale prin transpiratie, iar
functiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom. Vasoconstrictia, vasodilatatia,
activitatea pilomotorie si transpiratia sunt patru procese fiziologice obisnuite ale pielii si
ele sunt controlate in mare masura de sistemul nervos autonom.

Transpiratia termica difera de cea emotionala. Transpiratia termica este mai evidenta
pe frunte, gat si pe fata si spatele trunchiului si este controlata de centrul temperaturii din
hipotalamus.

Transpiratia emotionala este mai evidenta pe palme si talpi si la axile. Bolnavii care
prezinta transpiratie emotionala rece nu prezinta si transpiratie palmara cand sunt expusi
la caldura, desi alte suprafete corporale raspund la caldura prin transpiratie.

Pruritul poate fi pur psihogen, independent de o excitatie specifica. Pruritul poate fi

declansat de o experienta emotionala si aceasta poate fi demonstrat prin masurarea
nivelului intradermic de histamina inainte si dupa stresul emotional.

3
 Un tonus crescut al sistemului nervos simpatic la pacientii tensionati este reflectat de
vasoconstrictia vaselor de sange din piele. Sedarea pacientilor anxiosi produce o scadere
a activitatii nervoase simpatice excesive si readuce la normal circulatia dermica.

Raspunsurile aparatului respirator

Influenta emotiilor asupra functiei respiratorii este exprimata prin expresii de genul
"mi s-a taiat respiratia". Inervatia eferenta a tractului respirator, care include si mucoasa
nazala, consta din nervi simpatici si parasimpatici. Nervii parasimpatici au un efect
constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii simpatici au un
efect relaxant. Daca stimularea parasimpatica asupra plamanilor este excesiva, apare o
suprasecretie a celulelor mucoase si o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta produce
umflare mucoasei bronsice si congestia cailor respiratorii. In plus, muschii netezi ai
peretilor bronsici se contracta.

Efectele factorilor emotionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar

acetilcolina, ca si histamina, poate produce toate simptomele si modificarile tisulare ca in
cazul astmului. Pot afecta si mucoasa nazala. Astfel, supra-activarea parasimpatica a
nasului duce la ingrosarea membranei mucoase si o secretie apoasa tipica rinitei
vasomotorii. Factorii emotionali cei mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice
sunt sentimentul de umilire si resentimentele. Factorii care duc la cresterea activitatii
parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau astmul bronsic.

Desi febra de fan este considerata un prototip al tulburarilor alergice, factorii

emotionali joaca un rol stimulator in multe cazuri, iar la majoritatea bolnavilor cu rinita
perena factorii emotionali au un rol important. S-a demonstrat experimental ca atunci
cand mucoasa nazala este congestionata ca urmare a unui stres emotional, expunerea la
polen, care in mod normal nu produce simptome, va determina aparitia febrei de fan.
Astfel raspunsurile alergice sunt potentate de tensiunile emotionale atat clinic, cat si
experimental. Infectiile respiratorii pot face ca celulele mucoase sa suprasecrete, iar
vasele de sange sa se dilate si aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile astmatice
alergice.

Astmul este in mod obisnuit o tulburare cu o cauzalitate multipla in care infectia,

alergia si factorii emotionali au rol important. Infectia este cel mai important factor
cauzator al unei boli si este responsabila de peste 50% din cazurile de imbolnavire.
Alergiile sunt responsabile pentru 25% din cazurile de imbolnaviri, iar factorii emotionali
de ceilalti 25%. Este important sa realizam ca principala cauza declansatoare a astmului
nu este si factorul etiologic dominant in cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca
rezultat al unei infectii poate mai tarziu sa aiba crize astmatice ca urmare a unor tensiuni
emotionale. Este important sa subliniem inca o data faptul ca in majoritatea tulburarilor
psihosomatice factorii etiologici sunt cativa, iar contributia componentei emotionale are o
considerabila relevant

4
 Afectiuni de etiologie psihogena
Multi oameni trec cu regularitate prin o serie de simptome precum durerile de piept
sau abdominale, taierea respiratiei, oboseala, durerile de cap, durerile de spate si
probleme gastrice care sunt posibil a nu fi cauzate de vreun factor medical important, sau
de vreo boala, dar, cu toate acestea pot cauza o multime de griji pana nu este exprimata o
opinie de specialitate.Majoritatea gasesc simpomele trecatoare si accepta faptul ca nu este
nimic grav in legatura cu ei ; multi dintre acestia vor discuta simptomele cu prietenii si
membri de familie, descoperind, astfel ca si-au facut griji fara motiv. Un anumit procent,
in ciuda diagnosticului negativ si a asigurarilor medicului, vor continua sa creada ca este
ceva in neregula cu ei, si vor cere ajutor medical de mai multe ori., facand numeroase
teste si investigatii, uneori chiar in decursul mai multor ani. Ei pot deveni foarte sensibili
cand este vorba de propria sanatate si preocupati de ideea ca ceva este in neregula.
Eventual , unii dintre acesti clienti vor cauta ei insisi ajutor psihologic de specialitate ,
sau vor fi indrumati spre acesta de catre medicii lor. (Sanders, 1996)
Indivizii pot avea o experienta lunga in cautarea ajutorului , in investigatii medicale
sau tratamente care nu i-au ajutat, ci dimpotriva, le-au facut rau. Ca o consecinta a acestei
cautari, clientul poate fi frustrat, stresat, suparat si fara incredere in abilitatea altora de a-l
ajuta. Se poate sa fi avut parte de numeroase controale si tratamente care nu numai ca au
utilizat o buna parte din resursele medicale , dar nici nu au rezolvat problemele, cauzand
mai multa agitatie. G Cheyene inrt-o scrisoare din 1733 si-a exprimat frustrarile si a
povestit dificultatile in diagnosticarea pacientilor care nu sufereau de boli cunoscute :
„...de multe ori cand eram consultat in vreun caz, si il diagnosticam ca fiind „nervos” ,
ma gaseam intr-o mare dificultate cand eram rugat sa denumesc boala respectiva, de frica
sa nu ranesc acea persoana , sau sa nu mi se reproseza ceva din partea ei sau a
familiei.Daca numeam cazul „afectiune glandulara cu simptome nervoase ”,ei
concluzionau ca ii consideram ciumati , sau ca aveau „raul regelui” . Daca spuneam ca
sufereau de tulburari isterice sau ipohondrice , credeau ca ii numesc nebuni sau le spun ca
fabuleaza ; ”
Din pacate, dificultatile exprimate in secolul al XVIII-lea inca mai rezista si astazi.
Oamenii care nu pot fi diagnosticati si tratati cu usurinta , si care cer in mod repetat ajutor
medical , invoca ,de obicei , reactii negative care au generat o intreaga literatura despre
pacientul „greu de stapanit”,”greu de ajutat” si care se afunda in „problemele inimii”
(Lipowski, 1988)

Simptome neexplicate medical

Au fost multe incercari in literatura psihologica de a imparti pe categorii si de a defini
simptomele fizice neexplicate medical.
Simptom somatic Sindrom
Durere :
Abdominala Tulburari somatice
Piept Sindromul durerii cronice
Muschi si articulatii Sindromul colonului iritabil
Spate Sindroame post-traumatice
Cap Dismorfofobie
Fata Sindromul ventilatiei
Pelvis Sindromul premenstrual

5
 Neurologica Sindroame factice
Oboseala Sindromul oboselii cronice
Dificultati in respiratie
Palpitatii
Pierderea auzului sau a abilitatii de a vorbi
Inabilitatea de a manca
Greata
Diaree
Alergie la mancare
Ameteala
Frisoane
Grija pentru aparitia unor tumori benigne
Mancarime

Este extrem de dificil sa definim ce constituie simptomele si sindroamele neexplicate

medical, , din moment ce, prin definitie se presupune ca aceste probleme nu sunt cauzate
de factori fizici. Este , de fapt, aproape imposibil de spus cu siguranta absoluta ca un om
nu are , de exemplu , o boala de inima sau cancer, sau o cauza inca necunoscuta pentru
simptomele lui.

Sindromul colonului iritabil (SCI)

Sindromul colonului iritabil este definit prin distensie abdominala persistenta,
discomfort sau dureri in zona abdominala ,precum si perturbari in functionarea normala a
intestinului ,, ca de exemplu alternari de diaree cu constipatie , uneori acompaniata de
scurgeri de mucus sau senzatii de evacuare incompleta. Alte simptome includ senzatii de
voma si voma, precum si gaze puternice ; femeile suferinde de sindromul colonului
iritabil au un nivel ridicat de dispaneurie sau dureri in timpul relatiilor sexuale.
Durerea in cazul sindromului colonului iritabil poate fi reprodusa prin inserarea unui
balon in colon si umflarea lui. Aceste caracteristici sugereaza ca intelegerea acestei
probleme necesita introducerea anxietatii, a depresiei si a stresului ca factori determinanti
in mentinerea si dezvoltarea simptomelor, precum si credintele fiecarui pacient cu privire
la sanatatea sa. Importanta este si motivatia individului de a lua decizia sa caute ajutor
medical. SCI poate fi extrem de distrugator pentru capacitatea productiva a individului.
Unii pot fi restrictionati puternic in activitatile lor , iar altii pot suferi puternic de
agorafobie. Restrictiile se nasc in general din teama de penibil sau ridicol si pot genera o
multitudine de metode de compromis sau chiar de evitare a situatiilor in societate , ca de
exemplu utilizarea laxativelor sau a medicamentelor anti-diaree, incordarea muschilor
abdominali , ceea ce creste nivelul de concentrare a individului asupra simptomelor fizice
etc.Un posibil model pentru SCI presupune ca evenimentele dificile din viata unei
persoane pot duce la aceste simptome fie direct , fie prin afectarea metabolismului, fie
indirect prin cresterea gradului de depresie si anxietate.

Durerile atipice de piept

Simptomele durerii de piept apar dintr-o multime de cauze cardiace si non-cardiace,
incluzand boli ale arterelor , angina, spasme coronariene, dureri ale peretelui toracic,
refluxul esofagian sau hiperventilatia. Indiferent de cauza simptomelor , modul in care

6
individul raspunde la ele depinde de interpretarea fiecaruia.Cea mai cunoscuta
interpretare si in unele cazuri si cea mai utila , este aceea a unui atac de cord iminent.
Interpretarea simptomelor duce in mod logic la frica si anxietate , ceea ce in consecinta ,
exacerbeaza durerile de piept in trei directii.
-Trezirile bruste din somn , duc la cresterea ritmului cardiac , la tensiune musculara
marita si alte simptome ce afecteaza zona pieptului , marind astfel durerile de piept .
-Respiratia voluntara cu frecventa mai mare , sau hiperventilatia , poate conduce in
mod direct la dureri suplimentare de piept sau la alte simptome precum ameteala sau
palpitatiile , care la randul lor conduc la ideea de atac de cord.
- Incercarea de a controla simptomele si de a reduce probabilitatea unui atac de cord,
respirand voluntar intr-un ritm extrem de linistit , cu plamanii expandati , duce de
asemenea la dureri de piept.
O intrebare importanta in intelegerea durerilor de piept este, de ce individul continua
cu anxietatea si cu teama de un eveniment grav, chiar dupa ani intregi de asemenea
dureri, fara nici un eveniment important.

Astmul bronsic

In Romania incidenta astmului bronsic, afectiune considerata ca avand o importanta

componenta psihosomatica, este de 200 cazuri noi/ an, justificand cercetarile in
psihoterapie pentru tratamentul acestei afectiuni. Medicina moderna considera de altfel ca
80% din boli sunt intr-un fel sau altul conectate cu factorii psihici. Majoritatea pacientilor
cu astm bronsic raspund la stimuli psihologici care duc la modificarea rezistentei cailor
aeriene, prin intermediul sistemului colinergic.

Studiile psihanalitice arata ca majoritatea pacientilor cu astm bronsic prezinta

depresie sau agresiune suprimata, si la majoritatea simptomele au cedat la facilitarea
exprimarii furiei sau la ameliorarea depresiei, tiparul de comportament care implica
astmul bronsic fiind legat de blocarea unei stari afective.
O alta teorie explicativa in astmul bronsic este cea psihosomatica, care sustine
asocierea depresiei cu astmul bronsic, inclusiv alergic.
Anxietatea in astmul bronsic apare pe de o parte ca anxietate nespecifica si ca anxietate
specifica legata de criza de astm.

Ulcerul gastric
Atat ipoteza infectiei cu Helicobacter pylorii, cat si cea psihosomatica postuleaza
dihotomia minte- corp, in timp ce ar trebui discutat despre unitatea minte -
corp(Levenstein & colab., 1999). Drossman (1998) sustine ca predeterminantii
psihosociali si biologici interactioneaza in expresia bolii. Stresul amplifica pirozisul,
independent de gradul de reflux gastro- esofagian Persoanele care muncesc mult, cu
responsabilitati considerabile si anxietate sunt victime potentiale ale “ bolii de stres “.Cei
mai multi pacienti care sufera de ulcer gastro- duodenal sunt medici si soferi de autobuz,
simptomele inrautatindu-se in perioadele de stres. Stresul psihologic joaca un rol
semnificativ in patogeneza ulcerului peptic la cei genetic predispusi, astfel ca interventiile
psihiatrice pot fi utile in aceste cazuri.. Dar stresul poate duce la cresterea secretiei acide
gastrice si ulcer peptic, probabil in legatura cu un conflict intern de tipul dependenta-

7
independenta (Dotevall,1985).Incidenta ulcerului gastro- duodenal este mai mare la
femeile divortate si la persoanele cu multe evenimente de viata stressante in ultimele 15
luni, evolutia fiind mai favorabila la cei tratati prin psihoterapie si farmacoterapie in
combinatie, spre deosebire de cei care sunt tratati doar medicamentos.. S-aconstatat (
Mittelmann, Wolff, 1942) ca pacientii cu ulcer gastro- duodenal au trasaturi
de personalitate variabile, dar prezinta anxietate, insecuritate, resentimente, sentimente
devina, frustrare, eforturi compensatorii pentru a-si imbunatati stima de sine parand ca
sunt independenti, auto- suficienti si perfectionisti. In antecedentele pacientilor cu ulcer
gastro-duodenal s-au identificat hiperprotectia familiala, neglijarea in copilarie si
provenienta din familii destramate (Tsimmerman, 2004), In general acesti pacienti sunt
perfectionisti si se devalorizeaza pe sine. La 39,3% din pacientii cu ulcer gastro-
duodenal apar simptome hipocondriace, anxietate la 28,8%,introversie si inclinatie spre
dezvoltarea unei boli psihosomatice la 25,4%, comportament demonstrativ la 23,8% si
tendinte depresive la 13,5%. Se considera ca prin indepartarea complexelor nevrotice se
intrerupe relatia cortico- hipotalamo- viscerala. Corectarea imaginii interne legate de
boala si cultivarea intentiilor sanogene creste considerabil eficacitatea terapiei in
afectiunile psihosomatice, cu reducerea morbiditatii. Nu exista insaun anumit tip de
personalitate in ulcerul gastro- duodenal, respectiv nu a fost documentata pana acum “
personalitatea de tip ulceros”.

Simbolistica bolilor psihosomatice

Bolile psihosomatice reprezinta o problema majora de sanatate publica. Simptomele

functionale ale acestora sunt printre primele cauze de incapacitate de munca si
incapacitate sociala si presupun: investigatii in extenso, spitalizari numeroase, proceduri
de diagnostic invazive, tratamente medicale multiple, metode recuperatorii costisitoare,
pasarea pacientilor de la un medic la altul fara a rezulta vindecarea mult dorita.
S-a demonstrat stiintific ca exista o relatie importanta intre emotie si boala. Emotiile
negative, precum anxietatea sau depresia, sunt binecunoscuti factori patogenetici, iar
combaterea lor nu ar trebui omisa de nici un program terapeutic.

Pe de alta parte si incapacitatea de exprimare a emotiei este un element patogenetic,

deoarece se insoteste de focalizarea atentiei spre simptome somatice fara echivalent
organic.
Persoanele introspective, marcate de un inalt nivel de disconfort si insatisfactie, care
staruie asupra esecurilor si greselilor lor, tind sa fie negativiste, concentrandu-se asupra
aspectelor negative ale celorlalti si ale lor. Aceasta categorie de persoane se evidentiaza
printr-o hipervigilenta asupra propriului corp, viziune pesimista asupra vietii, depresie,
predispozitie spre reactii emotionale asupra organismului sub influenta stresului, tendinta
de a-si amplifica suferinta, tendinta de a utiliza mecanisme de aparare inadecvate
impotriva cauzelor psihice ce stau la baza disconfortului resimtit, tendinta de a apela la
ingrijiri medicale pentru simptome comune etc.
Exemple de tulburarile psihosomatice:
• Aparatul respirator: astmul bronsic, tusea si sughitul, hiperventilatia;
• Aparatul cardiovascular: tulburari de ritm cardiac, hipertensiunea arteriala esentiala;
• Aparatul gastrointestinal: gastrite, ulcer gastric, diareea emotionala, colon iritabil;

8
• Sistemul endocrin: boli tiroidiene, diabet;
• Pielea: urticarie, pruritul, psoriasis, dermatite atopice;
• Aparatul genitourinar: dismenoreea, polakiuria;
• Aparatul osteoarticular si muscular: lombalgiile;
• Cefaleea;

Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize precipitate de stres, infectii respiratorii,

alergii. Conform teoriilor psihologice, pacientul prezinta dependenta si anxietate de
separare, boala nefiind decat un strigat suprimat dupa iubire si protectie. Daca bolnavul
este copil, atunci este posibil ca acesta sa fie hiperprotejat si este indicat sa fie incurajat
spre activitati independente specifice varstei.

Tusea si sughitul simbolizeaza incercarea de usurare de tensiune interioara sau de a

scapa de dorintele si pulsiunile percepute ca fiind periculoase. Tusea poate fi privita ca un
protest prin care se incearca sa se exprime o furie imposibil de exprimat in cuvinte,
dezgust sau ostilitate. Are ca echivalent digestive vomitarea. Sughitul apare frecvent la
copiii expusi unor comportamente ambivalente din partea parintilor: generozitate extrema
si punitivitate exagerata. Acesta reprezinta expresia lipsei de protectie si de afectiune.

Sindromul de hiperventilatie apare de trei ori mai frecvent la femei decat la barbati.
Simbolizeaza o suportabilitate exagerata a trairilor emotionale si o retinere in exprimarea
sentimentelor. Din punct de vedere statistic, 90% din cazurile de hiperventilatie au
origine emotionala. Se asociaza cu: tahicardie, transpiratii, extremitati reci, angina, dureri
abdominale, meteorism, spasme in extremitati, parestezii.

Nevroza cardiaca apare ca boala psihosomatica la persoanele agresive, iritabile, usor

frustrabile si predispuse la boala arteriala coronariana. Simbolizeaza presiunea sociala de
a adopta un rol, un comportament opus aptitudinilor si pulsiunilor obisnuite, ostilitate
oprimata, agresivitate in cazul colericilor. Prezinta aritmii frecvente ce pot cauza moarte
subita la unii bolnavi care trec printr-un soc psihologic sau o catastrofa masiva. Se indica
modificari ale stilului de viata prin incetarea fumatului, consumului de alcool, scaderea in
greutate, scaderea colesterolului pentru limitarea factorilor de risc.

Aparatul digestiv prezinta afectiuni centrate pe nevoia de siguranta. Hrana

reprezinta “forma elementara de posesie” iar digestia– modul de management, utilizare a
ceva dobandit. Somatitele si gingivitele simbolizeaza dificultati in initierea si stapanirea
unei situatii. Tulburarile de deglutitie– dificultatea de a accepta o situatie; Anorexia,
greata, voma– dezgust, repulsie; Dureri gastrice, hipermotilitate, spasm piloric sau ulcer–
dificultatea cronica de a gestiona o situatie; Durere, colita, colon iritabil- incapacitatea de
a finalize ceea ce se incepe; Constipatie cronica– incapacitatea de a se desparti de ceva;
Diaree cronica– dorinta de a se elibera de ceva sau de a scapa;

Afectiunile pielii apar cu predilectie la persoanele anxioase, obsesionale, cu nevoie

crescuta de control sau cu grad crescut de dependenta. Simbolizeaza imposibilitatea
exprimarii sentimentelor de furie, independenta, conflicte interpersonale. Expresii ca “a
avea obrazul gros”, “a te baga pe sub pielea cuiva”, “ a nu-si incapea in piele” ilustreaza

9
relatia dintre piele si emotii, caracter. Piela este organul cu cea mai importanta expresie
psihosomatica. Este cunoscut faptul ca pielea si creierul sunt singurele organe cu aceeasi
origine embriologica – ectoderm. Inrosirea, paloarea, “pielea de gaina” sunt expresii ale
conflictelor noastre interioarea, ale emotiilor noastre. Se recomanda atingerea pielii prin
masaj, reflexoterapie, aromoterapie ce au actiune terapeutica asupra bolnavului.

Nu este suficienta ameliorarea fizica a unei boli, daca aceasta nu duce si la

imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Este esential sa fie abordate si aspectele
emotionale, culturale si sociale ale fiecarei boli. Viata spirituala a pacientilor nu trebuie
exclusa deoarece impactul acesteia asupra sanatatii organismului uman este major.
Chiar daca bolnavii sunt inca sceptici si retinuti atunci cand li se explica cauzele
psihologice ale afectiunilor lor, progresele medicale ce se indreapta catre capacitatea de a
localiza in creier focarele de excitatie sau inhibitie corelate cu anumite emotii, vor aduce
un plus de credibilitate abordarii psihosomatice.

Ipohondria
Termenul de ipohondrie se refera la o subgrupa de tulburari somatice, in cadrul
careia individul este extrem de nelinistit de posibilitatea unei boli serioase. Asociatia
Psihiatrica Americana (1994) defineste doua componente principale.
-Prima, individul este preocupat de teama de a avea, sau de credinta ca are o boala
grava.
-A doua, aceasta teama si credinta persista, in ciuda asigurarilor medicale.
Concluziile in legatura cu aceste simptome pot aparea din interpretarea individuala
eronata a unei game de senzatii fizice ca o proba de boala. Ipohondria poate coexista cu
simptome fizice sau schimbari in functiile organismului.

Evenimentele vietii si acuzele somatice

O multitudine de studii arata ca experienta unor evenimente amenintatoare , si
anume cele care implica pierderea sau amenintarea cu pierderea unei legaturi emotionale
pot conduce la probleme organice dar si emotionale.Raspunsul la evenimentele stresante
din viata este determinat de natura stresului si de toleranta omului la aceasta

Suportul psihologic si problemele psihosomatice

Conceptele si categoriile simptomelor neexplicate medical , dereglarea somatica ,
ipohondria si somatizarea ridica o dilema pentru pacienti si pentru cei care incearca sa-i
ajute.Cand ascultam relatarile pacientilor , suntem intotdeauna constienti de posibilitatea
ca simptomele lor sa fie intr-adevar cauzate de o boala fizica , caz in care grija si
comportamentul lor in timpul consultatiilor sunt justificate si ii ajuta.Cu toate acestea ,
daca simptomele lor nu sunt atat de serioase sau amenintatoare , atunci reactia lor poate
foarte bine sa le fie daunatoare si motivata de probleme psihologice.
In ultima vreme s-a manifestat o atentie mai mare acordarii de suport psihologic
oamenulor care sufera de probleme psihosomatice. Acesti oameni au tendinta de a fi
catalogari ca „ipohondri ”sau „greu de controlat” sau au fost evaluati in sistemul medical,
fara a se clarifica probleme lor.In ciuda faptului evident ca aceste probleme au la baza
factori psihologici , putini indivizi au fost supusi pentru consiliere sau psihoterapie.

10
Terapia cognitiva si acuzele somatice
Terapia cognitiva isi are originea acum mai bine de 30 de ani, in America , ca o
terapie pentru depresie , anxietate sau probleme psihologice (Beck,1979). Mai recent ,
terapia cognitiva a fost adaptata pentru a ajuta oamenii a a caror grija este focalizata
asupra problemelor sau simptomelor fizice , in prezenta sau absenta bolii organice.
Modelul cognitiv creeaza legatura dintre vulnerabilitatile clientului , credintele
puternice despre el insusi si susceptibilitatea fata de boala , cu simptome fizice si
psihologice si mentinerea lor. El se refera la felul in care individul interpreteaza, corect
sau gresit, simptomele fizice, ca dovezi ca are o problema serioasa, fapt care duce la
crearea unui cerc vicios, si anume aparitia mai multor simptome si tulburari de ordin
emotional. Modelul cognitiv include trei aspecte:
1.O legatura intre ganduri, comportamente, emotii si factori fizici, care
interactioneaza intr-un cerc vicios ce mentine problema. Terapia cognitiva s-a axat, in
particular, pe probleme ale gandirii si pe felul in care acestea ne influenteaza
sentimentele.
2.Incidente critice care precipita problema.
3.Atitudini si credinte negative care predispun individul la dezvoltarea problemei
Un al patrulea aspect , important cand se vorbeste despre probleme somatice , este
contextul social mai larg care poate influenta cele trei niveluri; normele si asteptarile
culturale , comportamentul medicilor si alti factori familiali sau sociali.

11