SĂNĂTATEA MINTALĂ

SĂNĂTATEA MINTALĂ

LA LOCUL
LA LOCUL DE
DE MUNCĂ
MUNCĂ
CE REPREZINTĂ SĂNĂTATEA
MINTALĂ?

Sănătatea mintală este o stare de bine, în

care un individ realizează propriile sale
abilități, poate face
față stresurilor normale ale vieții, poate aaaa0
aaaa
lucra productiv și este
capabil să aducă o contribuție
în comunitatea sa.

(Mental Health: Fact sheet 2019, WHO).

 CUM IDENTIFICĂM
PROBLEMELE DE SM?
Prezenţa anumitor trăiri Convingeri

Comportamente Percepţii

Idei

Care contrastează cu cele întâlnite în mod obişnuit,

situându-se în afara limitei de
variaţie caracteristică populaţiei respective,
care duc la dezorganizarea vieţii psihice sau
la o reorganizare la un nivel inferior.
Tulburările mintale reprezintă tulburări la nivelul psihicului unei
persoane, care sunt adesea caracterizate printr-o combinație de
tulburări cognitive, emoționale, comportamentale și de relaționare
cu ceilalți.

Exemple de tulburările mintale: includ depresia, tulburare de

anxietate, tulburări de conduită, tulburare bipolară și psihoză

(Mental Health: Fact sheet 2019, WHO).

 CONTINUUM SM

A L
a capătul verde jungând în zona a capătul roșu este posibil
L al continuumului
oamenii se simt bine,
galbenă și portocalie, ca oamenii să se confrunte cu
oamenii înfruntă dificultăți simptome severe, funcționarea
dând dovadă de tot mai mari pentru a face cotidiană acasă și la locul de
reziliență și un nivel față situației. Severitatea și muncă fiind puternic afectată, iar
înalt al stării de bine. frecvența simptomelor poate îndeplinirea sarcinilor devenind
crește. chiar imposibilă.
În zona roșie, persoana poate avea
probleme frecvente de sănătate mintală,
cum ar fi depresia sau anxietatea, două
dintre cele mai frecvente probleme de
sănătate mintală. De asemenea, există un
risc sporit de suicid ori autovătămare.

ACESTE PERSOANE AR PUTEA

AVEA NEVOIE DE TIMP LIBER
PENTRU A MERGE SĂ SOLICITE
AJUTOR DIN PARTEA
SPECIALIȘTILOR!
SĂNĂTATEA MINTALĂ LA LOCUL DE
MUNCĂ
SĂNĂTATEA MINTALĂ LA LOCUL DE
MUNCĂ
În prezent se pune foarte
pregnant accentul pe relația
dintre toate aspectele vieții la
locul de muncă și sănătatea
mintală, cu dovezi din ce în ce
mai ample despre importanța
factorilor psihosociali la locul
de muncă.
Acești stresori pot crește
incidența depresiei,
anxietății, burnout-ului,
problemelor legate de
consumul în exces de alcool,
bolile cardiovasculare și
comportamentul suicidal.

Munca reprezintă sursă a două tipuri de stresori: stresul

ocupațional și șomajul.
 CAUZELE PROBLEMELOR DE SĂNĂTATEA
MINTALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ

Potrivit specialiștilor, problemele de sănătate mintală asociate locului de muncă

pot fi rezultatul evenimentelor care se desfășoară:

în viața privată la nivelul organizației/ la nivelul societății din care

a persoanei, companiei în care acesta face parte (criza
acesta muncește sau umanitară, economică pe care
o parcurgem).

ESTE IMPORTANT DE SUBLINIAT FAPTUL CĂ, CEL MAI FRECVENT,

OAMENII NU POT SEPARA VIAȚA LOR PERSONALĂ DE CEA
PROFESIONALĂ.
CARACTERISTICI ALE MEDIULUI DE MUNCĂ, CARE POT
CONSTITUI AMENINȚĂRI LA ADRESA STĂRII DE BINE A
INDIVIDULUI

(în ordine descrescătoare)

Suprasolicitarea de la locul Lipsa de informare (la nivel organizațional

de muncă sau individual)
Lipsa de recunoaștere din Nesiguranța locului de muncă (mai
partea colegilor accentuată în condiții de criză)
Relaționarea defectuoasă Lipsa controlului la locul de muncă
cu șefii
Discriminare, bullying, etc.
Lipsa de participare în procesul
de luare a deciziei la nivel
individual și organizațional
 CE ESTE STRESUL?
S tresul este un
răspuns emoțional, fizic sau
mintal la evenimente, care
provoacă tensiune corporală sau
mintală.
Oricine poate ajunge în
stare de stres.
U n nivel de stres limitat are
efecte pozitive asupra motivației
și performanței, capacitându-ne să
respectăm termenele pentru
realizarea sarcinilor, să gândim și să
reacționăm rapid.
CARE SUNT ACELE SIMPTOME
(MANIFESTĂRI) ALE STRESULUI
OCUPAȚIONAL, CARE CRESC
RISCUL DE BURNOUT?
SIMPTOME FIZICE:
dureri de cap;
tensiune;
stare de oboseală, lipsa relaxării;
indigestie;
tulburări ale somnului;
palpitații;
dificultăți respiratorii;
stare de vomă;
iritații ale pielii;
(Sursa: http://stres.protectiamuncii.ro/
simptome_ale_stresului.html)
SIMPTOME PE PLAN COGNITIV:

dificultăți în luarea deciziilor/ luarea mai multe erori ca de obicei;

de decizii pripite intuiție scăzută;
tulburări de memorie; persistența gândirii negative;
incapacitate de concentrare; gândire pe termen scurt mai mult
stare de îngrijorare; decât pe termen lung;
lipsa ordinii în gândire; lipsa satisfacției în muncă;

(Sursa: http://stres.protectiamuncii.ro/
simptome_ale_stresului.html)
SIMPTOME PE PLAN EMOȚIONAL:
sensibilitate mare la critici; anxietate, sentimentul de insecuritate;

nervozitate și iritabilitate; sentiment de încordare nervoasă;

dispoziție proastă; mai multă suspiciune;

(Sursa: http://stres.protectiamuncii.ro/
deprimare; simptome_ale_stresului.html)
MODIFICĂRI DE COMPORTAMENT:
neliniște, agitație;
sociabilitate redusă;
modificări ale comportamentului
alimentar;
consum mai mare de alcool, țigări;
continuarea lucrului acasă;
prea preocupat de problemele de
serviciu, pentru a se relaxa și a se ocupa
de propria persoană;
(Sursa: http://stres.protectiamuncii.ro/
simptome_ale_stresului.html)
 CELE MAI FRECVENTE PROBLEME DE SĂNĂTATE
MINTALĂ

S indromul arderii profesionale este o stare de epuizare mintală și fizică

ce apare după expunerea prelungită la factori de stres.

Desolicitant
obicei, sindromul de burn-out apare pe fondul unui loc de muncă
și în special la persoanele mai vulnerabile. În timp, această
suprasolicitare duce la oboseală cronică, epuizare, scăderea randamentului,
apariția emoțiilor negative, scăderea motivației și retragere socială.
 CELE MAI FRECVENTE PROBLEME
DE SĂNĂTATE MINTALĂ
ANXIETATEAEste ceva ce simțim cu toții din când în când.
Majoritatea persoanelor o descriu ca o senzație de
tensiune, incertitudine și, poate, frică când te gândești că trebuie să susții un
examen, să te duci la spital, să mergi la un interviu sau să te angajezi la un loc de
muncă nou. Dacă anxietatea se menține la nivel înalt pentru o perioadă lungă de
timp, persoana va simți că îi este dificil să facă față vieții de zi cu zi.

A
nxietatea poate deveni severă; oamenii se pot simți fără puteri, fără
control, de parcă sunt gata să moară sau să înnebunească. Uneori, dacă
sentimentul de frică îi copleșește, ei pot avea un atac de panică.
 CELE MAI FRECVENTE PROBLEME
DE SĂNĂTATE MINTALĂ

DEPRESIA Este o tulburare psihică comună, caracterizată prin

tristețe, pierderea interesului sau a plăcerii, sentimente de
vinovăție sau valoare scăzută de sine, tulburări de somn sau apetit, senzații de
oboseală și slabă concentrare, care durează peste 2 săptămâni. Poate fi de lungă durată
sau recurentă, afectând substanțial capacitatea unei persoane de a funcționa la locul de
muncă sau de a face față vieții de zi cu zi.

Celdepresia
mai grav, depresia poate duce la sinucidere. Când este ușoară,
poate fi tratată fără medicamente, dar, atunci când este moderată sau
severă, oamenii pot avea nevoie de medicamente și psihoterapie.
CUM ARATĂ UN LOC DE MUNCĂ
FAVORABIL SĂNĂTĂȚII MINTALE

Un loc de muncă favorabil din punct de vedere al sănătății

mintale este un loc de muncă unde se promovează activ
sănătatea mintală pozitivă și starea de bine și unde angajații
care se confruntă cu probleme de sănătate mintală sunt
susținuți de către conducere și de către colegii lor. Într-un
asemenea mediu se face tot posibilul pentru a se preveni
prejudiciile psihosociale și fizice în rândul angajaților.

(Mental Health Europe, 2017)

CUM ANGAJATORII POT TRANSFORMA LOCUL
DE MUNCĂ ÎNTR-UN MEDIU PRIELNIC
SĂNĂTĂȚII MINTALE
 RECOMANDĂRI PENTRU OPTIMIZAREA
STĂRII DE BINE LA MUNCĂ!!!

Capacitatea angajaţilor de a se adapta mai bine la

suprasolicitarea de la locul de muncă poate fi
îmbunătăţită prin:

training vizând managementul stresului;

îmbunătăţirea managementului conflictelor;

metode de relaxare;

creșterea nivelului de cunoștinţe privind problemele de sănătate mintală;

crearea unui echilibru între sarcinile de lucru și aptitudinile profesionale.

RECOMANDĂRI PENTRU OPTIMIZAREA
STĂRII DE BINE LA MUNCĂ!!!
Planificați-vă pauze scurte pentru dvs
pe parcursul zilei. Eficiența dvs va
crește dacă luați o pauză de 10
minute la două ore de muncă. Vă
puteți planifica sarcinile astfel încât să
aveți aceste 10 minute pentru dvs.
LISTA DE SARCINI NU ESTE O LISTĂ DE DORINȚE!
La sfârșitul fiecărei zile,
stabiliți-vă prioritățile
pentru a doua zi. Fiți
realist/ă în legătură cu
lista de priorități, analizați
cât timp vă
ia fiecare sarcină.
RECOMANDĂRI PENTRU OPTIMIZAREA
STĂRII DE BINE LA MUNCĂ!!!

Formulați direct și asertiv toate NU „duceți” aceste gânduri în viața dvs

temerile sau întrebările legate de o
sarcină a șefului sau coordonatorului
dvs. Temerile sau îngrijorările legate
de muncă se rezolvă numai la muncă.
personală. Dacă sesizați că o sarcină are
un termen de realizare nerealist
comunicați imediat aceste temeri cu
persoana care va făcut responsabil pentru
sarcină.

Recompensați-vă după ce realizați o sarcină dificilă.

RECOMANDĂRI PENTRU OPTIMIZAREA
STĂRII DE BINE LA MUNCĂ!!!
Realizați un „timp/moment de tranziție” între muncă
și timpul personal.

După muncă, luați-vă un moment de pauză care să vă ajute să

vă relaxați, să vă „dezactivați” de gândurile legate de muncă. O
scurtă plimbare, muzica sau un moment la un ceai vă ajută să
vă activați obiectivele personale cu rutina de după amiază sau
de seară.

Reduceți semnificativ de mult timpul alocat pentru activități

nerelevante pentru dvs.
RECOMANDĂRI PENTRU OPTIMIZAREA
STĂRII DE BINE LA MUNCĂ!!!

De exemplu, pentru Începeți prin a nota Stabiliți ce este cu

mulți adulți privitul la zilnic ceea ce faceți adevărat prioritar și
TV sau Internetul au și veți constata că o important pentru
devenit o activitate parte din activități viața dvs personală!
pasivă fără câștiguri nu au sens și Valorile cardinale.
și beneficii semnificație pentru Timpul îl veți aloca
emoționale sau dvs. pentru acea prioritate.
mintale.

Faceți distincție între muncă și viața dvs personală.

POT FI UTILE URMĂTOARELE EXPERIENȚE:

Începeți cu ceea ce vă vine mai ușor.

Alegeți mai întâi pasul care promite un succes rapid.

Faceți mai mult din ceea ce a mers deja bine până

acum, până atingeți punctul optim.

Grija pentru sine începe acum.

POT FI UTILE URMĂTOARELE EXPERIENȚE:

Cine nu a avut timp până acum pentru autoîngrijire

poate începe cu pași mici la anumite ore stabilite
dinainte, de exemplu înainte sau după mese, în timp
ce merge cu mașina la serviciu sau când se
întoarce acasă.

Povestiți altor persoane despre succesele dumneavoastră.

 UNDE SĂ SE ADRESEZE/SĂ FIE REFERITĂ
PERSOANA DACĂ ARE PROBLEME DE
SĂNĂTATE MINTALĂ?
Unde se pot adresa/referi
Asistența medicală primară (medicul de familie,
asistentul medical).
CCSM (echipa multidisciplinară)
Serviciul de urgență 112
Servicii psihiatrice spitalicești: secții psihiatrice
în spitale de profil general și spitalele de
psihiatrie
În ce caz
Probleme de ordin somatic,
Probleme de SM de nivel ușor și moderat
Probleme de SM de nivel moderat și sever
Persoana prezintă pericol pentru sine sau cei din
jur, situații de urgență care necesită intervenție
de urgență
Tulburări mintale severe, rezistente la tratament,
cu risc suicidar, neglijare severă a propriei
persoane, dificultăți de diagnostic și tratament
care necesită investigații și intervenții înalt
specializate.
LISTA CU CONTACTE ALE CCSM-URILOR

https://sanatate-mintala.md/