UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ

MEDICINA MUNCII

SINDROMUL BURNOUT

STUDENT: COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

DOROȘ ALEXANDRA NICOLETA S. L. DR. CÎMPINEANU BOGDAN

GRUPA 8, SERIA A, MG IV

CONSTANȚA

2019
 CUPRINS

Contents
CUPRINS ........................................................................................................................................................ 2
INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 2
1.Generalități ................................................................................................................................................ 3
2. Stadiile sindromului Burnout .................................................................................................................... 4
3. Cauzele sindromului Burnout.................................................................................................................... 5
3.1 Cauzele oboselii excesive legate de locul de muncă........................................................................... 5
3.2 Cauzele oboselii permanente legate de stilul de viață ....................................................................... 5
3.3 Cauze legate de tipul de personalitate ............................................................................................... 6
3.4 Sindromul burnout vs. stres ................................................................................................................ 6
4. Tratamentul sindromului Burnout ............................................................................................................ 9
5. Prevenirea sindromului Burnout............................................................................................................. 10
CONCLUZII ................................................................................................................................................... 13
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 14
 INTRODUCERE

Tot mai multe persoane încearcă să-şi depăşească limitele, atât pe plan
personal, cât şi pe plan profesional. Burnout este un termen folosit în psihologie şi se
referă o stare de epuizare psihică şi fizică pentru o perioadă îndelungată la locul de
muncă.
Se vor prezenta principalele cauze ale acestui tip de epuizare, cum diferenţiezi
stresul profesional cronic de burnout şi, mai ales, cum să previi sau să tratezi această
afecţiune.

2
 1.Generalități

Sindromul Burnout sau sindromul de epuizare profesională este o stare de

tensiune profundă. Acesta se evidențiază prin epuizare fizică, emoțională și psihică.
Implementarea termenului ”burnout” a fost realizată de psihologul de origine americană
Herbert Freudenberger, în anul 1974. Acesta a evidențiat că prezența sindromului
Burnout este caracteristică mediilor profesionale foarte solicitante, precum medici,
profesori, asistente etc. Cu toate acestea, sindromul poate apărea la orice individ ce
profesează într-un domeniu solicitant, unde nivelul de stres este ridicat.

Sindromul Burnout se manifestă ca reacție la stresul cronic. Stresul este o stare

de tensiune, de disconfort, care apare ca urmare a prezenței unor agenți afectogeni, a
dificultății sau chiar a imposibilității găsirii unei soluții. Printre simptomele definitorii ale
stresului se enumeră: dureri de cap, tulburări de somn, scăderea capacității de
concentrare și de memorare, oboseală, tulburări gastrointestinale, anxietate etc. Prin
recunoașterea acestor simptome, apariția sindromului Burnout ar putea fi stopată.

3
 2. Stadiile sindromului Burnout

Etapele premergătoare instalării sindromului Burnout nu sunt pe deplin elucidate.

Studii realizate de diferiți cercetători au evidențiat etape distincte. Acestea pot varia de
la un individ la altul și nu este obligatorie prezența tuturor. Așadar, unii cercetători au
conturat următorele stadii:
Entuziasmul ideal: este caracteristic persoanelor aflate la începutul carierei și
care depun un efort mare, cu speranța obținerii unor recompense proporționale cu
acesta.
Stagnarea ineficientă: este stadiul definit prin numeroase cerințe la locul de
muncă, mediu solicitant, dar și prin diminuarea entuziasmului angajatului și dorința
acestuia de a se dezvolta și pe alte planuri (exemplu: planul familiar).
Sentimentul de frustrare: se remarcă prin apariția tulburărilor fizice (dureri de
cap, migrene, tulburări de somn, tulburări gatrointestinale etc.), dar și prin scăderea
interesului pentru actvitățile desfășurate la locul de muncă.
Apatia plină de dezamăgire: este etapa în care sentimentul de frustrare
predomină, iar singura motivație este cea financiară.

4
 3. Cauzele sindromului Burnout

Cauzele care conduc la apariția acestui sindrom sunt împărțite în două categorii:
cauze externe și cauze interne. Printre cauzele externe se enumeră volumul mare de
muncă, suprasolicitarea, prelunirea programului de lucru, mediul de lucru, lipsa
suportului familiar și social. Cauzele interne constau în dorința obsesivă de perfecțiune,
rezistență scăzută la stres, relaxare și odihnă insuficiente, lipsa încrederii în sine etc.
Cei predispuși la a dezvolta acest sindrom sunt cei care au dorința exagerată de
performanță, incapacitatea de refuza, stima de sine scăzută, dorința de a se afirma și
de a fi remarcați. Un risc ridicat îl au femeile, de vârstă mijlocie.
Nu există doar o cauză care generează apariția epuizării, de obicei la baza
acesteia se află un cumul de cauze, cele mai importante dintre acestea par a fi cele de
natură internă, cu implicații sociale.

3.1 Cauzele oboselii excesive legate de locul de muncă

- lipsa recunoașterii și recompensării muncii prestate

- senzația de lipsă de control asupra propriilor activități

- așteptări nerealiste sau neclare din partea angajatorului

- desfășurarea unor activități monotone, repetitive și care nu oferă satisfacții

profesionale

- lucrul sub presiune constantă sau într-un mediu haotic

3.2 Cauzele oboselii permanente legate de stilul de viață

- dezechilibru între viața profesională și cea personală

- persoanele din viața ta au așteptări ridicate de la tine și pun permanent presiune pe

tine

5
- asumarea unui număr prea mare de responsabilități, fără ajutor din partea celorlalți

- somn insuficient; prea puțin timp dedicat relaxării și socializării

- lipsa unor relații apropiate, a unor persoane care să ofere suport emoțional

3.3 Cauze legate de tipul de personalitate

- tendințe perfecționiste; concepția că nimic nu este suficient de bine făcut sau bun

- viziune pesimistă asupra perspectivelor sinelui și asupra lumii în general

- personalitate de tip A (high-achiever)

- nevoia permanentă de a deține controlul; reticența în a delega

3.4 Sindromul burnout vs. stres

Cu toate că derivă din stres, starea de burnout este o afecțiune cu totul diferită. A
fi stresat înseamnă a te confrunta cu prea mult: prea multă presiune, prea multe
responsabilități, o solicitare permanentă care depășește puterile fizice și psihice ale
individului și care duce la senzație de oboseală și la oboseală mentală și acesta poate
deveni stres emoțional, stres cronic, stres psihic sau stres profesional. Cu toate
acestea, o persoană stresată are în continuare convingerea că, dacă ar dispune de mai
mult timp și de mai multă energie, ar putea face față situației. Oboseala cronică, însa,
se caracterizează mai ales prin insuficient: senzația că nimic nu este suficient de bun,
că nu se mai poate face nimic, că orice gest este în zadar.
Pe scurt, o persoană stresată caută soluții, pe când cineva ajuns la stadiul de
burnout abandonează lupta, fiind total lipsit de motivație și deprimat.

6
 Stres versus burnout

Stres Burnout

- implicare excesivă, consum de - lipsa implicarii, dezangajare, abandon

energie, suprasolicitare a sinelui (la - amorțire emotională
nivel fizic și psihic) - delasare, neajutorare, senzația de a fi
- supraexcitare emotională copleșit
- hiperactivitate, senzatia permanent - pierderea motivației, a idealurilor și a
de urgență speranței
- pierderea energie - produce mai ales daune psihice și
- produce mai ales daune fizice emotionale
- poate conduce la moarte prematură - poate conduce la senzația că viața nu

merită trăită și ca atare la moarte, prin

suicid

7
 Sindromul Burnout se caracterizează prin depersonalizare, reducerea realizărilor personale
și prin extenuare emoțională. Depersonalizarea are efecte negative asupra relațiilor sociale,
individul poate deveni agresiv verbal sau apatic. Extenuarea emoțională face referirea la stările
de indiferență, de neglijență, de secătuire emoțională, pierderea interesului pentru diferite
activități. Reducerea realizărilor personale se manifestă prin tendințe de subapreciere, senzația de
incapabilitate în realizarea sarcinilor, scăderea performanței la locul de muncă.

Simptome oboseala cronica:

- senzatia permanenta de oboseala, vlaguire
- imunitate scazuta, predispozitie ridicata la contractarea diferitilor virusi
- dureri de cap, de spate si musculare frecvente
- schimbari ale apetitului si ale obiceiurilor de somn

Simptome/semne emotionale
senzatia de esec si lipsa de incredere in sine
- neajutorare, coplesire
- detasare de ceilalti oameni si de lume in general
- pierderea motivatiei
- abordare negativista si cinica
- imposibilitatea de a fi satisfacut (nimic nu este suficient de bun)

Simptome/semne comportamentale
cautarea singuratatii prin izolarea frecventa de ceilalti oameni
- retragerea din diferite activitati, refuzul responsabilitatilor
- consumul excesiv de mancare, bauturi alcoolice sau droguri pentru a face fata situatiei
- revarsarea frustarilor peste oameni nevinovati
- absenteismul de la locul de munca sau scurtarea programului de lucru, venind tarziu si plecand
devreme de la job

8
 4. Tratamentul sindromului Burnout

Printre cele mai utilizate metode pentru a trata acest simptom se află consilierea psihologică.
Acest tip de terapie cognitiv-comportamentală este cel mai util la diminuarea și eliminarea
simptomelor prezente, precum și pentru a schimba modul de gândire deficitar.
Pe durata ședințelor de terapie, terapeutul poate utiliza diferite tehnici de relaxare. Acestea
pot fi practicate și în afara ședințelor, odată ce au fost însușite. O astfel de tehnică este relaxarea
musculară progresivă. Aceasta presupune încordarea grupelor de mușchi timp de 5 secunde. Se
începe prin încordarea mușchilor de la mâini, picioare, spate, abdomen, umeri și față. Este
singura metodă care se poate aplica în orice poziție: la orizontală, în picioare, pe scaun, cei din jur
neputând depista ce execută persoana respectivă.
Terapia gestaltică este utilizată, de asemenea, pentru ameliorarea simptomelor acestui
sindrom. Este o terapie psiho-corporală, prin intermediul căreia se pune accentul pe rezolvarea
diferitelor probleme sau dificultăți. Tot în cadrul acestei terapii se pune accentul pe conștientizarea
momentului prezent: aici, acum și cum. Această tehnică permite o concentrare mai profundă,
ceea ce conduce la un randament superior și performanțe ridicate. Un alt beneficiu este cel
emoțional. Prin centrarea pe un anumit obiectiv, nivelul de stres este mult redus, comparativ cu
multitasking-ul.
Sindromul Burnout accentuează și simptomele altor afecțiuni, precum: afecțiunile cardiace,
respiratorii etc. De aceea, tratarea acestui sindrom nu este de neglijat.

9
 5. Prevenirea sindromului Burnout

Studiile privind sindromul Burnout au evidențiat că aceasta poate fi prevenit prin adoptarea
unor tehnici elaborate de către specialiști. Unele dintre tehnicile ce au înregistrat cel mai mare
succes sunt prezentate în continuare.

Organizarea zilei
Este recomandat ca organizarea zile să fie realizată chiar înainte ca ziua să înceapă. O
bună planificare a dimineții, dar și a celorlalte momente ale zilei, a sarcinilor de îndeplinit, a
momentelor de relaxare și a odihnei atrag o scădere a nivelului de stres. Optimizarea organizării
poate fi realizată prin următoarele metode: respectarea unui program de lucru, menținerea
ordinii, prioritizarea sarcinilor, limitarea activităților neimportante, dar consumatoare de timp,
renunțarea la procastinare. Organizarea eficientă și prioritizarea sarcinilor de lucru este extrem
de importantă. Astfel, se evită suprasolicitarea.

Respirația
Respirația este un proces foarte important pentru organismul uman. Ventilația, una din
componentele respirației prin care aerul este introdus și eliminat din plămâni, este automat,
tocmai de aceea indivizii respiră inconștient și de multe ori superficial. O respirație superficială
este cea în care doar volumul toracelui se modifică. Dacă respirația ar fi mai amplă, volumul de
aer ar fi mai mare, implicit și nivelul de oxigen care ar ajunge la celule ar fi mai mare. Așadar,
este de dorit a se însuși o respirație mai amplă, în cursul căreia să se modifice diametrul cavității
toracice și al cavității abdominale.

Exerciții fizice
Exercițiul fizic este responsabil de scăderea cortizolului, numit și hormonul stresului.
Studiile au evidențiat și o creștere a nivelului de endorfine și serotonină, ceea ce conduce la
îmbunătățirea stării de bine. Mișcarea contribuie și la creșterea puterii de concentrare. Un studiu
realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge a evidențiat beneficile jogging-ului asupra

10
capacității de memorare.

Alimentația
Rolul alimentelor a fost evidențiat încă din secolele trecute, precum afirma filozoful german
Ludwig Feuerbach: ”Omul este ceea ce mănâncă”. Este importantă calitatea, cantitatea
alimentelor, precum și o planificare riguroasă a meselor. Este de dorit a se evita produsele
rafinate, făina albă, zahărul alb, grăsimile și alcoolul în exces. Se recomandă a se consuma
fructe, legume proaspete, proteine în cantitate suficientă, carbohidrați, grăsimi în cantități
moderate. Fiecare individ are cerințe nutrițioale diferite, de aceea, sfatul unui medic nutriționist
este necesar pentru adoptarea unui regim alimentar cât mai sănătos.

Fixarea limitelor
Fixarea unor limite clare și bine definite determină o structurare eficientă a sarcinilor de lucru.
Aceasta metodă permite stabilirea sarcinilor cu adevărat importante și astfel timpul va fi folosit
pentru ceea ce contează. Prin impunerea unor limite se realizează și un echilibru între cerințele
personale și ale celorlalți, dar și o bună gestionare a energiei.

Pauzele
Un studiu efectuat în anul 2014 a evidențiat faptul că pauzele de 15 minute luate la intervale de
50 minute sunt cele mai productive. Ignorarea pauzelor nu este indicată, deoarece creierul uman
nu se poate concentra continuu pe o perioadă de 8 ore. Pauzele pot fi petrecute servind o
gustare, realizând câteva exerciții care stimulează circulația sângelui. În multe situații, la sfârșitul
unei pauze s-au găsit rezolvări la probleme sau situații.
Aceasta a fost posibil deoarece, chiar dacă creierul nu se gândește în mod conștient la o
situație, aceasta rămâne în partea subconștientă a creierului. Dacă se revine ulterior la
procesarea conștientă a acelei situații, soluția se va găsi mult mai repede. Acest mecanism a
fost descoperit de cercetători în studii efectuate asupra creierului.

Alegerea locului de muncă

Profilaxia individuală implică alegerea unui loc de muncă bazat pe abilitățile și competențele
individului. Această abordare este importantă pentru evitarea condițiilor favorabile sindromului

11
Burnout. Cursurile de dezvoltare personală sunt o investiție a angajatorului, care poate
preîntâmpina această afețiune. De altfel, stresul la locul de muncă atrage după sine costuri de
peste 200 de miliarde de euro, conform Studiului European al Condițiilor de Muncă.

12
 CONCLUZII

Sindromul Burnout este o afecțiune caracteristică perioadei actuale, din ce în ce mai des
întâlnită în variate domenii profesionale. O abordare pasivă a acestui sindrom atrage agravarea
stării de sănătate.

Prevenirea, precum și tratarea acestuia trebuie abordate cu atenție deosebită. Pentru

diminuarea cazurilor de sindrom Burnot, este necesară restabilirea echilibrului dintre cerințele și
resursele locului de muncă, precum și implementarea tehnicilor de organizare și de comunicare
eficientă.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. https://diviziapentrumedici.ro/utile/ce-indica-primul-studiu-asupra-sindromului-
burnout-in-lumea-medicala/

2. https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/841/Cum-stii-daca-
suferi-de-sindromul-burnout%3F

3. https://www.csid.ro/health/sanatate/sindromul-burnout-simptome-si-preventie-
15538664

4. https://newsmed.ro/sindromul-burnout-cauze-tratament/

14