Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are de cele mai multe ori repercusiuni asupra

psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări
hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea
ceasului biologic al organismului.

Mai multe studii ale cercetătorilor au arătat că schimbarea orei are o serie de efecte negative
asupra sănătății noastre: irascibilitate, tulburări de somn, stresul crește în intensitate, nu ne
mai putem doza corespunzător energia din cauza faptului că programul zilnic este perturbat,
iar unele persoane resimt și așa-numita astenie de toamnă. Riscul de infarct, pentru persoanele
cu probleme cardiace crește cu până la zece procente în primele trei zile după schimbarea
orei, mai ales în cazul celor activi profesional.

Conform specialiştilor, de obicei organismul uman se adaptează la ora de iarnă în circa 15

zile.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui
cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale. „Totuşi, pentru
anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări
sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, spune Yang.

Un studiu australian a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după

trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în Suedia
a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile
lucrătoare după schimbarea orei.

Studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere,
iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de
lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

Ce schimbări de sănătate apar odată cu trecerea ora de

vară/oră de iarnă? Deși impactul modificării unei singure ore nu pare
important, conform studiilor, schimbarea orei poate avea un efect similar
schimbării fusului orar atunci când călătorim. Somnul, metabolismul,
stresul, ritmurile biologice sunt câteva dintre aspectele influențate, iar
datele științifice arată că recuperarea poate dura chiar și 3 săptămâni.
Trecerea la ora de vară poate afecta fertilitatea?
După schimbarea orei din martie, riscurile pentru femeile care au avut
avorturi și vor să urmeze fertilizare in vitro sunt semnificative, conform
unui studiu publicat în Chronobiology International. Ratele de avort au
fost mult mai mari în cazul femeilor la care transferul embrionilor s-a
produs în decursul celor 21 de zile după modificarea orei, comparativ cu
femeile care au fost supuse procedurii în restul anului.
Cu toate acestea, nu s-a putut demonstra o legătură între ratele de avort și
schimbarea orei din toamnă sau alte momente ale anului si investigatorii
susțin că sunt necesare mai multe studii asupra acestei relații de cauzalitate.
Cercetările sunt orientate asupra modului în care modificările ritmului
circadian pot afecta fertilitatea și reproducerea.
Infarctul – mai frecvent după trecerea la ora de vară
Incidența atacurilor de cord crește cu 25% în ziua de luni ce
urmează după trecerea la ora de vară, conform unui studiu din
2014 publicat în revista Open Heart. Numărul total al atacurilor de cord de
pe parcursul unei săptămâni nu s-a modificat, doar frecvența a fost mai
mare la începutul săptămânii.

Cauza exactă este necunoscută, dar există mai multe teorii. O explicație
poate fi faptul că stresul asociat cu serviciul la începutul săptămânii în
combinație cu ora pierdută de somn pot avea efecte mai mari asupra
persoanelor care sunt deja vulnerabile în ceea ce privește bolile
cardiovasculare.

Oamenii care sunt deprivați de somn înregistrează și creșteri în greutate și

au un risc mai mare de a dezvolta diabet sau boli cardiovasculare.
Deprivarea de somn poate altera procese din organism precum răspunsul
inflamator ce poate contribui la un infarct.

Există anumite variații diurne pentru mai multe funcții cardiovasculare.

Dimineața tensiunea arterială, frecvența cardiacă, tonusul vaselor coronare,
coagularea au valori mai crescute.  Acest fapt determină o nepotrivire între
cererea și oferta de oxigen, ceea ce face inima mai vulnerabilă în orele
dimineții. Atunci se petrec cele mai multe infarcte și se agravează aritmiile.
Ora de vară ne face să pierdem timpul la serviciu?
Un studiu din 2012 publicat în Journal of Applied Psychology sugerează că
în prima zi de luni după trecerea la ora de vară suntem mai puțin productivi
la serviciu. Cyberloafing este termenul care descrie utilizarea internetului
în scop personal, în timp ce angajații pretind ca lucrează. După schimbarea
orei, cuvintele cele mai căutate pe Google sunt „Youtube”, „video”, „muzică”,
„ESPN”. Datele arată că angajații privați de somn în acea perioadă nu au un
randament bun la serviciu.
Dureri de cap după trecerea la ora de vară
Anumite persoane acuză toamna și primăvara, în preajma schimbării orei
sau în jurul solstițiilor, o creștere a frecvenței cefaleei. În special cefaleea
de tip cluster, o afecțiune rară și extrem de dureroasă, apare în special în
contextul acestor schimbări sezoniere.
Depresia – mai frecventă toamna
Un studiu publicat în 2016 în Epidemiology a arătat că diagnosticele de
depresie sunt mai frecvente în luna care urmează după trecerea
la ora de iarnă. Nu s-au observat modificări la trecerea la ora de vară. Dr.
Kumar, unul dintre autori, explică faptul că un impact important asupra
stării mintale îl are expunerea la lumina zilei. Petrecerea timpului în
natură ziua, plimbările scurte dimineața pot proteja în aceste cazuri.
Adolescenții sunt mai vulnerabili
Adolescenții pierd timp important de somn odată cu trecerea la ora de vară,
conform unui studiu publicat în 2015 în Journal of Clinical Sleep Medicine.
Somnolența în timpul zilei, întârziere timpului de reacție, lipsa de atenție
sunt aspecte îngriorătoare întâlnite printre adolescenți nu doar în ceea ce
privește educația, ci și siguranța la volan. Mai multe studii au arătat o
creștere a incidenței accidentelor rutiere fatale în zilele ce urmează trecerii
la ora de vară.

Majoritatea oamenilor suferă mai mult în timpul trecerii la ora de vară

decât la cea de iarnă. În primăvara schimbarea presupune pierderea unei
ore de somn în fiecare noapte până ce organismul se ajustează noului orar.
În toamnă adaptarea este mai ușoară deoarece se câștiga o oră de somn,
ceea ce reprezintă o mare nevoie în societatea actuală.

Pentru a înțelege modul în care schimbarea orei ne afectează sănătatea este

necesar să înțelegem ce este un CRONOTIP. Acest concept face referire la
ceasul biologic al fiecărei persoane care influențează modul în care se
desfășoară ciclurile de somn și de activitate din cursul unei
zile. Persoanele matinale („early birds”) se pot adapta mai ușor, în
timp ce pentru persoanele care sunt mai active în a doua parte a
zilei („night owls”) și care se trezesc greu, chiar și o oră poate însemna o
pierdere semnificativă a perioadei de somn.