Sunteți pe pagina 1din 10

FACTORI INTRINSECI CE DETERMINA IMBATARINREA LA SPECIA UMANA

mbtrnirea reprezint un proces evolutiv inevitabil, n funcie de timpul cronologic. Rezultatul este o pierdere progresiv a capacitilor de adaptare a organismului la fluctuaiile i agresiunile mediului nconjurtor. mbtrnirea unui individ este plural fiind rezultatul a trei tipuri de mbtrnire: mbtrnirea biologic, psihologic i social. A fi sau a deveni centenar nu este o noutate. Ponderea persoanelor aparinnd vrstei a treia a crescut spectaculos n ultimele decenii, att n ara noastr, ct i n celelalte ri. mbatrnirea este un proces fiziologic complex, multifatetat si ierarhic, cu schimbari subtile care apar simultan la nivel molecular, celular, al tesuturilor si organelor. Procesul de mbatrnire este universal, intrinsec, progresiv si deteriorant. Fenotipul mbatrnirii umane este unul n care practic orice sistem, tesut sau organ poate slabi; aceasta indica un fenomen intrinsec care afecteaza ntregul organism. Exista boli care pot determina progeria sau mbatrnirea accelerata, cum ar fi sindromul Hutchinson-Gilford, care este o boala extrem de rara caracterizata printr-o mbatrnire prematura cu debut postnatal.

Gerontologia este tiina care studiaz cauzele i mecanismele fenomenului de mbtrnire, tiin care a fcut progrese importante prin studii de biologie molecular i, mai recent, prin studii de inginerie genetic. La ora actual, exist dou strategii generale pentru prelungirea vieii, i anume: eforturi pentru a nvinge bolile majore i eforturi pentru modificarea proceselor biologice care nsoesc mbtrnirea. Cert este c un "elixir al tinereii " nu exist, iar procesul de imbtrnire este ireversibil. Ceea ce poate face medicina la momentul actual este s ncetineasc procesul mbtrnirii prin promovarea unui mod de via sntos, lipsit de excese i printr-o integrare social puternic a vrstnicilor. Apariia unor programe viabile de integrare n cmpul muncii i dup vrsta actual a pensionrii trebuie s constituie o politic de stat. Pentru ca populaia s evolueze ctre vrsta a III-a, n parametrii optimi, depistarea precoce a tulburrilor cognitive trebuie s reprezinte una din prioritile eseniale ale corpului medical. n Romnia, printre primele cercetri aprofundate cu privire la procesele de mbtrnire la om s-au efectuat de ctre colectivul tiinific interdisciplinar condus i ndrumat de Doamna Acad. Prof. Dr. Ana Aslan. Studiile au reusit s acopere ntreaga gam de specialiti medicale de la cardiologie, neurologie, psihiatrie, psihologie, gastroenterologie, reumatologie, dermatologie, urologie, sociologie, la biochimie, imunologie, hematologie, culturi esuturi. S-au facut numeroase studii cu privire la realizarea unor scale de apreciere a vrstei biologice, a ritmului de mbtrire. Pentru aceasta a fost necesar selecionarea, dintr-un ansamblu de indicatori posibili, numai a anumitor indicatori care s in seama de urmtoarele principii: posibilitatea de detectare simpl, corelaia criteriilor stabilite fr echivoc cu procesul de mbtrnire nc de la vrsta cuprins ntre 4045 de ani, caracterul lor obiectiv, deci credibilitatea lor, eventual i posibilitatea ca aceti markeri s fie apreciai cantitativ. O astfel de scal revizuit, valabil i utilizat i astzi a fost realizat n cadrul Institutului Naional de Gerontologie i Geriatrie Studiile actuale au demonstrat c mbtrnirea este determinat de: zestrea genetic, de modificri neuroendocrine, imunologice, de factori de mediu, fiind analizat la nivel de sistem, la nivel celular i molecular. Majoritatea cercettorilor consider c la baza determinismului procesului de mbtrnire sunt dou componente: cea genetic i cea dobndit, cu mare variabilitate interidividual, datorit multitudinilor de factori mezologci i a erorilor ce survin pe ntraga etap a vieii unui individ. Teorii cu privire la procesul de mbtrnire Teoria genelor modificatoare a amorsrii vrstei Teoria genelor pleiotrope Teoria reparrii AND
2

Teoria scurtrii telomerelor Teorii ale mbtrnirii fr determinare genetic direct -Teorii de organ (teoria imunologic, teoria neuroendocrine

- Teorii fiziologice: - factori primari care pot fi factori de natur metabolic (produi toxici metabolici interni sau externi), factori intrinseci ai reaciilor biochimice (eliberarea microtermal, entropia, radicalii liberi) i factori externi - factori secundari care determin deteriorri secundare, acestea fiind produse n urma legturii chimice ncruciate n cadrul structurilor moleculare ale substanelor intracelulare i extracelulare (cross-linkage). Aceast din urm teorie este considerat a fi o teorie aparte deoarece reuete s reuneasc aspecte comune i secundare care s exprime faptul c procesul de mbtrnire este complex Teoria autointoxicrii Teoria acumulrii de produi reziduali Teoria radicalilor liberi

Teoria apariiei i acumulrii erorilor de metabolism: -datorit uzurii organismului i a inadaptabilitii ce apar odat cu naintarea n vrst se acumuleaz o serie de erori metabolice care sunt i consecin unor perturbri ale homeostaziei. Echilibrul este necesar deoarece acesta afecteaz nsi homeostazia, starea de normalitate a organismului chiar la baza nivelului fiziologic. Pentru a dobndi aceast capacitate, organismul caut n continuu s menin echilibrul ntre factori constani, precum temperatur, puls accelerat, TA, coninutul de ap i nivelul de zahr n snge. Acest echilibru natural, sau homeostazie, este realizat prin activitatea unor mecanisme automate, din organism, starea de echilibru normal este de asemenea un factor cheie n vindecarea sau combaterea bolii. Strile emoionale pot genera efecte fiziologice (somatizri) i astfel pot juca un rol important att n distrugerea ct i n refacerea echilibrului nostru fiziologic Tipuri de mbtrnire - mbtrnirea morfologic i funcional a sistemului nervos - Efectele mbtrnirii asupra sistemului nervos - mbtrnirea psihologic - mbtrnirea cognitiv:- funcia cognitiv se refer la capacitatea de procesare a informaiei, de aplicare a cunostinelor i de schimbare a preferinelor.
3

Provine din cuvntul latin cognoscere care nseamn a cunoate, a ti, a recunoate. Aceste procese cognitive pot fi naturale sau artificiale, contiente sau incontiente. . Aspecte care pot fi luate in considerare cnd vorbim de mbtrnire: - mbtrnirea primar, care nu este nsoit de probleme de sntate i vine n mod firesc dup perioada adult; - mbtrnirea secundar, este nsoit de o alterare a strii de sntate; - mbtrnirea teriar, este perioada care precede moartea (Muntean 2006 ) n gerontologie, exist diferene ntre: - vrsta cronologic care desemneaz numrul anilor de la natere; - vrsta biologic care corespunde vrstei diferitelor componente ale organismului; - vrsta morfologic, aceasta desemneaz modificari ale esuturilor i ale organelor; - vrsta fiziologica sau funcional, care desemneaz diminuarea capacitilor unor organe. Examenul psihologic la pacieni vrstnici cu tulburri cognitive S-a constatat c pacienii in varsta inerogati urmtoarele simptome cognitive: Tulburri de memorie Tulburri de limbaj Tulburri ale funciilor de planificare i organizare Probleme de raionament Incapacitatea de a lua decizii Modificrile patologice ale mecanismelor psihologice ce intervin n cogniie au fost evideniate la psihodiagnoz prin : evaluarea strii de sntate mintal evaluarea cognitiv i neuropsihologic evaluarea comportamental
4

au avut unul sau mai multe din

evaluarea emoional (afectiv) evaluarea personalitii i a mecanismelor de adaptare/aprare evaluarea anumitor aspecte psihologice specifice familiei evaluarea gradului de discernmnt evaluarea dezvoltrii psihologice TEORIILE MBATRNIRII Din perspectiva biologica, sunt enumerate cteva teorii care ncearca sa explice fenomenul de Imbatrnire: genetica, a radicalilor liberi, evolutionista, evolutionista clasica, a uzurii si distructiei actiunii mediului, a mbatrnirii organismului. MBATRNIREA APARATELOR SI SISTEMELOR Sistemul nervos central (creierul n special), cel imunitar, endocrin, cardiovascular si senzor. MBATRNIREA TESUTULUI CONJUNCTIV SI A TEGUMENTULUI. Speciile reactive la oxigen (SRO) reprezinta un factor major responsabil de schimbarile de la nivelul tesuturilor conective si ale tegumentelorii sunt cele mai afectate de procesul mbatrnirii CRONOBIOLOGIA MBATRNIRII Exista cteva aspecte specifice ale somnului la vrstnici: timpul petrecut n pat creste, creste timpul de adormire, creste numarul de treziri, scade perioada de somn n timpul noptii, somnul devine neodihnitor, apare oboseala si sunt mai frecvente adormirile n timpul zilei. Factorii care afecteaza somnul la vrstnici sunt: - tulburarea ritmului circadian si ale somnului primar - boala, - medicatia, - dementa La persoanele cu insomnie, manipularea temperaturii corpului determina scaderea fragmentarii somnului si intensificarea undei de somn lent, activitatea fizica determina mbunatatirea ritmului veghesomn, iar melatonina faciliteaza instalarea somnului SINDROAME NUTRITIONALE Obezitatea.

-recent s-a sugerat faptul ca obezitatea trebuie tratata, ca si hipertensiunea arteriala sau diabetul zaharat, ca o boala fiziologica cronica care necesita terapie medicala pentru a reduce morbiditatea si mortalitatea excesiva asociate cu boala. Malnutritia protein-calorica. -sunt mai multe cauze posibile ale malnutritiei protein-calorice la pacientii vrstnici: depresia si sindroamele de insuficienta, medicatie, boli pulmonare obstructive cronice, ischemie intestinala, cauze metabolice, deficit de zinc secundar administrarii de diuretice,sindroamele de malabsorbtie, factori sociali. Pierderea n greutate - la indivizi cu vrste mai mari de 85 de ani poate fi motivata de: cerere scazuta (rata metabolica mai mica si activitate fizica redusa), capacitate senzoriala scazuta (gust, miros, vaz), scaderea conducerii n neurotransmitatorii responsabili de hranire, activitate scazuta a factorilor de satietate (colecistokinina). Deshidratarea. -odata cu mbatrnirea, deshidratarea este lenta, cronicizndu-se. Factorii de risc sunt scaderea senzatiei de sete, teama de incontinenta urinara; teama de disfagie si aspiratie; administrarea diureticelor; anorexia asociata vrstei; scaderea accesului la apa ca rezultat al imobilizarii, scaderii acuitatii vizuale si alterarii statusului mental; boli acute cu pierderi insensibile datorate febrei, diaforezei, tahipneei, varsaturilor sau diareei.
.

SINDROAME DIGESTIVE -constipatia, fecalomul si incontinenta fecala sunt principalele sindroame digestive. Primele doua afectiuni pot avea ca etiologie mobilitatea fizica scazuta si dieta saraca n fibre care determina un timp de transit colonic prelungit SINDROAMELE COGNITIVE Dementa este un sindrom caracterizat printr-o tulburare a doua sau mai multe functii intelectuale sau cognitive n pofida unei stari de constienta intacte. Cele mai obisnuite boli care determina dementa sunt boala Alzheimer si accidentele vasculare cerebrale, care mpreuna reprezinta doua treimi din cauze. -prevalenta dementei n populatia n vrsta de peste 65 de ani din comunitate este cuprinsa ntre 10% si 50%. n populatia din casele de batrni, mai mult de 50% dintre pacienti au diagnosticul de dementa. SINDROAMELE AFECTIVE Anxietatea- este definita prin persistenta mai mult de 6 luni a urmatoarelor simptome: tensiune motorie (cutremurare, nervozitate, tremor, incapacitate de relaxare);hiperactivitate autonoma (transpiratii, palpitatii, gura uscata, ameteli, mictiuni frecvente, diaree); teama (ngrijorare constanta sau anticiparea unei nenorociri personale sau familiale); precautie (distragere, concentrare precara, insomnie). Complicatii ale anxietatii includ: abuzul de alcool, insomnia, cresterea mortalitatii prin boli cardiovasculare, depresie, suicid
6

Depresia- este vazuta cel mai bine ca o permanentizare a anxietatii si delirului. Prevalenta depresiei variaza ntre 25% si 30% n rndul vrstnicilor spitalizati, 20% n rndul vrstnicilor din casele de ngrijire si 5% la indivizii care traiesc n comunitate (Ham, 2006; Krauss, 1985). Suicidul. -cei mai multi vrstnici care comit un suicid, n lunile precedente au exprimat simptome de anxietate si depresie. Paranoia -este o stare n care exista deziluzii sistematice sau sentimentul de persecutie si este adesea asociata cu sexul feminin, izolarea sociala si un istoric de interactiuni sociale dificile. Halucinatiile. -debutul de halucinatii apare cel mai frecvent la pacientii vrstnici care prezinta delir si dementa, anxietate si depresie, pierderea acuitatii vizuale si auditive, la vrste extrem de naintate si n caz de izolare sociala SINDROAMELE DE MOTILITATE Postura si mersul n procesul de mbatrnire. -schimbarile care apar au doua cauze distincte dar simultane: procesul de mbatrnire si patologia legata de vrsta. Tulburarile de mers. -factorii etiologici care se afla la baza tulburarilor de mers la pacientii vrstnici includ diagnosticul de boli neurologice (accidente cerebrovasculare, boala Parkinson, hidrocefalie cu presiune normala, neuropatie periferica, ataxia cerebeloasa, hematom subdural, deficit de vitamina B12, spondiloza si tumorile cervicale, paralizia supranucleara progresiva), alte boli ca hipo si hipertiroidism,fracturi nesuspectate, osteoartrite. Orice medicatie care produce hipotensiune, depletie dopaminergica, slabiciune musculara proximala sau supersedare; o nutritie cu deficit de folati, tiamina, piridoxina, vitamina B12, malnutritie proteica, abuz de alcool, tulburarile cognitive (delir, dementa), tulburarile emotionale (teama de cadere sau tulburari anxioase exprimate fizic, depresie), modul de viata sedentar, barierele de mediu si sociale, sunt tot attea cauze ale tulburarilor de mers Caderile- constituie o problema pentru vrstnici si determina cresterea morbiditatii si a mortalitatii, ele fiind una dintre primele cauze geriatrice de spitalizare. Desi cele mai multe caderi nu sunt asociate cu fracturi, peste 90% dintre fracturile de sold sunt rezultatul unei fracturi si teama de cadere face ca mai mult de 50% dintre persoanele vrstnice sa-si limiteze activitatea.Cei mai comuni factori asociati cu caderile ca si cauza de fractura de sold includ diagnostice de boala Parkinson, accidente cerebrovasculare, tulburari de vedere, disfunctii ale membrelor inferioare,medicatie de tip barbituric cu actiune de lunga durata, antidepresive, o nutritie care determina o masa corporala scazuta, hipotensiune ortostatica postprandiala.

MBATRNIREA CA PROCES SOCIAL

Vrsta naintata este construita social. Vrsta naintata e marcata de schimbari n starea de sanatate si n relatiile sociale, iar impactul acestora poate fi influentat de gen, starea de bine fizica si psihica, boala, resursele sociale si economice. Suportul social acordat persoanelor vrstnice influenteaza sanatatea, fericirea si longevitatea.Vrstnicii cu mai mult suport si interactiune au mai putine nevoi de ngrijiri de sanatate si au mai putina nevoie de spitalizare. Cei cu mai putin suport, care tind sa fie izolati social, mult mai probabil ca traiesc stereotipul vrstnicului care defineste mbatrnirea ca momentul declinului fizic, mental si social,cnd oamenii se dezangajaza si se retrag din viata si din societate TEORII SOCIALE ALE MBATRNIRII Dintre acestea, pot fi enumerate: Teoria activitatii, a rolului, dezangajarii, a continuitatii, a etichetarii, a stratificarii vrstei, a schimbarii sociale. mbatrnirea de succes este atinsa prin mentinerea unui angajament social, prin maximizarea activitatii fizice si mentale si minimizarea bolii si incapacitatii legate de boala. Cadrul teoretic sugereaza faptul ca sanatatea la vrsta naintata ar putea fi mbunatatita semnificativ, ca si calitatea vietii, prin manipularea mediului social/ fizic. STEREOTIPURI ALE MBATRNIRII / ALE VRSTEI NAINTATE Exista stereotipuri negative cu privire la natura si caracteristicile persoanelor vrstnice: persoanele vrstnice sunt singure, persoanele vrstnice nu mai pot nvata, toti vrstnicii au o sanatate precara, vrstnicii reprezinta un grup dependent, incapabil sa-si exercite auto-determinarea.Stereotipurile vrstei naintate sunt importante pentru ca ele pot influenta disponibilitatea si calitatea ngrijirilor acordate persoanelor vrstnice SEXUALITATEA SI MBATRNIREA Nu exista studii complexe despre sexualitate la vrstnic prezentate n literatura de specialitate.Sexualitatea este asociata mai mult cu intimitatea dect cu actul sexual n sine si este descrisa adesea n termeni care includ oportunitatea de a exprima pasiune, afectiune, admiratie si sinceritate; mentinerea unui sens puternic al identitatii; un mijloc de autoafirmare; o protectie fata de anxietate; o rennoire a sensului de romantism; o afirmatie generala a vietii, n special o expresie a placerii si o continua oportunitate de cautare a unei noi experiente. Barierele externe fata de activitatea sexuala sunt reprezentate de izolarea sociala legata de conditiile de locuit, lipsa oportunitatii pentru interactiunea sociala, lipsa oportunitatii n ceea ce priveste relatiile intime n multe din plasamentele institutionale. Exista si bariere personale nonsexuale pentru actvitatea sau performanta sexuala: limitarile functionale (fizice probleme de ndeplinire a activitatilor cotidiene si a celor instrumentale, probleme de transport sau comunicare, continenta; mentale dementa), bolile dezabilitante, afectiuni neuromusculoscheletale care limiteaza miscarea sau care cauzeaza durere la miscare, psihologice (depresie, anxietate, stress, autoperceptia imaginii propriului corp, anxietatea de performanta, n cazul barbatilor), medicatia (antihipertensive, antipsihotice, antidepresive triciclice si inhibitorii receptorilor serotoninergici, narcotice, anticolinergice, antiandrogeni si estrogeni la barbat, antiestrogeni si progesteron la femeie), alcoolul si drogurile.
8

MEDICINA PREVENTIVA SI MENTINEREA STARII DE SANATATE LA VRSTNIC n mbatrnire, exista o interactiune continua ntre fiziologie si patologie. Unele schimbari pot fi confundate cu boala, ca de ex. ateroscleroza, prezbiopia si menopauza. mbatrnirea este universala si afecteaza toti indivizii, pe cnd boala variaza n interiorul si ntre populatii. mbatrnirea este intrinseca si interna fata de organism n timp ce boala poate rezulta din factorii stilului de viata sau de mediu (cauze extrinseci) sau interni (intrinseci sau congenitali). mbatrnirea este progresiva si schimbarile apar de-a lungul vietii, n timp ce boala poate demonstra o aparitie acuta saucronica si progresia poate fi oprita. mbatrnirea este daunatoare si duce la cresterea vulnerabilitatii, boala si apoi la moarte, n timp ce daunele bolii pot fi diminuate prin interventii. Multe dintre aspectele sociale manifestate de persoanele vrstnice ca saracia, nu sunt rezultatul mbatrnirii ci o reflectare a contextului socio-politic. Preventia se refera la masurile luate pentru a evita sau a amna aparitia bolilor si a complicatiilor lor. Implementarea preventiei se face adaugnd mentinerea starii de sanatate pe lista problemelor la consultatia geriatrica. mbatrnirea normala poate fi mpartita n mbatrnire de succes si mbatrnire obisnuita. mbatrnirea de success (cunoscuta si ca mbatrnire optimala) descrie pe acei indivizi care demonstreaza un declin fiziologic minim. Strategiile de sanatate ca: exercitiul, modificarile de dieta, stimularea sociala si intelectuala, ca si ncetarea fumatului mbunatatesc calitatea vietii si promoveaza o mbatrnire desuccess. mbatrnirea obisnuita se refera la modul comun de a mbatrni. Ea se asociaza, de ex. cudeclinul vizibil al functiei renale, imune, vizuale si auditive. Literatura de specialitate utilizeaza termenul de insuccesul de a supravietui mai degraba dect mbatrnire, acest ultim cuvnt avnd conotatia unuideclin inevitabil si a unei degenerari MENTINEREA PROSPERITATII NTR-O SOCIETATE N MBATRNIRE n timp ce mbatrnirea reusita sau de succes este asociata mai mult cu satisfactia fata de viata,conceptul mbatrnirii active subliniaza contributia economica a vrstnicilor. Mai formal, mbatrnirea activa este definita ca dorinta si capacitatea celor mai multi seniori de a ramne angajati n activitati productive economic si social. Modelul de utilizare a timpului este influentat nu numai de caracteristici personale ca educatia si sanatatea, ci inclusiv de politicile publice, dar si de perceptia rasplatirii, obiceiuri capatate la vrste tinere etc. n timp ce timpul petrecut cu munca platita scade cu vrsta, timpul petrecut cu activitati pasive de recreere, activitati personale si cu activitati active mai putin extinse, creste cu vrsta. CONCLUZII Analiza datelor structurate pe grupe de vrsta arata o generalizare a problemelor de sanatate ale persoanelor din populatia studiata. Aceste persoane constituie masa populatiei de vrstnici n jurul careia se construieste att univesul teoretic si cel empiric
9

al analizei acestei lucrari ct si efortul profesional de diagnostic si intrerventie sociomedicala. Caderea la vrstnic, spre exemplu, este un fenomen frecvent ntlnit, care odata produs are efecte nefavorabile asupra persoanei vrstnice ntunecnd prognosticul si grabind moartea. Cum accesul la servicii de ngrijire este limitat pentru persoanele vrstnice datorita costurilor ridicate, calitatea vietii lor poate fi greu mbunatatita. Pentru a interveni n cresterea calitatii vietii acestor persoane se poate proceda fie la mbunatatirea accesului la servicii de ngrijire pe termen lung, cu costuri ridicate, fie la organizarea de programe terapeutice de scadere a riscului de cadere, programe profilactice Cu ct o persoana vrstnica este mai dependenta functional, are risc de neglijare, se deplaseaza greu sau nu se poate deplasa si este mai depresiva, cu att are nevoie mai mare de servicii de ngrijire. Un anumit grad de dependenta functionala, singuratatea si depresia de singuratate sunt factori de risc care necesita organizarea de servicii tip Club pentru Seniori. Nevoia de suport pentru memorie n cadrul serviciilor de Centru de Zi este cu att mai mare cu ct exista tulburari cognitive si dependenta functionala. Suportul din partea familiei este un factor de protectie privind riscul de accident datorat polipragmaziei la persoana vrstnica. Factorii de risc semnalati n studiul de fata privind nevoia de ngrijire a escarelor de decubit, sunt tulburarile de mers si de mobilitate, numarul total de boli si osteoporoza prin riscul de fractura asociat ei n urma unei caderi. Cu alte cuvinte, cu ct o persoana vrstnica prezinta tulburari de mers si demobilitate, are o patologie ncarcata si are osteoparoza, are risc crescut pentru sindromul de imobilizare a carui urmare este, printre altele si aparitia escarei de decubit si implicit aparitia nevoii crescute de servicii de ngrijire. Abordarea persoanei vrstnice presupune cunoasterea si determinarea riscurilor geriatrice cu scopul elaborarii de interventii la nivel individual concretizate prin servicii de ngrijire care vizeaza mbunatatirea calitatii vietii si la nivel populational sub forma politicilor de sanatate care vizeaza preventia si o mbatrnire de success. S-a demonstrat c sentimentul utilitii i prezena optimismului asigur o ncetinire a procesului de mbtrnire. De asemenea i implicarea n diverse activiti unde s poat interaciona cu persoane de aceeai vrst sau chiar mai tineri pent ru ai pstra mintea activ. De exemplu, jocul de ah, diverse dezbateri pe o anumit tem (subiectul unei cri, strngere de fonduri pentru un proiect), aderarea la un club, ajutarea nepoilor la lecii sau la diverse lucrri practice sunt activiti n care se pot include persoanele vrstnice, oferindu-le posibilitatea de a-i demonstra capacitile intelectuale, organizatorice, dar i utilitatea experienei de via. Astfel, tinerii ar avea multe de nvat. n concluzie, impactul naintrii n vrst este n strns legtur cu ideile pe care persoana le are despre aceast etap premergtoare morii. Ea poate fi privit ca o pauz bine meritat, n care s te poi ocupa de lucrurile de care nu ai avut timp pn acum, o etap a nelepciunii. Se zice: ,,Cine nu are btrni, s i cumpere.

10