Introducere:

Procesul general de imbatranire se particularizeaza pentru fiecare persoana, cu aparitia unor boli in
functie de sensibilitatea individuala. Intre cele mai frecvente se numara: bolile cardiovasculare
(hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, accidentele vasculare cerebrale), afectiuni ale
sistemului locomotor (artrita, osteoporoza), modificari senzoriale (dizabilitate auditiva, vizuala),
dementele. La nivel global, se modifica aspectul general al pielii, scade procentul de apa din organism,
apar atrofii musculare, scade capacitatea de efort. La nivelul sistemului nervos central, scade numarul
de neuroni - pierderea lor poate fi accentuata de diverse stari dismetabolice (diabet, suferinte hepatice,
renale, pancreatice), de hipoxie (prin patologie cadio-vasculara ce duce secundar la o insuficienta
oxigenare cerebrala), de substante toxice (alcool, medicamente).
Declinul psihic se manifesta la nivel cognitiv, afectiv si comportamental. Modificarile cognitive sunt
printre cele mai importante conditii medicale ale batranetii, cu impact asupra calitatii vietii si asupra
anturajului.
In plan afectiv, persoanele varstnice traiesc suficient de des sentimente negative determinate de
situatiile noi carora trebuie sa le faca fata.
Pensionarea echivaleaza cel mai adesea cu retragerea din viata profesionala.
Ruperea relatiilor cu colegii de serviciu, scaderea libertatii de miscare, boli ce afecteaza persoanele din
cercul de prieteni si ulterior decesul acestora determina implicit o restrangere importanta a rolului
social, ceea ce contribuie la intretinerea sentimentului de singuratate si izolare.

Particularitatile bolilor la varsa a III-a

Polipatologia la persoanele in varsta apare frecvent o asociere de mai multe boli (4-5 boli).
Bolile pot fi cauzate fie din cauza unei afectiuni primare, fie din cauza unor afectiuni
secundare.
Evolutivitatea la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupta de o perioada de acutizare
Complicatii frecvente la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupta de o perioada de
acutizare. La varstinici bolile au o evolutie lunga.
Convalescenta prelungita apare din cauza pierderii rezervei fiziologice.
Deteriorarea rapida a starii generale la varstinici evolutia bolii este rapida cu multiple
manifestari generale.
Simptomatologia atipica deseori pragul durerii este crescut.
La batrani durerea este slab reprezentata. De exemplu, infarctul miocardic se poate prezenta
fara durere.
Multe afectiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome cum ar fi: instabilitatea cadere
din picioare; confuzie; iritabilitate.
Bolile infectioase se pot prezenta fara febra.
Prognostic sever
Tulburari de metabolizare si excretie. La varstnici metabolizarea medicamentelor este
modificata. Este necesara scaderea dozei medicamentului, cu o jumatatea pana la din doza
adultului
Polipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice care se poate folosi la
adult.
Metabolismul tuturor elementelor este modificat.
Scaderea cantitatii de apa din organism poate determina: uscarea pielii; constipatie cu acumulari
toxice in organism; scaderea diurezei; stagnarea secretiei in arborele respirator.
Anamneza dificila datorita:modificarilor psihice importante; tulburarilor senzoriale vaz, auz,
sensibilitate
Diagnostic dificil de stabilit. Diagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului
simptomatologic.

1. Ce este depresia
Definitii pentru depresie:

C. Enchescu defineste depresia ca fiind o stare de prabusire interioara, o epuizare emotionalafectiva, o incremenire data de sentimentul propriei inutilitati; incapacitatea de a mai actiona,
sentimentul de a fi inchis; lipsa de perspectiva care anuleaza orice motivatie de a mai fi sau de a
mai face ceva util.

Stare mintala caracterizata prin simtaminte de tristete, singuratate, disperare, scaderea stimei de
sine si autoreprosuri; semnele asociate includ inhibitia psihomotorie sau, uneori, agitatia,
scaderea contactelor interpersonale si simptome vegetative cum ar fi insomnia si anorexia
(Kaplan, 2001).

3. Caracteristici ale depresiei la varstnici.

Blazer (1991) a identificat un cluster al simptomelor depresive ale varstnicilor de peste 60 ani,
caracterizat de: dispozitie scazuta, oboseala psiho-motorie, concentrare dificila, constipatie, perceperea
proasta a sanatatii, deficite cognitive, asociere cu boli fizice (comorbiditatile)
Spre deosebire de depresia debutata la alte varste, aceasta se caracterizeaza printr-o lipsa accentuata de
chef de viata, lipsa de interes, de interactiune sociala, lipsa de preocupare pentru tot ceea ce reprezinta
sfera de interes anterioara bolii.
Ideatia de incurabilitate, de boala, de inutilitate, de vinovatie cu privire la starea in care se afla, la
incapacitatea de a depasi acesta etapa, sentimentul ca la varsta lor si cu toate problemele lor sunt o
povara greu de dus pentru cei din jur (copii, so/sotie, nepoti) si lipsa de speranta sunt caracteristici ale
acestei boli.
Oboseala fizic i psihic reprezintun simptom predominant, unii dintre pacieni isi petrec aproape
toata ziua in pat, devin pasivi, taciturni.
3. Incidenta depresiei in functie de varsta:
Conform studiilor privind incidenta depresiei la nivel populational, se observa faptul ca riscul de a face
depresie creste odata cu varsta.
Cu o frecventa in randul populatiei de 5-8%, depresia poate ajunge ca la varsta de 65 de ani s fie
diagnosticata la 15% din subiecti, iar la 70 de ani creste pana la 26,9% in randul barbatilor si 45,2%
pentru femei (Grsbck, 1996).
In populatia generala a varstnicilor peste 65 ani, intr-o metaanaliza publicata de Beekman in 1999,
prevalenta depresiei a fost estimata la 13,5% .
Incidenta depresiei creste la bolnavii care au un accident vascular in antecedente, 60% din acestia
nregistreaz un episod depresiv n primii 2 ani, iar procentul creste ulterior.
De asemenea, depresia este un factor de risc pentru bolnavii cu infarct miocardic acut (Frasure - Smith,
1996, Glassman i Chapiro, 1998).
4. Clasificarea tulburarile afective, conform DSM IV
1. Tulburarile depresive( depresia unipolara)
tulburare depresiva majora
tulburare distimica
tulburare depresiva fara alta specificatie
2. Tulburarile bipolare(depresia bipolara)
- tulburarea bipolara I
- tulburarea bipolara II

- tulburarea ciclotimica
- tulburarea bipolara fara alta specificatie
3. Tulburari bazate pe etiologie
- tulbuarare afectiva cauzata de o conditie medicala generala
- tulburare afectiva indusa de o substanta
5. Starile depresive la varstnic se pot clasifica in:
Starile depresive la varstnic se pot clasifica in:
I. Depresii endogene
- episoade depresive ale psihozei maniaco-depresive dezordini bipolare
- episoade depresive majore, unice sau recurente, aa-numitele melancolii de involuie (Kraepelin)
- distimii depresive sau constitutionale
- ciclotimiile stari depresive usoare intercalate cu stari hipomaniacale
II. Depresii reactive
Sunt urmare a impactului psihologic al factorilor de mediu, sunt foarte frecvente la varstnici i cuprind
traume psihice, neadaptari sociale, familiale n care pe primul loc se claseaza depresia provocata de
pensionare i pierderea rolului jucat n societate, de scaderea nivelului de trai, numita i moartea
sociala. Tot aici pot fi incluse si depresiile de doliu, depresiile din diferite boli infirmizante, prin care
bolnavul isi pierde autonomia, depresiile din sindroamele dureroase prelungite i frica de moarte
sfarsitul efectului Prometeu (C.Blceanu-Stolnici).
III. Depresiile psihoorganice
Apar ca sindrom unic sau la debutul diferitelor forme de dementa; implic dificultai mari de
diagnostic.
IV. Depresiile de origine organic
Au cauze extranevraxiale si pot fi: iatrogene, endocrine, metabolice, infectioase si sistemice.
V. Depresiile exhaustive
Numite si depresii de epuizare, apar ca urmare a unor eforturi prelungite cu epuizare fizica marcata, de
exemplu in cazul afectiunilor acute respiratorii sau toxice.
VI. Depresiile din schizofrenii, rar intalnite la varstnici, fac parte din evolutia schizofreniei
schizomelancolia, dezordinile schizoafective - sau se suprapune un episod depresiv major pe o boala
preexistenta.
Starea depresiva majora frecvent prezinta simptome asociate ca: anxietate, agresivitate, preocupari
cenestopate hipocondriace, frecvente la femei, obsesii, stari de panica, stari fobice i simptome
somatice ca: cefalee, mai frecvent cervicooccipitala, dureri cu caracter reumatic, tulburari respiratorii,
tulburari cardio-circulatorii care pot merge pana la crize de angina, tulburari digestive dispepsie,
constipatie, transpiratii

Distimiile se caracterizeaza prin aceleasi simptome care apar si in depresiile majore, dar au intensitate
mai mica, au o evolutie mai prelungita,cronica, manifestandu-se ca o tristete, o depresie usoara sau ca o
astenie fiziologica. Frecvent distimia coexista cu tulburari de personalitate histrionica, narcisista,
dependenta, evitanta, de tip borderline.
La varstnici cel mai frecvent se intalneste asociat cu depresia o anxietate fara subiect. De
asemenea, se asociaza simptome ca: tulburari motorii, tulburari de vigilenta, tulburari vegetative.
Crizele de angoasa reprezinta stari intense de anxietate, apar fara a fi determinate de mediul ambiant si
se insotesc de dureri pseudoanginoase, frica de moarte iminenta, frica de a nu innebuni.
O forma frecventa de fobie care apare la depresivi este agorafobia si reprezinta frica de a iesi
singur din casa, de a se confrunta singur cu situatii dificile, care limiteaza deplasarile depresivului la o
arie foarte restransa. Deseori agorafobia coexista cu atacurile de panica. Alte forme de fobii inregistrate
sunt fobiile sociale legate de imposibilitatea de a manca, de a vorbi, etc. si fobiile simple care
includ frica de insecte, de serpi, soareci, de inaltime etc.
Depresiile varstnicului pot fi asociate si cu tulburari obsesiv-compulsive, caz in care disconfortul
anxios poate atinge intensitati crescute, mai ales cand bolnavul incearca sa se opuna obsesiilor sau
compulsiunilor sale.
6. Etiologia depresiei. Factorii implicati in depresia varstnicilor
Depresia apare ca urmare a unor modificari structurale la nivelul creierului, a unor tulburari functionale
si a unor mecanisme biochimice.
Mecanismele biochimice se refera la:sisteme/circuite neurologice si la neurotransmitatori implicati.
Dintre acesti neurotransmitatori amintim: serotonina, noradrenalina, dopamina, acetilcolina, histamina,
endorfinele, glutamatul etc
De-a lungul timpului, au aparut numeroase teorii ce incearca sa explice etiopatogenia depresiilor:

Teoriile monoaminergice. Aparitia unui deficit functional al monoaminelor cerebrale

serotonina, noradrenalina, dopamina, GABA- determina aparitia depresiilor.

Teoriile membranare ale receptorilor. Permeabilitatea membranara poate fi afectata mai ales in
depresiile endogene.

Ipoteza neuroendocrina. Stresul datorat factorilor externi sau interni actioneaza asupra
cortexului, care la randul sau va influenta functionarea glandelor endocrine. Astfel, in aparitia
depresiilor exista o implicare atat a axei hipotalamo-hipofizo adrenergice, cat si a axei
hipotalamo-hipofizo-tiroidiene.

Teoria modificarilor neuromorfologice ale creierului. O data cu posibilitatile aparute dupa

folosirea metodelor de imagistica cerebrala (TC, RMN, PET), s-au descris in depresii unele
anomalii structurale ale creierului, in special regiunea subcorticala ale talamusului, in corpii
striati, ai hipocampului precum si o hipofrontalitate predominant stanga, cu o scadere a
metabolismului glucid in anumite zone.

Modificarile sociale. Cele mai frecvente modificari sociale considerate factor de risc pentru
depresia varstnicului sunt:

-pensionarea, cu modificarea statutului socio-economic, situatie ce determina aparitia pentru viitor a

sentimentului de nesiguranta materiala.

- lipsa suportului material sau disparitia familiei cu necesitatea internarii in camine, situatie mai
frecventa la vaduvii fara copii, este modificarea sociala resimtita ca impact negativ major, mai ales
pentru specificul nostru cultural;
- modificarea suportului social, respectiv lipsa suportului social este un factor de risc frecvent in
depresiile varsnicilor. In special dupa aparitia invaliditatilor functionale sau somatice, lipsa suportului
social sau a ajutorului necesar pentru compensarea acestora este resimtita totdeauna negativ de
varstnicul singur.

Izolarea sociala si singuratatea

- Singuratatea, factor de risc important al depresiei, este situatia intalnita mai ales la femeile vaduve
dupa pierderea partenerului. Sentimentul de singuratate apare chiar dupa despartirea de copii.
- Izolarea sociala, fenomen caracteristic varstnicilor, se datoreaza: pensionarii si pierderii relatiilor cu
colegii, uneori singurele relatii sociale prezente in viata unor varstnici;
-disparitia vechilor prieteni si imposibilitatea de a face relatii noi este situatia mai caracteristica pentru
marii varstnici de peste 80 ani sau a longevivilor care isi pierd majoritatea prietenilor sau chiar a
rudelor;

Aparitia afectiunilor cronice, invalidante cu lipsa autonomiei care fac imposibile deplasarile
fara ajutor si necesitatea internarilor repetate pentru afectiuni somatice cronice sau operatii.

Modificarile familiare.Cele mai frecvente modificari familiare ale varstnicilor, ce constituie

factor de risc pentru depresii, sunt: plecarea copiilor din casa parinteasca pentru intemeierea
propriei familii.

Alaturi de modificarile compozitiei familiare, stilul de interrelationare din familie este un alt
factor de risc pentru depresii. Dintre acestea amintim:

- neintelegerile si comunicarea deficitara cu partenerul de viata

-neintelegerile cu copii, sau situatiile in care copiii nu manifesta nicio grija fata de parintii varstnici,
adesea neajutorati in fata problemelor zilnice, sau situatiile de rejectare din partea acestora, preocupati
doar de propriile probleme

Statutul marital. Divorturile si mai ales decesele, sunt factori majori de risc pentru aparitia
depresiilor.

Prezenta crescuta a stresului si fenomenului de instrainare, caracteristice mediului urban.

Mediul urban creste riscul depresiei mai mult decat mediul rural.

Personalitatea. Anumite tipuri de personalitate sunt implicate in aparitia depresiei

- personalitatea cu trasaturile anxioase, obsesionale, evitante si dependente prin dificultatile de

interrelationare secundare si prin dificultatile de adaptare, ce modifica negativ stilul de viata, sunt
factori de risc importanti pentru depresie.

Istoricul de depresie. In studiile prospective, istoricul de depresie indica un risc de 60% pentru
cei care au mai avut un alt episod depresiv. In acelasi studiu, 40% din varstnicii studiati au
prezentat o depresie cronica

Sanatatea generala. Afectiunilor somatice, in special cele invalidante care duc la modificarea
autonomiei si la aparitia dependentei, modificand mult calitatea vietii varstnicului, sunt factori
de risc pentru aparitia depresiilor majore (5%-10%) si in proportii mai mari de 40% pentru
aparitia simptomelor depresive.

- tulburari afective organice apar in: boli endocrino-metabolice (hipotiroidia sau hipertiroidia,
hipercalcemia, anemia penicioasa),cancere (colon, pancreatice, pulmonare), boli organice cerebrale
(boli cerebrovasculare, stroke, tumori cerebrale, boala Parkinson, lupus eritemaros, boala Alzheimer).

Deprivarea senzoriala ca: surditatea sau cecitatea sunt factori de risc pentru intretinerea unei
depresii.

Consumul cronic de medicamente modifica secundar dispozitia..

Consumul cronic de alcool este factor de risc atat pentru aparitia, cat si pentru agravarea unei
depresii.

Autor: Dr. Marcela Covic medic primar psihiatru, medic primar geriatru - Institutul Ana Aslan
7. Concluzii: - Factorii etiologici ai depresiei varstnicilor
Etiopatogenia depresiei varstnicilor este complexa si heterogena. Pentru debut, este nevoie de factori
externi ai mediului socio-familiar, dar si de factori interni biologici de vulnerabilitate, caracteristici atat
pentru aceasta etapa existentiala, cat si pentru fiecare subiect in parte.
Astfel, depresia apare in una din urmatoarele circumstante:
procesul normal de imbatranire
condiii patologice ca: dementa; afectiuni neurodegenerative; miocardice; endocrine: tulburari
tiroidiene, hiperparatiroidismul, S. Cushing, boala Addison; neoplazii; metabolice: uremia;
infectioase: tbc, sifilis; sistemice: boala lupica, poliartrita;
deficiente nutritionale. De exemplu scaderea nivelului vit B12 si al ac. folic sanguin reprezinta
la varstnici un factor de risc in aparitia depresiei si a tulburarilor cognitive.
afectiuni genetice
Factori sociali cauzali implicati in aparitia depresiei la varstnic:
Schimbari intervenite in anturaj:
Pierderea unor membrii ai familiei;
Pierderea prietenilor;
Pierderea locuintei;
Modificarea statutului social si economic.
Cresterea frecventei bolilor cronice.
Preocupari legate de ideea mortii.

8. Tabloul clinic al sindroamelor depresive:

In tulburarile depresive de severitate moderata, ca trasaturi principale apar: dispozitia scazuta, lipsa
placerii, gandire pesimista si deteriorarea eficientei.
Aspectul exterior al pacientului este caracteristic: imbracaminte si tinuta neglijente, trasaturile fetei
sunt modificate, cu coborarea comisurilor bucale si aparitia cutei verticale intre sprancene omega,
scaderea frecventei clipitului, umerii aplecati, capul inclinat inainte, directia privirii este in jos,
gesturile sunt reduse; poate persista un zambet exterior in ciuda sentimentelor adanci de depresie.
Lentoarea psihomotorie este frecventa, dar pacientii pot sa fie de asemenea agitai; pacientul merge si
indeplineste actiunile cu incetineala, prezinta lentoare in vorbire, cu pauze in conversatie si lungi
perioade de tacere inainte de a raspunde unor intrebari.
Dispozitia pacientului este caracterizata prin suferinta si nefericire. Anxietatea este de asemenea
frecvent intalnita, ca si iritabilitatea. Apare agitatia, o stare de neliniste, pacientul isi framanta degetele,
isi misca neincetat picioarele. Lipsa interesului si a placerii este frecvent intalnita, dar nu este relatata
de pacient. Se asociaza simptome ca perturbarea somnului, variatia diurna a dispozitiei, pierderea
apetitului, scaderea in greutate, constipatia, pierderea libidoului. Ideile depresive sunt simptome
importante si accentueaza sentimentele de culpabilitate ale pacientului.
Simptomele fizice imbraca numeroase forme, predomina constipatia si disconfortul dureros imprecis
localizat, cu cresterea preocuparilor hipocondriace.
Alte simptome psihice includ depersonalizarea, obsesii si fobii, simptome isterice fuga sau paralizia
unui membru, ca si slabirea memoriei.
9. Simptomatologie depresiva:
Simptomele tipice ale tulburarii depresive sunt:
- dispozitie deprimata pentru cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, neinfluentata de
circumstane, prezenta continuu cel putin in ultimele doua saptamani.
- pierderea interesului sau a placerii in activitati care in mod normal erau placute.
- astenie, fatigabilitate.

Simptome aditionale intalnite frecvent in tulburarea depresiva sunt:

- pierderea increderii in sine;
- sentimente de vinovatie, de culpabilitate, de autorepros;
- ganduri recurente de moarte sau sinucidere sau orice comportament de tip suicidar;
- diminuarea capacitatii de concentrare (indecizie, sovaiala);
- modificarea activitatii psihomotorii in sensul agitatiei sau inhibitiei psihomotorii
- tulburari de somn, de exemplu insomnie, hipersomnie, somn superficial, neodihnitor;
- modificari ale apetitului in sensul scaderii sau cresterii poftei de mancare, cu modificari
corespunzatoare de greutate (cel puin 5% fata de greutatea din luna precedenta)
Alte simptome intalnite in tulburarea depresiva sunt:
- constipatia care este o consecinta a sedentarismului, inhibitiei psihomotorii sau este un efect secundar
al antidepresivelor
- cefalee accentuata matinal sau in urma unor situatii stresante
- dureri osteoarticulare, mai ales la nivelul membrelor inferioare sau la nivelul coloanei dorso-lombare
- modificari de instinct sexual cu scaderea marcata a libidoului.

10. Simptome specifice in depresia varstnicului:

idei de negatie;
idei ipohondrice;
senzatii cenestopante - mimarea oricarei boli;
sentimente de culpabilitate;
lamentari exagerate;
forma grava de manifestare: suicidul.

11. Diagnostic pentru depresie, conform ICD-10 i DSM-IV

Elemente de diagnostic pozitiv:
Dispozitie: depresiva, iritabila sau anxioasa.
Manifestari psihologice asociate: lipsa de incredere in sine, stima de sine scazuta, deficit de
concentrare, pierderea interesului fata de activittile obisnuite, expectatii negative, idei legate de
moarte si sinucidere.
Manifestri somatice: inhibitie psihomotorie (sau agitatie), anorexie cu pierdere in greutate (sau
crestere in greutate), oboseala, insomnie (sau hipersomnie), anhedonie, pierderea dorintei sexuale.
Simptome psihotice: deliruri de devalorizare si pacat, de referinta si persecutie, de modificare negativa
a sanatatii, de saracie, halucinatii depresive.
Criterii de excludere: absenta unei conditii somatice si/sau cerebrale, precum si posibilitatea inducerii
simptomatologiei de catre o substanta psihoactiva.
12. Diagnostic diferential:
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele tulburari:

tulburare depresiva datorata unei conditii medicale generale;

tulburare depresiva indusa de substante;
doliu;
tulburare schizoafectiva;
schizofrenie;
tulburari de personalitate;
tulburare de adaptare cu dispoziie depresiva;
tulburari primare ale somnului;

tulburari anxioase cu depresie.

13. Tabloul comorbiditatii depresiei la varstnic:

Depresia apare frecvent in tabloul unor boli des intalnite la persoanele varstnice.
Cele mai intalnite afectiuni somatice in care apare depresia:
boli cardiovasculare; - tumori maligne; - diabetul; - HIV/SIDA; - dementa Alzheimer; - accident
vascular; - epilepsia; - scleroza multipla; - Parkinson.
In aceste situatii de comorbiditate, simptomele depresiei sunt mai anevoios de depistat, deoarece avem
de-a face cu simptome atipice, usor diferite de manualul de diagnostic.
De exemplu, putem intalni simptome atipice manifestate sub forma unor reactii catastrofice(episoade
bruste de agresivitate care alterneaza cu dispozitie depresiva). De asemenea putem intalni afecte
emotionale exagerate(explozii afective) datorate afectarii bulbare(zona dintre creier si maduva spinarii)
Depresia post accident vascular, cu o prevalenta de 35-50%, care poate aparea dupa 3-6 luni de la
atacul cerebral.
In dementa vasculara, simptomele depresiei se pot identifica la nivelul modificarilor
dispozitionale(furtuni de emotii), afectare cognitiva, anomalii neurologice, afectarea functiilor
executive.
Este foarte important ca medicul sa recunoasca depresia ca expresie a suferintei cerebrale si nu
neaparat ca un proces reactiv al altor afectiuni.
In cazul varstnicului, familia poate confunda cu usurinta depresia cu alte tulburari care apar la aceasta
etapa de viata. De exemplu, adesea depresia este mascata de tulburarile care apar in demente.
Un diagnostic corect va permite o schema de terapie completa, atat pentru dementa cat si pentru
depresie.
14. Criterii de diagnostic diferential intre depresie si tulburarile cognitive si afective din demente:
Tulburare primara.
Depresie- cu modificari de memorie secundara
Dementa cu depresie supraadaugata
Debut
Depresie subacut (saptamani sau luni)
Dementa gradual (ani); abrupt in dementa multiinfarct
Evolutie initiala
Depresie simptomele depresive apar initial primele
Dementa dificultatile cognitive apar de regula intai
Status cognitiv
Dfementa scadere a memoriei adesea in intregime, subiectiva si neevidentiata de teste
Dementa tulburarile cognitive apar cu claritate atunci cand se fac teste
Prognostic
Dementa tratamentul poate rezolva toate semptomele
Dementa tratamentul poate rezolva depresia, dar tulburarile de memorie raman neschimbate
Tudose C. Dementele, o provocare pentru medicul de familie. Ed. Infomedica, Bucuresti, 2001
15. Comorbiditati somatice si psihice
1. Depresia si AVC

S-a evideniat o prevalenta a tulburarii depresive de 23% (18-28%) la patru luni dupa accident vascular
cerebral (The Perth Community Stroke Study - PCSSI): 15% (11-19%) depresie majora i 8% (5-11%)
depresie minora.

2. Depresia si bolile cardiovasculare

Comorbiditatea depresiei cu bolile cardiovasculare nu este intamplatoare, ci este foarte probabil ca ele
sa aiba in comun o vulnerabilitate genetica. Au fost raportate valori ale prevalentei depresiei majore
intre 17% i 27% la pacientii spitalizati cu afectiuni ale coronarelor, depresia fiind considerata un factor
de risc pentru boli coronariene si stroke, prin mecanisme ce implica factori de psihostress,
dismetabolici, dar si neurobiochimici, stress oxidativ si scaderea nivelului de dopamina ce favorizeaza
spasmele vaselor mici (Meltzer, 1995)
3. Depresia in schizofrenie

In contrast cu progresele terapeutice, rata comportamentului suicidar in schizofrenie ramane inalta, cu o

tendinta de crestere permanenta, suicidul finalizat fiind estimat initial la 7% (Johnston, 1986), apoi la
13% (Caldwell, 1990) si actualmente la 18% (Sinclair, Baldwin, 2004), in timp ce tentativele suicidare
sunt estimate la 20-40% (Meltzer, Okaili, 1995)
4. Depresia in Boala Alzheimer. Depresia este cea cea mai frecventa tulburare psihopatologica non-

cognitiva, atat in fazele prodromale cat si pe parcursul bolii Alzheimer. Prevalena tulburarii este
estimata in general intre 30-50% (Olin, 2002)
5. Deficitul cognitiv in depresie aspecte epidemiologice:
Prevalenta deficitului cognitiv mediu in depresie are valori cuprinse intre 25% i 50%, cu mult mai
mare decat prevalenta deficitului cognitiv mediu la pacienti fara depresie (3% - 6%).
O implicatie clinica important este aceea ca deficitul cognitiv mediu sau un alt tip de deficit cognitiv
prezent pe durata unui episod depresiv poate persista si dupa ameliorarea simptomatologiei depresive.
(Potter, 2007)
16. Modalitati de evaluare :
O parte importanta a diagnosticului o constituie anamneza, prin coroborarea datelor obtinute de la
bolnav, dar si de la anturaj, se urmareste mimica, atitudinea corpului, modul de deplasare, vorbirea.
Evaluare
evaluare clinica
istoria familiala si antecedente heredocolaterale;
istoria psihiatrica, istoricul tratamentului (probleme de complianta, responsivitate la tratament,
durata tratamentului;
Analize de sange, pentru depistarea unor factori de rezistenta somatici (anemie feripriva,
hipoproteinemie, disfuncie tiroidiana), adictie si consum de alcool, lipsa suportului sociofamilial.
Evaluarea cognitiva prin utilizarea unor scale sau chestionare de evaluare
Pentru evaluarea standard a depresiei se utilizeaz urmatoarele scale:

Hamilton Depression Scale (HAM-D);

Montgomery-Asberg Depression Rating Scale (MADRS);
Global Assessment Scale (GAS);
Clinical Global Impressions (CGI).

Evans i Katona (1993) - scala geriatrica a depresiei Geriatric Depression Scale

17. Consecinte ale depresiei la varstnic

Mortalitatea crescuta ramane insa cea mai frecventa consecinta a depresiei. Asocierea depresie accident vascular cerebral are o mortalitate mult crescuta comparativ cu cea a pacientilor care nu fac
depresie (Morrison, 1993). Varstnicii ingrijiti la domiciliu, pentru diferite afectiuni invalidante, care au
asociata depresia, au o rata de mortalitate de 3 ori mai mare decat cei cu afectiuni asemanatoare dar la
care nu apare depresia.
La varstnicii peste 65 ani, alaturi de dementa, depresia este cea mai frecventa afectiune. Pentru 2020 se
estimeaza ca aceasta va fi a doua cauza de morbiditate a varstnicilor dupa afectiunile cardiace .
Cresterea mortalittii pacientilor varstnici la care apare depresia se produce si prin cresterea ratei
suicidului, care este de 2 ori mai mare decat la tineri si este de 6 ori mai frecventa in randul barbatilor
singuri cu varsta peste 60 de ani.
Incidenta suicidului dupa 65 de ani este de 68,5/100.000 locuitori (Mller).
18. Cum ajutam o persoana draga ajunsa la varsta a treia si cum ne ajutam pe noi cand ajungem
acolo?
O batranete frumoasa, cu o stare cat mai buna din punct de vedere biologic si psihic este rezultatul unui
cumul de factori genetici, caracteriali, autobiografici. Esentiala este o atitudine activa fata de propria
viata, adoptarea si mentinerea unui mod sanatos de a trai, cu implicare constienta in activitati de
interes, bine organizate.
Aceasta mai inseamna construirea unei retele de suport social cat mai extinse, formate atat din
persoanele din familie cat si din fosti colegi, prieteni si cunostinte, rod al recunoasterii propriei valori.
In plus, in castigarea echilibrului trebuie castigate lupte grele de acceptare a tradarii corpului, de
intelegere si integrare a limitarilor fizice inerente varstei a treia.
19. Modalitati de interventie:
Pentru a avea eficienta, un tratament care se adreseaza depresiei, trebuie sa combine elemente care sa
cuprinda toate palierele persoanei, omul fiind o fiinta bio-psiho-sociala:
Tratamentul etiopatogenetic;

tratamentul bolilor cerebrale tratabile (afectiuni vasculare, infectii);

tratament medicamentos cu antidepresive;

tratament prin mijloace fizicale:

exercitii cu miscari active;
ergoterapie (gradinaritul, tamplarie);
mers terapeutic
practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psihicul cat si statea fizica.
O Schema de interventie in cazul depresiei la varstnic cuprinde:
Medicatie antidepresiva
Tratamentul general include anumite forme de psihoterapie si adesea medicatie care amelioreaza
simptomele depresiei. Deoarece pacientii cu depresie prezinta adeseori recaderi, psihiatrii prescriu
medicatie antidepresiva pe o perioada de 6 luni sau mai mult, pana cand simptomele disapar.
Tipuri de antidepresive
Trei clase de medicamente sunt folosite ca antidepresive: antidepresivele heterociclice
(triciclice) ex. amitriplina, desipramina, doxepinul, maprotilina, nortriptilina, protriptilina si

trimipraminul; agentii serotonin specifici- ex. fluoxetin, setralin si alti agenti antidepresivi ex.
inhibitorii de monoamonooxidaza reversibili, inhibitorii recaptarii noradrenalinei si serotoninei.
Tudose F. - Psihopatologie si orientari terapeutice in psihiatrie. Ed. Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2009
Psihoterapie
In sens larg, psihoterapia este o componenta a oricarui demers terapeutic al unui specialist in
relatiaterapeutului cu pacientul sau.
In sens restrans, psihoterapia este o interventie terapeutica specifica sau controlata, asupra bolii sau
situatiei de criza si a personalitatii bolnavului, folosind tehnici si metode derivate doctrinar si
standardizate precis.
Psihoterapie de incurajare
Sunt cele mai frecvente.
Incurajarea si increderea in fortele proprii vor duce la destinderea organismului pacientului, la
mobilizarea unor resurse pe care anxietatea le putea paraliza. Incurajarea trebuie sa fie ferma, fara
echivoc, constanta in momentul primului contact cu pacientul si pana la despartirea de acesta.
Meloterapie
Meloterapia se remarca printr-o inocuitate absoluta, prin absenta practica a contraindicatiilor (...).
Meloterapia, folosind sufletul imbracat in sunet (M. Proust) ca mijloc de influentare terapeutica,
ramane una din terapiile de cea mai mare valoare, care, in orice caz, grabeste procesul de vindecare si
obtine ambianta psihologica optima pentru rezolvarea tulburarii.
Tudose F. Fundamente in psihologia medicala. Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2008
20. Tratamentul strilor depresive la vrstnic
In cazul depresiei, si mai ales al varstnicului, interventia are un caracter de urgenta si implica demersuri
multidirectionale, cu participarea activa a anturajului, familiei, sau supraveghere atenta in institutii
specializate tinand cont de riscul suicidar.
In cazul depresiilor reactive, daca este posibil se indeparteaza cauza generatoare. Depresiile
psihoorganice se pot remite prin tratamentul afectiunii de baza. In cazul existentei deficitelor
nutritionale, de vit B12 sau acid folic se vor corecta aceste deficiente. Este important de mentionat ca
tratamentul antidepresiv la varstnicii cu aceste deficiente ramane aproape fara efect daca deficientele
persista.
Psihoterapia cu participarea familiei, unde este posibil sau a personalului, chiar daca nu a dat
rezultatele asteptate este necesara in toate formele de depresie. De asemenea, poate fi conceput un
program de activitate al bolnavului, de inserare in grup familie, comunitate de plimbare, lectura,
vizite, programe de ergoterapie si muzicoterapie; sau fototerapia sub forma unor bai de lumina de 2500
lux (Gefferson).