CONSTANDES CLAUDIU IGIENA

AMR 1 A

IGIENA MAINILOR
Problemă considerată ca fiind specifică mai mult lumii a treia, igiena incorectă se
întâlneşte, de fapt, chiar şi în societăţile dezvoltate. Asta pentru că microbii există unde
te aştepţi mai puţin: pe telefonul mobil, pe uşa frigiderului şi pe butoanele liftului. Igiena
personală a început să fie o problemă abordată într-un mod serios destul de târziu, pe
la mijlocul secolului al XIX-lea, când s-a descoperit faptul că spălatul mâinilor este
esenţial pentru a ne menţine starea de sănătate. Până atunci, nici măcar medicii nu
aveau o igienă prea riguroasă, astfel că, de exemplu, în timpul naşterilor aveau loc
foarte multe decese cauzate de infecţii contractate de la moaşe şi de la asistenţi. De-
abia în 1847, medicul Ignaz Semmelweis, în timp ce lucra într-o clinică de obstetrică din
Viena, a constatat că decesele prin febră puerperală (infecţie contractată în timpul
naşterii) se înregistrează din cauza neigienizării mâinilor de către medici. După
instituirea regulii dezinfectării înainte de orice intervenţie medicală, rata de deces a
scăzut de aproximativ 20 de ori în trei luni.Acum, în spitale regulile de igienă sunt
respectate în procente ridicate, recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii fiind
destul de stricte în ceea ce priveşte sterilizarea saloanelor, instrumentarului şi mâinilor
personalului medical înainte şi după tratarea unui pacient. 

Potrivit celei mai recente statistici realizate la noi în ţară, puţini români se spală pe
mâini în mod corect şi de fiecare dată când este nevoie. Aproximativ jumătate din
populaţia ţării noastre nu îşi curăţă mâinile cu apă şi cu săpun după ce foloseşte
toaleta, un sfert respectă regulile de igienă după schimbarea scutecelor copilului şi mai
mult de jumătate uită să-şi spele mâinile după ce a pus mâna pe un animal. Astfel, nu
este de mirare că un număr încă mare de români se confruntă şi astăzi cu aşa-zisele
boli ale mâinilor murdare: hepatitele A şi E şi diareea. Dacă în cazul unui adult aceste
probleme sunt oarecum uşor de combătut, în cazul copiilor, unde sunt şi mai frecvente
îmbolnăvirile din cauza mâinilor neigienizate corect, ele sunt mai grave. De fapt, în
cazul lor, sistemul imunitar fiind mai puţin dezvoltat, o astfel de afecţiune poate da
complicaţii serioase. Nu degeaba, în luna octombrie, când se marchează Ziua Mondială
a Spălatului pe Mâini, specialiştii OMS şi UNICEF atrag atenţia că un gest atât de
simplu, cum este igienizarea mâinilor de mai multe ori pe zi, poate salva anual vieţile a
peste un milion de copii. 

Germenii rămân activi 24 de ore

Deşi hepatita A este singura care a căpătat denumirea de „boală a mâinilor murdare",
nespălarea mâinilor ne poate aduce şi alte boli infecţioase, în special pe cele
transmisibile pe cale aeriană, printre care banala răceală şi TBC-ul. Unele bacterii şi
virusuri trăiesc şi 24 de ore pe anumite suprafeţe. Astfel, dacă o persoană a strănutat
sau a tuşit în metrou, ea poate infecta sute de alte persoane care călătoresc cu acelaşi
metrou. Cu toate acestea, nu toţi cei care intră în contact cu germenii din mediul
înconjurător se îmbolnăvesc, deoarece sistemul imunitar împiedică, în cele mai multe
CONSTANDES CLAUDIU IGIENA
AMR 1 A
cazuri, multiplicarea acestora în organism. Prin urmare, doar persoanele cu un sistem
imunitar slăbit sau cu alte afecţiuni cronice sunt la risc real de îmbolnăvire în aceste
situaţii. 

Spală-te corect pe mâini!

Deşi avem impresia că este un gest banal, pentru a ne igieniza corect - umezeşte-ţi
mâinile; - săpuneşte-te; - freacă bine mâinile, timp de un minut, perioadă în care te speli
şi între degete, sub unghii şi pe antebraţe; - clăteşte-te; - ia un şerveţel şi închide cu el
robinetul, apoi şterge-ţi mâinile.

Suprafeţele cele mai «infectate» :

Chiuveta de bucătărie - este mai plină de germeni decât unele toalete. Doar în
scurgerea chiuvetei se găsesc aproximativ 150.000 de bacterii pe centimetru pătrat.
Nici nu mai vorbim de robinete şi de buretele cu care speli vasele, în care reziduurile
alimentare favorizează dezvoltarea agenţilor patogeni.

Mânerul căruţului de la supermarket. Fiind atins de zeci de oameni într-o zi, acesta
se acoperă de salivă, bacterii sau chiar de reziduuri (rezultate nu doar în urma utilizării
lor de persoane care nu s-au spălat pe mâini după ce au folosit toaleta, ci şi în urma
descompunerii particulelor alimentare care rămân pe mâner).

Butoanele folosite la comun cu alte persoane. Este vorba atât de butoanele liftului,
cât şi de cele ale bancomatelor. Ca şi în cazul robinetelor şi al mânerelor din toaletele
comune, pe acestea se acumulează o varietate de bacterii provenite de la zecile, poate
sutele de persoane care le folosesc într-o zi. În băile comune, robinetele sunt cele care
conţin cei mai mulţi germeni, iar dacă le foloseşti atât pentru a deschide apa, cât şi
pentru a o închide, este ca şi cum nici nu te-ai fi spălat pe mâini.

Poşeta şi portofelul. Studii recente au arătat că pe o mare parte din poşetele femeilor
se întâlnesc pseudomonas (bacterii care dau infecţii oculare), stafilococi responsabili de
infecţii ale pielii, dar şi Salmonella şi Escherichia coli (care dau tulburări digestive). 

Practici  de igiena mânii

Spălarea mâinilor cu antiseptice. Spălarea mâinilor cu săpun şi apă sau cu alţi

detergenţi ce conţin un agent antiseptic. 

Frecarea mâinilor cu antiseptice. Procedeu pentru a reduce sau inhiba

dezvoltarea microorganismelor fără a fi nevoie de o sursă de apă şi care în consecinţă
nu necesită clătire sau uscare/ştergere cu prosoape sau alte mijloace.

Antisepsie pentru mâini/decontaminare/degerminare. Reducerea sau inhibarea

creşterii micro-organismelor prin frecarea/spălarea mâinii cu antiseptice.
CONSTANDES CLAUDIU IGIENA
AMR 1 A
Îngrijirea mâinii. Acţiuni pentru a reduce riscul de descuamare sau iritare a pielii.

Spălarea mâinilor. Spălarea mâinilor cu săpun simplu/antimicrobian şi apă.

Curăţarea mâinilor. Parte a igienei mâinii referitoare la eliminarea murdăriei, materiilor

organice şi/sau a microorganismelor, prin procedee fizice sau mecanice.

Dezinfecţia mâinilor este un termen larg folosit în unele părţi ale lumii şi se poate

referi la 
spălarea/frecarea antiseptică, antisepsia/decontaminarea/degerminarea mâinii,
spălarea mâinilor cu săpun antimicrobian şi apă, antisepsia sau frecarea mâinilor în
scop igienic. Deoarece dezinfecţia se referă în mod normal
la decontaminarea suprafeţelor şi obiectelor, acest termen nu este utilizat în 
acest Ghid.

Antisepsia igienică a mâinii. Tratatarea mâinilor prin spălare/frecare

antiseptică pentru a reduce flora microbiană tranzitorie, fără a afecta în mod necesar
flora proprie a pielii.

Frecarea mâinilor în scop igienic. Tratatarea mâinilor cu un preparat antiseptic pentru

a reduce  flora tranzitorie, fără a afecta în mod necesar flora proprie a pielii. Aceste
preparate au spectru larg şi acţiune rapidă, iar aplicarea lor îndelungată nu este
necesară.

Spălarea mâinilor. Tratatarea mâinilor cu un antiseptic şi apă pentru a

reduce flora tranzitorie, fără a afecta în mod necesar flora proprie a pielii. Deşi
preparatele au spectru larg, această metodă este mai puţin eficace şi
acţionează mai lent decât frecarea antiseptică. 

Antisepsia chirurgicală/ pregătirea preoperatorie a mâinii. Spălarea/frecarea

antiseptică efectuată preoperator de către echipa de chirurgi pentru eliminarea
florei tranzitorii şi reducerea florei proprii a pielii. Antisepticele utilizate 
au activitate antimicrobiană persistentă. Perierea preoperatorie se referă la
pregătirea preoperatorie a mâinii cu apă şi săpun antimicrobian. Frecarea preoperatorie
se referă la pregătirea preoperatorie a mâinii prin frecare cu preparate pe bază de
alcool, fără utilizarea apei.

Termeni  asociaţi

Efect cumulativ. Creşterea efectului antimicrobian prin aplicarea repetată a unui

antiseptic.
CONSTANDES CLAUDIU IGIENA
AMR 1 A
Eficacitate/eficace. Efectul (posibil) al aplicării unei metode privind igiena mâinii atunci
când este testată în laborator sau in vivo.

Eficientă/eficient. Rezultatele clinice ale testării unui produs pentru igiena mâinii în

privinţa potenţialului său de a reduce răspândirea agenţilor patogeni.

Excipient. Substanţă inertă inclusă în formularea unui preparat pentru a servi ca

vehicul pentru
substanţa activă.

Zona de îngrijiri. Concept  legat de vizualizarea "geografică" a momentelor-

cheie privind igiena mâinii. Aceasta include toate suprafeţele din afara zonei alocate
pacientului X, de ex. alţi pacienţi şi
zonele aferente acestora precum şi restul unităţii medicale.

Umectant. Ingredient(e) adăugat(e) în produsele pentru igiena mâinii în scopul

hidratării pielii.

Mănuşi medicale. Mănuşi de unică folosinţă utilizate în timpul

procedurilor medicale; sunt incluse aici mănuşile pentru examinare (sterile sau
nesterile), mănuşile chirurgicale şi mănuşile medicale pentru manipularea
agenţilor chimioterapeutici (mănuşi de chimioterapie).

Zona pacientului. Concept legat de vizualizarea "geografică" a momentelor-

cheie privind igiena mâinii. Aceasta conţine pacientul şi împrejurimile sale imediate.
Sunt incluse pielea intactă a pacientului şi toate suprafeţele  atinse sau în contact fizic
direct cu pacientul, precum şinele de pat, noptieră, lenjeria de pat, tuburile de perfuzie şi
alte echipamente medicale. În plus, zona cuprinde suprafeţele frecvent atinse de către
PMS care îngrijeşte pacientul, precum monitoarele, butoanele şi alte asemenea
suprafeţe.

Activitate persistentă. Activitatea antimicrobiană prelungită sau extinsă care împiedică

dezvoltarea
sau supravieţuirea microorganismelor după aplicarea unui antiseptic dat, denumită  de
asemenea,
activitate "reziduală", "susţinută" sau "remanentă". Atât ingredientele active substantive
(vide infra substantivitate) cât şi cele non-substantive pot avea un efect persistent,
reducând semnificativ creşterea microorganismelor după aplicare.
CONSTANDES CLAUDIU IGIENA
AMR 1 A
Punct de îngrijire. Locul unde se întâlnesc trei elemente: pacientul PMS şi tratamentul
care implică contactul cu pacientul sau cu împrejurimile sale (incluse în zona
pacientului). Conceptul
ilustrează necesitatea de a se efectua igiena mâinii la momente recomandate
exact acolo unde se acordă îngrijirile. Aceasta impune ca un produs pentru
igiena mâinii (de exemplu, un antiseptic de frecare pe bază de alcool, dacă
este disponibil), să fie uşor accesibil la locul aplicării tratamentului şi cât mai la
îndemână. Produsele specifice punctului de îngrijire trebuie să fie accesibile fără a fi
nevoie să se părăsească zona pacientului.

Flora rezidentă. Microorganisme rezidente sub celulele superficiale ale stratului

cornos,  găsite de asemenea pe suprafaţa pielii.

Substantivitate. Proprietate a unor ingrediente active care aderă la stratul cornos şi

oferă un efect
inhibitor asupra creşterii de bacterii, rezistând pe piele după clătire sau uscare.
Microorganisme surogat . Un microorganism folosit pentru a simula un anumit tip sau
categorie de agent patogen nosocomial, atunci când se testează
activitatea antimicrobiană a antisepticelor. Surogatele sunt selectate pentru siguranţa,
uşurinţa de manipulare şi relativa rezistenţă la antimicro-biene.

Flora tranzitorie. Microorganisme care colonizează straturile superficiale ale pielii

şi sunt mai uşor eliminate  prin spălarea de rutină a mâinilor.

Mâini vizibil murdare. Mâinile pe care sunt uşor vizibile murdăria sau fluide ale

organismului.