INFECȚIILE

ASOCIATE ASISTENȚEI
MEDICALE

(INFECȚIILE
NOSOCOMIALE
SAU DE SPITAL)
 Definiție

Se numesc IAAM (infecții asociate

asistenței medicale, infecții nozocomiale)
în neonatologie toate infecțiile survenite la
nou-născut pe tot parcursul spitalizării,
după 72 ore de la naștere.
Elemente favorizante
pentru dezvoltare
Sursa de infectie
Mediul contaminat de germeni sau
microbi
Un vector capabil de a transporta
germenii de la sursa la pacient
Un bolnav, care prezinta o receptivitate
particulara pentru infectii prin manevrele
de tratament sau de ingrijiri la care este
supus
Diagnostic bacteriologic

✓Prelevari bacteriologice (frotiuri)

din
✓ faringe
✓ conduct auditiv extern
✓ nas
✓ cordon
 Suspiciune de infectie
 Cresterea leucocitelor totale
>30.000/mmc
 Polinucleare neutrofile
> 15.000/mmc
 Raport neutrofile imature/mature > 0,2
 Leucopenie < 5000 /mmc
 Neutropenie < 1000/mmc
 Suspiciune de infectie

Supravegherea la
fiecare 2 ore Suspect

Puls > 150/min

Respiratie > 60/min
Temperatura > 37,5°C sau
(rectala) < 36,5°C
Semnele clinice nu sunt
întotdeauna specifice
 Hiper-/hipotermie
 Probleme respiratorii (apnee, tahipnee)
 Apatie, hiperexcitabilitate
 Refuzul alimentației, reziduu gastric, abdomen balonat
 Coloratie cutanata gri pal
 Marmorare, extremitati reci, timp de recolorare cutanata
crescut > 3 sec
 Icter, hepatosplenomegalie
 Petesii, purpura
 Tendinta la hemoragie
 Dispepsie, varsaturi
 Deshidratare
Examene complementare

 Hemocultura (aerob si anaerob)

 Formula leucocitara si plachete
 Determinarea CRP (proteina C-reactiva) și PCT
(procalcitonină)
 Aspirat gastric
 Punctie lombara
 Aspirat traheal la copii intubati
 Bilirubina totala si directa
 Transaminaze
 Creatinina
 Factori de risc

 La nivel de pacient  La nivel de proceduri

➢ Greutate mica la nastere ➢ Patologii intercurente care
➢ Prematuritatea justifică manevrele invazive
➢ Imaturitate pulmonara – cateterism, ventilatie
sau patologie ce artificiala
necesită ventilatie ➢ Administrarea in prealabil
asistata de antibiotice cu spectru
➢ Imunodeficiente larg
➢ Durata ↑ de spitalizare ➢ Raportul inadecvat personal
de ingrijire/pacienți
Infectii nozocomiale ale
nou-nascutului in maternitate
Cutanate
tip stafilococie cutanata
forme{endemice
{epidemice
factori favorizanti
▪ Centralizarea ingrijirii copiilor intr-un singur loc
▪ Insuficientă spălare a mâinilor
▪ Lipsa dezinfecției materialelor intre doi copii
 Infectiile cutanate

 diagnosticul este clinic

prelevarea microbiologica de la nivelul unie
leziuni poate permite identificarea agentului
patogen
 masuri eficiente
❑ depistarea precoce si izolarea cazurilor
❑ adoptarea unei politici voluntariste de
igiena a mâinilor si a spatiului de lucru
Infectii nozocomiale ale nou-
nascutului in maternitate
 Oculare
rar investigate sub aspect
microbiologic
câteodată dificil de
diferentiat de
conjunctivitele iritative
cauzate de nitratul de argint
pot aparea in toate
maternitatile, in momentul
scaderii calitatii ingrijirilor
 De cordon
este considerata ca
fiind rezultatul calitatii
ingrijirilor si exista o
relatie intre apariția
omfalitelor și calitatea
antisepsiei cordonului la
nastere si in prima zi
 Infectii generale si germeni
responsabili
Infectii generale Germeni responsabili
 enterobacter
• septicemie
 stafilococ (non aureus
• pneumonie sau aureus)
• enterocolita  enterococ
ulcero-necrotică  pneumococ
• meningita  Haemophilus
influenzae
 bacterii gram neg.
 Candida albicans
 Masuri particulare
de igiena
Spălarea mâinilor
Dezinfectia locala
Interdictia florilor
Izolarea cazurilor purtatoare de
germeni multirezistenti si detectarea
lor
Reducerea drastica a folosirii
nejustificate de antibiotice
Activitatea SPIAAM
 Spalarea mâinilor
 Personalul de curatenie  Echipa de cadre medicale
se va spala pe mâini se va spala pe mâini
❖La inceperea ❖ Inainte de efectuarea de tehnici
serviciului aseptice
❖Inainte de ❖ Inainte si dupa contactul cu o
manipularea de suprafata sau la deschiderea unui
circuit inchis (perfuzie, drenaj)
materiale curate ❖ Intre contactul de pacienti diferiti
❖După utilizarea si a cazurilor speciale
toaletei ❖ Inainte de a efectua ingrijiri la
❖După manipularea pacientii cu sensibilitate la infectii
materialelor ❖ Dupa atingerea unei surse de
contaminare
murdare si/sau
contaminate ❖ Dupa folosirea manusilor
Tehnica de spalare a mainilor
 Reglarea debitului de apa la un ritm moderat
 Se umezesc mainile
 Se ia o doza de sapun lichid in palme, apoi acestea se
introduc sub jetul de apa, de preferinta calduta
 Se freacă mainile cu insistenta, cuprinzand toate partile
mainilor care urmeaza a fi atinse dosul mainilor
degetele si spatiile interdigitale
dureaza 20-30 secunde
 Se clatesc mainile cu apa
 Se tamponează mainile începând de la vârfurile degetelor
pentru a le usca cu ajutorul unui prosop, de preferință de
unică folosință  se inchide robinetul cu prosopul care se
aruncă ulterior
 Spălarea mainilor
Igienică

∞ dupa contactul cu probele biologice ale

pacientului
∞ dupa contactul cu obiectele potential infectate
prin intermediul lichidelor biologice ale
pacientului
∞ dupa contactul cu un pacient contaminat
∞ dupa contactul cu obiecte utilizate pentru a
ingriji un pacient contaminat

∞ trebuie sa distruga flora tranzitorie

∞ un efect secundar asupra florei saprofite este
posibil, dar nu necesar
 Spălarea mâinilor

Chirurgicală
➢ inainte de practicarea tehnicilor invazive, cum
ar fi introducerea unui cateter venos central,
prelevare pentru biopsie
➢ reprezinta de fapt pregatirea preoperatorie a
mainilor
➢ elimina flora tranzitorie favorizeaza
simultan dezvoltarea florei saprofite
➢ efect bactericid imediat efect prelungit de la
doua la sase ore
 Spălarea mâinilor
De baza
La fiecare intrare in sectia de terapie
Efectuata in maniera repetitiva, avand ca
scop principal mentinerea in permanenta a
florei saprofite
Este aplicata in sectoarele asa-zis
protejate = izolare aseptica - neonatologie
 Uscarea mainilor
• Dupa spălare, mainile trebuie uscate cu un
prosop curat, individual, moale, distribuirea lui
fiind de la un distribuitor
• Uscatoarele de aer cald sunt interzise in
unitatile de terapie
• Dupa dezinfectia chirurgicala, uscarea mainilor
se va face cu un camp steril, fara frecare cu
alcool
 Pentru spalarea igienică și cea chirurgicala a
mainilor, este necesara apa filtrata sau apa sterila
 Dezinfecția mâinilor

 Ca măsură de urgență, când spălarea nu se

poate efectua
 Eficiență antimicrobiană comparativă cu
spălarea.
 Frecarea mâinilor în totalitate cu minim 3 ml
etanol 80%, până la evaporarea alcoolului (aprox.
30 secunde)
 Multiple avantaje: ușurința efectuării, timpul
scurt necesar pentru dezinfecție, riscul scăzut de
leziuni tegumentare.
Sapun si dezinfectante
pentru spalarea mainilor, se va utiliza un sapun
lichid, cu acțiune blândă, bacteriologic cu pH
neutru sau usor acid
pentru dezinfectia chirurgicala si de baza se va
utiliza un sapun dezinfectant sau antiseptic (pe
baza de clorhexidina, iod sau alcool 70%)
pentru evitarea unei iritatii datorate unei
frecvente utilizari, este indicat sa fie imbunatatite
preparatele alcoolice cu un produs de protectie a
pielii (de exemplu 1% glicerina, ulei de silicon,
vitamina E)
 Utilizarea manusilor
Nesterile
Sunt destinate a proteja
personalul
In caz de contact cu
lichide biologice
obiecte potential infectate de
lichidele biologice
un pacient contaminat
obiecte utilizate in timpul
ingrijirii unui pacient
contaminat
Sunt din latex sau material
sintetic; trebuie sa fie etanse
Sterile
In caz de contact direct cu
materialul steril sau a
suprafetelor textile sterile
Din latex sau material
sintetic, bine adaptate pe
maini
In timpul unei interventii
chirurgicale
In timpul practicarii de
tehnici invazive, ca
plasarea unui cateter
venos profund
 Altele
Creme pentru maini
Utilizarea de creme nutritive este utila pentru conservarea
integrității tegumentelor acestea vor fi preparate
bacteriologic
Se vor utiliza dupa activitati spitalicesti

Bijuteriile – este imposibil de a mentine o buna igiena a

mainilor in prezenta ceasului sau a altor bijuterii la
nivelul mainilor si degetelor care impiedica o spalare si o
dezinfectie corecta; ”nimic sub nivelul cotului”
 Tinuta vestimentara
De baza
un halat sau bluza/pantalon
va fi schimbata sistematic la fiecare 24
ore sau de fiecare data cand se murdareste
De protectie
schimbata la 8 - 12 ore preferabil sau mai des
daca este necesar
se utilizeaza o masca de ingrijiri
incaltamintea va fi curata, purtata doar in
timpul serviciului și doar în interior
 Tehnici speciale
 Injectiile
se va utiliza material steril
fiecare injectie se va efectua cu
seringa si ac individual, sterile pentru fiecare
folosire
pielea se va dezinfecta cu un
antiseptic pe baza de alcool de 70°
capacele de cauciuc ale flacoanelor
multidoze sunt dezinfectate cu un antiseptic pe
baza de alcool de 70°
 Punctia venoasa si perfuziile
 Plasarea de cateter IV se va face numai daca este indispensabil
 Utilizarea de material steril
 Acoperirea locului de punctie cu un pansament steril
 Locul va fi analizat aseptic in fiecare zi
 Fiecare plasare de cateter se va nota data si ora
 Nu lasati un cateter periferic mai mult de 72 ore
 Toate flacoanele si pungile de perfuzie vor fi schimbate < 24 ore
 Perfuzoarele sunt schimbate < 24 ore
 Flacoanele ce contin mai multe substante sunt preparate aseptic
in momentul utilizarii (de preferinta sub flux laminar)
 Fara pansament transparent, dar daca se utilizează, se schimba la
48 h.
 Ventilatia artificiala
 Partea externa de aparatului se va curata inainte de
fiecare utilizare
 Circuitele interne vor fi
• protejate prin utilizarea de filtre bacteriologice
• dezinfectate sau sterilizate intre fiecare utilizare
si saptamanal pentru acelasi pacient
 Daca racordurile si tuburile nu sunt pentru o singura
utilizare, acestea vor fi spalate si dezinfectate, eventual
sterilizate la autoclav la 120°C
 Tuburile, racordurile si recipientul umidificatorului
sunt schimbate dupa fiecare pacient; la acelasi
pacient, se vor schimba la 48 ore
 Prevenirea infectiilor
intravasculare
Recomandari generale

 Igiena mainilor corecta este aplicata atat la

plasare, replasare, ingrijiri, palpare si
manipularea tuturor partilor sistemului
intravascular
 Locul de punctie va fi controlat in fiecare zi
 Setul de administrare intravenoasa -
racordurile si robinetii cu multiple cai, se
vor schimba la 24 ore sau de cate ori este
nevoie
 Recomandari generale

 Setul de administrare intravenoasa este aruncat

imediat dupa administrarea de sange, de derivati de
sange sau de lipide sau schimbate la mai putin de 24
ore dupa pornirea perfuziei
 Inainte de abordarea sistemului, caile de injectare sunt
dezinfectate cu un dezinfectant alcoolic
 Solutiile parenterale sunt preparate intr-un spatiu
prevazut cu flux laminar, in conditii aseptice.
Prepararea si conservarea acestor solutii ar trebui sa
fie responsabilitatea farmacistului
Recomandari specifice

 Un cateter venos periferic scurt (cu branula)

este schimbat in general la 72 ore
 Daca pacientul manifesta semne de
tromboflebita sau de infectie locala sau al
locului de injectie se va schimba in momentul
constatarii
 Colonizarea pielii la locul de plasare a
cateterului este considerata cauza esentiala a
infectiilor sanguine primitive astfel incât
igiena strictă la acest nivel este primordială
 Suprafete si materiale
destinate nou-nascutilor
 Ingrijiri de baza scutecele si manusile destinate
efectarii toaletei sunt individuale
 Termometrele sunt individuale, si daca nu este posibil
vor fi tinute intr-o solutie dezinfectanta, clatite cu apa
si uscate dupa fiecare utilizare
 Stetoscoapele , banda de măsurat si cântarele se vor
curata după fiecare copil cu o laveta sau o compresa
impregnata cu detergent-dezinfectant
 Salteaua si toate suprafetele mesei de reanimare sunt
tratate cu un detergent-dezinfectant după fiecare
copil, si in plus in fiecare zi. Un camp steril este
amplasat pe saltea inainte de nastere si schimbat după
fiecare nou-nascut
 Incubatoarele
pentru intretinerea incubatoarelor in prezenta
nou-nascutului, obiectivul este de a asigura o
buna curatenie in limita riscului de toxicitate
utilizarea aceluiasi produs pentru interior si
pentru exterior este rationala
intre doi nou-nascuti, spalarea se face cu un
detergent dezinfectant, urmată de clatire, apoi
dezinfectie cu apa oxigenata 2%
utilizarea de produse cu solutie alcoolica se va
face cu prudenta la nivelul incubatoarelor
deoarece exista riscul de alterare a Plexiglasului
 Sistemul de aspiratie

 Sonda de aspiratie este de unica folosinta

 Tuburile de aspiratie care sunt folosite la un singur
copil se schimba la 24 ore
 Tuburile sunt schimbate după fiecare nou-născut, iar
borcanele sunt schimbate o data pe zi
 Filtrul situat in borcanul de colectie trebuie schimbat
in fiecare saptamana
 Baloanele si mastile de ventilatie manuala, daca sunt
termo-sensibile, sunt decontaminate si dezinfectate
intre fiecare n.n.
 Senzorul de pulsoximetrie este dezinfectat după
fiecare copil
 Biberoanele

biberoanele din sticla si tetinele pentru situatii

particulare trebuie spalate, autoclavate si
returnate in saculete speciale
pentru prematuri, biberoanele si continutul
acestora sunt sterile
durata maxima de stocaj a biberoanelor
preparate este de 24 ore
controlul bacteriologic este realizat regulat
 SPIAAM

Trebuie Organizeze si coordoneze o urmarire

continua a infectiilor in unitate
Promovarea de actiuni de formare
a personalului unitatii
Transmiterea catre Manager a unui
raport de activitate si propunerea unui program
de actiune de prevenire pentru anul urmator
Propune toate recomandarile, vizand
limitarea dezvoltarii infectiilor, specificand in
acest scop amenajarea de spatii pentru
eventualele izolari, achizitia de materiale si de
echipamente
Masuri de prevenire
a infectiilor
Urmarirea epidemiologica a sectiilor si
a personalului medical dupa un grafic
prestabilit
Punerea in aplicare a procedurilor
Asepsie la nivel de ingrijiri de baza, a
tehnicilor invazive, ventilatie si
cateterism
Strictete pentru respectarea igienei de
alimentatie
 Un fel de concluzie
O IAAM nu este sinonima cu termenul de
greseala profesionala. Dar se poate spune
cu certitudine ca infectiile nozocomiale se
declara secundar nerespectarii regulelor
de igiena sau a procedurilor inadaptate,
multitudine de cazuri ce survin la
pacientii fragili, acolo unde germenii
endogeni, constituie « flora», fiind
principala cauza de infectie.