Resuscitarea neonatală

1
 Trecere în Revistă şi Principiile
Reanimării
Conţinut:
• Factorii de risc pentru resuscitare
• Modificări fiziologice la naştere
• Tranziţia normală
• Tranziţia anormală
• Prematuri cu risc crescut
• Pregătirea pentru reanimare

2
 Paşii de bază în reanimare

Evaluarea răspunsului copilului la naştere

Intotdeauna
Încălzire, ștergere, stimulare tactilă,
100%
necesare
poziționarea căilor aeriene, aspirarea
secreţiilor la nevoie

Mai rar necesare

Ventilaţie 5%
Mască şi balon
*2%
IOT*
Masaj cardiac

Rar necesare 1-3%

Med.
3
 ABC-ul reanimării

Airway – Cale aeriană

Poziţionare şi aspiraţie
Breathing – Respiraţie
Stimulare pentru a respira
Circulation - Circulaţie
Evaluarea frecvenţei cardiace

4
 Termen?
Tonus bun? Da –
Îngrijiri de rutină
Respiră sau țipă? rămâne cu mama

Nu

Căldură, ștergere,
stimulare,
eliberare căi aeriene,
aspirare la nevoie
Diagrama de flux
a resuscitării
Nu
Gasping/apnee? Respirație dificilă?
FC ˂ 100 bpm Cianoză persistentă?

Da Da

VPP,
Poziționare,
Pulsoximetrie
Eliberare căi aeriene,
*Cardiomonitor
Pulsoximetrie,
O2/CPAP

Nu Medicație
FC ˂ 100 bpm Îngrijire postresuscitare

Da Da

Corectarea VPP
IOT
*IOT FC ˂ 60 bpm? FC ˂ 60 bpm?
MCE + VPP (100% O2)
Cardiomonitor Da

5
Factori de Risc Asociaţi cu Nevoia
de Resuscitare
Factori de risc antepartum
VG < 36 săptămâni Oligoamnios
VG ≥ 41 săptămâni Hidrops fetal
Preeclampsia sau eclampsia Macrosomia fetală
Hipertensiunea maternă Restricția de creștere intrauterină
Sarcina multiplă Malformații sau anomalii fetale
Anemia fetală semnificative
Polihidramnios Sarcina neinvestigată

Factori de risc intrapartum

Nașterea prin cezariană de urgență Sângerare intrapartum
Aplicarea de forceps sau vacuum Corioamniotita
Prezentația pelvină sau altă prezentație Narcotice administrate mamei cu < 4
anormală ore înainte de naștere
Anomalii ale ritmului cardiac fetal Distocia de umăr
Anestezia generală la mamă Lichid amniotic meconial
Terapia maternă cu magneziu Prolabarea de cordon ombilical
Decolarea de placentă 6
 Tranziţia normală

• Fără meconiu
• Ţipă/respiră
• Tonus muscular
bun
• Nou-născut la
termen

7
 Tranziţie anormală
• Respiraţii ineficiente
pentru a forţa eliminarea
lichidului din alveole 
ventilaţie inadecvată.
• Hipoxia şi ischemia pot
cauza bradicardie sau Oxigenare deficitară
contractilitate cardiacă
deficitară  perfuzie Metabolism anaerob
inadecvată.
Leziuni cerebrale, ale
organelor interne, deces.
8
 Tranziţia anormală
• În primele momente ale lipsei de oxigen, nou-născutul
intră într-o perioadă iniţială de respiraţii rapide, urmată
de apnee primară şi scăderea FC.
• Dacă lipsa de oxigen se prelungeşte, nou-născutul intră
în apnee secundară, acompaniată de scăderea FC şi
TA.

9
 Tranziţie anormală

• Gasping, respiraţie ineficientă sau absentă

• Tonus muscular scăzut
• Cianoză centrală
• Toţi au nevoie de ventilaţie asistată 10
Nou-născuţii prematuri au risc crescut

• Plămâni imaturi, deficit de surfactant – risc crescut

de detresă respiratorie
• Pierdere de căldură crescută şi control deficitar al
temperaturii
• Infecţie posibilă
• Risc de hemoragie cerebrală
• Hipotonia muşchilor respiratori
11
• Leziuni organice determinate de administrarea O2
 Pregătirea pentru naştere

• Echipament de bază:
• Sursă de căldură
• Scutece/prosoape
• Aspiraţie
• Balon şi mască/Resuscitator cu piesă în T
• O persoană instruită în reanimarea
neonatală
12
 La fiecare naştere trebuie să
fie prezentă cel puţin o
persoană a cărei principală
responsabilitate să fie nou-
născutul şi care este capabilă
să inițieze reanimarea.

13
 Evaluare
• Respiraţii
• Frecvenţă cardiacă
• Culoarea tegumentelor

• Culoarea tegumentelor nu reprezintă un

parametru obiectiv pentru evaluarea nevoii de
resuscitare → nu se mai foloseşte în evaluarea
iniţială!
• Pentru evaluările ulterioare se recomandă
utilizarea pulsoximetriei pentru măsurarea
14
saturației preductale.
 Evaluare

• Nu asteptaţi evaluarea scorului Apgar la 1 minut!

• Scorul Apgar nu se foloseşte pentru a determina
nevoia de reanimare, paşii necesari sau
momentul folosirii acestora.
• Scorul Apgar evaluează statusul general al nou-
născutului şi răspunsul acestuia la manevrele de
reanimare.

15
Airway – Cale aeriană

16
 Paşii Iniţiali
Primele 30 de secunde

• Asiguraţi căldură
• Ştergeţi, stimulaţi şi repoziţionaţi capul
• Asiguraţi patenţa căii aeriene
• Aspiraţi gura şi nasul
• Ocupaţi-vă de meconiu, dacă este
prezent
• Evaluaţi

17
Meconiu

18
 Meconiu

După naştere • Aspiraţi imediat

PAŞI Da întrebaţi: Nu gura şi nasul
INIŢIALI E nou-născutul •Aspiraţi intratraheal
viguros şi •Continuaţi cu
respiră? paşii iniţiali

Aspirarea oro-faringiană intrapartum

(manevra DeLee) nu scade incidenţa
sindromului de aspiraţie de meconiu,
întrucât 80% din cazurile de SAM au
debut antepartum. 19
 Asiguraţi căldură

Plasaţi copilul într-un mediu cald:

• Suprafaţă caldă, pături calde
• Evitaţi curenţii de aer
• Sursă radiantă, dacă este disponibilă
• Îngrijire piele la piele (kangaroo care), în
îngrijirea de rutină

20
 Asiguraţi căldură

• Nou-născutul prematur este mai predispus

la termoliză.
• VG < 28 săptămâni sau GN < 1500 grame:
• Acoperirea cu pungi de polietilenă
• Ingrijire pe saltele exoterme
• Temperatura în SN ~ 26°C.

21
Ştergerea copilului

22
Stimulare tactilă

Lovirea plantelor
Frecarea spatelui

23
 Se evită stimularea tactilă prin:

• Lovirea spatelui sau feselor

• Compresia cutiei toracice
• Flectarea forţată a coapselor pe abdomen
• Dilatarea sfincterului anal
• Comprese sau băi calde şi reci
• Scuturare

24
 Poziţionarea căii aeriene

Poziţionarea corectă a nou-născutului facilitează alinierea faringelui

posterior, a laringelui şi a traheei, ceea ce va îmbunătăţi ventilaţia. 25
 Aspirarea gurii şi a nasului

Pară de aspiraţie/sondă:
• Aspiraţi întâi gura şi apoi nasul
(G înainte de N)

Dacă nu există o pară de aspiraţie:

• Curăţaţi secreţiile cu o compresă
caldă, uscată

Nu aspiraţi adânc cu para sau sonda

de aspiraţie!
Poate apărea reflex vagal 
bradicardie din cauza aspiraţiei
prea adânci

Nu aspiraţi mai mult de 5 secunde 26

 Paşii iniţiali
• Nu insistaţi mai mult de 30 secunde cu
manevrele iniţiale de reanimare
• Paşii iniţiali pot fi folosiţi doar în perioada
de apnee primară. (Resp ira tie rap id a )
Ap nee
p rim ara

200
Ritm c ardia c
150
100
0
Tim p

40 Presiune sa ng hina
20
O

Tim p
27
 Cum vă prioritizaţi acţiunile

Evaluarea se bazează pe:

• Respiraţie (respiră sau plânge)
• Frecvenţa cardiacă
• Saturaţie
DECIZIE
EVALUARE

ACŢIUNE

28
 Evaluaţi respiraţiile
Ascultaţi ambele câmpuri
pulmonare cu stetoscopul
DA
• Respiraţie fără efort/plâns
NU
•Dacă respiraţiile sunt superficiale,
gaspuri sau pacientul nu respiră deloc,
administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă

29
 Evaluaţi frecvenţa cardiacă
• Ascultaţi cu stetoscopul sau
palpaţi pulsul la baza cordonului
ombilical
• Număraţi timp de 6 secunde şi
apoi înmulţiţi rezultatul cu 10
Exemplu:
Dacă ați numărat 13 bătăi în timp de 6
secunde frecvenţa cardiacă a copilului va fi
13 x 10 = 130
• Frecvenţa cardiacă < 100 bpm
necesită ventilaţie cu presiune
pozitivă
30
 Oxigen în flux liber

• Dacă copilul respiră şi are

FC > 100 bpm, dar există
cianoză centrală persistentă,
administraţi oxigen în flux
liber.
• Flux de aproximativ 10 L/min
• Începeți cu FiO2 = 30% și
creșteți în funcție de SpO2

31
 Evaluarea saturaţiei
Valori acceptate ale SpO2 preductale
1 minut 60 – 65%
2 minute 65 – 70%
3 minute 70 – 75%
4 minute 75 – 80%
5 minute 80 – 85%
10 minute 85 – 95 %
32
Breathing – Respiraţie

33
 Când ventilaţi?
Copilul respiră?
Care este frecvenţa
cardiacă?
Care este saturaţia?
• Nu respiră sau

30 secunde
•FC <100, sau
•Saturaţie ↓?

•Administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă

•Verificaţi dacă frecvenţa cardiacă creşte
•Corectaţi problemele
•Administraţi oxigen dacă este disponibil

34
 Ventilaţie

Ventilarea plămânilor
este cel mai important
şi eficient pas al
resuscitării.
35
 Echipamente de ventilaţie cu
presiune pozitivă

• Balon autogonflabil
• Balon de anestezie, destins de flux
(Jackson-Reys)
• Resuscitator cu piesă în T, controlat de
flux şi limitat de presiune (Neo-PUFF)

36
 Balonul autogonflabil
Avantaje:
• Se destinde întotdeauna după ce este comprimat
• Valva de suprapresiune minimizează riscul de
hiperinflaţie
Dezavantaje:
• Funcţionează fără sursă de gaz → asiguraţi-vă că
oxigenul este conectat
• Necesită etanşeizarea măştii pe faţă pentru distensia
plămânilor
• Necesită rezervor de oxigen pentru administrarea
concentraţiilor mari de oxigen
• Nu poate fi folosit pentru administrarea oxigenului în
flux liber
• Nu poate fi folosit pentru CPAP. Nu realizează PEEP
fără valva specială. 37
Principalele Părţi ale Balonului şi Măştii

38
 Balonul de anestezie
Avantaje:
• Administrează concentraţii de oxigen între 21% şi
100%, în funcţie de sursă.
• Uşor de verificat etanşeizarea măştii pe faţa nou-
născutului.
• Poate fi folosit pentru administrarea oxigenului în flux
liber.
Dezavantaje:
• Necesită o sursă de gaz comprimat.
• Necesită etanşeizarea măştii pe faţă pentru a rămâne
destins.
• De obicei nu are valvă de suprapresiune.
• Are valvă de control al fluxului pentru reglarea presiunii
39
Balonul de anestezie

40
 Resuscitatorul cu piesă în T
Avantaje:
• Presiune administrată constant
• Control al presiunii inspiratorii maxime şi al PEEP
• Poate administra oxigen 100%
• Reanimatorul nu oboseşte
Dezavantaje:
• Necesită sursă de gaz comprimat
• Etanşeizarea măştii pe faţă e necesară pentru
distensia pulmonară
• Reanimatorul nu poate „simţi” complianţa pulmonară
• Necesită ajustarea presiunilor înainte de folosire
• Modificarea presiunilor în timpul utilizării este dificilă.
41
Resuscitatorul cu piesă în T

42
 Resuscitatorul cu piesă în T

• Poate fi folosit în SN:

• Pentru VPP
• PIP ajustabil – scade riscul de pneumotorax
• Furnizează PEEP – destinde alveolele și le
menține deschise
• FiO2 reglabil (0,21-1)
• Pentru CPAP
• Scade severitatea detresei respiratorii prin
deficit de surfactant
43
Aerul atmosferic poate fi folosit în
resuscitarea nou-născutului la
termen

Aer către pacient

44
 Folosirea măştii şi balonului

Presiunea este determinată de 3 factori:

1. Cât de tare este comprimat balonul
2. Soluţiile de continuitate între mască şi faţă
3. Set-point-ul valvei de suprapresiune

45
 Testarea balonului şi măştii

• Simţiţi presiune în
palmă?

• Se deschide valva
de suprapresiune?

46
 Aşezarea măştii pe faţă

Corect: Acoperă gura,

nasul şi bărbia

Incorect:
Prea mare - acoperă ochii
şi se întinde peste bărbie

Prea mică - nu acoperă

gura şi nasul
47
 Aşezarea măştii pe faţă

• Poziţionarea
corectă: acoperă
gura, nasul şi
vârful bărbiei, dar
nu ochii
• Poziţionare
corectă pentru
ventilaţie asistată
48
 Pregătire pentru ventilaţia cu
presiune pozitivă

• Selectaţi masca de
dimensiuni corecte
• Aspiraţi calea aeriană
• Poziţionaţi capul
• Poziţionaţi-vă la capul
sau pe o parte a nou-
născutului pentru a
observa în permanenţă
toracele
49
 Folosirea eficientă a balonului

• Primul semn al unei ventilaţii adecvate este

creşterea frecvenţei cardiace
• Aplicaţi suficientă presiune pentru a crea o
ridicare şi o coborâre observabilă, uşoară a
toracelui.
• Zgomote respiratorii bilaterale
• Creşterea saturaţiei şi a frecvenţei cardiace
• Respiraţiile iniţiale ar putea necesita presiuni
mai crescute (30-35 cm H2O)
• Dacă copilul pare să aibă respiraţii foarte
ample, este folosită prea multă presiune
50
Cu ce frecvenţă trebuie să comprimaţi
balonul?

40-60 respiraţii pe minut

Număraţi cu voce tare: “Respiră—doi—trei”

51
 Semne de Ameliorare

1. Frecvenţa cardiacă în creştere (>100)

2. Creşterea saturaţiei

3. Respiraţie spontană sau plâns

4. Îmbunătăţire a tonusului muscular

52
 Ventilația este realizată corect?

Dacă FC nu crește după 15 s de VPP,

parcurgeți pașii pentru corectarea
ventilației (MR SOPA)
• Masca – ajustați poziția
• Repoziționați capul și gâtul
• Secrețiile din gură și nas trebuie aspirate
• Orificiul bucal trebuie să fie deschis
• Presiunea trebuie crescută
• Alternative – IOT, mască laringiană
53
 Intubaţia endotraheală – indicaţii

l Meconiu prezent şi nou-născutul nu e

viguros
l Este nevoie de ventilaţie cu presiune pozitivă
prelungită
l Ventilaţie cu mască şi balon ineficientă
l Este necesară administrarea de Adrenalină
l Indicaţii speciale: prematuritatea,
administrarea de surfactant, hernia
diafragmatică 54
 Sondele endotraheale
• Diametru uniform, fără balonaş
• Mărimea sondei se selectează pe baza
greutăţii nou-născutului
Mărimea sondei (mm) Greutatea Vârsta gestaţională
(diametru intern) (g) (săpt)
2.5 Sub 1000 Sub 28
3.0 1000-2000 28-34
3.5 2000-3000 34-38
3.5-4.0 Peste 3000 Peste 38
55
 Laringoscopul
• Lamă dreaptă (Miller)
• Lungimea lamei în funcţie de greutatea
nou-născutului:
• No.0 – greutate < 3000 grame
• No.1 – greutate > 3000 grame

• Întotdeauna în mâna stângă!

56
Anatomia Căilor Aeriene Superioare
Glota Epiglota

Corzi
Esofag vocale

57
 Intubaţia endotraheală
Semne ale poziţiei corecte a sondei:
Toracele se ridică la fiecare respiraţie
Zgomote respiratorii în ambele câmpuri
pulmonare
Fără distensie gastrică cu ventilaţia
Condens de vapori în interiorul sondei în timpul
expiraţiei
Modificarea culorii (violet → galben) pe
detectorul de CO2 58
 Localizarea sondei în trahee
• Măsurătoarea vârf-buză
Adâncimea introducerii
Greutatea (kg) (cm de la buza superioara)
1* 7
2 8
3 9
4 10
* Nou-născuţii cântărind sub 750 g pot necesită o introducere de numai 6
cm.

59
 Localizarea sondei în trahee

Adâncimea introducerii
Greutatea (kg) (cm la comisura bucală)
1* 7
2 8
3 9
4 10
* Nou-născuţii cu GN sub 1000 g pot necesita o introducere de 5.5 - 6 cm.

60
 Localizarea sondei în trahee
• Confirmarea radiologică

Plasarea corecta a sondei de Plasarea incorecta a sondei cu

intubatie cu varful in traheea mijlocie varful in bronhia principala dreapta
61
Limitarea hipoxiei în timpul intubaţiei

• Administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă

înaintea manevrei
• Administraţi oxigen în flux liber în timpul
intubaţiei
• Limitaţi încercările de intubaţie la 20
secunde
• Analgezie (opiacee), relaxare (curarizante)

62
 Masca laringiană
• Trebuie considerată • Nu a fost testată în
ca fiind o alternativă a cazul prezenţei
VPP pe mască facială meconiului sau pentru
în cazul nou- administrarea
născuţilor cu GN > medicaţiei pe cale
2000 grame şi VG > intratraheală.
34 săptămâni.

63
Ventilaţia cu presiune pozitivă este
necesară mai mult de 2 minute
• Este necesară inserţia unei sonde oro-
gastrice pentru
decomprimarea stomacului

• Distensia gastrică poate:

• Ridica diafragmul, ceea ce împiedică
expansiunea pulmonară completă
• Cauza regurgitaţii şi aspirarea conţinutului
stomacului în trahee
64
 CPAP
• În cazul în care:
• nou-născutul are respiraţii spontane, dar cu semne de efort
respirator
• nou-născutul menţine cianoză generalizată în ciuda
administrării de oxigen în flux liber
• Avantaje:
• Mai puţine intubaţii şi ventilaţii mecanice
• Mai puţin surfactant exogen administrat
• Durată mai scurtă a ventilaţiei mecanice
• Dezavantaje:
• Creşte riscul de supradistensie pulmonară  pneumotorax
65
 Cheia Succesului

Stabilirea unei
ventilaţii eficiente
este cheia a aproape
tuturor reanimărilor
neonatale încheiate
DECIZIE
cu succes!
EVALUARE

ACŢIUNE

66
Circulation - Circulaţie

67
 Masajul cardiac extern

Trebuie să fie însoţit de ventilaţie

Comprimă cordul pe coloana
vertebrală
Creşte presiunea intratoracică

Îmbunătăţeşte temporar circulaţia

68
Masaj cardiac extern - indicaţii

69
Masajul cardiac extern
• 2 tehnici:
Tehnica policelor
– Perfuzie coronariană mai bună
– Intoarcere venoasă superioară
– Mai puţin obositoare
– Control mai bun al profunzimii
compresiilor
Tehnica celor două degete
– Mai uşor de efectuat de către un
singur reanimator
– Mai bună pentru mâini mici
– Obositoare pentru reanimator –
nu se mai recomandă!
70
 Masajul cardiac extern - tehnica
• Plasarea degetelor pe stern, deasupra
apendicelui xifoidian, sub linia intermamelonară
• Alternanţa 3 compresiuni – 1 ventilaţie
• 120 manevre/minut (90 compresiuni toracice +
30 ventilaţii)
• Deprimarea sternul cu 1/3 din diametrul antero-
posterior al toracelui
• FiO2 = 100%
• După 60 secunde  evaluarea FC

71
Masajul cardiac extern - complicaţii

• Fracturi costale

• Rupturi hepatice,
splenice

72
 Medicaţia - adrenalina

FC < 60/min după Creşte forţa şi frecvenţa

contracţiilor cardiace
30 s VPP eficientă
Vasoconstricţie periferică
și
• Pe sonda endotraheală
60 s MCE + VPP cu FiO2
100% • Pe cateterul venos ombilical
(de elecţie)
IV: 0,2 mL/kg/doză • NU este indicată înaintea
(1:10.000) la 3-5’
restabilirii ventilaţiei
SET: 1 mL/kg/doză adecvate
(1:10.000)

73
 Adrenalina
• Răspuns inadecvat (FC < 60 bpm):
Se verifică eficacitatea:
Ventilaţiei
MCE
Intubaţiei traheale
Administrării adrenalinei
Se ia în considerare posibilitatea existenţei:
Hipovolemiei
Acidozei metabolice severe 74
 Expansiune volemică
• TRC > 3 secunde
• Istoric de hemoragie
intrapartum

• Recomandat:
Ser fiziologic
• Soluţii acceptate:
• Soluţie Ringer Lactat
• Sânge O-negativ
Administrare lentă!!!
75
 Volum expander
Semne care indică re-expansionarea
volemică:
Creşterea tensiunii arteriale
Puls întărit
Paloarea se atenuează

Dacă hipovolemia persistă:

Se repetă administrarea de volum-expanderi
Se administrează bicarbonat de sodiu pentru
suspiciunea existenţei acidozei
76
 Situaţii speciale
Aspiraţia de meconiu:
- Aspirarea traheei pe lama de laringoscop.
- se intubează doar dacă nou-născutul este deprimat şi LA
“în piure de mazăre”
Malformaţii ale CRS
• Secvenţa Pierre-Robin - decubit ventral (IOT)
• Atrezia choanală bilaterală - pipă Guedel (IOT)
Hernia diafragmatică:
• IOT, sondă orogastrică pentru decomprimare

77
 Complicaţiile reanimării
• Hipertensiune pulmonară
• Pneumonia
• Hipotensiunea
• Dezechilibrul hidric
• Apneea şi convulsiile
• Hipoglicemia
• Dificultăţi în alimentaţia enterală

78
 Riscurile prematurului reanimat
• Hipotermia
• Detresa respiratorie prin deficit de
surfactant
• Hemoragia intracraniană
• Hipoglicemia
• Enterocolita ulcero-necrotică
• Retinopatia şi displazia bronho-pulmonară
• Anemie, trombocitopenie
79
Resuscitarea nou-născutului prematur
• Menţinerea echilibrului termic
• Administrarea precoce de surfactant după
reanimare completă
• Evitarea PEEP ↑ în timpul administrării
CPAP → risc crescut de pneumotorax şi
hemoragie intraventriculară
• Administrare lentă de lichide i.v.

80
 Când oprim reanimarea?

• Dacă nu este detectată frecvenţa cardiacă după 20

minute de reanimare completă şi adecvată şi dacă nu
este confirmată o altă cauză a compromiterii stării nou-
născutului, este probabil mai potrivit ca eforturile de
reanimare să fie oprite.
• După 20 minute de asistolie este improbabilă
supravieţuirea nou-născutului sau că rarii supravieţuitori
vor suferi sechele neurologice severe.
• In continuare, nu se fac precizări privind continuarea
reanimării nou-născuţilor cu FC persistentă < 60 bpm.

81
 Când oprim reanimarea?
• Nu există nici un fel de obligaţie de a continua suportul vital
după reanimare dacă judecata clinicianului experimentat
susţine că aceasta nu este în interesul nou-născutului.
Decizia de a întrerupe suportul vital şi de a iniţia îngrijirea
paliativă trebuie luată de comun acord cu părinţii.
• Evaluarea intereselor nou-născutului este dependentă de
circumstanţele individuale ale fiecărui caz. Recomandările
privind reanimarea trebuie interpretate în funcţie de
estimările regionale de supravieţuire a acestor nou-născuţi.
Neonatologul va menţiona părinţilor posibilitatea
modificării deciziilor în funcţie de condiţiile întâlnite în sala
de naşteri şi de estimarea postnatală a vârstei gestaţionale.
82
Când nu se iniţiază reanimarea?

✓ Nou-născuţi cu GN şi VG extrem de
mici (< 400 grame, < 23 săptămâni) şi
care nu prezintă semne evidente de
viaţă

✓ Anencefalia

✓ Produs de concepţie cu trisomie 13

(sindrom Patau) sau 18 (sindrom
Edwards)
83
 Zona gri
• Este unanim acceptată reanimarea nou-născuţilor cu VG >
25 săptămâni şi GN > 600 grame.
• Deşi rata supravieţuirii nou-născuţilor cu vârste de gestaţie
cuprinse între 23 şi 25 săptămâni creşte cu fiecare zi de
sarcină, incidenţa disabilităţilor neuro-developmentale
moderate sau severe la această categorie de nou-născuţi
este mare.
VG > 25 saptamani VG 23-25 săptămâni VG < 23 saptamani,
si GN > 600 grame. GN 400-600 grame GN < 400 grame.

Experienţa clinicianului
Decizia părinţilor 84