Catedra de Urgențe Medicale

Resuscitarea Cardio-Pulmonară (RCP) la adult

etapa de Suport Vital Bazal

Cebanu Mariana, dr. șt. med., asist. univ.

Chișinău, 2023
 Cuprins

1.
• Recunoașterea stopului cardio-respirator

2.
• Alertarea sistemului AMU 112

3.
• Algoritmul de resuscitare cardio-respiratorie

4.
• Defibrilarea automată externă (AED)
• Criterii de efectuare corectă a resuscitării,
5. complicații posibile

6.
• Situații speciale

• Bibliografia
7.
2
 DEFINIȚIE

➢ Resuscitarea cardio-pulmonară (RCP)

reprezintă un complex de măsuri, care au ca
scop restabilirea şi menţinerea funcţiilor vitale ale
organismului (respirația și circulația).
➢ RCP face parte dintr-un protocol mai larg de
terapie cardiacă de urgență, care cuprinde mai
multe etape, incluse în așa-numitul ”Lanț al
supraviețuirii”.

3
 LANŢUL SUPRAVIEŢUIRII
Conceptul „Lanţului supravieţuirii” reprezintă paşii vitali, care trebuie urmați
într-o anumită succesiune pentru o resuscitare reuşită și includ:

1) Recunoaşterea stopului cardio-respirator și activarea serviciului medical de urgenţă (112);

2) Resuscitare cardio-pulmonară de bază (BLS) precoce;
3) Defibrilarea precoce (în cazul ritmurilor cardiace șocabile);
4) Resuscitarea cardio-pulmonară avansată (ACLS)
5) Managementul avansat post-resuscitare
6) Recuperarea
*2020 American Heart Association Chains of Survival for IHCA and OHCA.

4
 Cum să recunoaștem stopul
cardiorespirator?

Incepeți RCP la orice persoană inconștientă cu respirația

absentă sau anormală!

o Respirația lentă, dificilă, ocazională, ineficientă,

similară unui sforăit sau geamăt (respirația agonală)
trebuie considerată un semn de stop cardiac.

o O perioadă scurtă de mișcări asemănătoare

convulsiilor, poate apărea la începutul stopului
cardiac. Evaluați persoana după ce criza a încetat: dacă
rămâne inconștientă și cu respirația absentă sau
anormală, începeți RCP.

Nerecunoașterea stopului cardiac rămâne o barieră în calea

salvării multor vieți!
*T.M. Olasveengen, et al., European Resuscitation Council Guidelines 2021: Basic Life Support,
5
Resuscitation (2021), https://doi.org/10.1016/j.resuscitation.2021.02.009
 Cauze de stop cardio-respirator

1. Obstrucţia de căi aeriene

Mecanism direct: Mecanism infecțios:

• Sânge • Epiglotite
• Corpi străini • Faringite obstructive
• Aspiraţia de conţinut • Bronșite: secreţii
gastric bronșice, edem al
mucoasei
Compresiune extrinsecă: Alte:
• Traumatism direct al – Laringospasm
feţei şi/sau gâtului – Bronhospasm
– Criza de “grand mal”
6
 Cauze de stop cardio-respirator

2. Insuficienţa respiratorie :
- Cauză centrală:
– afectarea centrului respirator prin depresia
sistemului nervos central (TCC, boli intracerebrale,
dereglări metabolice, droguri – alcool, opioide,
anestezice sistemice)
- Cauză pulmonară:
– pneumonii, bronhopneumonii, trombembolism
pulmonar, colecții pleurale
- Leziuni nervoase periferice:
– miastenia gravis (oboseala musculară)
- Leziuni ale cutiei toracice: fracturi, cifoscolioze ș.a.
7
 Cauze de stop cardio-respirator

3. Cauze cardiace
Primare Secundare

▪ Boala cardiacă ▪ Hipoxia

ischemică ▪ Hipovolemia severă
▪ Tulburări de ritm ▪ Hipotermia severă
cardiac ▪ Sepsis
▪ Valvulopatii ▪ Intoxicaţii
▪ Cardiomiopatii ▪ Electrocutare
▪ Cardiopatii congenitale ▪ Dezechilibre hidro-
electrolitice

8
 Evaluarea stării de conștiență

Înainte de orice acțiune, asigurați-vă că dumneavoastră, pacientul și oricare

altă persoană sunteți în siguranță la locul incidentului.

Verificaţi dacă victima Întrebaţi suficient de tare:

răspunde la stimuli:
- Sunteţi bine?
- Verbali - Mă auziți?
- Dureroși - Cum vă simţiţi?

Scuturați ușor de
umeri/ciupiți de deget
10 secunde!

Pacientul este conştient?

 Evaluarea stării de conștiență

• Dacă observați vre-o reacţie (răspuns verbal

sau mişcare), atunci:
- NU mişcaţi victima (dacă nu se află în
pericol imediat), examinaţi condiţiile în
jurul victimei, obţineţi informaţia necesară;
- observați prezența eventualelor leziuni;
- chemați ajutor calificat (apel la 112);
- supravegheați pacientul:
❑ reevaluați periodic semnele de prezenţă a
circulaţiei sangvine (determinaţi pulsul la a.
carotidă - succesiv pe ambele părţi ale gâtului);
monitorizați respiraţia (simţim, vedem, auzim)
 Poziţia laterală de siguranţă

➢ Este aplicată doar persoanelor inconştiente datorită unei

condiții medicale sau cauze NON-traumatice, care respiră
spontan, au puls palpabil şi nu prezintă leziuni traumatice
ale coloanei vertebrale!
➢ Victima nu trebuie să ramână în aceeaşi poziţie mai mult de 30
de minute, de aceea, periodic, se întoarce cu grijă victima pe
partea opusă.
➢ Oricine este plasat în poziția de recuperare ar trebui să aibă
respirația monitorizată în mod continuu.
➢ Dacă în orice moment respirația devine absentă sau anormală,
întoarceți victima pe spate și începeți compresiile toracice.
Poziţia laterală de siguranţă – pasul 1
Poziția laterală de siguranță – pasul 2
Poziția laterală de siguranță – pasul 3
Poziția laterală de siguranță - pasul 4
 Poziţia laterală de siguranţă – pasul 5

Poziția corectă - realizarea unui patrulater stabil:

- capul în ușoară hiperextensie,
- ambii genunchi și ambele călcâie pe sol,
Zonele de compresiune: plica cotului, mâna și genunchiul
 Evaluarea stării de conștiență

Dacă victima NU răspunde (inconștientă):

1. Strigați după ajutor!

2. Deschideți căile aeriene (A)
3. Verificați respirația (B)
 Respiraţie anormală?

În cazul unui pacient inconştient, limba devine flască şi,

datorită forţei de gravitaţie, cade în faringele posterior
➢ Pacienții care necesită resuscitare au adesea o
obstrucție a căilor respiratorii, de obicei secundară
pierderii conștiinței, dar ocazional poate fi cauza
principală a stopului cardiorespirator.
➢ Evaluarea promptă, cu controlul căilor respiratorii și
ventilația plămânilor, este esențială. Acest lucru va
ajuta la prevenirea leziunilor hipoxice secundare ale
creierului și ale altor organe vitale.
➢ Fără oxigenare adecvată, poate fi imposibil să se
obțină ROSC.
➢ Este posibil ca aceste principii să nu se aplice în cazul
stopului cardiac primar observat în vecinătatea unui
defibrilator; în acest caz, prioritatea este defibrilarea
imediată.

ROSC – Return Of Spontaneous Circulation

 A - Deschiderea căilor aeriene

Poziţionarea victimei în decubit dorsal, pe un plan rigid şi deschiderea căilor

aeriene

1. Tripla manevră Safar

Indicaţii: se aplică la pacienții la care se exclude posibilitatea prezenței

traumatismelor cranio-cerebrale și vertebro-medulare în regiunea cervicală
(anamneză cunoscută).

2. Dubla manevră Esmarch-Heiberg

Indicaţii: pacient traumat, cu anamneză necunoscută.

 A - Deschiderea căilor aeriene

Tripla manevră Safar

1. Hiperextensia ușoară a capului 2. Subluxarea anterioară a mandibulei 3. Deschiderea cavității bucale,

revizia și îndepărtarea corpilor străini
 A - Deschiderea căilor aeriene

Tripla manevră Safar

2. Subluxarea anterioară a mandibulei 3. deschiderea
1. Hiperextensia ușoară a capului cavității bucale, revizia și îndepărtarea corpilor străini
 A - Deschiderea căilor aeriene

Dubla manevră Esmarch-Heiberg

1. Subluxarea anterioară a mandibulei 2. Deschiderea cavității bucale, revizia
și îndepărtarea corpilor străini
B - Evaluarea respirației

Păstrând căile respiratorii deschise,

apreciaţi prezenţa respiraţiei privind,
ascultând şi simţind (PAS)*:
• Priviţi dacă este prezentă excursia
cutiei toracice
• Ascultaţi aproape de cavitatea bucală
prezenţa suflurilor respiraţiei
• Simţiţi mişcarea aerului (respiraţie)
pe obraz/ în palmă*

Toate acestea nu trebuie să dureze mai

mult de 10 sec, după care hotărâţi
dacă pacientul respiră sau nu.
*modficat in COVID-19
B - Evaluarea respirației
B - Evaluarea respirației

• RESPIRĂ și FARĂ TRAUME

1. Plasați victima în poziție laterală de
siguranță
2. Sunați la 112
3. Supravegheați pacientul

• NU RESPIRĂ/ RESPIRAȚIE ANORMALĂ

1. Chemați ajutor/ sunați la 112
2. Începeți compresiunile toracice
 C - Determinarea pulsului

La victima cu vârsta >1 an și la maturi -

pulsul se apreciază la a. carotidă
 Când și cum să alertați serviciul de urgență

• Evaluați rapid victima (prin ABC) și apelați imediat

serviciul de asistență medicală de urgență (SAMU) la
112, dacă o persoană este inconștientă cu respirația
absentă sau anormală.

• Dacă sunt mai multe persoane, o persoană trebuie să

formeze 112, să activeze difuzorul sau o altă opțiune
hands-free pe telefonul mobil, iar cealaltă să înceapă
imediat RCP asistată de dispecer, la necesitate.

• Dacă sunteți singurul salvator și trebuie să lăsați

victima ca să alertați SAMU, mai întâi activați SAMU și
apoi începeți RCP cât mai rapid.

• Trimite-ți pe cineva să găsească și să aducă un DAE,

dacă este disponibil în apropiere. Dacă sunteți singur,
NU părăsiți victima pentru a aduce DAE, dar începeți
RCP 27
 Ce trebuie de comunicat când se apelează
la 112?

Apelantul trebuie să fie capabil să alerteze serviciul

de urgență și să furnizeze următoarele informații:

• TIPUL DE SITUAȚIE: boală sau incident

• RISCURILE posibile: incendiu, explozie,
alunecări de teren, substanțe chimice și alte pericole
• LOCALIZAREA exactă a incidentului,
• NUMĂRUL de victime,
• NUMĂRUL telefonului de la care apelați și numele dvs.
.• GRAVITATEA STĂRII fiecărei victime,
• PRIMELE ACȚIUNI ȘI VOLUMUL ASISTENȚEI OFERITE.

28
 Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Pregătirea pentru efectuarea

compresiunilor sternale:
1. Bolnavul se poziționează pe un plan
dur (podea, sol, CPR board)
2. Vă puneți în genunchi, lateral de
victimă
3. Plasați podul palmei unei mâini în
jumătatea inferioară a sternului
victimei, circa 2 degete mai sus de
procesul xifoid, iar cealaltă mână o
puneți deasupra și prindeți degetele în
lacăt.
4. Vă asigurați că nu veți aplica presiune
asupra coastelor victimei.
 Resuscitarea cardio-pulmonară precoce
Compresiunile sternale
Tehnica efectuarii compresiunilor
sternale:

- Cu brațele drepte, în așa mod ca umerii să

fie perpendiculari pe sternul victimei,
efectuați compresiuni sternale rapide și
suficient de puternice:

- la o adâncime de 5 - 6 cm (sau 1/3 din

diametrul antero-posterior al toracelui)

- după fiecare compresiune, lăsați toracele să

revină la poziția inițială, fără a pierde
contactul între mâini și stern

- continuați compresiunile cu o frecvență de

100-120/min (aprox 1,8-2 compres/ sec)

- După fiecare 30 compresiuni sternale

efectuați 2 ventilații artificiale
Resuscitarea cardio-pulmonară precoce
Compresiunile sternale

Raport 30 : 2
Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilaţia gură la gură

1. Se menține calea aeriană deschisă

2. Se pensează narinele

3. Se inspiră ca într-o inspirație

normală
 Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilaţia gură la gură

4. Se expiră în calea aeriană a

pacientului 1 sec

Încercaţi să aplicaţi cât mai etanş

buzele pe cele ale victimei

5. Se observă ridicarea simetrică a

toracelui
Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilaţia gură la gură

6. Se depenseaza nasul
7. Se lasă să expire 2 secunde
8. Se urmărește revenirea
toracelui la poziția inițială
9. Se efectuează a doua ventilație

Cele două ventilații nu trebuie să

depășească 5 secunde!!!
 Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilaţiile salvatoare

• Dacă prima respirație de salvare nu produce ridicarea pieptului ca în

cazul unei respirații normale, urmați următorii pași:

1. Verificați dacă hiperextensia cu ridicarea mandibulei este adecvată

2. Aruncați o privire în gura victimei și extrageți obstacolele existente,
dacă este posibil
3. Nu efectuați mai mult de 2 ventilații de salvare la fiecare ciclu!
Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilaţia gură la nas

INDICAȚII :
• Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă
• Dacă gura este serios lezată
• Victima este salvată de la înec
• Resuscitarea este facută de un copil
• Motive estetice
• Urme de substanțe toxice la nivelul
buzelor

TEHNICA:
1. Se închide cavitatea bucală a pacientului
2. Se expiră 1 secundă în calea aeriană
3. Se deschide gura victimei pentru a permite expirul
4. Se repetă pasul 1 și 2 pentru a doua ventilație
Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilație gură la gură utilizând

pocket – mask cu valvă unidirecțională

Doi salvatori
Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilație gură la gură utilizând

pocket – mask cu valvă unidirecțională

Un salvator
 Resuscitarea cardio-pulmonară precoce

Ventilația gură- la- gură utilizând batista

salvatorului
Compresiuni sternale şi respiraţii artificiale

Un salvator

30 compresiuni sternale : 2 respiraţii artificiale

 Compresiuni sternale şi respiraţii artificiale

Doi salvatori

30 compresiuni sternale : 2 respiraţii artificiale

Se recomandă ca salvatorii să efectueze RCP alternând manevrele (atât compresiile toracice, cât și
respirațiile de salvare) la fiecare 2 minute (atunci când DAE analizează ritmul, sau chiar în lipsa
acestuia) pentru a preveni epuizarea lor.
 Resuscitarea cardio-pulmonară
doar prin compresiuni sternale

– este considerată acceptabilă, dacă salvatorul nu este capabil, nu

este sigur sau nu doreşte să efectueze respiraţia gură la gură;
– studiile arată că compresiunile sternale, chiar și fără ventilaţie
artificială sunt net superioare lipsei de resuscitare
– se efectuează compresii sternale continuu cu frecvența de
100 - 120/min, fără întrerupere!

42
 Defibrilarea precoce

• Imediat ce defibrilatorul automat extern (DAE) este

disponibil:
1. Atașați electrozii autoadezivi pe toracele expus al victimei
• Dacă sunt prezenți mai mulți salvatori, atașarea electrozilor nu
trebuie să întrerupă RCP

2. Analiza automată a ritmului cardiac. Urmați instrucțiunile

vizuale și auditive date de DAE
• Dacă șocul este indicat, asigurați-vă că nimeni nu atinge
pacientul.

3. Apăsați butonul șoc după cum este indicat, apoi imediat

reluați compresiile toracice

• Peste aproximativ 5 cicluri (2 minute de RCP), AED vă va

atenționa să repetați pașii 2 și 3
• Dacă șocul nu este indicat, imediat reluați RCP și urmați
instrucțiunile DAE. Continuați până la sosirea SAMU.
43
Algoritmul de RCP

44
 Cât timp se efectuează resuscitarea cardio-
pulmonară?

1. Până pacientul dă semne clare de revenire (devine conștient,

deschide ochii, respiră spontan, se mișcă, puls normal etc.)
2. Până pacientul este preluat de echipa medicală
3. Până salvatorul este epuizat (continuarea RCP, pune in
pericol propria sanatate)
4. Medicul responsabil ia decizia de a opri resuscitarea, atunci
când victima nu răspunde la manevrele de resuscitare
corect efectuate. RCP poate fi intreruptă dacă timp de 30 de
minute de manevre de SVA nu se revine la circulaţia și/sau
respirația spontană
5. Sunt prezente semne de moarte biologică (rigiditate
musculară, tegumente reci, midriază fixă, livedo reticularis,
pete cadaverice în zonele declive ș.a.)
45
 Criteriile de apreciere a efectuării corecte
a RCP

• Apariţia pulsului la vasele mari (a. carotidă, a. femorală, a.

brahială)
• Recolorarea tegumentelor /sau micşorarea cianozei
• Dispariţia midriazei, se observă reacţie lacrimogenă a ochilor,
reapariţia reflexului fotomotor
• Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul
respiraţiei asistate
• Se constată contracţii spontane ale membrelor
• Pe monitor/ECG - linie cu aspect ondulator, de amplitudine
crescută/ sau cu apariţie de complexe QRS rare
 Complicaţiile în efectuarea RCP

➢ Regurgitaţia şi aspiraţia conţinutului gastric în căile

aeriene (cauze posibile: reflex, hiperventilație)
➢ Fractura coastelor, mai des la pacienţii în etate (cutie
toracică rigidă, osteoporoză)
➢ Fractura sternului sau procesului xifoid (plasare incorectă
a mâinilor, forță excesivă la efectuarea MCE)
➢ Hemotorax, pneumotorax, tamponada cardiacă
➢ Leziunea ficatului, splinei
 Criterii pentru a nu începe RCP

• Pacienţi posesori ai ordinului valid de DNAR (do not attempt

resuscitation/ nu efectuaţi resuscitarea)
• Pacientul are semne de moarte biologică: rigor mortis,
cornee opacă, midriază fixă, lividitate cadaverică a zonelor
declive
• Nu are nici un beneficiu fiziologic, deoarece funcţiile vitale
sunt deteriorate, în pofida terapiei maximale pentru
afecţiuni ca șocul septic progresiv, procesele neoplazice etc.
• Prezența leziunilor incompatibile cu viața
• Nou-născuţii cu vârsta gestațională mai mică de 23
săptămâni sau greutate sub 400 g, anencefalie, trisomia XIII
sau XVIII confirmată la consultația genetică.
RCP în situații speciale

49
 Înec

✓ Aveți grijă să nu vă puneți în pericol dacă salvați pe cineva din

apă.
✓ Efectuați o evaluare dinamică a riscului, luând în considerare
posibilitățile, șanse de supraviețuire a victimei și riscurile
pentru salvator:
– Durata scufundării este cel mai puternic predictor al
rezultatului.
– Salinitatea are un efect inconsecvent asupra rezultatului.
✓ Dacă trageți pe cineva din apă, evaluați conștiința și
respirația:
• Dacă este conștient și/sau respiră normal, preveniți stopului
cardiac, PLS, protecție termică, recomandați o vizită la medic.
 Înec

✓ Dacă este victima este inconștientă și nu respiră:

1. Spuneți cuiva să sune la 112 pentru ajutor de urgență –
dacă este disponibil un DEA, cereți cuiva să îl aducă, dar nu
amânați începerea RCP
2. Începeți resuscitarea cu 5 respirații/ventilații de
salvare folosind 100% oxigen inspirat dacă este disponibil.
3. Dacă persoana rămâne inconștientă, fără respirație
normală, începeți compresiile toracice. Alternați 30 de
compresii toracice cu 2 ventilații până când sosește
ajutorul sau victima dă semne de revenire.
4. Aplicați un DEA dacă este disponibil și urmați
instrucțiunile.
5. Dacă accidentatul începe să respire normal, țineți-l
nemișcat în PLS și tratați hipotermia ținându-l cald și
uscat, dacă este posibil
 CPR în sarcină

Suportul vital la pacienta gravidă

▪ Apelați devreme pentru ajutor
de specialitate (inclusiv un
obstetrician și neonatolog).
▪ Începeți SVB conform ghidurilor
standard.
▪ Utilizați poziția standard a
mâinilor pentru compresiile
toracice, pe jumătatea inferioară
a sternului.
 Suportul vital la pacienta gravidă

▪ Dacă sarcina peste 20 de săptămâni sau uterul este palpabil

deasupra nivelului ombilicului:
✓ Deplasați manual uterul spre stânga
pentru a evita comprimarea aorto-cavală.

✓ Dacă este posibil, adăugați o înclinare laterală stângă, dar pieptul ar trebui
să rămână sprijinit pe o suprafață fermă. Unghiul optim de înclinare între
15 și 30 grade (trebuie să permită compresii de înaltă calitate și dacă este
necesar să permită nașterea prin cezariană).

▪ Atașați electrozii defibrilatorului în poziția

standard și folosiți energii de șoc standard.
 Pacienți obezi

Efectuare RCP eficace la pacienții obezi poate fi o provocare din cauza mai
multor factori:
▪ accesul și transportul pacientului
▪ acces vascular
▪ managementul căilor respiratorii
▪ calitatea compresiilor toracice
▪ eficacitatea medicamentelor vasoactive
▪ eficacitatea defibrilarii
1. Asigurați compresii toracice de până la maximum 6 cm.
2. Pacienții obezi întinși într-un pat nu trebuie neapărat mutați jos pe podea.
3. Schimbați salvatorii care efectuează compresia toracică mai des.
4. Luați în considerare creșterea energiei de defibrilare la maxim pentru
șocurile repetate.
5. Ventilația manuală cu BVM ar trebui să fie redusă la minimum și să fie
realizat de personal experimentat folosind tehnica cu două persoane.
6. Intubarea traheei devreme, astfel încât perioada de ventilație cu BVM să
fie redusă la minimum.
 RCP în cabinetul stomatologic

• Cauzele stopului cardiac se

referă de obicei la comorbidități
preexistente, complicații ale
procedurii sau reacții alergice.

• Toți stomatologii ar trebui să fie

instruiți în recunoașterea și
gestionarea urgențelor
medicale, inclusiv RCP,
managementul de bază al căilor
respiratorii și utilizarea DEA.
 RCP în cabinetul stomatologic

1. Verificați gura pacientului și îndepărtați toate

materialele solide din cavitatea bucală (de ex.,
retractor, tub de aspirație, tampoane).
2. Prevenirea obstrucției căilor respiratorii cu corpi
străini trebuie să preceadă poziționarea
pacientului.
3. Înclinați scaunul stomatologic într-o poziție
complet orizontală. Dacă este redusă intoarcerea
venoasă sau vasodilatația a cauzat pierderea
cunostinței(sincopă vasovagală, hipotensiune
arterială ortostatică), debitul cardiacpoate fi
restabilit.
4. Așezați un scaun sub spătar pentru stabilizare.
5. Începeți compresiile toracice imediat ce pacientul
este întins pe scaun.
6. Luați în considerare tehnica over-the-head a RCP
dacă aveți acces limitat la oricare parte a pieptului
pacientului.
7. Echipamentul de bază pentru o RCP standard,
inclusiv BVM ar trebui să fie disponibil imediat.
 Stopul cardiac în avion

1. Solicitați ajutor medical (anunţ prin comunicator intern).

2. Salvatorul trebuie să îngenuncheze în spațiul pentru
picioare din fața scaunelor ca să efectueze compresii
toracice, dacă pacientul nu poate fi transferat în câteva
secunde până la o zonă cu spațiu adecvat.
3. RCP deasupra capului victimei
este o opțiune în medii cu spațiu
limitat.
 Stopul cardiac în avion

4. Managementul căilor respiratorii trebuie să se bazeze pe

echipamentul disponibil și experiența salvatorului.
5. Dacă planul de zbor este peste apă deschisă, cu posibilitate
mare de ROSC în timpul resuscitarii în curs, luați în
considerare o aterizare precoce.
6. Luați în considerare riscurile
unei aterizări dacă ROSC
este puțin probabil și dați
recomandări adecvate pentru
echipajul de zbor.
4. Dacă RCP este terminată (fără ROSC), o deviere a zborului nu
ar trebui să fie efectuată.
 Bibliografia

1. European Resuscitation Council Guidelines 2021: Basic Life Support.

2. European Resuscitation Council Guidelines 2021:
Ethics of resuscitation and end of life decisions.
3. ERC COVID-19 guidelines (www.erc.edu/COVID)
4. Resuscitarea cardiorespiratorie și cerebrală. Ciobanu Gh. Vol. II.
5. First Responder. Fifth edition. J. David Bergeron, Gloria Bizjak.

59