SUPORTUL VITAL DE BAZA

(BASIC LIFE SUPPORT)

CENTRUL DE FORMARE AL
S.A.J.TIMIS
 SCOPUL B.L.S.

 B.L.S.- este un ansamblu de manevre

care încearcă să menţină perfuzia şi
oxigenarea organelor vitale
(creier, cord)

C2
 SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
(BLS)
 Acest termen include toate elementele de
resuscitare fără echipament, efectuate de una
sau mai multe prsoane care acordă primul
ajutor la o victimă aflată în S.C.R.

 Aceste elemente includ:

 evaluarea funcţiilor vitale
 asigurarea libertăţii căilor aeriene
 ventilaţia artificială (gură la gură)
 masaj cardiac extern

C3
 LANTUL SUPRAVIETUIRII
 OBIECTIVE :
 Sa cunoscă verigile lanțului supraviețuirii

 Să cunoască importanța verigilor

 CUNOASTEREA LANTULUI
SUPRAVIETUIRII

 Ierarhizează acțiunile salvatorului

 Crește rata de supraviețuire a pacienților

 LANTUL SUPRAVIETUIRII
 Reusita resuscitarii este determinata ,nu doar de
efectuarea corecta a tehnicilor resuscitarii,ci de mai
multi factori care se afla in interrelatie.
 Notiunea de ,,LANTUL SUPRAVIETUIRII’’- reprezinta
o metafora care sugereaza modul de raspuns al unei
comunitati la un S.C.R.

 Este evident ca taria,, lantului’’ este limitata de cea mai

slaba veriga a sa (B.L.S. si DEFIBRILAREA
PRECOCE-reprezinta elementele centrale
ale ,,lantului’’).
VERIGA NR.I. RECUNOASTEREA RAPIDA A UNEI
URGENTE SI ALARMAREA PRECOCE
A UNUI SISTEM MEDICAL DE URGENTA.
 VERIGA NR. II. INCEPEREA PRECOCE A
MANEVRELOR SUPORTULUI VITAL DE BAZA
 BLS - PRECOCE

Efectuată de persoane laice

Până la sosirea echipajului de urgenţă

Dublează supravieţuirea
VERIGA NR. III- DEFIBRILAREA-PRECOCE
 DEFIBRILAREA PRECOCE

Sanse mari de defibrilare in primele 3 min. de la instalarea

ritmului defibrilabil de stop cardio respirator.

Fiecare 1 minut scade şansa de supravieţuire cu 7 - 10 %

După 4 - 6 minute de la instalarea ritmului de stop cardio

respirator apar leziuni neurologice
 DEFIBRILAREA PRECOCE
Defibrilatoare externe semiautomate

Utilizare sigură de persoane laice instruite

Legislaţie permisivă în utilizarea DEA

(“Legea Bunului Samaritean”)

1 DEA – 10.000 locuitori

(aglomerări populaţionale, aeroporturi, locuri de muncă,
maşini de poliţie, pompieri, cazinouri, etc.)
VERIGA NR. IV. S.V.A.-PRECOCE
 S.V.A.- PRECOCE
 Efectuat de echipa de resuscitare:

 Necesita training adecvat

 Dotare corespunzătoare
VERIGA NR. V -SPITAL
 LANTUL SUPRAVIETUIRII
PEDIATRIC

Anticiparea
Stopului Resuscitare Chemarea
de bază echipei de resuscitare ALS
CR
 RESUSCITAREA
CARDIOPULMONARA DE BAZA
LA ADULT(S.V.B.)
 OBIECTIVE:
 Să cunoască riscurile la care se expune
salvatorul

 Să recunoască pacientul în stop cardio-

respirator
 Să cunoască situaţiile care pot duce la stop CR

 Să descrie pasii suportului vital de baza

RISCURILE SALVATORULUI:
a.LEGATE DE MEDIU:
• Salvatorul trebuie să evite expunerea la riscuri
Potenţialele riscuri sunt:
 traficul
 apa
 focul
 gazele şi substanţele inflamabile
 substanţele toxice, iradiante
 electricitatea
 construcţiile instabile
RISCURI SALVATORULUI
b.LEGATE DE PACIENT

Potenţialele riscuri sunt:

• infecţii: hepatita B, C, HIV, CMV, TBC

• substanţe toxice: particule tegumentare, aer exhalat

• produse biologice ale pacientului

• aparţinători agresivi

Măsuri de protecţie:
- halat, şorţ, botoşei, mască facială, mănuşi, ochelari
 RISCURILE SALVATORULUI

c.RISCURI LEGATE DE TEHNICA:

 utilizarea defibrilatorului
-utilizarea de instrumente ascutite
 STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
 Stop respirator = oprirea respiraţiei
spontane, fiziologice (apnee)

 Stop cardiac = oprirea contracţiilor şi a

activităţii de pompă a inimii
 CAUZE DE STOP
CARDIO-RESPIRATOR
 1.Obstrucţia căilor aeriene

 2.Insuficienţa respiratorie

 3.Boli cardiace
 1. Obstrucţia de căi aeriene
 Mecanism direct:  Mecanism infecțios:
 Sânge, vărsatură  Epiglotite
 Corpi străini  Faringite obstructive

 Aspiraţia de conţinut  Bronhiole: secreţii

gastric bronșice, edem al
mucoasei

 Compresiune extrinsecă:  Laringospasm

 Traumatism direct al  Bronhospasm
feţei şi gâtului  Criza de “grand mal”
 2.Insuficienta respiratorie
Insuficienţa respiratorie de :
 Cauza centrală: afectarea centrului respirator prin depresia
sistemului nervos central (TCC, boli intracerebrale, hipercarbie,
dezordini metabolice, droguri – alcool, opioide, anestezice
generale)
 Cauza pulmonară: pneumonii, bronhopneumonii,
trombembolism pulmonar, colecții pleurale

 Leziuni nervoase periferice: miastenia, oboseala musculară

 Leziuni ale cutiei toracice: fracturi, cifoscolioze

-
 3a.Cauze cardiace primare

 Boala cardiacă ischemică

 Tulburări de ritm cardiac
 Valvulopatii
 Cardiomiopatii
 Cardiopatii congenitale
3b.Cauze cardio-vasculare secundare

 Hipoxia
 Hipovolemia severă

 Hipotermia severă

 Sepsis

 Intoxicaţii

 Electrocutare

 Dezechilibre hidroelectrolitice
ALGORITMUL SUPORTULUI
VITAL DE BAZA LA ADULT
SUPORTUL VITAL DE BAZA-ADULT
ALGORITM
 1.-ASIGURAM ZONA
 2.-VERIFICAM STAREA DE CONSTIENTA
 3.-STRIGAM DUPA AJUTOR
 4.-ELIBERAM CAILE AERIENE
SUPERIOARE
 5.-VERIFICAM RESPIRATIA
 6.-SUNAM 112
 7.-COMPRESIUNI TORACICE
 8.-INSUFLATII
 SUPORT VITAL DE BAZA-LA ADULT

1.-ASIGURAREA ZONEI-

Se va asigura zona pentru siguranta

salvatorului şi a victimei.
2.EVALUAREA CONSTIENTEI
fizicSCUTURAM USOR

verbalNE ADRESAM
 Victima reacţionează?

DA

 Căutarea leziunilor
 Stabilirea diagnosticului
 Acordarea primului ajutor
 Victima reactioneaza ?

NU

3.-Strigaţi după ajutor

 Aşezaţi victima în decubit dorsal şi
eliberaţi-i căile aeriene.
4.-Eliberarea căilor aeriene
 Hiperextensia capului
 Ridicarea mandibulei
 Dacă se suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:
-Subluxaţia mandibulei
 Exista suspiciunea de traumatism al
coloanei cervicale?

 Se mentine capul, gâtul şi trunchiul

în acelaşi ax
 Extensie minimă a capului
 Preferabilă subluxaţia mandibulei
 Adesea este necesară asistenţa specializată
 Deschiderea usoara a
gurii
Vizualizarea cavitatii
bucale
Se extrag doar corpii
straini vizibili(solizi)
5. Verificarea respiraţiei

 Priviţi expansiunile toracelui

 Auziti suflul respiraţiei
 Simţiţi pe obraz aerul expirat

 Toate acestea nu trebuie să

dureze mai mult de 10 secunde
după care hotărâţi dacă pacientul
respiră sau nu
 Victima respira?
NU

 6.-Solicitaţi ajutor calificat (112)

 Aplicaţi podul palmei în zona centrală a toracelui
(1/3 inf. a sternului)şi cealaltă mână deasupra
 7.-Începeţi compresiunile toracice cu o frecvenţă
de 100-120/minut,amplitudine 5-6cm.
Compresia=decompresia

 8.-După efectuarea a 30 de compresiuni

administraţi -2 insuflaţii.
Apăsaţi pe stern:
-in 1/3 inf. a acestuia
-cu o amplitudine de 5-6 cm.
-frecventa de 100-120compr./min.
-compresia=decompresia
Compresiunile
toracice
Respiraţia artificială

 Pensaţi nasul victimei

 Ţineţi-i bărbia ridicată
 Inspiraţi adânc
 Încercaţi să aplicaţi cât
mai etanş buzele pe cele
ale victimei
INSUFLATIILE

 Expiraţi continuu (1 sec.)

în gura victimei
 Verificaţi dacă i se ridică
toracele
 Păstraţi-i bărbia ridicată
 Verificaţi mişcările
toracelui
Verificarea revenirii toracelui
Resuscitare cardiopulmonară efectuată de o
singură persoană
 Ventilaţia gură-la-nas

 Dacă ventilaţia gură-la-gură este

dificilă
 Dacă gura este serios lezată

 Victima este salvată de la înec

 Resuscitarea este facută de un copil

 Motive estetice
 Raport
Compresiuni toracice / insuflaţii

-30 compresiuni :2-insuflaţii

 Reevaluarea victimei

 Resuscitarea de bază va fi întreruptă

pentru reevaluarea victimei numai
dacă aceasta respira normal.
 Resuscitare numai prin compresiuni
toracice

Când salvatorul nu doreşte sau este în

imposibilitate de a administra insuflaţii gură-
la-gură.

Compresiunile vor fi aplicate fără întrerupere

cu o frecvenţă de 100-120/minut
Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru
reevaluarea victimei numai dacă aceasta
respira normal.
 Se continuă resuscitarea până:
 Soseşte ajutorul calificat şi preia
manevrele de resuscitare

 Victima respira normal

 Salvatorul se epuizează
ALGORITMUL SUPORTULUI VITAL
DE BAZA LA
NOU –NASCUT; SUGAR SI COPIL
 SUPORTUL VITAL DE BAZA-
PEDIATRIE
 -Nou Nascut: prima luna de viata (28zile)

 -Sugar: 1luna – 1 an

 -Copil: mai mare de 1 anpubertate

 Clasificarea vârstelor pediatrice

- nou-născut: 0-28 de zile

- sugar: 29 de zile-1 an
- copil mic: 1-3 ani
- preşcolar: 3-6 ani
- şcolar: 6-12 ani
- adolescent: 12-18 ani
 OBIECTIVE
 Să recunoască pacientul în stop cardio-respirator

 Să cunoască condițiile particulare de resuscitare

 Să cunoască particularitățile anatomice ale NN

 Să descrie etapele resuscitării

 Particularitatile nou -nascutului

Căi aeriene:
CAI AERIENE:
- Limba mare a sugarului
ocupă o mare parte a oro-
faringelui
- Bolta palatină insuficient
dezvoltată la sugar
IMPLICATII:
Respiraţie predominant nazală
- Obstrucţia nazală preexistentă
poate face dificilă ventilaţia pe
mască şi balon, lucru ce poate
necesita plasarea unei pipe
orofaringiene
 Semne clinice ale unui nou-nascut
compromis
• cianoză

• bradicardie

• tensiune arterială scăzută

• creşterea efortului respirator

• tonus muscular scăzut

POZITIA
In decubit dosal :
- permeabilizarea căii aeriene superioare prin uşoară extensie
a capului, plasarea unui scutec sub umeri

• poziţia de “adulmecare”
• alinierea faringelui posterior,
laringelui şi traheei
 Suportul vital de bază pediatric

Algoritm de resuscitare:
• Simplu, ușor de învățat
• Aplicabil în majoritatea circumstanțelor
• Evaluarea victimei – simplă și rapidă:

1. RESPONSIVITATE
2. ABSENȚA RESPIRAȚIEI
 ALGORITMUL S.V.B.P

1.Se asigură securitatea salvatorului şi a victimei

2.Se evaluează starea de conştienţă a pacientului

 Se mişcă uşor victima şi se vorbeşte cu aceasta
 Există mişcări active ale victimei? Plânge sau respiră spontan?
 Verificarea responsivitatii

NU răspunde :
Răspunde :

-Plânge sau se mobilizează

• Se dă la mamă sugarul  Se începe SVB
• Evaluăm eventualele
leziuni
 Verificarea responsivitatii

Pacient inconștient

 Se începe SVBP și se continuă cu SVAP

 Se așează pacientul în decubit dorsal

Atenție la pacienții cu trauma!

Suportul vital de baza pediatric
3. Deschiderea cailor aeriene
• Extensia capului
• Ridicarea mandibulei
• Subluxaţia mandibulei

La pacientul traumatizat – subluxaţia mandibulei

Sugar – poziţie neutră (sul sub umeri)

 Extensia capului si ridicarea
mandibulei

Plasaţi o mână pe fruntea copilului şi basculaţi uşor

capul pe spate până ajunge în pozitie neutră.
Hiperextensia capului produce obstrucţia traheei.

- Plasaţi degetele celeilalte mâini (cu excepţia policelui)

sub bărbie şi ridicaţi mandibula în sus și în afară.
- Aveţi grijă să nu închideţi gura victimei sau să
comprimaţi ţesuturile moi din regiunea
submentonieră.

Dacă vedem:
- un corp străin
- secreţii  se îndepărtează
- lichid de vărsătură
 Nou-născut, sugar : extremitatea cefalică este
proeminentă → sul sub umeri pentru a-l pune în poziţie neutră
 Subluxatia mandibulei

 2-3 degete plasate sub unghiul mandibulei - se ridică

mandibula

 Cu policele, bilateral, se deschide cavitatea bucală

 Palmele plasate pe cap menţin capul în extensie

La pacientul traumatizat – subluxaţia mandibulei – poate fi
completată cu uşoara extensie a capului, dacă un al doilea
resuscitator stabilizează coloana cervicală
 4.Verificarea respiratiei
 - Căile aeriene se menţin deschise.
Evaluarea se face în maxim 10 sec

Privești - expansiunea toracelui şi abdomenulu

Asculți - zgomotele produse de victimă în expir
la nivelul nasului şi cavităţii bucale

Simți - aerul expirat pe obrazul salvatorului

Copilul RESPIRĂ și nu există suspiciune de traumă:

• Poziţia laterală de siguranţă (la copilul mare este identică

cu a adultului):

• Menţine căile aeriene deschise

• Scade riscul de aspiraţie
• Lichidele din cavitatea bucală drenează liber
• Stabilă

Reevaluarea periodică a pacientului.

 COPILUL NU RESPIRA
 SE INCEPE S.V.B. P.
 Nou Nascut
 -Se incepe cu 5 insuflatii ( gura la gura si nas)
- apoi -3 compresiuni si 1 insuflatie
- compresiunile se fac la 1cm.sub linia
intermamelonara(pe stern-cu 2-degete)
 Tehnica compresiunilor toracice

» tehnica policelui (preferată) = mai

puţin obositoare şi control mai bun
al profunzimii compresiilor

» tehnica celor două degete

= mai uşoară cu un singur salvator.
Mai bună pentru mâini mici.

Permite accesul la ombilic pentru

medicaţie.
 Sugar
 Se incepe cu 5 insuflatii
 apoi15 compresiuni si 2 insuflatii
 Copil
 Se incepe direct cu 15 compresiuni si 2
insuflatii.
 Compresiunile se fac cu podul unei singure maini
–zona centrala a toracelui.
Compresiunile toracice la copil
 EVALUAREA CIRCULATIEI

Evaluarea se face în maxim 10 sec

(concomitent cu evaluarea respirației)
Personal medical antrenat – palpează pulsul la:
 artera brahială (sugar)

 artera femurală

 artera carotidă (copil)

Dacă nu există puls:
- se efectuează compresiuni toracice

Dacă există dubii în ceea ce priveşte prezenţa pulsului şi nu

există semne ale prezenţei circulaţiei:
- se continuă resuscitarea cu compresiunile toracice

Absenţa pulsului sau puls < 60 / min la sugar cu

semne clinice de perfuzie deficitară 
Iniţierea compresiunilor toracice.