Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiţie:
a) Accidente acute:
Neoplazii
Afecţiuni cardiace cronice
Afecţiuni pulmonare cronice
Afecţiuni neurologice cronice invalidante
SIDA
Consecinţele instalării stopului cardiac:
Management
Calea nazofaringiană
MASCA LARINGIANĂ
Avantaje
Se introduce repede şi uşor
Mărimi variate
Ventilaţie mai eficientă decât cu masca facială
Se evită laringoscopia
Dezavantaje
Nu prezintă garanţie absolută împotriva aspiraţiei
Nu se recomandă în cazul în care este nevoie de o presiune foarte puternică
Căile aeriene nu pot fi aspirate
COMBITUBUL
Avantaje
Se introduce repede şi uşor
Se evită laringoscopia
Protejează împotriva aspiraţiei
Se poate folosi dacă este nevoie de presiuni mari
Dezavantaje
Există doar două mărimi
Pericol de ventilaţie prin lumen greşit
Pericol de distrugere a balonaşelor la introducere
Traumă la introducere
De unică folosinţă
INTUBAŢIA ENDOTRAHEALĂ
Avantaje
Protejează căile aeriene împotriva aspiraţiei
Facilitează ventilaţia şi oxigenarea
Permite aspiraţia secreţiilor din căile aeriene inferioare
Asigură o cale de administrare a medicamentelor resuscitării cardio-pulmonare
Previne distensia gastrică datorată ventilaţiei
Protejează căile aeriene împotriva edemului şi compresiei
Dezavantaje
Necesită instruire specială şi experienţă
Poate determina leziuni locale (dinţi, limbă, palat moale şi dur)
Potenţial de exacerbare a unei leziuni de coloană cervicală
Mandren şi seringă
Verificarea echipamentului
Precauţii
Dacă personalul medical nu este calificat în efectuarea intubaţiei se va prefera
ventilarea pacientului pe mască şi balon
Linii directoare generale
Trebuie efectuată cât mai precoce posibil
Va fi efectuată de cea mai experimentată persoană din echipa medicală
Dacă nu se reuşeşte intubaţia în cel mult de 30 de secunde se va întrerupe manevra şi
se va ventila pacientul cu mască şi balon
Complicaţii
Intubaţia esofagiană – determină decesul pacientului dacă nu este recunoscută la timp
Intubaţia unei bronhii – determină atelectazia plămânului controlateral
Pneumotoracele
Hemoragie orofaringiană
Leziuni de corzi vocale
Fracturi dentare – fragmentele dentare pot fi aspirate în căile aeriene inferioare
Vărsături – aspiraţie bronşică
Deplasarea unei leziuni cervicale instabile
ASPIRAŢIA TRAHEO-BRONŞICĂ
CRICOTIROIDOSTOMIA CU AC
Indicaţii
Imposibilitatea efectuării intubaţiei oro- sau nazotraheale
Obstrucţia căilor aeriene superioare (deasupra nivelului corzilor vocale)
Tehnica
Antiseptizarea zonei dacă starea pacientului permite
Se introduce un ac de 14 gauge perforând membrana cricotiroidiană (se poate utiliza şi
un cateter i.v.)
Fixarea acului şi oxigenare
Se va insufla oxigen timp de o secundă după care se va lăsa aerul din plămâni să iasă,
timp de 3-4 secunde, după care se va repeta ciclul
Se poate ataşa un adaptor de sondă de intubaţie urmat de ventilarea pacientului cu un
balon
Va fi pregătit pacientul pentru cricotiroidostomie chirurgicală
CRICOTIROIDOSTOMIA CHIRURGICALĂ
Tehnica
Antiseptizarea zonei dacă starea pacientului permite
Incizia orizontală a tegumentului şi membranei cricotiroidiene
Introducerea unei canule de traheostomie de 6 – 6,5 mm şi umflarea balonaşului
Auscultaţia pulmonară şi abdominală
Fixarea canulei
Management
Verificarea respiraţiei
Priviţi expansiunile toracelui
Ascultaţi sunetul respiraţiei
Simţiţi pe obraz aerul expirat
Toate acestea nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde după care hotărâţi dacă
pacientul respiră sau nu
Măsuri nespecializate
Măsuri specializate
– mască (2 resuscitatori)
– canula de intubaţie
Reevaluarea victimei
Măsuri nespecializate:
LOVITURA PRECORDIALĂ
Măsuri specializate:
Medicaţia resuscitării
1. Vasopresoare
2. Antiaritmice
3. Alte medicamente
1. Vasopresoare
ADRENALINA
Indicaţii în resuscitare:
Este primul medicament folosit în resuscitarea cardio-pulmonară, folosit în toate
ritmurile de stop cardiac
Doza:
• Doza iniţială
- 1 mg administrat i.v.
- 2-3 mg administrat prin sonda endotraheală diluat în 10 ml ser fiziologic
• Se repetă dozele în cursul resuscitării la fiecare 3 – 5 min.
• Nu există dovezi care să indice necesitatea administrării unor doze mai mari de
adrenalină
Fiole 1 : 1.000 (Adrenalină 1 mg / 1 ml)
• Dozele excesive de Adrenalină (≥ 1 mg) după revenirea circulaţiei spontane pot induce
tahicardie, ischemie miocardică, tahicardie ventriculară şi fibrilaţie ventriculară
Atenţie
• A nu se administra pe aceeaşi linie cu Bicarbonatul de Na!!
2. Antiaritmice
AMIODARONA
Indicaţii în resuscitare:
• FV / TV fără puls refractară la şoc
Doza:
• Dacă FV / TV fără puls persistă şi după cel de-al treilea şoc se administrează
Amiodarona
• Doza = 300 mg diluat în 20 ml glucoză 5%, bolus i.v. (linie centrală sau periferică
mare)
XILINA (LIDOCAINA)
Indicaţii în resuscitare:
FV / TV fără puls refractară atunci când nu e disponibilă Amiodarona
Doze:
• FV / TV fără puls refractară atunci când nu e disponibilă Amiodarona:
- 100 mg i.v. (1-1,5 mg / kg)
- dacă este necesar se poate administra adiţional un bolus de 50 mg
• Doza totală să nu depăşească 3 mg / kg în prima oră de administrare
• A se reduce doza la persoanele în vârstă sau cu afecţiuni hepatice!!
MAGNEZIUL
Indicaţii în resuscitare:
FV refractară la defibrilare, asociat cu posibilă hipomagneziemie
Tahiaritmii ventriculare, asociat cu o posibilă hipomagneziemie
Torsada vârfurilor (AEP)
Intoxicaţii cu Digoxin
Doze:
În FV refractară la şocuri iniţial se administrează
- 2g sulfat de magneziu i.v. periferic timp de 1-2 min
- doza se poate repeta după 10-15 minute; doza totală maximă = 4 g
Fiole 10 ml concentraţie 20% (2 g / fiolă)
3. Alte medicamente
ATROPINA
Indicaţii în resuscitare:
Asistolie
Activitate electrică fără puls (AEP) (ritmul pe monitor < 60 bătăi /min)
Doza:
Asistolie / AEP (ritmul < 60 bătăi /min)
– 3 mg i.v., în doză unică
– 6 mg prin canula traheală doză unică
Acţiuni:
Blochează activitatea vagală
Creşte automatismul sinusal
Creşte conducerea atrioventriculară
AMINOFILINA
Indicaţii în resuscitare:
Asistolie
Doza:
240 – 500 mg (5 mg/kg) i.v. lent
CALCIUL
Indicaţii în resuscitare:
Activitate electrică fără puls (AEP) cauzată de
- hiperpotasemie
- hipocalcemie
- intoxicaţii cu blocante ale canalelor de calciu
Acţiuni:
Esenţial pentru contracţiile cardiace normale
Administrat în exces poate conduce la aritmii
Trigger al morţii celulelor în miocardul ischemic
Administrat în exces poate întârzia recuperarea cerebrală
Doze:
Doza iniţială de 10 ml de clorură de calciu de 10% (6,8 mmol) poate fi repetată la
nevoie
A nu se administra imediat înainte sau după bicarbonatul de sodiu!!
BICARBONATUL DE SODIU
Indicaţii în resuscitare:
Acidoze metabolice grave (pH < 7,1)
Hiperkalemie
Doza:
50 mmoli (50 ml de soluţie 8,4%) i.v. diluat
La nevoie, doza poate fi repetată după efectuarea gazelor arteriale
Acţiuni:
Agent alcalinizant (măreşte nivelul pH-ului)
Dar poate:
– creşte producţia de dioxid de carbon
– să scadă eliberarea de oxigen la ţesuturi
– tulbura contractilitatea miocardului
– provoca hipernatremie
– interacţiona cu Adrenalina
E = Electrocardiograma
ASISTOLA
Se verifică:
Electrozi, cabluri
Poziţia padelelor şi contactul cu toracele
FV / TV FĂRĂ PULS
AEP (ACTIVITATEA ELECTRICĂ FĂRĂ PULS)
Indicaţie
Metodă
Management
Evaluarea pulsului se face doar la apariţia pe monitor a unui ritm compatibil cu viaţa,
şi eventual a respiraţiilor spontane
Nu se verifică pulsul carotidian sau ritmul electric după ŞEE (ritmul electric se
evaluează după încă 2 minute de MCE)
Dacă FV / TV fără puls a apărut de 5 minute nu se începe protocolul ce ŞEE ci cu 2
minute MCE + ventilaţie; apoi ŞEE