CURS DE PRIM AJUTOR PENTRU VOLUNTARI aprilie 2019, SJA IASI

FIRST RESPONDER
Persoana care acordă primul ajutor altei persoane care suferă o îmbolnăvire bruscă sau rănire
.
Primul ajutor este intervenția inițială într-o stare gravă, înainte de ajutorul medical profesionist.
Orice persoană care are nevoie trebuie să primescă primul ajutor de la cei din jurul lor.
Nimeni nu ar trebui să sufere pentru lipsa de prim ajutor calificat.

OBIECTIVELE PRIMULUI AJUTOR – 3P

• PĂSTRA VIAȚA: obiectivul principal al oricărei îngrijiri medicale, de a salva viața și să
reducă la minim amenințarea morții
• PREVENI:agravarea stării de sănătate sau pericolul de rănire în continuare ( ex:
aplicarea presiunii pentru oprirea unei sângerări înainte de a deveni periculoasă)
• PROMOVA RECUPERAREA: încercarea de a începe procesul de recuperare de boală
sau de prejudiciu ( ex: pansamentul unei răni)

Primul ajutor se realizeză , în general , de persoane laice

• Există multe situații care pot necesita primul ajutor și multe țări dispun de legislație,
reglementări sau orientări care specifică un nivel minim de dispoziții de prim ajutor în
anumite circumstanțe.
• Aceasta poate include o formare specifică și echipament pentru a fi disponibil la locul de
muncă sau în aglomerările urbane.
Ca parte componentă a SISTEMULUI MEDICAL DE URGENȚĂ – CORPUL FIRST
RESPONDERILOR trebuie planificat, organizat și făcut efectiv operațional la nivel
local/regional.
Fiecare comunitate ( instituție, societate, organizație) ce se vrea beneficiara unuiSistem
AMU&C –COMPONENTĂ DE PRIMĂ INTERVENȚIE /PRIM AJUTOR trebuie să-și identifice
RESURSELE ȘI NEVOILE și cât de multe servicii este DISPUSĂ SĂ OFERE.

Pentru FIRST RESPONDERII formați să răspundă necesităților specifice , important este:-

organizarea de Programe Educaționale pentru Formarea
- Menținerea și Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe
- Formarea de abilități și atitudini necesare creșterii calității performanțelor specifice
domeniului.

FIRST RESPONDER = PERSONAL INSTRUIT ÎN

1.
1. Recunoasterea urgentelor cu risc vital, inclusiv a stopului cardiac
2. Accesarea si activarea sistemului de urgenta prin numarul de apel unic de urgenta 1-1-2.
3. Acordarea primului ajutor de baza pana la sosirea echipajelor de interventie in urmatoarele
situatii:
- Stopul cardio – respirator
- Corpii straini in caile respiratorii
- Hemoragiile
- Fracturile
- Plagile
- Arsurile termice si chimice inclusiv la nivelul ochilor
- Accidentele rutiere
- Alterarea starii de constienta la pacientii cu respiratie si activitate cardiaca pastrata.
4. utilizarea defibrilatorului semi-automat in cazul in care exista unul la dispozitie, aplicand
indicatiile vizuale si audio ale aparatului in conformitate cu protocoalele in vigoare.

Prezentarea unor date cât mai exacte Operatorului Serviciului de Urgență este esențială
pentru rapiditatea și eficiența intervenției echipajelor Poliției, Ambulanței, Pompierilor.
Acces rapid 112:
-apelantul formează 112
-operatorul de serviciu primește apelul,moment în care îi sunt afișate numărul de telefon,
adresa apelantului și locația aproximativă
-operatorul răspunde: 112, ce urgență aveți?
În funcție de natura urgenței apelul va fi redirecționat spre Ambulanță, Poliție sau Pompieri
-dacă sunați la 112, trebuie să anunțați: Ce urgență aveți?, Unde este urgența, unde vă aflați,
de la ce număr de telefon sunați, cum vă numiți.
După furnizarea acestor date, trebuie să rămâneți la telefon pentru a primi eventuale
recomandări legate de modul în care se poate acorda primul ajutor la fața locului

Cu toate acestea:
Primul ajutor, nu necesită nici un echipament special sau cunoștințe medicale , și poate
implica improvizație cu materiale disponibile la momentul respectiv, de multe ori de către
persoane neinstriute.

Primul Ajutor=Adevăratul Ajutor

Pacientul își pune viața în mîinile celui care 〟Răspunde Primul nevoilor sale〞
PRIMUL AJUTOR 〟DE BAZĂ〞SE ACORDĂ CU MÎINILE GOALE, CAPUL PLIN DE
CUNOȘTINȚE ȘI MULT, MULT SUFLET
2.
 LANȚUL SUPRAVIEȚUIRII
CE ESTE “LANTUL SUPRAVIETUIRII”?
• Acțiunile care pot lega victima unui stop cardiac de supraviețuire sunt
denumite Lanțul supraviețuirii
RATA SUPRAVIEŢUIRIIÎN STOPUL CARDIORESPIRATOR
Depinde de:
- recunoaşterea semnelor de alarmă
- activarea sistemului medical de urgenţă
- suportul vital de bază
- defibrilare
- management avansat

Veriga I
recunoașterea stopuluicardiorespirator și anunțarea SNUAU
Stop respirator = oprirea respiraţiei spontane, fiziologice
Stop cardiac = oprirea contracţiilor şi a activităţii de pompă a inimii
 3.
Recunoasterea SCR
• Absenta constientei = nu deschide ochii, nu se misca, nu vorbeste spontan sau la
stimulare
• Absenta respiratiei = nu exista miscare de inspir-expir a toracelui, nu se percepe
respiratia la nivelul nasului si/sau gurii victimei
• Absenta circulatiei = oprirea activitatii de pompa a inimii, manifestata prin lipsa pulsului
la arterele mari, palpabile
Anunţarea (telefonică) - Dispecerat112

Veriga 2 - SVB PRECOCE

Efectuat de persoane laice FARA aparatura sau medicamente
Până la sosirea echipajului de urgenţă
Dublează supravieţuirea

Veriga 3 - DEFIBRILARE PRECOCE

Sanse mari de defibrilare in primele 3 min de la instalarea ritmului defibrilabil de stop cardio
respirator.
Fiecare 1 minut scade şansa de supravieţuire cu 7 - 10 %
După 4 - 6 minute de la instalarea stopului cardio respirator apar leziuni neurologice
Defibrilatoare externe automate
Utilizare sigură de persoane laice instruite
Legislaţie permisivă în utilizarea DEA
(“Legea Bunului Samaritean”)
1 DEA – 10.000 locuitori
(aglomerări populaţionale, aeroporturi, locuri de muncă, maşini de poliţie, pompieri, cazinouri

Veriga 4 - SVA
• Efectuat de echipa de resuscitare
– Necesita training adecvat
– Dotare corespunzătoare

Cunoașterea Lanțului supraviețuirii

• Ierarhizează acțiunile salvatorului
• Crește rata de supraviețuire a pacienților
 4.
DEFIBRILAREA EXTERNA AUTOMATA - DEA
• DEA este un dispozitiv computerizat care analizeaza ritmul cardiac al victimei, dupa ce
padelele sale sunt atasate pe torace, si va administra, daca este necesar, in mod
automat un soc electric
- exista si defibrilatoare semiautomate, la care factorul uman declanseaza socul.
UTILIZARE DEA :
- se urmeaza pasii lantului supravietuirii cu veriga ce include DEA ( aglomeratii umane care
detin cu siguranta un DEA )
- se ataseaza un electrod sub clavicula dreapta, iar celelalt la baza hemitoraceluistang,
toracele fiind dezgolit !
- se porneste aparatul pentru analiza
- nu se atinge victima pe timpul analizei !
- aparatul va administra singur un soc, factorul uman neatingand victima !
- imediat dupa soc, se continua resuscitarea, aparatul dand indicatii asupra procedurilor de
urmat
- resuscitarea continua pana cand soseste echipajul specializat, obligatoriu in aceste conditii !
- defibrilatoarele utilizate de echipaje medicale specializate declanseaza socul cu ajutorul
factorului uman, ele numindu-se semi-automate.
PRECAUȚII:

• - nu se aplica electrozii pe toracele ud

• - nu se aplica electrozii peste pace-makere implantate sau orice plasturi de pe torace
• - se indeparteaza bijuteriile metalice
• - pilozitatea in exces ar putea sa diminueze efectul socului
 5.
DEZOBSTRUCTIA CAILOR AERIENE IN SVB LA ADULT SI COPIL
Cauze de obstructie cai aeriene :
- voma, corpi straini, sange in trauma
- tumori, abcese, inflamatii, spasme inflamatorii sau toxice (ex. fum )ale cailor
- limba umflata in reactii alergice
- arsurile ( fumul, caldura, trauma directa )
- scaderea tonusului limbii la inconstienti

Obstructia incompleta:
• tuseste, vorbeste
• - respiratie zgomotoasa, suieratoare
• - retragerea rebordului costal si a sternului in inspir ( tiraj )
• - arata cu mainile nivelul obstacolului
Obstructia completa la pacientul constient:
• - nu poate vorbi, nu poate tusi
• - face efort sa respire
• - cianoza / paloare
• - arata cu mainile nivelul obstacolului
• -salvatorul nu aude respiratia pacientului
Obstructia completa la pacientul inconstient:
-prin metoda PAS se pot sesiza miscarile toracelui fara ascultarea si simtirea respiratiei /
- prin metoda PAS nu se sesizeaza nimic
-nu se poate efectua respiratia gura la gura
• Aici intervine rolul anturajului in anamneza !
•
Conduita de urgenta la pacientul constient:
1- se incurajeaza tusea daca este ineficienta
2- se efectueaza 5 lovituri interscapulovertebrale ( pe mijlocul spatelui ) daca sunt ineficiente
3- se efectueaza manevra Heimlich ( compresiuni abdominale
Conduita de urgenta la pacientul inconstient:
- se efectueaza compresiuni toracice
- NU SE EFECTUEAZA MANEVRA HEIMLICH !
Conduita de urgenta la copilul>1an constient:
- dezobstructia in SVB pentru copilul > 1 an se efectueza ca la adult, cu precizarea ca
salvatorul isi va ajusta inaltimea dupa a copilului
Conduita de urgenta la sugar inconstient:
• - se pozitioneaza copilul cu fata in jos, pe antebratul salvatorului, cu capul mai jos decat
trunchiul, astfel incat corpul strain sa alunece si sub efectul gravitatiei
 • - capul sugarului se tine intre police si index aflate in spatele unghiului mandibulei,
determinand pozitia capului si deschiderea gurii 6.
• - se aplica 5 lovituri interscapulare, urmarind dupa fiecare eliminarea corpului strain; la
orice moment pozitiv intrerupem
• - daca nu au efect, se intoarce sugarul in decubit dorsal, tot pe antebrat, cu capul
sustinut de palma, care-i va orienta pozitia
• - se efectueaza 5 compresiuni toracice, ca la resuscitarea cardio-pulmonara, dar mai
rare .
• - dupa fiecare compresiune, urmarim efectul si intrerupem la eliminarea corpului strain
• - se repeta aceasta combinatie de lovituri pana la eliminarea corpului strain.

BLSADULT
BLS=SVB=SUPORT VITAL DE BAZĂ

BLS reprezintă ansamblu de manevre efectuate asupra unui pacient aflat în SCR, pentru a
menține suportul respirator și circulator, fară a folosi medicație și echipamente medicale
specifice .
CÂND:
- salvatorul este însiguranță
-pacientul este în SCR

DE CE:
- pentru a menține un aport minim de sânge oxigenat coronarian și cerebral, prin compresiuni
toracice și ventilații, încetinind instalarea leziunilor ireversibile
- oprirea circulației timp de 3-4 minute determină leziuni cerebrale ireversibile
- manevrele aplicate corect și în timp util dublează șansele de succes ale unei resuscitări
1.SIGURANȚA SALVATORULUI
- regulă primordialăun salvator mort nu poate salva
RISCURI:
- traficul
-apa, focul, electricitatea
- substanțe toxice
-produse biologice, microorganisme (TBC)
- costrucții instabile
-anturaj agresiv
SE ASIGURĂ SECURITATEA SALVATORULUI , VICTIMEI ȘI A PERSOANELOR DIN JUR
7.
2.EVALUAREA STĂRII DE CONȘTIENȚĂ
- apropiați-vă de victimă din față astfel încât dacă aceasta este conștientă să vă vadă
-întrebați tare: “vă simțiți bine?”, “ce s-a întâmplat?”, “ deschideți ochii’
- scuturați victima ușor de umeri
SITUAȚII:
a) –răspunde sau se mișcă :
-lăsați victima în poziția inițială (dacă nu este în pericol)
- anamneză ( afecțiuni cronice), evaluare leziuni
-sunați la 112, reevaluare periodică
b) NU răspunde:
- se consideră inconștientă
-strigă după ajutor ,apel 112
- se așează în decubit dorsal
A – alert , se mișcă
V- răspunde la stimuli verbali
P - răspunde la stimuli dureroși
U- nu răspunde ➔este inconștient➔ evaluare primară ABC➔apel 112

3.EVALUAREA PRIMARĂ ABC

A- (airway) – Deschiderea și eliberarea căilor aeriene
➣prin hiperextensia capului și ridicarea mandibulei
-o mână pe fruntea victimei împinge capul spre spate
- în același timp cu 2 degete ale celeilalte mâini plasate sub menton se ridică bărbia
- înspecție rapidă a cavității bucale, dacă există corpi străini vizibili , se extrag cu indexul
“făcut căuș”
➣ prin subluxația mandibulei la cea mai mică suspiciune de leziune a coloanei cervicale
- capul în poziție neutră
-indexul și celelalte degete plasate pe marginea posterioară a gonionului, împing în sus și
anterior, iar degetele mari aflate de o parte și de alta a bărbiei împing mentonul

B – (breathing) Verificarea respirației în 10 secunde

➣menținând căile aeriene deschise stabiliți dacă victima respiră normal
➣metoda PAS
- P = privește mișcările toracelui
- A = ascultă zgomotele respiratorii
- S = simte pe obraz fluxul de aer
➣se execută cu capul aplecat, urechea spre fața victimei și privirea spre torace
ATENȚIE:
- în primele minute după oprirea cordului victima mai poate respira slab, respirații agonice,
neregulate, rare, zgomotoase 8.
Dacă respiră normal : -evaluarea leziunilor
- PLS
Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal trebuie să acționeze ca și când
nu ar respira ➙ SCR se începe RCP
- respirații normale în repaus 12-16 pe min

C - (circulation) Verificarea circulației

➣verificarea pulsului la artera carotidă concomitent cu verificarea respirației, plasând 2 degete
în șanțul dintre cartilajul tiroid și mușchii laterali ai gâtului
➣o fac persoanele instruite
➣persoanele laice încep RCP dacă victima nu respiră, fară a pierde timp cu verificarea
circulației
 9.
RCP – 1 salvator
COMPRESII TORACICE

➣îngenunchiați lângă victimă la nivelul umărului, pentru a face atât compresiuni cât și ventilații
➣piciorele îndepărtate, poziție stabilă, bază largă de susținere
➣aplicați podul palmei pe jumătatea inferioară a sternului cu degetele în extensie
➣plasați cealaltă mâna peste cea de pe stern cu degetele întrepătrunse, evitând astfel
compresia pe coaste
➣poziția mâinilor astfel încât să nu exercite presiune pe apendicele xifoid sau regiunea
epigastrică
➣apăsați vertical pe stern pentru a-l înfunda 5cm nu îndoiți coatele
➣presiunea aplicată este fermă dar nu violentă
➣compresiunea toracelui este asigurată de mișcarea trunchiului nu a brațelor
➣după fiecare compresie lăsați toracele să revină fără a ridica mâinile de pe stern
➣compresiile și decompresiile să fie egale ca timp
➣frecvența compresiilor este de 100-120 pe min (2 compresii/sec)
➣se recomandă să numărați cu voce
DUPĂ 30 DE COMPRESIUNI EFECTUAȚI 2 VENTILAȚII

VENTILAȚIILE:
➣după 30 de compresii se redeschid căile aeriene
➣capul în hiperextensie, pensați nasul co policele și indexul mâinii de pe frunte
➣gura ușor deschisă,dar mandibula ridicată
➣inspirați profund, aplicați etanș buzele în jurul gurii victimei și expirați constant
➣ventilație eficientă= ridicarea peretelui toracic anterior 1-2 sec., ca într-o respirație normală
➣îndepărtând gura de victimă se lasă toracele să revină la poziția inițială
➣inspirați profund și efectuați încă 1 ventilație
➣SE CONTINUĂ COMPRESIILE TORACICE ȘI VENTILAȚIILE ÎN RAPORT DE 30:2
➣COMPRESIILE NU SE OPRESC DECÂT PENTRU VENTILAȚII
VENTILAȚIILE GURĂ LA NAS
➣alternativă în cazurile de traumă facială
➣se eliberează narinele, se închide gura
➣inspirați profund și plasați gura în jurul nasului victimei, asigurându-vă că gura este închisă
➣insuflați
➣în expir permiteți deschiderea gurii 10.
RCP cu 2 salvatori:
➣un salvator execută compresii și celălalt ventilații.
CONCLUZII:
➣multe persoane refuză să facă respirație gură la gură
➣se poate face RCP și numai prin compresii toracice
➣în SCR s-a constatat că ritmul cardiac poate fi încă prezent, dar este haotic și neregulat.
Inima nu mai este capabilă să pompeze sângele.
➣dacă avem la dispoziție sau în apropiere un defibrilator automat /semiautomat, folosirea lui
este de primă intenție
➣DEA analizează ritmul cardiac și decide dacă este necesară administrarea unui șoc electric;
DEA nu înlocuiește compresiile toracice și ventilația, acestea trebuie continuate
➣dacă se defibrilează rapid, ritmul cardiac poate reveni la normal

RESUSCITAREA CONTINUĂ:
➣până la sosirea ajutorului calificat
➣victima respiră și are puls
➣extenuarea fizică a salvatorului.

POZIȚIA LATERALĂ DE SIGURANȚĂ

SCOP:
-menținerea căilor aeriene libere
-monitorizarea funcțiilor vitale:
-conștiență
-respirație
-circulație
-prevenirea aspirației în caz de vărsătură
-apel la 112
PLS
-este poziția de așteptate, până avem posibilitatea a transporta victima la spital cu ambulanța
CÂND:
- victima nu răspunde și nu mișcă
- în menagementul victimei inconștiente care respiră și are puls
-nu are leziuni ale coloanei vertebrale
DE CE:
- la o victimă inconștientă care respiră spontan, în decubit dorsal căile aeriene pot fi obstruate
de limbă ( prin atonie cade pe peretele posterior al faringelui) , vomă sau hemoragii la nivelul
cavității bucale (prin aspirație)
11.
TEHNICĂ:

- se îndepărtează ochelarii, se deschid primii nasturi, cravata,se desface cureaua, se

îndepărtează obiectele voluminoase din buzunare
- salvatorul îngenunchiază lateral de victima aflată în decubit dorsal cu membrele inferioare
întinse
- deschideți calea aeriană prin hiperextensia capului și ridicarea mandibulei
- membrul superior de partea salvatorului se poziționează în unghi drept cu palma orientată
în sus
-membrul superior de partea opusă se aduce peste torace de aceeași parte cu salvatorul și se
poziționează cu dosul palmei în contact cu obrazul
- Salvatorul prinde membrul inferior de partea opusă cu mâna deasupra genunchiului și trage
în sus, păstrând contactul piciorului cu solul (o flectare incompletă a coapsei pe abdomen)
- Cu o mînă pe genunchiul flectat și cu cealaltă menținînd dosul palmei pe obraz, se rotește
victima spre salvator , până când genunchiul se sprijină pe sol
- se ajustează poziția membrului inferior de deasupra astfel încât coapsa și genunchiul să
formeze un unghi drept
- se face extensia capului pentru a fi sigur ca ați lăsat căile aeriene deschise
-ajustați mâna sub obraz, pentru a menține hiperextensia capului
- se verifică respirația și circulația periferică la intervale regulate
ATENȚIE:

- poziția laterală de siguranță poate avea ca dezavantaj compresia pachetului vasculonervos

brahial, de aceea se urmărește circulația permanent
- dacă PLS este necesară mai mult de 30 de min, se recomandă întoarcerea victimei pe partea
opusă
- poate fi aplicată și la copii ( dacă este necesar se aplică o pătură făcută sul penrtu a menține
corpul stabil)
- gravida se poziționează în PLS stg (uterul voluminos să nu compreseze vena cavă
inferioară)
- poziția trebuie să fie stabilă

CONCLUZIE:

- plasarea unei victime inconștiente în poziție de siguranță poate fi un gest salvator de viață
- este o tehnică simplă care poate face diferența între viată și moarte, între curajul de a te
implica și indiferență.

12.
 RESUSCITAREA DE BAZA LA COPIL SI SUGAR
• - definitie SVB – deschiderea si mentinerea ca atare a cailor aeriene, asigurarea
respiratiei si circulatiei fara a utiliza echipamente specifice
• - definitie ALS – asigurarea caii aeriene, a respiratiei si circulatiei cu echipamente

VÂRSTELE PEDIATRICE:
• - nou nascut – 0 - 28 zile
• - sugar – 28 zile – 1 an
• - copil - > 1 an

Cauze de stop cardio-respirator:

• - insuficienta respiratorie si circulatorie progresiv instalate
• - stopul cardiac va urma celui respirator in cele mai multe cazuri
• - stopul cardiac primar se produce la malformatiile cardiace, cardiomiopatii
•
Etapele SVB la sugar si copil:
• 1. Siguranta salvatorului si a victimei
• 2.Verificarea constienteieste constient*
|
nu este constient
|
• 3.Deschiderea cailor aeriene
• 4.Verificarea respiratieirespira**
|
|
nu respira
|
• 5 .se fac 5 ventilatii artificiale in lipsa acesteia si 1 minut RCP 15/2 sau 30/2 daca
dupa cele 5 ventilatii nu se reia respiratia
• 6.Apelarea sistemului national unic de urgenta
• 7.RCP in raport de 15/2 compresiuni/ ventilatii la 2 salvatori sau 30/2 la salvator unic

• **pentru copilul care respira si este inconstient, asezarea in pozitie de siguranta si

apelarea la sistemul national de urgenta, monitorizand continuu victima

1.Siguranta salvatorului
Se va evalua şi se va asigura salvatorul şi victima
2.Verificarea constientei
• - prin stimulare verbala sau tactila usoara urmarind miscarile, plansul, respiratiile :
• - la raspuns pozitiv se da copilul la mama si se examineaza leziunile eventuale
• - la raspuns negativ, se trece la deschiderea cailor aeriene 13.
3.Deschiderea cailor aeriene
- pana la 1 an ( sugar ), se aseaza capul in pozitie neutra prin bascularea capului cu o mana
pe fruntea copilului si un prosop sau patura facute sul sub umeri, apoi se ridica mandibula;
hiperextensia capului produce obstructia traheei
- la trauma se efectueaza subluxatia mandibulei
• - dupa deschiderea caii aeriene, observam eventualii corpi straini vizibili, lichide de
varsatura sau secretii bronsice si ii indepartam cu un deget infasurat
4.Verificarea respiratiei
• - prin metoda PAS – priveste expansiunea toracelui, asculta si simte respiratia, maxim
10 secunde
**pentru respiratie spontana eficienta
• se aseaza in pozitie de siguranta in decubit lateral, sustinut de salvator sau de un corp
moale pentru drenarea eventualelor secretii;
• se evita hipotermia;
• se anunta sistemul medical de urgenta ;
• se monitorizeaza - constienta si respiratii - pana la sosirea unui echipaj specializat
medical
Pentru copilul care nu respira
• - 5 ventilatii artificiale gura la gura si nas, asigurand mentinerea deschisa a caii
aeriene, expirand concomitent in gura si nasul sugarului timp de 1 secunda, nu cu
presiune prea mare, lasand apoi timp pentru revenirea pasiva a toracelui timp de 2
secunde
RCP:
• - daca dupa respiratiile artificiale nu se reiau respiratia, eventual miscarile spontane , se
incep compresiunile toracice in raport de 15/2 cu ventilatia cand sunt 2 salvatori sau in
raport de 30/2 cand este un singur salvator
Compresiunile toracice la sugar:
• se efectueaza cu 2 degete, imediat sub linia intermamelonara, in 1/3 inferioara stern,
evitand apendicele xifoid, 1,5 – 2,5 cm adancime, cu frecventa de 100 /min, dar in
raport de 15/2 sau 30/2
• - se efectueaza pe plan dur sau pe antebratul salvatorului unic
- o alta pozitie a mainilor pentru compresiunile toracice la sugar este cea cu ambele
police in jurul toracelui ( la 2 salvatori )
• - compresiunile si ventilatiile se continua pana la sosirea echipajului medical specializat,
cu intreruperi minime la cate 2 minute pentru evaluarea constientei si respiratiei
• - salvatorii cu antrenament in resuscitare pot evalua si prezenta si calitatea pulsului

• - palparea pulsului se face la artera brahiala, pe fata mediala a bratului sau

femurala, in pliul inghinal 14.
 Etapele SVB la copilul > 1 an
- deschiderea cailor aeriene se face ca la adult, cu hiperextensia capului pe gat si
ridicarea mandibulei
- la trauma, subluxatia mandibulei
• - verificarea respiratiei se face tot prin metoda PAS, in maxim 10 secunde
• - in caz de respiratie prezenta eficienta se aseaza copilul in pozitia laterala de siguranta
ca la adult, cu protectie termica si anuntarea sistemului medical de urgenta,
monitorizand constienta si respiratia
RCP:
• - in lipsa respiratiei se initiaza 5 ventilatii artificiale gura la gura,efectuate ca la adult
• - dupa acestea, se reverifica respiratia si, la raspuns negativ, se incepe succesiunea de
15/2 sau 30/2 compresiuni toracice / ventilatii artificiale, functie de numarul de salvatori
timp de 1 minut
- apoi se apeleaza 112
• - compresiunile toracice la copil se efectueaza cu o singura mana pana la varsta de 8
ani ! Peste 8 ani, ca la adult !
• - se efectueaza in jumatatea inferioara a sternului, cu o adancime de 3-4 cm, cu o
frecventa de 100/min, in cicluri a 15/2 sau 30/2 compresiuni/ ventilatii
Compresiunile toracice la copilul > 8 ani:
• - se efectueaza cu 2 maini, ca la adult
• - la 2 minute, cand sunt 2 salvatori, acestia isi schimba rolurile, cu reevaluarea victimei
la cate 2 minute
• - resuscitarea SVB se continua pana cand soseste echipajul medical specializat sau
pana la revenirea semnelor vitale !
• - salvatorii antrenati pot evalua si prezenta pulsului la copil
• - palparea pulsului la copil se face ca la adult, la artera carotida – in santul dintre trahee
si muschiul sterno-cleido-mastoidian - sau femurala – in pliul inghinal – cu 2 degete.

BLSNOU-NĂSCUT
NOU-NĂSCUT este bebelușul de 0-28 zile
PARTICULARITĂȚI ANATOMICE:
➣limba mare în raport cu cavitatea bucală
➣palatul moale (bolta palatină) insuficient dezvoltat
➣respirația predominant nazală
➣capul are occiputul mare = poziție de flexie naturală
NOU-NĂSCUTUL NU ARE CAPACITATE DE TERMOREGLARE 15.

PUȚINI NN AU NEVOIE DE RESUSCITARE LA NAȘTERE

Nașterea = tranziția de la viața intrauterină la viața extrauterină
NN poate avea dificultăți de adaptare la mediul extrauterin

Imediat după naştere:

• plămânii se expansionează cu aer
• lichidul pulmonar fetal părăseşte alveolele, la primele respiraţii
• primele respiraţii sunt cruciale pt stabilirea unei ventilaţii eficiente
 16.
PROBLEME :
HIPOXIE –bradicardie, cianoză
HIPOTERMIE- pierde căldură și nu generează căldură
HIPOGLICEMIE –plâns slab, cianoză, convulsii
ANTICIPAREA :

➣prematur: imaturitate pulmonară + susceptibilitate la hipotermie

➣prezenţa meconiului în lichidul amniotic
➣medicamente sau droguri luate de mamă (sevraj al NN)
➣placenta previa
➣puls sub 100băt/min

CE FACEM?
USCAŢI
ÎNCĂLZIŢI
POZIŢIONAŢI
STIMULAŢI
CE FACEM:
- se șterge și se usucă
se acoperă cu scutec cald, mai puțin fața
- se poziționează capul (prosop sau scutec sub omoplați)
-se aspiră gura și nasul , dacă este necesar
- se îndepărtează scutecele ude și se stimulează ștergându-l
–cu toate acestea ,la 30 de sec după naștere copilul este tot hipoton ,cianotic si fară respirații
spontane,se observă excursii toracice ușoare
- 30 de sec de ventilație , se menține presiunea de insuflație timp de 1-2 sec la primele 3
ventilații , apoi 1 sec , 30 ventilații/min
Eficiența ventilației= creșterea frecvenței cardiace
DACĂ:
NN care are o frecvență sub 60 băt/min, în ciuda stimulării și a efectuării timp de 30 de sec
de ventilații, au un nivel foarte scăzut al oxigenului în sânge, este necesară pomparea
mecanică a inimii continuând ventilațiile
- suportul circulator prin compresiuni toracice este eficient doar dacăplămânii sunt
expansionați
Compresiile toracice, constau in compresii ritmice ale sternului care:
- comprima cordul pe coloana vertebrala
- cresc presiunea intratoracica
- stimuleaza circulatia sangelui catre organele vitale
Tehnica policelor
Tehnica celor doua degete au in comun urmatoarele aspecte : 17.
> Pozitia nou nascutului
>spijin ferm pentru spate
>gatul in usoara extensie
> Compresii cu aceeași localizare
profunzime si frecventa
- compresiile toracice la nou-nascut în treimea inferioara a sternului, imediat sub linia
imaginara care uneste cele două mameloane
- Cu degetele si mainile corect pozitionate trebuie folosita destula presiune pentru a comprima
sternul la o profunzime egală cu 1/3 din diametrul antero-posterior al toracelui
- Durata compresiei trebuie, de asemenea, sa fie mai putin scurta decat durata decompresiei
pentru a genera un debit cardiac maxim.

Nu se ridica policele sau degetele intre compresii.

Daca se ridica policele sau degetele de pe stern dupa compresie ,atunci:
Se pierde timp pentru relocalizarea zonei de compresie
Se pierde controlul asupra profunzimii compresiei
Se poate comprima o zona gresita, producand traumatisme la nivelul toracelui sau al
organelor subiacente (fracturarea coastelor).

Concluzii
· In timpul reanimarii cardioplumonare la nou-nacut,masajul cardiac extern trebuie
intotdeauna insotit de ventilatie
· Trebuie evitata administrarea simultana, a unei compresii toracice si ventilatie deoarece
una ii va diminua eficienta celeilalte,
· Cele doua actiuni trebuie sa fie coordonate,o ventilatie interpusa dupa fiecare a treia
compresie, pentru a obtine un total de 30 de respiratii si 90 de compresii pe minut.
· Daca frecventa cardiaca creste peste 60bpm atunci se intrerup compresiile si se
continua ventilatia pana cand frecventa cardiaca creste peste 100bpm

ALTERAREA STATUSULUI MENTAL

Prin conştienţă intelegem păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane
asupra propriei identităţi ( cine este ), asupra locului şi a timpului în care se află. Cu alte
cuvinte este vorba despre o păstrarea a clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto
şi allopsihic.
LIPOTIMIA:
• O pierdere incompleta a starii de constienta, care se instaleaza treptat, precedata de
ameteala, vedere in ceata, transpiratii reci, paloare, dureri abdominale sau greata. 18
Lipotimia apare cu precadere la o emotie puternica sau chiar dupa o masa mai
copioasa sau de lipsa aerului (intr-un loc inchis si aglomerat).
Pacientul nu cade, are timp sa se aseze. Durata manifestarii este scurta si revenirea
este rapida daca pacientul se intinde pe pat. In caz contrar ar putea evolua
spresincopa.
• Tratamentul: este atipic, de obicei trebuie intrerupta starea care a provocat criza. De
multe ori este de ajuns ca pacientul sa se intinda pe pat pentru a -si reveni. Daca se
observa pierderea cunostintei complete, chiar pentru timp foarte scurt, trebuie anuntat
medicul pantru a face cateva investigatii.

Sincopa este o pierdere de scurta durata a starii de constienta, cauzata de

scaderea brusca, reversibila si pentru scurt a perfuziei cerebrale.
• Pierderea constientei poate surveni brusc sau cu fenomene de insotire – ameteli,
vedere tulbure, senzatie de perdea neagra in fata ochilor, astenie.
Lipotimia
- starea de constienta pastrata
- prodrom cu paloare accentuata,astenie, transpiratii, ameteli, cu repiratie si puls
perceptibil
- cu raspuns la stimuli tactili, verbali
- revenire rapida, in cateva secunde de la asezare
Sincopa
- pierderea starii de constienta
- instalare brusca cu paloarea accentuata, hipotonie musculara, respiratie si puls imperceptibil
- nu raspunde la stimuli
- revenire relativ intarziata
Convulsiile
Convulsiile sunt produse de activitatea electrica anormala a creierului si se caracterizeaza
printr-o serie de miscari necontrolate ale musculaturii corpului ( spasme) generalizate sau
focalizate pe o singura regiune a corpului .
Deoarece creierul poate fi afectat total sau doar partial,manifestarile convulsiilor sunt foarte
variate. Convulsiile pot aparea în aproape toate tipurile de afectare a creierului, inclusiv
leziuni şi infectii
Criza in sine consta in:
- pierderea constientei, care poate dura intre 30 de secunde si 5 minute
- contractura musculara generalizata si rigiditate (postura tonica), care de obicei dureaza 15-
20 secunde
- contractii musculare ritmice, violente si relaxari (miscari clonice), care in general dureaza 1-2
minute
- pacientul isi poate musca obrajii si limba 19
- relaxarea sfincteriana(pierderea controlului asupra urinii si scaunului)
- oprirea respiratiei sau dificultati de respiratie in timpul crizei
- cianoza
Aproape toti pacientii isi pierd constienta, iar majoritatea prezinta atat miscari tonice cat si
clonice.
Dupa criza, pacientii prezinta:
- respiratie normala
- somnolenta care dureaza o ora sau mai mult
- pierderea memoriei (amnezie) in ce priveste episodul
- cefalee
- ameteli
- confuzie, temporara si usoara

Primul ajutor care trebuie acordat persoanei bolnave implica:

- Protejarea persoanei de loviri
- Este bine sa se evite fortarea introducerii unui obiect (cum ar fi o lingura sau o spatula) intre
dintii pacientului
- Persoana nu trebuie tinuta nemiscata in timpul crizei
- Pacientul trebuie intors pe o parte daca apar varsaturi; deasemeni pacientul este bine sa
doarma pe o parte dupa criza
- Daca pacientul inceteaza sa mai respire sau pielea sa se cianozeaza in tipul crizei, este bine
sa se incerce pozitionarea lui in asa fel incat sa se previna blocarea cailor aeriene de catre
limba; de obicei respiratia este reluata odata cu terminarea convulsiei
- Resuscitarea cardio-pulmonara este rareori necesara dupa criza si nu poate fi efectuata in
timpul acesteia
Daca o persoana are convulsii repetate ( subintrante) sau prelungite fara reluarea constientei
intre acestea sau revenirea la un comportament normal, corpul poate ajunge sa sufere din
cauza lipsei de oxigen. Aceasta situatie este o urgenta medicala si necesita interventie
imediata.
Coma este o stare prelungita de pierdere a starii de constienta. In timpul comei, o persoana
este neresponsiva la mediul sau. In cazul comei, persoana este in viata si arata ca si cum ar
dormi profund. Totusi, spre deosebire de un somn adanc, persoana nu poate fi trezita
indiferent de stimuli, nici chiar de catre cei durerosi.

Gradele comei
Coma de gradul I[1] (vigilă) – pierderea incompletă a funcțiilor de relație, obținându-se reacție
motorie sau verbală la stimuli nociceptivi, fără tulburări vegetative.
Coma de gradul II (propriu-zisă)– pierderea completă a funcțiilor de relație, dar cu conservarea
funcțiilor vegetative.
Coma de gradul III (carrus) – abolirea funcțiilor de relație, însoțită de tulburări vegetative. 20
Coma de gradul IV (depășită) – abolirea functiilor de relație și a celor vegetative,organismul
fiind menținut în viață exclusiv prin mijloace artificiale și supraviețuirea încetând odată cu
întreruperea mijloacelor de protezare.
Tratamentul in prespital include:
- acces intravenos
- administrare de oxigen
- tehnici avansate de mentinere a libertatii cailor aeriene superioare ( pipa Guedel,
intubatie IOT)
- administrarea de solutii perfuzabile
- suport circulator medicamentos.

DISPNEEA = senzaţie delipsă de aer resimţită ca o dificultate în

respiraţie asociată cu scurtarea respiraţiei şi disconfort toracic.

1.Frecvenţa respiratorie (pe cel puţin 30”):

 Normală – 12-16/min

 Tahipnee>18/min

 Bradipnee< 8/min

 Bradipnee: reducerea fecvenţei ventilatorii sub 8/min

  Tahipnee: frecvenţă respiratorie peste 24/min – respiraţie superficială, puţin eficientă
 Hiperpnee(polipnee)= accelerare frecvenţă
 Hiperventilatie = Minut volumul ventilator crescut ce depăşeşte necesitatea
metabolică cu hipocapnie şi alcaloză; oxigenare normală
Ortopnee - dispneea cu adoptarea spontană a poziţiei şezânde(grad - funcţie de nr. perne)
• Dispneea paroxistică nocturnă - apare brusc, noaptea, legată de IC
• Dispneea de efort – apare la efort fizic
• Dispneea psihogenă – dispare când nu se evaluează pacientul, reapare în timpul
interogatoriului.
CLASIFICARE:
1.Inspiratorie:
- cardiacă,
- obstrucţie cale aeriană superioară,
-neuromusculară
2.Expiratorie:
-pulmonară, 21
-obstrucţie bronşică
3.Mixtă

1.TEP:
-tahicardie
-tahipnee
-subfebrilitate
-dispnee
-transpiratii
2.ASTMUL BRONSIC
afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene, în care intervin numeroase celule, în special
mastocite, eozinofile, limfocite T.
 este asociată unei hiperreactivităţi bronşice nespecifice la stimuli variaţi, producînd
episoade recidivante de bradipnee expiratorie + tuse + wheezing + sibilante survenind
în special noaptea sau dimineaţa devreme
 aceste episoade acute sunt de obicei asociate cu tulburări ventilatorii obstructive de
intensitate variabilă, reversibile parţial sau total, spontan sau sub tratament
 22
 CRIZA DE ASTM:
 Dispnee paroxistică expiratorie
 Tuse seacă
 Wheezing
 Pacient anxios, ortopnee
 Torace cu toate diametrele mărite
 Hipersonoritate pulmonară, murmur vezicular înăsprit, raluri sibilante și ronflante
 Se termină prin tuse productivă
STAREA DE RAU ASMATIC:
• acces astmatic de o deosebită gravitate, cu durată de cel puțin 24 h, ce nu răspunde la
medicatia bronhodilatatoare curentă și care poate fi însoțit de tulburări cardiovasculare
și neurologice
• dispnee severă, tahipnee de peste 30 respirații / minut
• tiraj suprasternal și supraclavicular, senzatie de epuizare și asfixie iminentă;
• transpirații intense, variabil cianoză, tuse și wheezing reduse
• diminuare difuză a respirației - torace “liniștit”; foarte puține sibilante
• tahicardie, aritmii cardiace
• hTA până la colaps
 • întâi anxietate, apoi somnolență, comă

23

3.BPOC
• wheezing
• cianoza
• retractii intercostale
• sete de aer
• transpiratii
4 IMA, EPA:
• -dispnee cu ortopnee,
• -dispnee paroxistica nocturna
• -distensie VJI
• -edeme,
• -zgomot degalop

ATITUDINE DE URGENTA:
Evaluarea semnelor vitale si sat in O2
 Oxigenoterapie,ventilatie non-invaziva
 Monitorizare,acces venos
  Diagnostic diferential functie de anamneza,examen obiectiv,semne vitale
 Tratament de urgenta in functie de etiologie
 Transportul pacientului in pozitie sezand

SITUATII SPECIALE IN RESUSCITARE

• - hipotermia

• - inecul

• - electrocutia

• - intoxicatiile

• - anafilaxia ( reactiile alergice )

- sarcina in trimestrul 3

HIPOTERMIA:
• - temperatura centrala < 35 º C ( se masoara cu termometru special )
Forme : - usoara - 35 – 32ºC
- medie - 32 - 28ºC
- grava < 28ºC

Datorita incetinirii metabolismului, functiile vitale vor avea urmatoarele caracteristici :

• - somnolenta pana la coma, cu midriaza
• - scaderea activitatii cardiace, cu bradicardie, puls slab perceptibil, hipotensiune, pana
la insesizare !
• - respiratii superficiale, rare, insesizabile !
Factori agravanti :
• - varstele extreme
• - consumul concomitent de alcool si / sau droguri
• - inecul
• - curentii de aer

• - clinic, hipotermia grava se aseamana cu stopul cardio-respirator

 • - nu declaram decesul decat dupa reincalzire si masuri de resuscitare !
• - sunt studii care arata ca hipotermia lenta ar avea efect de protectie asupra sistemului
nervos

• - clinic, pielea este rece, cianozata sau palida extrem, toracele este rigidizat, tesuturile
sunt friabile, sangerand foarte usor, pulsul este slab sau imperceptibil

• - ritmul cardiac va trece de la bradicardie la tulburari de ritm majore pe masura

agravarii, pana la fibrilatie ventriculara / asistolie

30

Masuri de reincalzire :
• - uscarea in caz de imersie in apa rece
• - folia izoterma, paturi, caldura in masina
• - oxigen cald, umidifiat
• - perfuzii cu lichide calde ( 40ºC ), bauturi calde la constient
• - mobilizare si transport cu miscari blande ( aritmii ! )

Masuri de resuscitare :
• - monitorizare continua parametri vitali ( TA, puls, pulsoximetrie, capnografie, ritm
cardiac )
• - compresiunile toracice vor fi ingreunate de toracele rigid
• - bradicardia se va reduce prin incalzire
• - medicatia si defibrilarea nu au efect la <35ºC

INECUL:
• Termeni :

• - inec = submersie = capul sub apa, cai respiratorii inundate cu asfixie si stop-cardio-
respirator secundar prin hipoxie

• - imersie = cap deasupra apei, cu tulburari de ritm cardiac datorita apei reci in general,
agravata de alcool/ droguri, trauma, epilepsie, cardiopatie ischemica

Masuri de resuscitare :

• - siguranta salvatorului ( nu salva daca nu stii sa inoti ! )

• - numai cei antrenati pot incepe RCP in apa, cu victima in pozitie orizontala
leziunile de coloana cervicala
• - RCP SVB INCEPE PRIN VENTILATIE 1MINUT !!!, APELAREA SISTEMULUI DE
URGENTA, APOI RCP 30/2
• - precautii : - voma ( apa in stomac ), cu inundarea cailor aeriene suplimentar la
inconstienti; aspirare cai, intubatie precoce
 - atentie la trauma !

• - O2 100 %, cu IOT precoce – voma !

• - masurile de reincalzire de la hipotermie
• - NU se “dreneaza” victima prin scuturare sau inclinare cu capul in jos, mai ales in
trauma
• - reumplere vasculara, datorita “hipotensiunii” data de presiunea apei pe corp
• - defibrilarea se face pe corpul sters de apa !
• - masuri obligatorii : - glicemie
- pulsoximetrie
- temperatura
- guler cervical 31
INTOXICATIILE:
- cele voluntare, la tineri, cu droguri si / sau medicamente, pe fond de consum de alcool
Tipuri :- radiatii
- substante chimice gazoase, lichide sau solide
- ingestie, inhalare, contact tegumente si mucoase

! atentie la intoxicatia prin inhalare la ventilatia gura la gura sau contactul cu tegumentele
victimei
• - reumplere vasculara la hipotensiunea data de sedative- hipnotice – droguri- alcool
• - reincalzirea in hipotermia data de droguri- alcool- sedative- hipnotice

- necesitatea medicatiei stimulatoare cardio- vasculare la alcool- droguri- sedative- hipnotice

- spalatura gastrica la ingestie, cu exceptia causticelor, ideal in < 1 ora
- eliminarea digestiva ( clisma, purgative ) sau renala ( dializa, etc. )
- monitorizare functii vitale ( TA, puls, pulsoximetrie, ritm cardiac, respiratie, temperatura )
- transportul la unitate specializata !

RESUSCITAREA IN SARCINA TRIMESTRUL AL III-LEA:

Cauze de stop cardio-respirator :
hemoragii, intoxicatii, eclampsia ( hipertensiune de sarcina ), embolie cu lichid amniotic, etc.
• - echipa de resuscitare, cu neonatolog, obstetrician si medic de urgenta/ATI !

Masuri de resuscitare :
Particularitati : uter mare care apasa pe vena cava inferioara cu scaderea debitului cardiac de
intoarcere,
• modificari hormonale de sarcina ( sfincter esofagian lax – risc varsatura ),
• edeme mucoase cai respiratorii si gat ingrosat ( intubatie dificila ),
• sani mariti,
• volum mic cutie toracica ( diafragm ascensionat )
ATENTIE:
• - compresiunile toracice se efectueaza cu gravida in semidecubit lateral stang, pentru
decompresia venei cave inferioare / deplasare manuala a uterului
 • - reumplere vasculara !
• - evacuare fat la prelungirea stopului >5 minute – cezariana !

ELECTROCUTIA:
- trecerea curentului electric prin corp, cu efecte in diferite organe

Tipuri curent :
- curent alternativ ( casnic, industrial )
- curent continuu ( fulger )

Factori agravanti in electrocutie :

• - tip curent ( continuu – asistolie, alternativ – FV)
• - intensitate, tensiune
• - impedanta ( rezistenta la trecerea curentului : piele umeda, densitate tesut )
• - zona afectata
• - durata contactului

Efecte ale electrocutiei :

• - marca traumatica ( loc intrare si iesire curent )
• - arsuri, pana la carbonizare la intensitati mari
• - tulburari de ritm cardiac
• - paralizie muschi respiratori
• -edeme ale mucoasei si spasme ale cailor respiratorii
• - leziuni ale sistemului nervos – coma

Masuri de resuscitare :
• - intreruperea sursei de curent
• - atentie la arcul electric
• - atentie la solul ud
• - frecvent FV –defibrilator imediat (rol DEA!)
• - frecvent stop respirator sau dificultate in respiratie (edeme, spasme, arsuri, paralizie
muschi ) – intubatie precoce
• - folia izoterma( pierdere caldura prin piele arsa)
• - guler cervical ( trauma prin aruncare)
• - monitorizare ritm cardiac, pulsoximetrie, TA, arsurile circulare – sindrom de
compartiment – , respiratia, glicemia
 REACTIA ALERGICA,ANAFILAXIA:
Alergia reprezinta reactia organismului la o substanta straina, caracterizata prin
- edeme ale mucoaselor respiratorii, limbii, conjunctivelor si / sau digestive
- dispnee cu asfixie
- hipotensiune,
- reactii cutanate ( urticarie, inrosire, edeme ).
- reactia se poate declansa la primul contact – hipersensibilitate imediata - sau la alte
contacte, chiar indepartate in timp
• - reactia poate fi imuna – o proteina din leucocite – sau neimuna – histamina din piele,
plamani sau tub digestiv
• - poate fi generata de insecte, serpi, ingestie alimente, medicamente, etc. 33
Clinic :
• - reactii usoare – prurit ( mancarime ), stranut, urticarie, congestie nazala, lacrimare,
congestie conjunctive
• - reactii severe – dispnee cu asfixie ( edem si/ sau spasm cai ), respiratie suieratoare,
diaree, edeme faciale, senzatie constrictiva toracica, alterarea starii de constienta

Masuri de resuscitare :
• - indepartarea alergenului
• - oxigenare de la canula nazala pana la intubatie
• - reumplere vasculara
- ADRENALINA- numai in cazuri grave ( vasoconstrictie, antispasm, stimulare cardiaca )

• - transport la spital – reactia se poate reagrava, alergen neindepartat –REEVALUARE

• - monitorizare functii vitale !

TRAUMA
Managementul pacientului politraumatizat:
• DEFINITIE: -Victima prezintă leziuni traumatice cu afectarea a minim două regiuni
anatomice din care cel puţin o leziune este ameninţătoare de viaţă, consecinţa fiind o
dereglare funcţională sistemică, caracterizată de multiple tulburări fiziopatologice
complexe cu tendinţa evolutivă spre autoîntreţinere şi autoagravare.

DE CE ASIGURAM PRIM AJUTOR:

-Asistenţa medicală de calitate acordată la timp determină creşterea semnificativă a cazurilor
recuperate după traumă.
-Trauma reprezintă cea mai importantă cauză de deces în primele 4 decade de viaţă.

DECESUL SURVINE IN TREI MOMENTE:

1. De la câteva secunde până la câteva minute după traumatism
2. De la câteva minute până la câteva ore de la traumatism
3. De la câteva zile până la câteva săptămâni de la traumatism
 1. Primul moment important
 de la câteva secunde până la câteva minute după traumatism
 cauze:dilacerărilor ţesutului cerebral sau a etajului superior al măduvei spinării,
dilacerărilor cordului şi a vaselor mari
 puţini traumatizaţi cu astfel de leziuni pot fi salvaţi
cel mai bun tratament este ‘’prevenirea

2.. Al doilea moment important

 de la câteva minute la câteva ore de la traumatism
 aceşti pacienţi pot fi adesea salvaţi print-o intervenţie de urgenţă bine coordonată 35
 cauze:
• hematoamelor subdurale sau epidurale
• hemo- şi pneumotoracelui
• rupturilor de splină sau ficat
• fracturilor pelviene
pierderi masive de sânge datorită fracturilor multiple
3.Al treilea moment important
 de la câteva zile la câteva săptămâni
 un tratament de urgenţă corespunzător poate preveni o parte din decesele din
acestinterval
 cauze:
o traumatismelor craniocerebrale severe
o sepsis
o MSOF (insuficienţă multiplă de organe)

PRINCIPII:
• Dacă pacientul are probleme sau leziuni multiple, se va trata în primul rand aceea care
pune viaţa în pericol imediat
• Tratamentele corespunzătoare nu trebuie întârziate doar pentru că diagnosticul este
incert
• Nu este necesară o anamneză amănunţită pentru a începe evaluarea şi tratamentul
unui pacient traumatizat

CE FACEM: 1. EVALUARE PRIMARA

SAFE:START:
- STRIGA -SIMPLE
- APROPIETE - TRIAJ
- FERESTE - AND
- EVALUEAZA -RAPID
- TRATAMENT
STARE DE CONSTIENTA SI ABCDE:
• A – AIRWAY - eliberarea căilor aeriene (imobilizare coloană cervicală)
• B –BREATHING - respiraţia
 • C – CIRCULATION - circulaţie (controlul hemoragiilor)
• D – DISABILITY - “mini-examen” neurologic
• E – EXPOSURE - expunerea la factorii de mediu
! D şi E fac parte în mai mare măsură din examinarea secundară

PRINCIPII EVALUARE INITIALA-PRIMARA

Evaluarea iniţială - examinarea primară rapidă
• Se încep manevrele de reanimare (corectarea situaţiilor care pun viaţa în pericol
imediat) – făcută simultan cu examinarea primară
• Începerea tratamentului înaintea stabilirii diagnosticului definitiv
• Triaj corespunzător în cazurile cu multiple victime 36
IDENTIFICAREA LEZIUNILOR LETALE:
• Obstrucţia căilor aeriene
• ucide cel mai rapid
• poziţia capului, sânge, vomismente, corpi străini, compresiune externă
• Absenţa respiraţiei
• ucide aproape imediat
• pneumotorace, hemotorace, leziuni toraco-pulmonare
• Absenţa circulaţiei
• hemoragii (interne sau externe), leziuni ale inimii, aritmii
• Procese expansive intracraniene

CUM FACEM:
• Pacientul va fi examinat vizual imediat
• respiră ?
• vorbeşte ?
• ce culoare are pielea ?
• sângerează ?
• este corect imobilizat ?
• Se va obţine o anamneză scurtă:
• mecanismul leziunilor
• când a avut loc incidentul

A= Eliberarea căilor aerienedacă este necesară (atenţie la coloana cervicală)

 manevre de deschidere şi dezobstrucţie a căilor aeriene
 - protecţie manuală a coloanei vertebrale cervicale
- subluxaţia anterioară a mandibulei
- aspirare căi aeriene
 protejarea precoce a coloanei vertebrale cervicale:
• imoblizaţi gâtul la orice suspiciune de leziune a acestuia
• guler cervical rigid
• blocaţi capul bilateral şi imobilizaţi fruntea
se va introduce o canulă orofaringiană dacă pacientul este inconştient

SUBLUXATIA MANDIBULEI:
 37
•
Stabilirea mecansimului leziunii:
• cădere
• accident de circulaţie
• lovitură cu un obiect dur la nivelul capului sau gâtului
• Stare de inconştienţă, status mental alterat (alcool, etc.)
• Politraumatizatul
• Traumatism la nivelul capului
• Traumatism la nivelul toracelui în apropierea capului
• Durere la nivelul gâtului

B= evaluarearespiraţia:
 verifică respiraţia (PAS, SUA), efortul respirator (frecvenţa respiraţiilor, utilizarea
muschilor respiratori accesori,zgomote respiratorii anormale)
 verifică poziţia mediană a traheei
 căutare leziuni toraco-pulmonare cu risc vital imediat (pneumotorax sufocant, plagă
toracică penetrantă, voletul costal)
 eficienţa oxigenării sângelui (starea de constienţă, cianoza tegumentelor, pulsoximetrie
cu valori < 80%)

Respiraţia – măsuri de reanimare:

 oxigenare cu debit crescut pe mască la toţi pacienţii
 puncţia decompresivă a pneumotoraxului sufocant (exusflaţia cu ac introdus in spatiul II
intercostal pe linia medioclaviculară)
 pneumotorax cu supapă – se închide supapa cu pansament pe 3 laturi
 în caz de volet costal – stabilizarea lui folosind un leucoplast lat
 ventilaţie asistată pe mască şi balon la nevoie

c= Circulaţia - evaluare:
 timp de reumplere capilară sub 2 secunde, culoarea tegumentelor
 verificarea pulsului, tensiunii arteriale, frecvenţei cardiace (monitorizare)
 temperatura, dacă se poate măsura rapid
 se va verifica dacă pacientul prezintă:
- hemoragii externe (localizare, volum)
 - hemoragii interne – exteriorizate – epistaxis, hematemeză, hemoptizie, otoragie,
rectoragie, hematurie

Circulaţia – măsuri de reanimare:

 presiune directă pe plagă sau bandaj compresiv (compresiune locală)
 compresiune proximală pe artera aferentă zonei lezate
pansamente sterile care să acopere orice fractură deschisă sau viscer expus
 garoul tradiţional se foloseşte în condiţii bine determinate (amputaţie de membru,
sângerare masivăîntr-o regiune greu accesibilă la pacientul încarcerat, strivire,
hemoragie masivă ce nu poate fi controlată prin compresiune)
 imobilizarea fracturilor oaselor mari (femur, tibie, bazin)
38
D. ,,Mini – examen’’ neurologic:
 evaluarea statusului mental (AVPU, GCS)
 evaluarea pupilelor - dimensiuni, inegalităţi, reacţie la lumină
 evaluarea mişcărilor extremităţilor

E. Expunerea la factori de mediu:

 pot agrava starea persoanei politraumatizate
 temperatura mediului ambiant, toxice, fum, CO etc.

2. EVALUAREA SECUNDARA:
• Examinarea completă ‘din cap până în picioare’
• Dezbrăcarea completă a pacientului pentru a permite examinarea amănunţită a
acestuia (inclusiv taierea hainelor, scoaterea încălţărilor)
• Se vor folosi surse de căldură (radiatoare, pături) pentru a proteja pacientul de
hipotermie
• Se reevaluează semnele vitale - se va măsura temperatura dacă aceasta nu s-a
efectuat în prealabil
• Se efectuează de personal medical specializat
• Se caută plăgi, echimoze, contuzii, tumefacţii, deformări, hemoragii, leziuni osoase,
durere, corpi străini

CAP:
• Se evaluează starea de conştienţă – G.C.S.
• Se palpează scalpul, folosind ambele mâini (mănuşi)
• Se examinează urechile (LCR, sânge, auzul)
• Se examinează nasul şi gura
• Se palpează faţa, mandibula, maxilar superior
• Se verifică mişcările oculare, pupilele (dimensiuni, simetrie, reactivitate), acuitate
vizuală
• Se caută plăgi, echimoze, contuzii, tumefacţii, edeme, deformări, hemoragii, leziuni
osoase, durere, corpi străini
GÂT:
• 2 salvatori
 • se imobilizează capul şi gâtul
• se îndepărtează gulerul cervical, se examinează partea anterolaterală(poziţia traheei) şi
posterioară a gâtului
• se aplică din nou gulerul cervical
TORACE:
• Se examinează peretele toracic şi claviculele
• Observaţi dacă respiră cu dificultate, tuşeşte, are wheezing, spumă la nivelul cavităţii
bucale
• Dacă pacientul este conştient, rugaţi-l să respire adânc şi întrebaţi-l dacă simte durere
la inspir sau la expir 39
• Este important să priviţi ambele părţi ale toracelui (simetric), observând leziuni,
hemoragii, porţiuni ale toracelui care se mişcă anormal, inegal sau produc durere
• Ascultaţie pulmonară şi cardiacă
ABDOMEN:
• Se inspectează, palpează, percută şi ascultă abdomenul
• Se palpează bazinul (semnul ,,cărţii inchise’’)
• Se palpează organele genitale
MEMBRE:
• Se palpează membrele (inferioare, superioare)
• Se evaluează articulaţiile
• Se palpează pulsul periferic şi se măsoară reumplerea capilară
• Se evaluează funcţia tendoanelor
SPATE:
• Se întoarce pacientul în decubit lateral menţinând coloana vertebrală în ax
• Se palpează spatele
- unghiurile costo-vertebrale
STATUS NEUROLOGIC:
• Se evaluează statusul neurologic – G.C.S.
• Statusul mental/orientare (recunoaşterea unor persoane, orientare în spaţiu şi timp)
• Examinarea motorie, senzorială şi a reflexelor a tuturor celor patru membre
• Coordonarea mişcărilor
CE FACEM:
Imobilizarea şi pansamentul plăgilor
• Curăţirea plăgilor pentru o apreciere mai bună a profunzimii şi extinderii lor
Corpurile penetrante adânci nu se extrag decât în sala de operaţie (extragerea
prematură poate da exsangvinare, dacă corpul penetrant tampona un vas sangvin
important
În primul rând se stabileşte istoricul traumatismului
• Anamneza amplă:
• S – semn, simptom
• A - alergii
• M - medicaţie
 • P – probleme medicale
• L - ultima masă (la ce oră)
• E - evenimente care au precedat traumatismul
• Se stabileşte mecanismul traumatismului
• Se evaluează prezenţa altor factori nocivi
• hipoglicemie, expunere la toxine, fum, COExaminarea primară/resuscitare

REZUMAT: I=A, B, C, D, E
II=. Examinarea secundară examimarea ,,din cap până în picioare’’
III= Reevaluare ,diagnostic final 40
DISPOZITIVE DE IMOBILIZARE SI TRANSPORT:

1.IMOBILIZAREA COLOANEI CERVICALE:

DE CE?
 stabilizează focarul de fractură
 previne deteriorarea suplimentară a măduvei spinării
 limitează durerea

CÂND SUSPICIONĂM:
๏ politraumatism
๏ traumatism la nivelul extremităţii cefalice
๏ traumatism toracic în etajul superior
๏ tentativă de suicid prin spânzurare
๏ electrocutare
๏ durere la nivelul coloanei cervicale
๏ crepitaţii/deformări/spasm muscular
๏ status mental alterat / intoxicaţie acută etanolică
๏ examen neurologic modificat

CÂND EFECTUĂM:
- în timpul evaluării primare

CUM:
- imobilizarea manuala a capului inaxulfiziologic
- colier (guler) cervical
- dispozitiv de imobilizare cap, frunte, menton
- targa rigida ( cu lopeti, Bax Strap)
 targa cu lopeti
42

KED= VESTA EXTRACTOARE:

 dispozitiv ideal pentru:
- extragerea pacientului încarcerat
- imobilizarea coloanei vertebrale
 realizează imobilizarea în cazul fracturilor de:
- şold
- pelvine
 poate fi utilizat şi la:
- gravide
- copii
 permite aplicarea monitoarelor
 nu împiedică utilizarea pantalonilor antişoc
 rigidă pe verticală şi mobilă pe orizontală
 poliuretan

3. IMOBILIZAREAEXTREMITATILOR:
DE CE:
 ๏ Stabilizarea focarului de fractură
๏ Limitarea hemoragiilor
๏ Reducerea durerii
CUM:

๏ în funcţie de - tipul de fractura

๏ - echipamentele disponibile

SISTEME DE IMOBILIZARE:
- atele
- saltea vacuum

43

ATELE VACUUM SALTEA VACUUM

DAR...CE SE ÎNTÂMPLĂ SUB ATELĂ?

๏ Imobilizează membrul fracturat
๏ Creează un spaţiu închis
๏ Tumefierea zonei traumatizate creşte presiunea înspaţiul respectiv
๏ Presiunea crescută – limitează circulaţia sanguină
๏ Ischemia acută a membrului afectat

ATENTIE:
Pentru a efectua o imobilizare, în marea majoritate a situaţiilor, este nevoie de minim
două persoane.
O persoană fixează membrul iar cea de-a doua persoană fixează atela.
 44

IMOBILIZAREA SI TRANSPORTUL
PRINCIPII:
• A nu înrăutăţii starea pacientului
• Mobilizaţi victima doar când este necesar
• Imobilizaţi corpul victimei ca un întreg
• Alegeţi medoda cea mai potrivită situaţiei astfel încât să fiţi în siguranţă
• Dacă sunt mai mulţi salvatori mobilizarea victimei se efectuează la comanda unui singur
salvator (în general cel care se află la capul victimei)

ATENTIE
- Întârziaţi mobilizarea, atunci când este posibil, până la sosirea ajutoarelor
- Înainte de mobilizare efectuaţi manevrele de prim ajutor necesare, exceptând situaţiile de
mediu nesigur
- Să nu păşiţi deasupra victimei
- Explicaţi victimei fiecare manevră pe care o veţi efectua

MOBILIZAREA DE URGENTA A VICTIMEI:

• Pericol de foc, explozie, colabarea unor structuri
• Prezenţa materialelor şi substanţelor periculoase
• Locul incidentului nu poate fi securizat
• Este imposibil accesul la alte victime care necesită asistenţă medicală de urgenţă
• Pacientul este în stop cardio-respirator şi în poziţia găsită suntem în imposibilitatea de a
începe manevrele de resuscitare

IMOBILIZAREA COLOANEI CERVICALE:

 • Fixarea gulerului se realizează prin 4 paşi simpli:
÷ Se măsoară gâtul pacientului
÷ Se face selectarea dimensiunii adecvate pentru pacient şi se fixează gulerul lapoziţia
selectată
÷ Se preformează gulerul
÷ Se aplică gulerul
• Gulerul cervical trebuie aplicat înainte ca pacientul să fie aşezat targa rigida.
 CURS DE PRIM AJUTOR CURS DE PRIM AJUTOR
-PENTRU VOLUNTARI - -PENTRU VOLUNTARI -

MASURAREA gulerului cervical reglabil

Ajustarea gulerului reglabil

CURS DE PRIM AJUTOR CURS DE PRIM AJUTOR

-PENTRU VOLUNTARI - -PENTRU VOLUNTARI -

Fixarea gulerului cervical reglabil Fixarea gulerului cervical reglabil

CURS DE PRIM AJUTOR CURS DE PRIM AJUTOR

-PENTRU VOLUNTARI - -PENTRU VOLUNTARI -

Etapele fixării tărgii lopată Fixarea victimei pe salteaua vacuum

 CURS DE PRIM AJUTOR
-PENTRU VOLUNTARI -

Aplicarea splintului de coloană, vesta

extractoare

CURS DE PRIM AJUTOR

-PENTRU VOLUNTARI -

Aplicarea splintului de coloană, vesta

extractoare

46
TRAUMATISMELE EXTREMITATII CEFALICE:
I. Traumatisme cranio-cerebrale(TCC)
II. Traumatisme cranio-faciale(TCF)
TIPURIDE LEZIUNI:
1.Leziuni ale scalpului
- Echimoze si excoriații
- Plăgi ale scalpului
- Hematom epicranian
2. Leziuni ale craniului
- Fracturi de boltă craniană
- Fracturi de bază de craniu
- Fracturi mixte
• 3.Leziuni ale meningelui si creierului
– Comoția cerebrală
– Contuzia cerebrală
– Dilacerare cerebrală
– Hematom
– Plăgi
– Fistulă LCS/LCR

CAUZE DE DECES:
• Exanguinarea externă
– rar, dar poate să apară în cazul unor leziuni majore ale scalpului
• Depresie respiratorie / cardiacă
– datorită compresiei trunchiului cerebral
– Reducerea perfuziei cerebrale datorită HIC(hipertensiune intracraniană).

MANAGEMENT:
1.EVALUARE PRIMARA
AVPU ,ABCDE
2.EVALUARE SECUNDARA
-Examinarea si palparea din vârful capului până la picioare
- Anamneza:
- Ora accidentului, mecanismul
– Loviri secundare ale capului

NIVELUL DE CONSTIENTA:
 Evaluarea nivelului de conştienţă este cel mai important pas în examinarea pacientului
cu TCC
 Orice scădere a nivelului de conştienţă poate reprezenta o posibilă leziunecerebrală
 Alte cauze (adiţionale sau simultane) care duc la alterarea stării de conştienţă:
– Hipoxia, alcoolul, drogurile, hipoglicemia, hipo- sau hipertermia, CO.
CGS - Glasgow Coma Score pentru adult 47
 COMA
PACIENTUL:
• Nu deschide ochii
• Nu execută comenzile
• Nu vorbeşte
• GCS < 8

UTILIZAREA GCS PENTRU STABILIREA SEVERITĂŢII TRAUMATISMULUI CRANIO-

CEREBRAL
 SEVER - GCS  8
 MEDIU - GCS = 9 - 13
 MINOR - GCS = 14– 15

CLASIFICARE:
• EVOLUȚIA TCC:
1. TCC acute < 3 zile
2.TCC subacute < 3 săptămâni
3. TCC cronice > 3 săptămâni
• PREZENȚA SOLUȚIEI DE CONTINUITATE:
1. TCC inchise;
2. TCC deschise: plăgi ale scalpului, plăgi cranio-cerebrale, fistule LCS.

EXAMINAREA CUPRINDE:
• Inspecția:
– Observăm orice deformări ale scalpului si feței, precum si hemoragiile externe
• Palparea
– Se palpează scalpul (cu mănuşi) cautând zone dureroase, edemaţiate, În
vederea examinării regiunii occipitale, se rulează pacientul lateral, după
imobilizarea cu guler a coloanei vertebrale cervicale, menţinând capul în ax.
– deformări, crepitaţii osoase

Urechile
– Se vor examina ambele canale auditive, se va cauta prezența sângelui sau a
LCR(lichidul clar prezent in ureche in contextul traumei este considerat LCR
pana la proba contrarie)
– Semnul Battle (echimoză în zona mastoidelor)
Nasul
– Se vor verifica scurgerile din nas sânge/LCR
– Ochii
– Echimoză periorbitară bilaterală(ochii de panda/raton) 48
 – Dimensiunea pupilei – examinarea primară D

TRATAMENT:
• Excoriațiile si echimozele nu necesită tratament urgent
• Plăgile cu sângerare activă necesită hemostază provizorie(compresie directă,
pansament compresiv - capelină)
• Plăgile fară sângerare activă(hemostază spontană) – pansament simplu
• Fracturile deschise – pansament compresiv si imobilizarea extremității cefalice
• Fracturile de bază de craniu – imobilizarea extremitații cefalice
• În functie de mecanismul leziunii imobilizarea coloanei cervicale(obligatorie la toți
pacienții cu GCS scăzut sau fracturi de bază de craniu) – decizia in cadrul evaluării
primare A

Senme de leziuni intracraniene:

– Alterarea statusului mental
– Convulsii
– Deficit motor focal(pe o parte)
– Otoragie – hemoragie exteriorizată prin conductul auditiv
– Otolicvoree – exteriorizare de LCR prin conductul auditiv
– Rinolicvoree – exteriorizare de LCR prin narine
– Anizocorie – inegalitatea pupilelor
– Mioză – pupile mici
– Midriază – pupile mari
Sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC)
Cefalee
Vărsături
Edem papilar(nu poate fi evidențiat pe ambulanță)
+/- tulb. psihice
tulb. de echilibru
semne de iritatie meningeală
tulb. Vegetative

Tratament:
– Transportul pacientului cu HIC: cu capul ridicat la 30 de grade

49
 TRAUMATISMELE COLOANEI CERVICALE
Regiunea cervicală cuprinde:
1. structuri musculo-scheletice:muşchi, tendoane, ligamentele, clavicule,prima şi a
doua coastă, os hyoid.
2. structuri neuronale: maduva spinarii, nervul frenic, plex brahial, nervul recurent
laringian, nervi cranieni (în special IX-XII), şi ganglionului stelat.

3.structuri vasculare: carotidă (comune, interne, externe), precum şi arterele vertebrale şi

venele vertebrale, brachiocephalic, şi jugulară (interne şi externe).
4.structuri viscerale: esofag, faringe, laringe şi trahee.
5.structuri glandulare: glanda tiroidă, paratiroide, submandibulare şi parotid
CLASIFICARE:
Traumatism închis
• Traumatism penetrant
• Traumatism prin spânzurare/ştrangulare
• Leziunile provocate de aceste mecanisme sunt clasificate în leziuni:
• - de căi respiratorii;
- de tract digestiv;
- ale sistemului vascular;
- ale sistemului nervos. 51
MANAGEMENT:- ABCDE
SIMPOMATOLOGIE
1. VASCULARA
-Şoc, Hemoragie masivă,
Hematom expansiv,
Hemoptizie, Hematemeză,
Diferenţă de puls, Suflu carotidian
2.LARINGE ,TRAHEE
Emfizem subcutanat,
Disfonie,
Detresa respiratorie,
Stridor
3.ESOFAG
Disfagie,
Hemoragie,
Febra,Sânge în saliva.

LEZIUNI DE STRANGULARE:
• Apare obstrucţie venoasã - hipoxie de stazã - pierderea stării de conştienţă - plegie -
obstrucţie arterialã – colaps al cãilor aeriene – deces
• Spânzurarea produce şi secţiune spinalã înaltã
Leziunile posibile:
• cãile aeriene compromise de hematom
• fracturã de coloanã cervicalã
• trombozã carotidianã
• fracturã laringianã
• edem cerebral / HIC
• paralizia corzilor vocale
TRATAMENT:
• Eliberarea cãilor aeriene / oxigen, IOT
• Guler cervical
• Evaluare respiraţie
• Uşoară hiperventilaţie
• Tratament HIC
• Monitorizare funcţii vitale
• Observare cel puţin 24 ore, pentru cãile aeriene
• Verificarea funcţiei corzilor vocale dupã detubare
• Consult psihiatric

DE RETINUT:
• Mecanismul lezional
• Evaluarea funcţiilor vitale
• Examinarea gâtului necesită identificarea semnelor clinice pentru leziuni vasculare,
aerodigestive şi neurologice
• Stabilitate hemodinamică, cantitatea de sânge pierdut
• Tratament în urgenţă 52
 TRAUMATISME TORACICE
Mecanisme de producere:
• penetrare
• strivire
• explozie (blast)
• inhalare (fum, apă, etc.)

Cele 6 tipuri de traumatisme toracice rapid letale:

Trebuie descoperite in cadrul examinării primare:
1. obstrucţia căilor aeriene
2. pneumotoracele sufocant
3. pneumotoracele deschis
4. hemotoracele masiv
5. voletul costal
6. tamponada cardiacă
1. OBSTRUCTIA DE CAI AERIENE:
• Orientarea catre acest diagnostic o face respirația zgomotoasă(sforăit / gâlgâit / horcăit
• La o victimă inconștientă următorul pas este deschiderea manuală a cailor aeriene,
ATENȚIE COLOANA CREVICALĂ TREBUIE MENTINUTĂ IMOBILIZATĂ
• În această situație deschiderea cailor aeriene se face prin subluxația anterioară a
mandibulei

2.PNEUMOTORAXUL SUFOCANT:
Semne:
• Expansiunea sau hiperinflaţia părţii lezate
• Timpanism(sună a gol) la percuţie pe partea lezată
• Murmur vezicular diminuat sau absent pe partea lezată
• Insuficiență respiratorie
• Deviaţia traheei spre partea opusă
• Distensia venelor gâtului
Tratament:
- în timpul examinării primare
- decompresie imediată cu un ac de 14 sau 18 G introdus în spaţiul II intercostal pe linia
medioclaviculară razant cu marginea superioară a coastei - permite aerului sub presiune să
iasă diminuând tensiunea
3.PNEUMOTORAXUL CU SUPAPA:
• Apare atunci când există o breşa în peretele toracic > 2/3 din diametrul traheei (fluxul
de aer prin trahee este redus)
Tratament:in Evaluarea primară
- Pansament ocluziv lipit pe tegument la trei laturi, permiţând astfel ieşirea aerului (lipirea pe
toate cele 4 laturi poate produce pneumotorace sufocant) .

4.HEMOTORAX MASIV:
• Reprezintă > 1500 ml sânge în cavitatea pleurală
• Semne:
-colabarea venelor gâtului
-matitate la percuţia hemitoracelui lezat
-murmur vezicular diminuat pe partea lezată
-şoc

Tratament:
• Reumplere volemică înaintea efectuării drenajului toracic
• Drenaj toracic
5.VOLETUL COSTAL:
• Apare atunci când există 2 sau mai multe coaste adiacente fracturate in cel putin 2
locuri 54
 • Arie “cu mişcări libere” a peretelui toracic şi mişcări respiratorii paradoxale a acesteia,
contribuind la instalarea insuficienţei respiratorii
• Semne:
Mișcare paradoxală
Cracmente osoase
Emfizem subcutanat

• Tratament:
Fixarea voletului la peretele toracic prin benzi groase de leucoplast
IOT și ventilație mecanică in anumite cazuri
6.TAMPONADA CARDIACA:
Diagnostic prin triada lui Beck:
• Hipotensiune
• Distensia venelor gâtului
• Zgomote cardiace asurzite
Pneumotoraxul sufocant şi tamponada cardiacă sunt singurele cauze ale şocului traumatic în
care venele gâtului sunt destinse
- Tratament:
pot fi folosite metode nechirurgicale pentru temporizarea intervenţiei chirurgicale
fluide IV
Vasopresoare (uneori Dopamina poate fi utilă)

• Tratament:
pot fi folosite metode nechirurgicale pentru temporizarea intervenţiei chirurgicale
fluide IV
Vasopresoare (uneori Dopamina poate fi utilă) 55
• Cele 6 tipuri de traumatisme toracice potenţial letale: (trebuie descoperite la
examinarea secundară)
1. ruptura de aortă
2. contuzia miocardică
3. ruptura traheobronşică
4. ruptura (perforaţia) esofagiană
5. contuzia pulmonară
6. ruptura diafragmatică (hernia)
1. RUPTURA DE AORTA:
• Pacienții cu ruptură traumatică a aortei pot prezenta leziuni asociate traumatismului si
nu au simptome corelate direct cu leziunea aortică
• Simptome:
– Durere retrosternală/interscapulară
– Cauzate de compresia hematoamelor asociate: disfagia, stridor, dispnee,
ragușeală

• Semne:
– Diferență de puls/TA între membrele superioare si inferioare sau intre mb sup dr
si stg
– Paraplegie(afectarea arterelor medulare)
2. CONTUZIA MIOCARDICA:
Diagnosticul se bazează pe:
EKG: ESV, ESA, unde T negative, Seg ST supradenivelat
Echografia cardiacă
Tratament: monitorizare cardiacă
Tratamentul artmiilor
3. RUPTURA TRAHEO-BRONSICA:
Tratament toracotomie si tratament chirurgical de urgență
4. RUPTURA DE ESOFAG:

• Semne:
- disfagia
- dureri toracice profunde
- emfizem subcutanat
• Tratament: interventie chirurgicală de urgență

5.CONTUZIA PULMONARA:

56
 Semne:
- hemoptizia
- diminuarea murmurului vezicular
- submatitate la percuţie
- detresa respiratorie
- hipoxemie
Deseori asociată cu fracturi costale

• Tratament: oxigen (bronhodilatatoare pt wheezing)

6.RUPTURA DE DIAFRAGM:

- Risc de herniere şi strangulare a organelor abdominale în torace ceea ce poate duce

la compresie pulmonară şi insuficienţă respiratorie

- Tratament: chirurgical

8 TIPURI de traumatisme(de obicei) NELETALE:

1. Pneumotoracele simplu sau hemotoracele redus

• de obicei tratate prin drenaj toracic după examenul secundar

2. Luxaţia sternoclaviculară

• dacă este posterioară: se impune reducerea de urgenţă deoarece poate cauza

compresie asupra trunchiului brahiocefalic

• dacă este anterioară: analgetice şi bandaj triunghiular

3. Fractura sternală

necesită doar Rx şi analgetice

4. Fractura de claviculă

• bandaj in 8 +/- bandaj triunghiular

• tratamentul chirurgical este necesar doar în cazul unei fracturi deschise

5. Fractura de scapulă

• analgetice şi bandaj triunghiular

• tratament chirurgical numai dacă este fractură deschisă sau dacă este implicată
suprafaţa glenoidă 57
6. Asfixia traumatică:

• apare din cauza compresiunii exercitate asupra toracelui cu creşterea bruscă a presiunii
în vena cavă

• semne: hemoragii subcutane, peteşii, hemoragii retiniene, edem facial

• de obicei nu necesită tratament direct ci doar tratamentul leziunilor asociate

7. Fractura costală simplă

• tratament analgetic

• centurile costale sunt contraindicate (preadispoziţie la atelectazie şi pneumonie)

• nu necesită radiografie pentru documentare (doar pentru excluderea pneumotoracelui

sau contuziei pulmonare; efectuarea radiografiei toracice poate fi dureroasă pentru
pacient, reprezintă cheltuieli şi expunere nejustificată la radiaţii)

8. Contuzia de perete toracic

• tratament similar cu cel al fracturii costale (radiografia nu schimbă tratamentul)

• informaţi pacientul că zona va ramâne dureroasă timp de zile sau săptămâni

SUMAR:
• Leziunile traumatice toracice se împart în 3 grupe:

• Rapid letale > recunoaştere şi tratament în timpul examenului primar

• Potenţial letale > recunoaştere şi tratament în timpul examenului secundar

• De obicei neletale > tratament după examenul secundar

• Reevaluarea pacientului pentru depistarea oricărei modificări de simptomatologie

58
 TRAUMATISME DE PĂRȚI MOI
TEGUMENTUL:
• Cel mai mare organ al corpului
• Barierã împotriva infecţiilor
• Termoreglare şi pãstrare a stãrii de hidratare
• Senzitiva
• Excretorie
• Rezistent, flexibil şi capabil de a se repara singur

TRAUMATISME TEGUMENTARE ÎNCHISE

• Contuzii - leziuni ale ţesuturilor imediat sub nivelul tegumentului
• Hematoame - colecţii de sânge sub nivelul tegumentului

Contuzie Hematom
 LEZIUNI TEGUMENTARE DESCHISE:
• Escoriatii
• Laceraţii
• Plãgi inţepate
• Plagi impuscate
• Avulsii
Amputaţii
• ESCORIATIE= Leziune superficialã
• Cauzata de o frecare
• Pierdere parţialã a suprafeţei tegumentare

• LACERATIE= Tăietură-curată sau zdrenţuită

• Suprafaţa tegumentară şi structurile subiacente sunt implicate
• Pot fi sursa unor hemoragii importante
– sângerare arterială/sângerare venoasă

60
PLAGI INTEPATE = Produse prin strãpungerea tegumentului

• Nu sunt produse doar de obiecte ascuţite

• Pot interesa organe şi structuri subiacente

• PLAGA IMPUSCATA= un tip special de plaga înţepată.

• Gravitatea leziunilor produse prin împuşcare depind de tipul de armă şi de distanţa
dintre armă şi victimă.
• Plagă împuşcată poate prezenta un orificiu mic de intrare dar să producă leziuni masive
ale organelor interne.
• Plăgile împuşcate prezintă un orificiu de intrare şi un orificiu de ieşire. Orificiu de intrare
este, de obicei, mai mic decât cel de ieşire.

• AVULSIE= Pierderea prin detașare/smulgere de corp a unui fragment al acestuia

• Poate sã mai fie atasat doar de alt fragment de tegument
• Se poate pierde definitiv dacã managementul nu este corect 61
TRATAMENT=Controlul hemoragiei

• Prevenirea suprainfectiei
• Stabilizarea partii lezate
• Stabilizarea oricarui corp penetrantPăstrarea igienei leziunii
• Presiune directã
• Poziţie proclivã a regiunii respective
• Puncte de presiune pt stoparea sângerarilor
• A nu se scoate obiectele implantate decât dacã obstrucţioneazã calea
respiratorieMonitorizarea pierderilor de sange (estimarea cantitatii de sange pierdut la
locul accidentului – daca este posibil)

Atentie la semnele de şoc

• AMPUTATIILE= Separare completă sau parţială a unui/unor degete/sau membru

• Pot fi curate, zdrenţuite, sau strivite

• Pot fi hemoragice în funcţie de zona de amputaţie
PRINCIPII DE TRATAMENT:
• Manevrele salvatoare de viaţã au prioritate în faţa manevrelor de salvare a segmentului
amputat
• Transportaţi amputaţiile de deasupra gleznei sau incheieturii mâinii la un centru de
replantare daca transportul terestru dureaza mai puţin de 25 minute
• Amputaţii incomplete: controlul hemoragiilor şi stabilizarea cu pansamente voluminoase
si atele
Hemoragii necontrolate:
• se aplica garou (ex: manseta tensiometru) deasupra locului amputatiei
• notati momentul aplicarii
MANAGEMENTUL SEGMENTUULI AMPUTAT:
• Incercaţi sã localizaţi toate segmentele separate 62
• Indepãrtaţi cu blandeţe resturile mari, dar nu ţesuturile; !!!a nu se iriga
• Impachetaţi în comprese, prosoape, cearceafuri îmbibate în ser fiziologic; !!! a nu se
scufunda direct în apa sau SF
• Aşezaţi în container impermeabil şi închideţi
• Inconjuraţi containerul cu pungi cu gheaţa sau aşezaţi-l în al doilea container cu gheaţã
sau apã rece
• Evitaţi suprarăcirea sau congelarea ţesuturilor
• Evaluaţi durerea (0-10),paralizia, paresteziile, presiunea& paloarea înainte şi dupã
aplicarea atelei
Analgezie

LEZIUNILE PRIN STRIVIRE =mecanism lezional în care ţesuturile sunt comprimate cu

presiuni mari

• SINDROMUL DE STRIVIRE - Apare datorita strivirii unei mase musculare

importante(coapsa/gamba sau in cadrul politaumatismelor) si se eliberează
“toxine”(mioglobina) de la nivelul mușchilor

Tratamentul intial trebuie sa evite agravarea traumei(imobilizare) si administrare de

fluide iv.
• Poate apare ca si complicație a sindromului de strivire in special la nivelul gambe si
antebrațului
• Datorită traumei se dezvoltă edem local și acesta determină cresterea presiunii la
nivelul segmentului respectiv -> scaderea fluxului sanguin până la dispariția lui cu
aparitia ischemiei de membru

OBIECTE IMPLANTATE:
• !!! Niciodatã nu se scoate un obiect implantat decât dacã este la nivelul obrazului şi
pune în pericol calea aerianã, şi/sau interfereazã cu ventilaţia, masajul cardiac sau
transportul
• Stabilizaţi obiectul cu pansamente voluminase; introduceţi feşi în cavitatea bucalã pt a
absorbi excesul de sânge
• Ridicaţi extremitatea strãpunsã de obiect dacã acest lucru este posibil 63
 PLAGILE FETEI SI A SCALPULUI:
• Imobilizarea gatului
• Controlul hemoragiei – presiune directa pe plaga
• Pansament si bandaj ( capelina )
• In caz de fracturi craniene nu se exercita presiune la nivelul plagii

PLAGILE TORACELUI:
• In cazul plagilor nepenetrante – pansament compresiv
• Oxigenoterapie
• La nevoie: - tratam șocul
- resuscitare

PLAGI ABDOMINALE:
• Plagile abdominale nepenetrante/penetrante
- aplicati o compresa sterila la nivelul plagii;
- mentineti temperatura corpului;
- pozitionam pacientul pe spate cu picioarele usor ridicate;
- pozitionam pacientul dispneic in pozitie semisezanda;
-oxigenoterapie

PLAGI CU EVISCERATIE:
• Mentinerea viabilitatii organelor eviscerate:
– Invelirea cu comprese umede (Ser Fiziologic)
– Acoperirea cu pansament steril
– Nu se reintroduc organele eviscerate in cavitatea abdominala
CONCLUZII:
• Orice leziune se tratează prin ABCDE
• Controlul hemoragiei
• Principiile de tratament ale plăgilor
• Pansamentul și bandajul diferitelor plăgi în funcție de localizare
• precauție ( echipament de protecție). 64
 ARSURILE
Arsura reprezintă una din cele mai grave şi mutilante agresiuni asupra ţesuturilor, fiind
produse ca rezultat al acţiunii:
• termice: flacără, lichid fierbinte, aburi
• chimice: acizi, baze,
• fizice: electricitate, radiații

Funcţiile pielii:
• funcţia de barieră
• funcţia senzitivă
• funcţia de excreţie

Dimensiunea şi profunzimea arsurii depind de:

• agentul de ardere
• temperatura acestuia
• durata de expunere

Suprafaţa unei arsuri este cuantificată ca procent din suprafaţa corporală

Regula lui Wallace numită şi regula lui 9

66
67
ARSURA GR. I
• Implică doar stratul epidermic al pielii
• Timpul de expunere este scurt, iar temperatura sub 50°C
• Pilea este roşie, dureroasă şi sensibilă, fără formarea de vezicule
• Se vindecă în aproximativ 7 zile, fără cicatrizare şi necesită doar tratament simptomatic

ARSURA GR. II SUPERFICIALA

• afectează epidermul şi dermul superficial (stratul papilar)
• Apar vezicule pe piele, iar dermul expus este roşu şi umed la baza veziculelor
• sunt foarte dureroase la atingere
• se vindecă în 14 – 21 zile, cu cicatrici minime şi revenire completă a funcţiilor pielii

ARSURA GR. II PROFUNDA

• se extinde în stratul adânc al dermului (reticular)
• foliculii piloşi, glandele sudoripare şi sebacee sunt afectate, dar porţiunile mai profunde
ale acestora nu sunt lezate
• sunt prezente vezicule, iar dermul expus este palid, de culoare albă spre galben
• se vindecă între 3 săptămâni şi 2 luni cu cicatrici
• pentru obţinerea funcţiei maxime, pot fi necesare debridarea chirurgicală şi grefa
cutanată
ARSURA GR. III
• epidermul şi dermul sunt distruse
• pielea este carbonizată, palidă, nedureroasă şi tăbăcită, sângerândă
• nu se vor vindeca spontan
• este necesară repararea chirurgicală şi grefa cutanată
• rămân cicatrici extinse
ARSURA GR. IV
• Străbat epidermul, dermul, hipodermul, ajungând la muşchi, tendoane şi chiar os
• Sunt leziuni devastatoare, cu potenţial letal
• Uneori este necesară amputarea sau reconstrucţia extensivă

ASISTENTA MEDICALA PRESPITAL:

• Principii:
1) Oprirea procesului de ardere
2) Asigurarea căii aeriene
3) Iniţierea resuscitării cu fluide
4) Ameliorarea durerii
5) Protejarea leziunii prin arsură
6) Transportul pacientului la o unitate de îngrijire medicală
corespunzătoare
Evaluarea la locul accidentului
• Siguranţa salvatorului
• Victima este scoasă din mediul unde are loc procesul de ardere
• Sunt identificate rapid şi tratate condiţiile iminente cu potenţial vital
Gestionarea iniţială a pacientului ars trebuie să fie ca pentru orice alt pacient cu traumatism:
68
 • A – verificarea stării de conștientă, deschiderea căilor aeriene şi imobilizarea coloanei
cervicale
• B – evaluarea respiraţiei şi mască cu O2 100%
• C – circulaţie: hemostază, abord venos, TA, FC, timp de reumplere capilară,
administrare de fluide, analgetice
• D – miniexamen neurologic
• E – exposure

• După evaluarea ABCD, hainele şi accesoriile (ceas, inele, lănţişoare) trebuie imediat
îndepărtate (excepţie hainele lipite de piele, deoarece manevra de dezbrăcare poate
produce distrugeri tisulare)

Răcirea încă din faza precoce poatereduce adâncimea arsurii şi ameliora durerea.

• Odată cu dezbrăcarea pacientului se va asigura protecția acestuia de hipotermie

utilizând folia izotermă: protejează impotriva căldurii argintiul la exterior, si impotriva
frigului argintiul la interior
• Trebuie luată în considerare dezvoltarea rapidă a inflamaţiei căilor respiratorii, chiar
dacă evaluarea iniţială poate exclude această situaţie, mai ales în cazul arsurilor la
nivelul feţei şi practicată IOT profilactic
• FOLIA IZOTERMA- 2 fețe:
– Fața argintie reflectă caldura
– Fața aurie absoarbe caldura
Cum așezăm folia???

• Pacientul trebuie transportat la cel mai apropiat spital care dispune de echipament şi
personal specializat în tratarea pacientului ars sau dacă nu este disponibil, la cel mai
apropiat spital pentru stabilizare(Spiridon)

- Arsurile mici pot fi acoperite cu bandaj umed îmbibat în soluţie salină

- Folosirea gelului special din kitul de arsuri
- La arsurile mari nu se recomandă bandajul umed din cauza riscului de hipotermie, se
folosește folia izotermă

69
 INHALAREA FUMULUI DE INCENDIU
• 80% din decese la incendii

• Problemele principale:

– Intoxicaţia cu CO

– Traheobronşita chimică

– Asfixia (conţinutul de O2 al aerului poate scădea până la 5%, procent

incompatibil cu păstrarea stării de conştienţă)

• Se va suspiciona dacă:

– Arsurile provin din explozii

– Arsurile s-au produs în spaţii închise

– Au fost incendiate hainele

– Pacientul este inconştient după arsură

• Simptome:

– Răguşeală - durere/uscăciunea gâtului

– Tuse

– Dispnee

– Tahipnee cu polipnee

• Tratament

– Oxigen

– Monitorizare

– Abord venos

CONCLUZII: ABCDE la toti pacienții

• Controlul durerii

• Tratati pacientul ars ca pe un pacient traumatizat

70
 STAT
Cu ce ne confruntăm ?
MPI – Incident cu victime multiple (sub 15 pacienți)

MCI – Incident în masă (15 sau mai multe

MCI – Incident în masă

Orice incident din care rezultă mai multe victime care nu pot beneficia imediat de
resursele medicale necesare.
Implică cel puțin 15 victime.
Numărul victimelor pentru definirea incidentului cu victime multiple poate diferi în
funcție de resursele care stau la dispoziție pentru fiecare zonă.

MCI
Se poate întâmpla oricând și oriunde

Suntem pregătiți ?????????

71
Ce este triajul medical?
Este procesul prin care se sortează victimele unui accident, în grupe, bazat pe
necesitatea acestora pentru îngrijiri medicale imediate și transport.

Triajul medical – principii

Trebuie să avem în vedere nevoile de asistență medicală și prioritățile la nivel
individual
Sortarea se bazează pe date medicale limitate
Trebuie luate în considerare și resursele disponibil
CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

triaj primar

triaj secundar

triaj terțiar
 CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Utilizând panglici – triajul primar în

caz de MCI

Utilizând etichete de triaj – triajul

primar (în caz de MPI), secundar /
terțiar (în caz de MCI)

Triajul verbal (modificat) – în cazul

victimelor contaminate

Categoriile triajului primar

ROSU
GALBEN
VERDE
NEGRU
ALBASTRU
 CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Categoriile triajului
primar:
Roșu - Imediat

Leziuni tratabile,
amenințătoare de viață
care necesită intervenție
medicală rapidă

CURS CURS
CURS
CURS DE
DEPRIM
DE
DE PRIM PRIM
PRIM AJUTOR
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Galben – Amânat

Leziuni potențial serioase,

dar care sunt destul de stabile
ca să aștepte o perioadă
scurtă până la tratamentul
medical

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Verde – Minor

Leziuni minore care pot

aștepta și o perioadă mai
îndelungată pentru
tratament medical
 CURS CURS
CURS
CURS DE
DEPRIM
DE
DE PRIM PRIM
PRIM AJUTOR
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Negru – Decedat

Decedat sau încă cu semne de

viață, dar cu leziuni
incompatibile cu viața în
condiții austere

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Albastru

contaminat

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-
 CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Simple
Triage
And
Rapid
Treatment
Dezvoltat în anii 1980 de Hoag Hospital
and Newport Beach Fire and Marine
(California)

CURS CURS
CURS
CURS DE
DEPRIM
DE
DE PRIM PRIM
PRIM AJUTOR
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

De ce S.T.A.R.T?

Rapid
Simplu
Ușor de utilizat
Ușor de memorat
Consistent

CURS CURS
CURS
CURS DE
DEPRIM
DE
DE PRIM PRIM
PRIM AJUTOR
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
Cereți
-PENTRU
-PENTRU
-pentru întotdeauna
PERSONALUL
-PENTRU
PERSONALUL
personalul
VOLUNTARI
DIN
DIN ajutor- !!!
INTREPRINDERI-
INTREPRINDERI-
din intreprinderi-

Evaluarea și tratamentul inițial nu trebuie

să depășească 30 de secunde pentru
fiecare pacient.

Trebuie să desemnați zone pentru cei

triați: imediat (roșu), amânat ( ) și
minor (verde).

Zonele trebuie delimitate cu panglici

corespunzătoare.
 CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Primul gest – îndepărtați victimele care se

mobilizează singure folosind instrucții
verbale (la accidente peste 15 victime):
Etichetați-i ca minore
Direcționați-i către zona de tratament pentru
evaluare și tratament (însoțit de un salvator –
NU-I LĂSAȚI SINGURI !!!!)

La restul victimelor verificați RPM

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
-PENTRU PERSONALUL DIN INTREPRINDERI- -
-pentru personalul din intreprinderi-

TRIAJ START - RPM

RESPIRĂ?
NU  Deschide CRS:
nu își reia respirațiile – Decedat
își reia respirațiile – Imediat

DA  Frecvența:
peste 30 resp./min. – Imediat
sub 30 resp./min. – treci la următorul pas
 CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

R PM
Puls?
Reumplere capilară:
-peste 2 sec. – Imediat
-sub 2 sec. – treci la următorul
pas

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
-PENTRU PERSONALUL DIN INTREPRINDERI- -
-pentru personalul din intreprinderi-

RPM
Statusul mental?

Execută comenzi simple?

Nu (status mental alterat /
inconștient) – Imediat
Da – (galben)
 CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-

Numai 3 manevre de tratament sunt

permise în triajul primar:

Deschiderea CRS cu aplicarea căii

orofaringiene (Guedel)
Hemostaza primară
Ridicarea membrelor

METODA TRIAJ - S.T.A.R.T.

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM
PERSOANA SE
PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRUPACIENTUL
PERSONALUL DA INTREPRINDERI-
DIN
-PENTRU PERSONALUL
DEPLASEAZĂSE DIN INTREPRINDERI-
URGENŢĂ
-pentru personalul
DEPLASEAZĂ
SINGURĂ? din
SINGUR intreprinderi- MINORĂ

NU
NU
NU DA
RESPIRĂ
RESPIRĂ?

RESPIRĂ DUPĂ >30

30respiraţii
respiraţii
DESCHIDEREA CRS ? //min
min ?
NU DA
NU DA

DECES / TRATAREA
URGENȚĂ REUMPLERE CAPILARĂ
PERFUZIE TRATAREA
URGENȚĂ
RESUSCITARE IMEDIATĂ
IMEDIATĂ PESTE 2 SEC ? IMEDIATĂ
IMEDIATĂ

DA NU

STATUS MENTAL
TRATAREA
URGENȚĂ ALTERAT ?
IMEDIATĂ
IMEDIATĂ
DA NU

URGENȚĂ URGENŢĂ
HEMOSTAZĂ
TRATAREA IMEDIATĂ AMÂNATĂ
SÂNGERĂRI
IMEDIATĂ!
I
 CURS DE PRIM AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
-

Sistemul de comanda al Comandantul

Incidentului

incidentului Siguranță Relații cu publicul

Medical Evacuare - pompieri Ordine publică

Triaj Tratament Transport

EMU1 EMU3 EMU6

EMU2 EMU4 EMU7

EMU5 EMU8

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
DIN INTREPRINDERI-
-
-pentru personalul din intreprinderi-
După terminarea triajului primar se raportează
imediat numărul victimelor și nivelul lor de triaj
pentru punctul de comandă:
“Triajul pentru Comandă .... Avem 17
victime, 6 imediat, 7 amânat, 3 minor și 1
decedat”

Se raportează momentul în care toate victimele

imediate au fost transportate

Se predau etichetele folosite pentru triaj la

Punctul de Comandă
 CURS
CURS DE
DE PRIM
PRIM AJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL DIN INTREPRINDERI-
-PENTRU VOLUNTARI -

Triaj START - 1-8 ani

Poate umbla ? MINOR
DA
NU

Respirații spontane? Frecvența respiratorie

DA
NU

Deschide CRS
< 15/min 15 - 40/ min,
sau regulat
> 40/min
Respiră? Puls periferic ? sau neregulat
NU
DA
NU Puls periferic?
DA IMEDIAT NU DA
IMEDIAT
DECEDAT
Statusul mental
Ventilație gură la (AVPU)
mască 15 sec. IMEDIAT
Respirații spontane? ? A (coresp.)
P (necoresp.) V
U
IMEDIAT DA NU DECEDAT IMEDIAT AMÂNAT

CURS CURS
CURS DE PRIM
DE
DE PRIM PRIM
AJUTORAJUTOR
AJUTOR
-PENTRU PERSONALUL
-PENTRU VOLUNTARI
DIN INTREPRINDERI-
-PENTRU PERSONALUL DIN INTREPRINDERI- -
-pentru personalul din intreprinderi-

Triajul victimelor contaminate

Triajul verbal:
- dacă se pot deplasa
- dacă cere ajutor dând din mâini
- dacă răspund la strigare
Stop, look and listen – nu intri
Te apropii dinspre partea din care bate vântul

Triajul secundar – START cu panglici

Triajul terțiar – START cu etichete
Conduita de urmat (primul echipaj)
Primul raport (ajutor !!)
Inspecția locului
Delimitează zona
Triajul primar
Raportează rezultatul triajului

Stabilește zona de tratament

Împarte sarcini
Delimitează sectoare
Anunță spitalele

Cele mai frecvente greseli

Lipsa alertării
Lipsa triajului
Stabilizare primară lentă
Mobilizarea și colectarea lentă a victimelor
Îngrijiri medicale necorespunzătoare, care consumă timp
Transport prematur

Folosirea inadecvată a personalului

Distribuție defectuoasă a pacienților
Comandă medicală deficitară
Lipsa pregătirii și a training-ului
Adaptare deficitară la situație
Comunicare slabă