Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Să definim politraumatismul
• Să efectuăm evaluarea primară în prespital şi în spital
• Să identificăm leziunile rapid letale
• Să ştim să aplicăm măsuri de urgenţă specifice fiecarui
tip de leziune cu risc letal imediat
Manevre specifice în asistenţa
pacientului traumatizat
Protectia personalulului
Manevre specifice evaluarii primare şi secundare
Manevre de deschidere a căilor aeriene
Adjuvanţilor căilor aeriene
Imobilizarea coloanei cervicale
Etapele desfăşurării cursului
50%
30%
20%
10
Decesele apar în trei momente
după traumatism
• Primul moment important
– de la câteva secunde până la câteva minute după
traumatism
– Datorită:
• dilacerărilor ţesutului cerebral sau a etajului superior
al măduvei spinării
• dilacerărilor cordului şi a vaselor mari
Decesele apar în trei momente
după traumatism
• Al doilea moment important
– de la câteva minute la câteva ore de la traumatism
– Datorită:
• hematoamelor subdurale sau epidurale
• hemo- şi pneumotoraxului
• rupturilor de splină sau ficat
• fracturilor pelviene
• pierderi masive de sânge datorate fracturilor multiple
Decesele apar în trei momente
după traumatism
prespital spital
Numărul victimelor, vârsta şi sexul lor
Mecanismul leziunilor
Leziunile suspectate
INFORMAŢII TREBUIE SĂ CONŢINĂ
CE INFORMAŢII CONŢINĂ
RAPORTUL DIN PRESPITAL?
PRESPITAL?
Semnele vitale
Manevrele de tratament efectuate
Timpul aproximativ până la sosirea la spital
Precauţii speciale de care trebuie să ţină cont personalul
din spital:
– contaminare cu materiale periculoase
– pacient sau aparţinător violent
URGENŢĂ
ÎN SERVICIUL DE URGENŢĂ
PREGĂTIRI ÎN
ÎNAINTEA SOSIRII UNUI TRAUMATIZAT
ÎNAINTEA
Obiective
– Siguranta salvatorului si a victimei
– Identificarea şi tratarea imediată a leziunilor
respectând priorităţile: ABCDE
• Stabilirea necesităţii efectuării manevrelor de resuscitare
• Triaj corespunzător în cazurile cu multiple victime
Siguranţa salvatorului şi a victimei
28
Evaluare stare de conştienţă
• Schema AVPU
• -A – pacient alert
• -V – răspuns verbal
• -P – răspuns la stimul dureros
• -U – victima nu răspunde
A – căi aeriene cu protecţia
coloanei cervicale
31
Eliberarea căii aeriene şi
protecţia coloanei cervicale
Acţiuni :
– manevre de deschidere a căilor aeriene la pacientul
inconstient
Eliberarea căii aeriene şi
protecţia coloanei cervicale
Actiuni:
– aspiraţie căi aeriene dacă este
necesar
– mentinerea libertăţii căii
aeriene – pipă
oro/nazofaringiană iniţial
Eliberarea căii aeriene şi
protecţia coloanei cervicale
Actiuni :
– management avansat al căii aeriene
Protecţia coloanei vertebrale cervicale
Etiologie (U.S.)
– Accident rutier (47%)
– Cădere de la înălţime (23%)
De reţinut
– Tratament anterior diagnosticului
– Scopul principal prevenţia unor leziuni ulterioare 35
Necesitatea imobilizării precoce a coloanei
vertebrale cervicale
• Stabilirea mecanismului leziunii:
– Cădere de la înălţime
– accident de circulaţie
– lovitură cu un obiect dur la nivelul capului sau gâtului
– ştrangulare
– Înec
– Electrocuţie
• durere la nivelul coloanei cervicale
• crepitaţii/deformări/spasm muscular la nivel cervical
• status mental alterat
IMOBILIZAREA
COLOANEI CERVICALE
DE CE?
• imobilizare manuală în ax
• guler cervical
• dispozitiv imobilizare cap, frunte şi menton
• targă de coloană BaxStrap
Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri:
- rigide/ moi
- reglabile/fixe
Guler cervical reglabil
Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri:
Guler cervical fix, nereglabil
Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri:
Guler cervical din două bucăţi
TEHNICA POZIŢIONĂRII
GULERULUI CERVICAL
Avantajul optim al pacientului este asigurat prin 4 paşi
simpli:
• Evaluare
- Look, listen, feel – 10 sec
- Se urmareste prezenta respiratiei spontane, eficienta sa, frecventa,
amplitudine
- Pulsoximetrie
• Evaluare
- priveşte, ascultă, simte – 10 secunde
- Se urmareste prezenta respiratiei spontane, eficienta sa,
frecventa, amplitudine
- Pulsoximetrie
Trebuie identificate la evaluarea
primara la nivelul toracelui
1. Pneumotoraxul sufocant
2. Voletul costal
3. Hemotoraxul masiv
4. Pneumotoraxul deschis
5. Tamponada cardiaca
1. Pneumotoraxul sufocant
Pneumotoraxul sufocant
• Conduita de urgenta:
Puncţia exuflaţie
B – respiraţie şi ventilaţie
Voletul costal
– Definiţie
– Examen fizic
– Tratament
58
Volet costal
Volet costal şi
contuzie
pulmonară
B – Respiraţie şi ventilaţie
Pneumotorax deschis
– Definiţie
– Examen clinic
Author unknown,
http://www.trauma.org/index.php/main/image/
902/
– tratament
60
3. Pneumotorax deschis
Hemotorax masiv
Definiţie
Examen clinic
Ce formă de şoc determină
Tratament
C - circulaţie
Conduita în urgenţă
– 2 linii venoase de calibru mare
– Monitorizare puls
– Monitorizare activitate cardiacă
– Monitorizare tensiune arterială
Principii generale de tratament
– Opreşte sângerarea
– Restabileşte volumul circulant
– Imobilizează fracturi
63
Măsuri de reanimare care trebuie
efectuate în cursul evaluării primare
• dacă se suspectează pierderi masive de sânge:
– se va monta cel puţin două linii i.v. Utilizând o canulă
groasă (cel puţin 18G, se preferă 16-14G)
– se administrează de preferinţă Ringer Lactat sau Ser
Fiziologic
HEMOSTAZA
• Obligatorie
Se poate realiza prin:
• Membru superior:
– Brahială
– Radială
• Membru inferior
– Femurală
– Poplitee
C – circulaţie
Etape:
1. istoricul traumei: AMPLE, mecanismul şi tipul
traumei, factori agravanţi
2. examinare clinică completă “din cap până în
picioare”
3. examinări paraclinice suplimentare
EXAMINAREA SECUNDARĂ
• În primul rând se stabileşte istoricul traumatismului
• Anamneza amplă:
– alergii
– medicaţie
– antecedente patologice
– ultima masă (la ce oră)
– evenimente care au precedat traumatismul
• Se stabileşte mecanismul traumatismului
• Se evaluează prezenţa altor factori nocivi
– expunere la toxine, fum, CO
EXAMENUL “DIN
“DIN CAP PÂNĂ ÎN
ÎN
PICIOARE”
PICIOARE”
• Se evaluează starea de conştienţă
• Se palpează scalpul (mănuşi)
• Se examinează timpanul
• Se examinează nasul şi gura
• Se palpează faţa şi mandibula
• Se verifică reacţia pupilară şi mişcările oculare
EXAMENUL “DIN
“DIN CAP
ÎN PICIOARE”
PÂNĂ ÎN PICIOARE”
• Se imobilizează capul şi gâtul:
– se îndepărtează gulerul cervical, se examinează partea
anterioară a gâtului şi se verifică poziţia traheei
– se palpează partea posterioară a gâtului
– se aplică din nou gulerul cervical
• Se examinează peretele toracic şi claviculele prin
percuţie şi palpare
• Auscultaţie pulmonară şi cardiacă
• Palparea porţiunii superioare a spatelui
“DIN CAP
EXAMENUL “DIN
PÂNĂ ÎN
ÎN PICIOARE”
PICIOARE”
• Se ascultă, se palpează şi se percută abdomenul
• Se palpează spatele
– unghiurile costo-vertebrale, procesele spinoase, muşchii
paraspinoşi
• Se palpează bazinul
• Se întoarce pacientul în decubit lateral menţinând coloana vertebrală în
ax
• Se palpează organele genitale
• Se face un examen vaginal şi rectal:
– se vor evalua eventualele leziuni de prostată
EXAMENUL “DIN
“DIN CAP PÂNĂ ÎN
ÎN
PICIOARE”
PICIOARE”
• Se palpează membrele
• Se evaluează articulaţiile
• Se palpează pulsul periferic şi se măsoară
reumplerea capilară
• Se evaluează funcţia tendoanelor
EXAMINAREA SECUNDARĂ
CONSIDERAŢII ADIŢIONALE
CONSIDERAŢII ADIŢIONALE
• Imobilizarea şi pansamentul plăgilor
• Curăţirea plăgilor pentru o apreciere mai
bună a profunzimii şi extinderii lor
• Corpurile penetrante adânci nu se extrag
decât în sala de operaţie (extragerea
prematură poate da exsangvinare, dacă
corpul penetrant tampona un vas sangvin
important)
DECIZII DE TRIAJ ÎN
ÎN ACCIDENTELE CU MULTIPLE VICTIME
TRAUMATIZATE