METODE DE PREVENIRE A CONTAMINARII AERULUI SI SUPRAFETELOR

Obiective:

 Să explice notiunile de asepsie, antisepsie, dezinfectie, predezinfectie, curătare,

sterilizare şi sa prezinte nivelele dezinfectiei
 Sa indice metoda de tratare a suprafeţelor şi echipamentelor din unitatile medico-
sanitare infunctie de nivelul de risc.
 Să enumere si sa caracterizeze metodele de dezinfecţie
 Să identifice modurile de actiune si sa explice rezistenţa microbiană la antiseptice
şi dezinfectante
 Să enumere factorii de care depinde eficienţa antisepticelor şi dezinfectantelor

Definiţii, terminologii:

Asepsie – ansamblul de măsuri în vederea împiedicării oricărui aport exogen de

microorganisme
Antisepsie – operaţia de eliminare sau omorâre a microorganismelor de la nivelul
ţesuturilor vii, în limita toleranţei acestora
– antiseptic – produs sau procedeu utilizat pentru antisepsie
Decontaminarea – operaţie fizică/chimică de îndepărtare, inactivare, distrugere parţială/
totală a germenilor patogeni de pe suprafeţe, obiecte inerte (abiotice, fără viaţă) care
permite continuarea actului medical în siguranţă.
Dezinfecţie – operaţia de eliminare sau distrugere a microorganismelor, cu excepţia
sporilor bacterieni, de pe obiecte inerte contaminate
- Dezinfectant – produs sau procedeu utilizat pentru dezinfecţie
Conform Comitetului European de Normalizare:
– antisepsie – operaţia destinată tratării unei infecţii constituite
– dezinfecţie – operaţie care vizează prevenirea unei infecţii
(antisepsia unei plăgi; dezinfecţia mâinilor/tegumentelor)
Sterilizare - operaţiunea de eliminare sau distrugere a tuturor microorganismelor,
inclusiv a sporilor bacterieni, de pe obiecte inerte contaminate.
Probabilitatea teoretică a existenţei microorganismelor ≤ 10‾6.

NIVELELE DEZINFECTIEI

1. Sterilizare chimică - un nivel superior de dezinfecţie care se aplică cu stricteţe

dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive, şi care nu suportă

1
autoclavarea, realizând distrugerea tuturor microorganismelor în formă vegetativă şi a
unui număr mare de spori;
Substanţe chimice: glutaraldehida (2%), peroxid de hidrogen stabilizat (6%), acidul
peracetic (diferite concentraţii).
Timp de contact: câteva ore.

2. Dezinfecţie de nivel înalt - procedura de dezinfecţie prin care se realizează

distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor şi a unui număr de spori bacterieni până la
10-4;
Substanţe chimice: glutaraldehida (2%), peroxidul de hidrogen stabilizat (6%), acidul
peracetic (diferite concentraţii), hipocloritul de sodiu (5,25%).
Timp de contact : cel puţin 20 minute.

3. Dezinfecţie de nivel intermediar - procedura de dezinfecţie prin care se realizează

distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, inclusiv Mycobacterium tuberculosis în
formă nesporulată, a fungilor şi a virusurilor, fără acţiune asupra sporilor bacterieni;
Substanţe chimice: fenoli, iodofori, alcooli, compuşi pe bază de clor.
Timp de contact : 10 minute.

4. Dezinfecţie de nivel scăzut - poate distruge cele mai multe bacterii în forma
vegetativă, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente
(Mycobacterium tuberculosis) sau sporii bacterieni.
Substanţe chimice: fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu, alcooli (70, 90),
hipoclorit de sodiu (5,25%).
Timp de contact : sub 10 minute.

Pre-dezinfecţie – operaţie cu rezultat momentan de eliminare, distrugere sau inhibare a

microorganismelor;
- Imediat după utilizare
- constituie etapa prealabilă curăţării în vederea unei dezinfecţii sau sterilizări
- scop:
- reducerea încărcăturii microbiene şi facilitarea curăţirii ulterioare;
- protejarea personalului în cursul manipulării instrumentelor;
- evitarea contaminării mediului
- imersie / ştergere cu un detergent-dezinfectant - are acţiune dublă: curăţă şi
dezinfectează.

Curăţare - etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul oricărei

activităţi sau proceduri, de îndepărtare a prafului şi murdăriei (materie organică şi
anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv tegumente) sau obiecte, deoarece acestea
protejează microorganismele faţă de acţiunea agentilor dezinfectanţi/sterilizanţi.
- prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici
2
 - detergent - disocierea biofilmului microbian.

• Atenţie! precede obligatoriu operaţiile de dezinfecţie şi sterilizare Dezinfecţia nu

suplineşte curăţenia!
Biofilmul - un strat secretat de microorganisme care le jută să adere de suprafețele şi
împiedică dezinfectantele să ajungă la bacterii.

Tratarea suprafeţelor, instrumentarului şi echipamentelor medicale înainte sau

după utilizare trebuie să fie corectă, pentru a preveni infecţiile nosocomiale.

Alegerea metodei de tratare pentru echipamentele de îngrijire trebuie să ţină cont de

categoria din care acestea fac parte şi de modul în care sunt folosite în asistenţa
acordată pacienţilor.

Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele sunt clasificate după nivelul de risc :

- critice
- semicritice
- noncritice
Clasificare Nivel de Nivelul de Destinaţia Exemple
risc tratament
infecţios cerut
Critice Risc înalt unică vin în instrumentarul chirurgical,
folosinţă contact cu instrumentarul stomatologic, materialul
sau sau pentru suturi, pentru asistenţă la naştere,
sterilizare penetrează echipamentul personalului din sălile de
prin ţesuturile operaţii,
căldură corpului acele şi seringile,
între uman, cateterele cardiace şi urinare,
utilizări. inclusiv dispozitivele pentru hemodializă, toate
Dacă nu sistemul dispozitivele intravasculare,
este posibil vascular, în endoscoapele invazive flexibile sau
sterilizare mod normal rigide, echipamentul pentru biopsie
chimică sterile. asociat endoscoapelor, acele pentru
acupunctura, acele utilizate în neurologie.

Clasificare Nivel de Nivelul de Destinaţia Exemple

risc tratament
infecţios cerut

3
Semi Risc Sterilizare
vin în Incubatoare şi dispozitivele ataşate
-critice mediu (chimică contact cu acestora, endoscoape neinvazive,
pentru cele
mucoasele laringoscoape, echipamentul de anestezie
care nu intacte sau şi respiraţie asistată, termometre,
suportă cu pielea ventuze, vârfurile de la seringile
căldura) având auriculare, specul nazal, specul vaginal,
sau cel soluţii de diafragme, instrumente utilizate pentru
puţin continuitate. montarea dispozitivelor
dezinfecţie anticoncepţionale, accesoriile pompiţelor
de nivel de lapte.
înalt Suprafeţele inerte din secţii şi
laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau
cu alte secreţii şi/sau excreţii potenţial
patogene,
-căzile de hidroterapie utilizate pentru
pacienţii a căror piele prezintă soluţii de
continuitate
Clasificare Nivel de Nivelul de Destinaţia Exemple
risc tratament
infecţios cerut

Non- Risc dezinfecţia nu vin Stetoscoape, ploşti, urinare, manşeta de

critice scăzut de nivel frecvent în la tensiometru, specul auricular,
intermediar contact cu suprafeţele hemodializoarelor care vin în
până la pacientul contact cu dializatul, cadrele pentru
scăzut sau care vin invalizi, suprafeţele dispozitivelor
în contact medicale care sunt atinse şi de personalul
numai cu medical în timpul procedurii, orice alte
pielea tipuri de suporturi.
intactă a Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele,
acestuia pereţii, mobilierul de spital, obiectele
sanitare ş.a.

Dezinfecţia curentă şi/sau terminală efectuată numai cu dezinfectanţi de nivel înalt,

este obligatorie în:

a)secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;

4
b)situaţia evoluţiei unor focare de infecţii nosocomiale;
c)situaţiile de risc epidemiologic (evidenţierea cu ajutorul laboratorului a
microorganismelor multirezistente / “germeni de spital” la personalul medico-sanitar /
asistaţi / mediu);
d)secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi imunodeprimaţi, arşi,
neonatologie, prematuri, secţii unde se practică grefe/transplant (de măduvă, cardiace,
renale etc.), secţii de oncologie şi onco-hematologie;
e)blocul operator, blocul de naşteri;
f)secţiile de reanimare, terapie intensivă;
g)serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria;
h)orice altă situaţie de risc epidemiologic identificată.
 
Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care
urmează să fie tratat sunt conform ORDINULUI MINISTRULUI SANATATII 261
/ 2007

DEZINFECŢIA

• Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse microorganismele patogene cu

excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.
• Dezinfecţia se aplică în cazurile în care curăţarea nu elimină riscurile de
răspândire a infecţiei, iar sterilizarea nu este necesară.
• În orice activitate de dezinfecţie trebuie să se aplice măsurile de protecţie a
muncii pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.

• Se poate realizeaza în scop:

Profilactic (preventiv) pentru distrugerea eventualilor germeni patogeni sau condiţionat

patogeni, care în mod normal constituie flora microbiană locală şi se dezvoltă
influenţând negativ starea de sănătate.

Terapeutic (în focar) se efectuează pentru combaterea unor boli infecţioase sau
parazitare, din momentul apariţiei primelor cazuri de boala şi pâna la lichidarea
focarului, împiedicându-se răspândirea în masă a bolilor.

Metode de dezinfecţie

1. Dezinfecţia prin mijloace fizice

 Dezinfecţia prin căldură

Căldura uscată: flambarea - este utilizată exclusiv în laboratorul de microbiologie.
5
 Este interzisă flambarea instrumentarului medico-chirurgical !
Căldura umedă: se utilizează numai în cazul spălării automatizate a lenjeriei şi a
veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90°C.
 Dezinfecţia cu raze ultraviolete
-este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului în boxe de laborator, săli de
operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie
chimică.
Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale în
vigoare, sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce cuprinde toate datele privind
caracteristicile şi modul de utilizare ale aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi
lipsită de nocivitate.

2. Dezinfecţia prin mijloace chimice  - metoda principală de prevenire a infecţiilor în

unităţile sanitare !
- produse biocide care se încadrează în grupa principală I (HG 956/2005)
Biocidele de tip 1 – antiseptic – pentru dezinfecţia tegumentului şi/sau a mâinilor.
Biocidele de tip 2 – pentru dezinfecţia suprafeţelor, dispozitivelor medicale şi a lenjeriei

Modul de acţiune al dezinfectantelor

- inhibă înmulţirea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virulistatic)
- pot avea acţiune letală (bactericid, fungicid, virulicid, sporicid).

 Pot acţiona prin una din următoarele căi:

- Dezinfectantii care actioneaza prin toxicitate celulara - contin substante active care:
 lezează membrana celulară (clorhexidina, sărurile cuaternare de amoniu,
alcoolii, fenolii);
 se fixează pe suprafaţa membranei celulare cu blocarea eliminării din celulă
a unor produşi – (formaldehida şi glutaraldehida)
 
- Dezinfectantii care actioneaza prin oxidare celulara contin substante active care
oxidează continutul citoplasmatic inhibând anumiţi constituenţi celulari (compuşii
halogenaţi).
Rezistenţa microbiană la antiseptice şi dezinfectante
 
1) Rezistenţa naturală (intrinsecă) – este un caracter înnăscut, în funcţie de specie.
Ea determină spectrul de activitate al antisepticelor şi dezinfectantelor.
 
Pentru bacterii peretele celular = elementul major de rezistenţă  mycobacteriile (al
căror membrană este foarte densă) sunt mai rezistente decât bacteriile Gram negative,
care la rândul lor sunt mai rezistentnte decât bacteriile Gram pozitive.

6
 
Pentru virusuri fenomenul este invers: virusurile cu înveliş (HIV) sunt mai sensibile
decât virusurile fără înveliş (Poliovirusuri) deoarece învelişul extern bogat în lipide
este uşor dezorganizat de antiseptice şi dezinfectante.
 
2) Rezistenţa dobândită – frecvenţa rezistenţei dobândite la antiseptice şi
dezinfectante este net inferioară faţă de frecvenţa rezistenţei dobândite la antibiotice.
  ! Concentraţia scăzută poate antrena apariţia rezistenţei.
Circumstanţe favorabile: prezenţa materiilor organice, substanţe interferente, produse
învechite, etc.

Factori de care depinde eficienţa dezinfectantelor

 
a) factori care ţin de microorganism:
– rezistenţa microorganismelor (naturală sau dobândită);
– numărul şi localizarea microorganismelor pe suportul tratat;
 
b) factori care ţin de substanţa chimică:
– concentraţia principiului activ;
– forma şi metoda de aplicare;
– stabilitatea produsului ca atare sau a soluţiilor de lucru;
– remanenţa – perioada pentru care persistă efectul antimicrobian
 
c) factori care ţin de mediul extern:
– temperatură;
– pH;
– umiditate relativă;
– timpul de contact
– prezenţa materialelor inactivante: substanţe organice, plastic, cauciuc,
celuloză, apă dură, săpunuri şi detergenţi.  

Criteriile de alegere corectă a antisepticelor/ dezinfectantelor sunt următoarele:

a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;

 
b) timpul de acţiune;
 
c) în funcţie de secţie, acestea trebuie să aibă eficienţă şi în prezenţa substanţelor
interferenţe: sânge, puroi, vomă, diaree, apă dură, materii organice;
 
d) să aibă remanentă cât mai mare pe suprafeţe;
 
7
e) să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
 
f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte
inflamabil şi inflamabil) pentru personal şi pacienţi;
 
g) să fie uşor de utilizat;
 
h) să fie stabile în timp;
 
i) să fie biodegradabile în acord cu cerinţele de mediu.

Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor antiseptice si

dezinfectante:
1. un produs antiseptic/ dezinfectant se utilizează numai în scopul pentru care a fost
autorizat/înregistrat;

2. se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;

3. se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în

autorizaţia/înregistrarea produsului;

4. pe flacon se notează data deschiderii şi data limită până la care produsul poate fi
utilizat;

5. la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis şi închis corect;

6. flaconul se manipulează cu atenţie; este interzisă atingerea gurii flaconului, pentru

a nu se contamina;

7. este interzisă transvazarea în alt flacon;

8. este interzisă recondiţionarea flaconului;

9. este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon; 

10. este interzisă amestecarea, precum şi utilizarea succesivă a două produse

antiseptice/ dezinfectante diferite; 

11. se recomandă alegerea produselor antiseptice/ dezinfectante care se utilizează ca

atare şi nu necesită diluţie;

12. sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate mică;

8
13. după aplicare, antisepticul/dezinfectantul nu se îndepărtează prin clătire, deoarece
se pierde efectul remanent; excepţie fac antisepticele utilizate în neonatologie,
pediatrie şi pentru irigarea cavităţilor, la care clătirea este necesară după fiecare
aplicare;

14. se acordă o atenţie deosebită compoziţiei produsului pentru utilizarea

antisepticului la nou-născuţi;

15. se păstrează numai în flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea lor şi

pentru a nu se pierde informaţiile de pe eticheta flaconului; 

16. flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.